Sunteți pe pagina 1din 178

KIRA IORGOVEANU-MANTSU

AINODEKAM

KIRA IORGOVEANU-MANTSU

AINODEKAM
(Poemati tru limba armn)

EDITURA NICO

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei IORGOVEANU-MANTSU, KIRA AINODEKAM (Poemati tru limba armn) / KIRA IORGOVEANU-MANTSU - Trgu-Mure : Editura Nico, 2013 ISBN 978-973-1947-74-7 821.135.1-1

Coperta de Wanda Mihuleac Editura NICO Trgu-Mure, str. Ilie Munteanu nr. 29 Aprut 2013 Lector Nicolae Bciu Copyright Kira Iorgoveanu/Mantsu 2013 Toate drepturile rezervate Tehnoredactare Sergiu Paul Bciu Format 16/61x86, coli tipo 11 Tiparul executat la INTERMEDIA GROUP Trgu-Mure, str. Cuza Vod nr. 57 Romnia

Hrgiurli tr tipuseari fur anvliti di autoru.


5

FALANGA ALI LIMB

Falanga ali limb Cumu s-ftsemu s-mutmu Un nau falang giuneasc Tsi s-hig cipitli a ljei suligoasi Tu zboarli-ali limb S-li pliyueasc, s-l cur sndz, Shi ca ashkeri s-ankiseasc S-aurl shi s-greasc?! Cumu s-ftsemu s-mutmu Un nau falang giuneasc? S-n ping tu-ali istrii cutaru: Vulusits tu txeri psefti, Nipututs, fr di cumndaru! Kirolu n-arsi, n-u putu Di n-ntribmu tora: Ct iu? Ct iu? Ct iu? Cumu s-ftsemu s-mutmu Un nau falang giuneasc? S-hig cipitli-lj suligoasi Tu carni, tu inim, tu oasi S-n scoal ditu somnulu ditu casi S-n lja isihia, s-minduimu: Tsi-adrmu? Ct iu? Cari himu? 04.02.08
8

Patridha imaginar

Sinurli-a tali suntu Zboarli ditu kirolu-ahndosu Ligati unu di-alantu Singiru vecljiu, sntosu. Sh-locurli tu zboar bneadz: Aminciu, Avdhela, Samarina Sh-tu ponlu-a ppnjiloru Sh-tu somnulu a paplui-a meu Mina. Vlihuru eara loclu armnescu Hoarili- apreasi shindnji Tsiva nu kiru, nica suntu Ascumti, duruti fidnji! Zmurticatu ts fu truplu livendu Shi zboarli-arcati la cnji Noi, adz, diznu li-adunmu Tu crts tinjisinda ppnji! Shi vr nu poati s-li-ashtearg Cu sndzulu a nostru sunt scrisi: Isturia nipututu vsilje S-dishteapt pe-anarya ditu yisi!

Zrtsinjili-a Ndiljei Dealihea himu lucrtori! Putemu daima s-n scumbusimu Sh-lucurlu s-lu bitisimu! Dealihea lucrtori himu Sh-ti-atsea di multu ahurhimu Rdztinjili-ali Ndii S-li tljemu, s-li spstrimu! Nu-i lucru lishoru: Suntu groasi, ahndoasi, S-li zmuldz - va s-asudz, Va s-frndz oasi! Ama noi nu n-aspremu Di copusu, di sdoari Alt mileti ahtari Tru lumi nu shi-ari! Alants n mutrescu Sh-harau dukescu: Cu tsi giunaticu putemu Zrtsinjili-ali Ndii S-li tljemu!
06.12.1997

10

Ndii istoric N-ngrupar pe-anarya, tr daima Sh-noi n mutrimu angruparea N-arcar tu lumi ca puilji xinits N loar horli, fuljeaua, amarea... N bgar di multu sh-tu muzeu N-nyrpsir sh-cartea di moarti Fr s-n-ntreab vr tsi dukimu Desi n vremu alt ban i soarti! Alvdats tsi populu dhurusitu n himu Cumu lucrmu sh-cumu cpimu Xeani vsilii vrtoasi s-mutmu Shi-a noast fuljeau cumu u-ngrupmu! Tuts n mutrescu pritu yilia-a loru: Elj suntu acshi, pirifanji, musheats... Di noi aoa shi-aclo tu isturii vr toru Tu crts sh-yilii minciunoasi-ngrupats. A loru alvdari, tr noi i lngoari... N sculmu ditu somnu mashi s-asudmu S-mutmu muri tr marea aveari Cu cari, tutu noi, deadunu, n-ngrupmu. Pirifanji n himu: nu-avemu ducunjeari! Tuts himu tu-aradh; cu locuri sh-casi Ma, un dzuu, tuti va n-ard ca jearu: Kirearea di multu n doarmi tu oasi !

11

Pirifanji n himu: nu cftmu a vrnui! Cumata di pni di bolc u-avumu! Apreasimu foclu ama alts-ngldzmu Sh-limba tora n easti ca scrumu Tsi gura n umpli shi-anasa n-i greau... Ama dorlu di ea ahurhi ta s-n doar! Tra s-u-adutsemu diznou tu yuneau Ananghi avemu di ploaia di zboar! Tsi s-cad ca sfulgu, ca-aru fuvirosu S-n la amrtia di greaua-Agrsheari... Limba tra sh-intr tu trupu sntosu Di noi ari-ananghi, di noi, di-azburari!

12

Stamna armneasc S-frmsi di multu stamna-armneasc: Zboarli s-virsar Shi xeani ayri-adpar... Adz, noi, poetslji, Tsi nu s-ari-adrat - adrmu: Truplu-ali limb dizgrupmu... Nu-i mortu, c durnjia Dzuua aest di multu-ashtipta... Ia mutrits tu-a noasti crts: Canda easti nveast nau Ca lilicili tu-arau! Ia hrsits-lj pirifanjia Mushuteatsa cu-anamea Mutrits-u cumu s scul Sh-tu-a limbiloru coru intr! Ea n-i casa Easti measa, Easti murlu, Easti sturlu, Easti munti fuvirosu Easti loclu ahndosu Easti Elimbulu a nostu Tu inima-a noast-mprostu! Alinats-lu shi-ahurhits Lucurlu s-lu bitisits : Limba caft mashi zburari Cntari shi-adyivseari...
Yinaru 2007

13

Iarba agrsheariljei Iarba agrsheariljei Creashti pi murmintulu a limbljei! Cupii xeani arir s-u-anjiurdzeasc S-u pasc shi s-prucupseasc Cupiili-a noasti u kirur calea Pondu-armasi muntili, valea Ycilu, mtritsili n li tljiar Sh-njeljii nifitats nica azghear Sh-nu n-alas somnu arihati Tu naua sh-muderna crivati Iarba agrsheariljei n umplu uborlu Prosupi xeani pi ea n tragu corlu Di cnticlu-a nostu mashi iholu armasi Di zboarli-a noasti mashi frmtili oasi Adunati tu trastili-arupti, tsiru Iu s-afli vecljiulu, sntoslu hiru S-ligmu di elu, zboru dupu zboru S-clcmu diznu pi-a limbljei toru? Iarba agrsheariljei pi oclji n creashti Ma vr di noi nu-adukeashti... Imnmu hrioshi, avuts, ama-amuts Cumu di nu dukits tuti aesti, voi, tuts?!
1999

14

Urnimii Dukea-ti ca-nveast nau! Aruc-ti tu-a numtljei harau! nj dzsi Anvirinarea Cndu intramu tu dzuua lit Sh suflitlu-nj si mina ca amarea Zurl, etim cryili s-angljit... Nu shtea ea Anvirinarea di moarti C Hlambura, Cnticlu, Stranjilu di numt Di xenjilji yranyeadz n fur furati Di-armasi nveasta nimrtat sh-plmt?! Nivishteshtsli, Yrambeatitsli, Tu sfinduki-s vulusiti, agrshiti... N-nvishtemu tora cu peatitsli Muderni, cu psefta tehni-mbupsiti. Anvirinarea - stranjilu di cathi dzuu Tsimtu pi truplu-nj curmatu di-ashtiptari: Yranyeadz s-ankiseasc, s-n-aduc Numta ditu soni Haraua-atsea Mari! 07.01.09

15

Furlkea istoric U shtits: nai ma lishoru s-fur istria! Nu-ari ni nomu, ni ahapsi tr-aest furlki Cari s-fatsi dzuu di dzuu, pi lunjin, Fr s-mindueasc desi suflitu stuhin! C, de, nu easti vr lucru furatu, Sh-nu easti zborlu ti vr omu vtmatu! Tr furlkea istoric nu ari culseari, Nu-ari avinari, ahapsi, giudicari. Sh-atselji tsi u facu sunt mutrits cu tinjii N-nveats s-minciunmu, n da urnimii, Ditu vr avdzt, natsiunal, academii! Zboarli li-ardhpsescu cu msturlki: Nu prindi s s-dukeasc aest furlki! Ascumt ghini tu crts-ardhpsiti Furlkea pitreatsi ctsuti-ntruljisiti S-n talji itsi lumaki, rdztin, S-n scoat ocljilji, sh-fr lunjin S-pusputimu tu gekili-arupti ali istrii Naca armasi sh-tr noi vr semnu, vr flurii?

16

Tsi-armasi di noi? Tsi-armasi di noi, Dumnidzale? Un mnat di yiptu-asprndit! Arcat di vimtu tru lumi Tru xeani biriketi fitursit! Tsi-armasi di noi, Dumnidzale? Avuts dicunjiari tsi cftmu Srmi di pnea tsi-u deadimu: Pnea-ali Limb diznu s-u mcmu! Tsi-armasi di noi, Dumnidzale? Toar tr xeani ptunji! Tu oara ditu soni tsi bati, Plcrsimu: deadunu s-vrei s-n-adunji! Tsi-armasi di noi, Dumnidzale? Prmtii tr xenlu sinferu! Tr noi tsiva nu-artiseashti: Mashi cocala di putridlu meru! Tsi-armasi di noi, Dumnidzale? Ti-ntribmu, ama noi n-ntribmu Canda ts-avdzmu Dimndarea: Hlambura mashi noi putemu s-u mutmu! 14.02.2011

17

Cundriri Dau s-azboairu Ama rkili-s lemnu! Ptuna calc-ahnda Ama nu-alas semnu! Npoi nj si toarn Zboarli griti Sh-gura nj-u-astup Ushi plscniti! Calji cu areapiti Eara minduerli Dultsi ca njeari Hidipserli, bsherli! Tsi-alargu mutrea Ocljiu-nj dishteptu Ciudia-nyisat Nica u-ashteptu: Murilji-ali far Diznou s-lj mutmu! Ama dzuu di dzuu Ma multu-lj surpmu! Ftsemu arigeai Blstemu s-avinmu! Sh-dzuu di dzuu Grailu-ngrupmu!

18

Agrshearea-i groapa Tsi lu stizmuseashti Cari va lu-avd C nica-ancneashti?!

19

Crim balcanic V-adunatu tuts Sh-v zburtu S-mi-ngrupats... Fr njil c, de, Nu earamu frats! Noaptea, tu kisa a mintiljei, U featsitu pi-ascumta V featsitu c nu-adukitu C inima nica-nj btea... Mi-ngrupatu di yii, Featsitu niljirtat-amrtii! Tora, vr oar sh-alt nj bgats vr misali Sh-cu boatsi trimburat, Pseft, prifapt, Nj-alvdats tinjia, axia, C, de, shtits c nu mata potu S-v mintescu istura...

20

Easti amnatu... Easti amnatu pristi Lumi Sh-easti-arcoari... Easti-amnatu s-ma spunemu Tsi n doari... Tr tsi s-pusputimu tu frndz di crts, S-nvitsmu atsea tsi voru: c himu morts?! Tr tsi ahnti-antribri n frimit? Frmaclu i-ascumtu tru pni, tru pit Tru laptili-a nostu tsi nu s-mata-ncljeag tr cashu Pi budza di njelu tsi doru amu s-u bashu... Pi numta-ali Limb yranyeadz xenji giucar Mcar, cntar, nveast-arushunat-alsar! Easti-amnatu pisti Lumi Sh-easti-arcoari... Cumu s-nkiseshts Cu ligati cicioari? Curi s spunemu Tsi n doari?

21

Alumt absurd Noi, alvdats armatoli, Tr tuti vsiliili tr cari-asudmu, Adz, mashi anamisa di noi n-alumtmu... Tutu ma greu n-astrximu deadunu Canda nu-i duri c isturia N-asprndi unu cti unu! Noi, alvdats stizmuitori Di adrminti tsi, di-ahnti ori, Pristi noi mashi cdzur: Di skinratlu n-lu kisar Di ketsari sh-brtsiri Di noi alsar... Ca tsi lai Far Di noi ari armas Di nu putemu s-bnmu Deadunu tu-un cas? Di iu n vini aest cripari? Tsi lai num ari aest lngoari?

22

Giudico balcanicu Tu Balcanlu cpitu di niakicseari Mi giudicar sh-mi culsir: Poet fr di Patridh! Mi-nviscur tu stranjilu a xinitiljei Shi-nj deadir cali: Leftir s-alagu di locu-locu Sh-dicunjiar la pltsli di cileki Tsi-ntsap niorilji Algaiu multu pn-akicsiiu: Patridha nu easti peaticu di locu Angrditu di thmheari Iu creashi mashi biriketea Tsi u seamin elji Tra s-aduc ankirdseari di bolc Tu Patridha a mea zboarli alag Ca njeljii prumveara Ninti di Pashti, Sh-vr nu poati s-li talji Zboarli-a meali Haristo! - v dzcu nj deaditu cu giudicarea Dukearea tr xinitia Sh-libirtatea absolut! Patridha nu putets S-nj-u mata loats canoar C nu shtits iu u-amu ascumt! Sh-c nu shtits c ea poati s-hib Mashi Adiljiatu, Idhee niazvimt! 21.09.2009
23

Realitati balcanic Nj-u tljiar Limba S-nu mata grescu Zborlu di dad Nu mata strxea Nitsi tru cnticu s-lu avd! Hirisi vrnoar nifapt Cu inima-nj featsir: S-nu mata amu Doru Di-atseali tsi minduescu C suntu furnjii Di nidurnjeari, di niisihii Sh-niuidusiti tr kirolu di adz. Sh-mi-adrar patriotlu perfectu: Fr murmintu di ppnji Iu un tsear s-aprindu, Fr unu locu iu s-mi-apridunu Iu truplu-nj curmatu s-nj lu tindu Tr yiurtuserli-a loru Hlambura cu pirifanji l-u giocu A mea arcat prtslji Cari mata shtii tu cari locu? Patriotlu balcanicu perfectu Mi-adraiu! Sh-nu mata voiu s-nj-azburts Di-atselu Graiu!

24

Fara mea aruvisat di-ashtiptari Fara mea aruvisat di-ashtiptari Cari adashts s-ti-ascap? Cari? Ncotu mutreshts Calea Mari Celnitslji ankisir pi cali mult lung Shi agrshir npoi cumu s-agiung. Txeri scpiroasi l zdrumin tinjia Alts u calc adz Calea Egnatia... Tini ts priimnji pri ea mashi Ndia Arupt cumts di zulapea Istura! Fara mea aruvisat di doru Nveast lit tsi nu s-acats-n coru... Fara mea aruvisat di lngoari Ari yitrii, ari...

25

Noi himu Noi himu rdztina Ama pomlu i xenu Himu njiurizma a liliciljei Ninti frutu s-agiung. Noi nu himu frutlu Himu mashi dultseamea, Nustimadha a lui Noi himu thimeljiu Ama, alts hrsescu casa Himu lunjin, cldur Tsi bati tu firidzli-a loru-ncljisi C nica au frixi S-nu l clcmu uborlu Shi s-l surpmu thimeljilu Tu-atselu uboru Iu numt s-fatsi Ama noi nu himu clisits L si pari c, di-ahnt lucrari, Tr-ahtri harei himu apustusits!

26

Aylisturu kiro Aylisturu kiro tsi nu-ai dnseari Nitsi ctu kicuta di ploai Pi prosuplu ascuru di cripari, Nitsi ctu lacrma di cilimeanu Tsi-sh caft sinlu tr-aplicari... Aylisturu kiro Peaj subtsri pi cari imnmu Daima pi-ayunii Cu-adiljatlu-azgrumatu Tr tuti tsi-avemu s-li-adrmu Cu frixea bnmu C easti-amnatu... Aylisturu kiro Mi pimdz tu pirazmo... Alumta cu tini u kiruiu: Nu potu s-ti-ahulescu, S-ti dnsescu Mashi dzuu di dzuu-adukescu Cumu nj-aushescu...

27

Cravea a Ndiljei Cravea a ndiljei dnsi tru-unu muzeu, Cumu s-trapsi amarea - nitsi-adukimu Earamu fugats tu lumi Averi s-amintmu Sh-di-atumtsea lj-ashtiptmu turnarea, Hunipsimu

28

Anjiurdzeashti cpsal Anjiurdzeashti cpsal Tru isturia a noast Crstli n suntu di multu cinushi Mashi atseali ditu minti Li purtmu-ndoi, Crutsi di gushi

29

Stepsulu Stepsulu tuts lu poart pi-anumiru Singur nu dipuni greaua sartsin Keatra a mindueriloru fr di numiru U matsin kirolu, u matsin Muhlidzashti dzuua nilucrat-angtanu Fugu pdurli agrshiti alsati Cumu fudzi oara shi anu dupu anu Fucurina ashteapt leamni uscati. Agiuni ashteapt hrkili-ahndoasi Simitsa di yiptu njicu semn di ndii Nu-au isihie a straushiloru oasi: Ponlu-a loru tru noi va s-nyii!

30

Cumu s-adari? Cumu s-adari tra s-amints un alumt Ditu ahurhit kirut?! Kimati di-althuseri ts-agudescu prosuplu Tini vrei s-ti-alumts cu eali Tsnnda-mbrats tr-afireari Averuri crehti, Tsi kimatli li frngu tr-oar Li-asprndescu: Njits dhiamanti ti hari Tsi, fr cuveti, mashi anyilicescu Di mintea n u zurlusescu Averuri crehti, clcati, Thimeljiu tr pseft plati, Apanghiu tr pututa minciun Tu-aest istrii, calp, nibun

31

Suflitlu-a poetlui Suflitlu-a poetlui daima-i tu lngoari Di Idhee pliyuitu, ankisitu... Nu dukeashti ni iarn, ni croari Niakicsitu, nihrsitu, nihbrsitu... Suflitlu-a poetlui - daima spindzuratu di zboru Aburu nividzutu-i tsi v treatsi dininti Nu-lj dukits njiurizma di ponu sh-di doru Tra s-v kirets niheam di minti?! Suflitlu-a poetlui cravi btut di vimtu Pi-amarea ali isturii mintit, ahndoas Daima tu exodu sh-fr murmintu Nu shtii isihia ditu murilji di cas. Suflitlu-a poetlui lilici clcat-n cicioari Kisat di nihbrseari, nianjiurdzit Ndii tsi vrnoar nu keari, nu moari Icoan tu bsearica-ali Far yluyisit!

32

Deaspirlu-a poetsloru Deaspirlu-a nostu vremu s-hib shi-a vostu S-v umpl guleatsa ditu casili mri, ama-arts... S-dukits cumu bneadz poetlu Cu suflitlu-aruptu, peatits, cumts... Alsats un dzuu cldura-a parlui Sh-mcats atsea dzuu mashi unu poemu... Va s-dukits tsi lishoru poati s-treac Vluyia - tu urutlu, di eti, blstemu ! Va-lj dukits dultseamea di pni di zboar Pishmanji va v ftsets di nu va-lu cftats! V tximu: tuti criprli va s-kear Sh-va n-aflmu diznu, tru Limb, ca frats !

33

IDHEEA

34

35

Idheea (I) Tsi va s-earamu fr ea? Ambari fr yiptu Pomu tu locu nihiptu; Ghiumlu fr di-ap Murmintu fr groap Pni fr njedzu S-moru fr s-bnedzu! Carti fr yrami Cupaciu fr poami; Steali fr tseru Hlambur fr meru; Cas fr citii Corlu fr-avlii; Vimtu tsi s scoal Sh-leagn ca hutu Srmnits goal! Albulu fr laiu Anlu fr di Maiu! Maiu 2008

36

Idheea (II) Mi-avin shi nu-nj da arihati Mi-apridun cu vreari, nj-u poati! Mi-aruc tu-ntribari Tu greaua luyurseari... nj urdin tu sndz Mi minteashti Cu zurleatsa-a vreariljei Mi crteashti. Mi-avin shi u-avinu: Avinatu shi-avintoru... Alag shi nu-alas toru, Mashi njiurizm, adiljiatu, Ca truplu di dultsi natu... Cu mintea ggoshlu lu-aminaiu Sh-mutrescu tsi-amintaiu: Idheea tsi u-avinaiu!

37

Idhei tu ser Ea crishtea Idhei tu ser Li-avea angtanu, li mutrea Cu lcrnji li uda Pn vrtoasi crishtea Sh-ca iadira s-tindea Di u-mbrtsta Shi u-astrindzea, Anasa lj-u loa Ea bna cu Idheili tu ser Tsi s-ftsea nafoar Nu mata shtea Mca idhei, durnjea cu idhei Bana-lj tritsea Frsoari, fr njelji Pitu vinili-a ljei Idhei mashi cura, Dukeri, mrnyipseri, Nu-u mata curma Idhei dyiamanti tljioasi Salbida keali lj-u hrsea, Shi sndz nu mata cura, Nu mata cura 08.10.2008

38

Hroma ali Idhei Tsi hrom ari idheea? Naca-i alb ca hryia? Ari njiurizm? Cumu creashti, Ca tu maiu, dultsea cireashi? Naca-i pni alb, sfungu? Naca-i tsi unu potu s-agiungu? Ari njedzu, s-lu ciumulimu? Yitrii-i s-putemu s-durnjimu? Naca easti mashi frimtari?! Naca-i kimata di-amari? Naca-i spulbiratlu vimtu? Niadratlu adrmintu? Naca-i dorlu ti-alumtari Cu-ashkerli di mindueari? Naca-i mashi haraua goal Cari suflitlu ts scoal Sh-lu pitreatsi tu-ntribari Sh-lu-aruc tu mindueari?

39

Aspindzuratu pri Idhee Sulitlu-a meu pri Idhee-aspindzuratu Lu yitripsescu pri txeari, pi-unu giuratu! Ct iu s-ti ducu, li, mrate? Ti-ashteapt nividzutslji, sotslji, S-ti scoat, corbe, ditu tsitate! Sh-aurl ca mshcats, prudotslji: Avemu ananghi di-arihati, Di lucrli-ngiumiticati! Ca tsi hiri va s-avemu Ideili ma s-li discusemu? C eali s-higu, fr s-dukimu, Aclo, tu doaga iu durnjimu, Ca penuri-ntsptljioasi Di intr frixea pn di oasi! Fudziiu, alsaiu tsitatea crtit Ct Ascpitat, ct Apirit? Suflitlu-nj lu-adunaiu ca natu: Tu hryii - pri Idhee-aspindzuratu! 2009

40

Idheea nj-azbura... Io hiu albulu prumbu! Tradzi, ma s-pots s-cutedz! Peanili albi aroshi va s-fac Sh-laiu dinintea a ocljiloru va s-vedz! Io hiu albulu prumbu! Alatslu cu cari s-mi-nkeadits vrei Nu poati s-mi-agiung vrnoar: Ni tru niori, ni tru munts cu pishtirei! Io hiu albulu prumbu: Azboairu ca nicurmata planet Di vrei, nu pots s-mi dnseshts Va ti-aflu pn sh-tu-alt et... Atsea tsi tini nu-u cnoshts Sh-tsi yini, siyura, tr tuts... Va s-himu sh-aclo deadunu, ts dzcu: Ca doilji yranyeadz nidisprtsts!

41

Idheea-nj ciuciura... Bana prindi s-aib Noim! nji ciuciura idheea la ureaclji Ciuciuratlu avea tsiva eroticu Shi, tra s-u pistipsescu Shi s-intru tu-agioclu-a ljei, S-ntrupuia brbatu Cari nu puteamu ni s-lu-avinu, Ni s-mi-arucu tru bratsli-a lui! Deapoia yinea noptsli nidurnjiti Cndu dealihea videamu Brbatu cval algnda: Nj-arca un funi nj liga mnjili, cicioarli sh-mintea Tra s-nu mata potu s-fugu Canoar di ea: Idheea tsi-nj ciuciura...

42

Idheili Suntu zrcadhi cari-alag Pri cmpulu a noaptiljei... Li vedu cumu ansaru, Tra s-nu poat vr ggoshu S-li-agiung! Mashi mini, ascumtu avgi, Nj-andregu tufekea cathi noapti Shi ashteptu... Sh-cndu l vedu mushuteatsa U-ascundu tufekea sh-l grescu S-yin, s-li hrsescu, S-mi-mbetu di algarea a loru S-nj-apuituescu istoriclu Doru!

43

Idheea nu-i biutura... Tr Mariana Bara Ea nu easti biutura ditu putiru Cari tu cicioari-ts cadi Sh-truplu-ts asvindzi! Ea poati s-hib biut Ditu putiru nividzutu, Mashi cu mintea... Tra s-ti hrseshts Di tuti hrli-a ljei! Ea easti kisa ditu suflitlu-a tu Cari nu-ts da arihati Ea easti Noima Ali Ban sh-ali Moarti!

44

Idheea cari fur isihia... Fr Ea va-nj eara isihu somnulu Kirolu va-lu hrgiuiamu cu harau Sh dzlili va li-ashtiptamu Tu yuneau ca-nveasta-atsea nau! Ama ea vini, ashi, ca unu furu Nitsi dukiiu cumu isihia nj-u lo Di-agiumshu s-batu cljiurli-ali noapti Di nu nj-aflu loclu nitsi-Aoa, nitsi-Aclo! Ea vini cval, ca txitlu yrambo Pi oclji sh-pri minti zvonlu nj-arc Mi pimsi tu hidi, tu-a vreariljei pidimo Mi-apreasi, mi lndzidz sh-mi-als Di nu potu s-dukescu njiurizma di pni, Sh-nu potu s-mi hrsescu di cireashili coapti Di nu mata shtiu desi-i adz i mni Cndu-ahnti lucri suntu nica nifapti!

45

Ca tseara niasteas Ea ardi tru mini ca tseara apreas Sh-vrnoar asteas... Vimturi batu, aruri s-arupu, Munts s-aruvuescu Tsiva nu poati s-u-asting Tu kis s-u ping... Ea-i lunjina tsi canoar nu keari Sh-mi tsni tu atsea pistipseari Tsi-nj ud prosuplu cu lacrma niplmt Tu-aest ban ca elpid frmt.

46

47

LUMAKEA DI MASINU
(poemati ditu cartea Ramura de mslin, tipusit tu limba rumun tuEditura Cartea Romneasc, 1985)

48

49

Discnticu nj si ligar mnjili Ca tu-un fuviroas myie Shi-agrshiiu discnticlu Di dizligarea a mnjiloru. Sh-mi dushu la maia s-lj-aspunu: Nu s-njir, nu s-aspre Shi-ahurhi s-mi-nveasc tu zboar, Niakicsiti zboar Cumu s-v spunu deapoaia Tsi tham bnaiu? Pe-anarya-anarya mi lishuramu Di-ahnti minduieri ca prici Sh-mnjli-nj si dizliga Shi-actsa trupu di lilici.

50

Cara Cara nu ti voru ning elji Armnji daima ning tini Va s-hii cama siyuru di jgljioatili Tsi va li fats pi telea teas Anamisa di dau dzli sirini Va s-hii domnu Pi-azbuirarea ta ditu yisu C vr nu va s-ayunjiseasc S-ts tind dighiosu vr sazm Ma s-hib s-ts frndz rkili! Cara nu ti voru anamisa di elji Hii cama leftiru s-mindueshts Tsi pots s-adari cu truplu-ts: S-lu hidz tu falanga a mindueariljei I s-lu-tindz pi crutsea-nduplicariljei. Cara nu ti voru anamisa di elji Ureacljea-ts va ts-armn daima viryin Sh-ts spunu: va lu-avdz Orfeu tr-oar! Sh-ts spunu c Euridice Nica n oar nu poati tra s-moar!

51

Ciudoasa aprnjiseari Nu shtiu di iu ahurheashti sh-iu bitiseashti Aestu cmpu - sh-nitsi c shtiu Cumu di-agiumsi pn aoa casa mea cu cirnidz Pundiulu, zero-lu anvrliga-lj mashi creashti Singurlu semnu di ban crvnji di furnidz. Nitsi-un vreav, nitsi un adiljiari Niminari, ciudoas-aprnjiseari, leani Ctsutlu hiptu tu lemnulu di ushi ca-ntribari Shi pi-aoa vrnoar nu-a s-treac ni calu, nitsi crvani! Ocljilu-ali fntn-nj greashti - sh-mi-aplecu Cofa s-u-arucu - ama goal-nj si toarn! Cumu poati ocljilu di ap s-hib sh-secu? Njiurizma di locu hiavr antsearn. Lunjina-nvrliga-i ca lapti virsat Sh-noaptea tsi yini nu lja nicurmarea Aoa easti loclu iu easti-avinat Armunia, Isihia, Nyisarea Lunjina pitreatsi ctsuti-ntruljisiti Sh-minduearea alag-ntspat di nisomnu Lunjin etern, mashi alb lunjin Bsearic alb, fr prosupu di domnu! Mursicatili sticuri c tse nu ma trecu? Kirolu tsi-lu vrei - ma nu pots ta s-lu-azvindz? Tu-aestu cmpu tu ban mi tsni C ari Elimbu, c shtiu c-ari munts!

52

Niuiduseari Mna mea-ndreapta nu s-mata-andmuseashti Cu mna-a mea nastnga! Ocljiu di nandreapta mi doari Sh-atselu di nastnga zori nu sh-ari! Ciciorlu nandreptu va s-nkiseasc Ama nastngulu nu va tra s-lu-alas Ureacljea mea-ndreapt cntri ascult Di cari - nastnga-i stul! Frmtea, tsi-i singur - fineri apreas Tru sinea-lj, tr ea mashi lunjin Pritu inim trecu dureri tsi nu doru Plumonjilji adiljii aer di-arin Dhemunjilji-ali minti - lucrtoru lao Mindueri minuti ditu gremu va s-amint. Dintslji mshc di imishea nicoapt Sh-gura-nj si umpli di sndz Mna hrseashti cpiclu di natu Sh-natlu-ahurheashti tra s-plng! Doamne, lja-nj aest catastasi urut Sh-ndreadzi-li tuti cumu shtii tini ghini Toarn-nj diznu armunia kirut: S-nj mi-aflu diznu tru mini cu mini.

53

Anna soror Tini, cu minduerli-a tali, Minteshts ohturli di-arin Eyipteani. Tini, cu minduerli-a tali, Pindz pristi-amri cryi Fenitsiani. Tini cu minduerli-a tali, Dzuua u fats noapti cu lun Sh-fats Nordulu tu Notu tra s-dipun. Tini, cu minduerli-a tali, Muts ditu ahndimi Atlantida. Tini, cu minduerli-a tali, Nj-aduts aminti versulu ditu Eneida Cndu Didona ciuciur: Anna soror .. Di-unu kiro minduerli tuti mi doru!

54

Pundiulu muta oahti di-arin Pundiulu muta oahti di-arin tu casa mea. Isih, mutreamu cumu s-tindea Sh-cumu va s-ngljit tuti, tuti Shideamu pi mardzina-ali noapti. Unu ohtu di-arin s-aprukea di mini: Tora, tora, tuti va s-bitiseasc Minduiiu atumtsea cti nica amu ti-adrari. Shi, mutrindalui mnjili-nj Ancrutsiljati shi discurmati-n poal L dzshu: Ljirtari, mnjili-a meali, c nica hits musheati!

55

Ahnti fapti Ahnti fapti ditu isturiili moarti Mi-aducu anvrliga noapti di noapti. Cu vsiljadz, kiola sh-imperatori Mi-andmusiiu tru yisu di multi ori. Cu Filip Veryina-nmurmintatu Trupu di-amir di-alumti mursicatu. Cu-Aristotel di mn cu-Alexandru Pri sumu cubelu di mindueari sh-oleandru. Nu-amu isihii aest noapti,-ntrebu: Sucrati, S-aruts frmaclu, naca nica s-poati?

56

THIMISERI DITU UNU ETHUSU BIZANTINU Momentu bizantinu (I) Putea s-l-alas macari oslu Cu cari cnli s-ardi, Un funi anvrliga di gurmadzu ca vr shamii Un tsear cu cari s-da focu a pailjiloru C tutu nu-avea prvdz s-li-aroamig Un tpsii cu lapti tr-aspreatlu Njelu Tsi eara-ndreptu tr curbani Unu arburu - tr srmnitsa A natsloru tsi nu putea s s-amint, Un mnat di grnu tr pntica Agiun a cmpuriloru stearpi Mi-mpuliseamu s-nj-aducu di-aminti Cari nj-avea dzs zboarli-aesti Sh-c tse minduescu tora la eali?!

57

Momentu bizantinu (II) Avea-actsat cali lung Tu munts grei, pduri liti Npoi lsa stulii, crun Arsu di natu, ardz mriti Oclji-lj eara dau fntnji Di eti canda-eara sicati Imna ca pimt di fantazm Imna,-ntru mn c-un Carti. Tuts u mutrea ca ciulduits: Musheata tsi tu Carti pistipseashti! Cu oclji-a mintiljei kiruts Dukea c alt lumi-lj greashti! Hbari tu tsitati agiumsi Tsi cljiuri vsiljioanja bati Ashkeri pitricur u-aflar Tr-unu skitaryio durnjea-arihati! Cartea di cari nu s-disprtsa Di truplu-a ljei eara-alkit U-arupsir, frndz cu frndz, Tra s-hib crima bitisit! Ma frndzli, tru vimtu-arcati, S-turna ca ploai-nfrmcat! Hryia-aspusi alt crim: Ashkerea tut avea moart!

58

Sh-unu vimtu vini Di-iu-nkisi, Di-adusi frndzli npoi, Di s-adunar pali-n Carti: S-u-adyivsimu ets dupu noi!?

59

Thimiseari ali un vsiljoanji bizantin S-avea hiumusit s-nj-arup stulia di perpir. Eara un ashkeri di-agiunji, cu stranjili prtslji. Pi-scamnulu vsilikescu Avea alinat unu bblitu-ncusuratu Sh-aurla: Vremu Bizantsulu! Nj-u mutar cruna ditu arin Sh-u bgar pi caplu-a-ncusuratlui Nj-arupsir stulia di perpir Tra s-hiu mshcat di-arshinea guleatsljei Tham atumtsea s-featsi! Ahurhir s-alag-aspreats Cndu vidzur c sumu stulia di perpir Stulii di steali purtamu Sh-c pi toarli a meali Armnea cti-unu ocljiu di yilii Tu cari-sh vidzur prosupli zmurticati. Ashi-nj xanaamintaiu vsilia Stulia di perpir sh-scamnulu a Bizantsului!

60

Di dzuua-atsea Di dzuua-atsea crivati nj-u-amu tufekea Nflucata-i di trandafili di focu Srakea mc-ndreapta giudicat Mi-ascundu alargu, tu niaflatlu locu Cu albulu-ts stranjiu tsi-nj disica mutrita Preai Elimbu urdinatu di dzei, Di vreari aplucusit, agrsheamu C-ari prudari, ardeari, sh-farisei Ti myipsi atsea hlambur alb Tsi u purtamu pirifan-n Tsitati U loashi niheam: cumu di nu-adukishi Inima-a Farljei a meali cumu-sh bati? Sh-n noapti mi-agudi ca unu ctsutu Sh-cupii di zboar-nj pitricushi, pi lun! Ma tu hryii, n boatsi canda-avdziu: Cdzu Bizantsulu? Naca-i n minciun?

61

Nprtica ali singurami Nprtica-ali singurami minghiushlji shi-lj asun Tu-a noaptiljei firid scutidea mashi bati Io nj-u portu bana - cilimeanu di mn Sh-voiu s-u ducu alargu, nafoar di tsitati. Ama cruli portsli li-aveaglji Batu ama mashi mini nj-u avdu btearea Mi-apridunu-acas ca xinitipsitlu Tsi Shtearea-sh kiru Pistea, Ihtibarea Mnstirli-s ermi fr zboru di psaltu Sufliti dipunu tu-api li, mryiti Cari n-ardpseashti unu pristi-altu, stogu, Oasili aushiti, di-amrtii spstriti?

62

Sh-nica n noapti alb Nica n noapti alb ca spuma-atsea di-amari Ca iasamina, hlambura di numt Stuliili bizantini aspindzur andzari Pnji albi, caldi, mintea mea frimit. Ocljiu pliyuitu - armasu fr lunjini Tricutlu sticu i dultsi ayunii Unu Numiru fr njedzu hiu fr di tini, Dervish-ndznucljiatu tu-un pundii. Deadunu ardeamu tu focu fr bitiseari Cu neau mi-nvlishi tru munts cu dzad Dukeamu atsea dureari fr di yitripseari: Canda-nj fudzea ficiorlu tu lung crutsiljad!

63

Kirut i neaua Kirut i neaua ama scntealji cadu Sh-focuri bengalitsi* tru mini s-aprindu Truplu-nj di leamni - mizi potu s-lu-astingu Minduinda la avra di vear, ditu Pindu Sh-mna ta cald, ca lna di njelu, C tse-nj da hiavr ca skithica** iarn? Pi prosuplu-a meu mashi lcrnj s-prilingu Sh-hndki ahndoasi-ahurhir s-ashtearn Ts caftu s-mi-aruts tu nopts nidurnjiti Nu voiu s-nj mi-analtsu Dininti s-ts stau! Cmeshi sndznati, di-alumti mryiti, Dzuu di dzuu s-mi-alashi s-ts li lau *Bengalen reghionu istoricu tu India iu uboarili a pltsloru vsiljadzloru eara lunjinati cu-aesti lunjini cu buiei. ** Skitia(gr.): reghionu tu Eurasia (anamisa di Asia shi Evropa)

64

Tu-atsea bitisit di vear Tu-atsea bitisit di vear Unu gljetsu cdzu pristi noi, unu nvaljiu! Ti-avea actsat n fugari barbar Ama nu ti dnsiiu, nu ti-acljimaiu! Ahtu mashi putuiu, cu lcrnji, s-grescu: Nu ti du! Nu ti du! Nu ti du! Sh-di-atumtsea, singur, tu noapti lu-acljemu: Enkidu, Enkidu, Enkidu!* *Enkidu: herou ditu epopeea sumerian Ghilgamesh

65

Dukescu singuramea Dukescu singuramea-ali Kleopatr tu-ost noapti Arvdtoari, s-nj pitrets, ashteptu Uheaua, tu cushorlu mplinu di hitsi coapti, Somnulu s-shi lu afl pi-a meu tiniru keptu. Ea, mshcnda, anarga-anarga s-moar Io, anfrmcat, adukinda: C tsiva nu poati tra s-mi doar Sh-c potu nica s-hiu - bnnd-murinda

66

Yrafii pi suflitu Doamne, s-nj dzts c tse mi-alsashi S-dipunu noaptea-aest tru suflitlu-a meu? Aclo, skitaryio pryisitu mi-ashtipta Sh-calea ct elu fu pidimo multu greu! Steali cdea tru elu ca tru-amari Lunjina loru tr unu sticu mi ftsea S-vedu un gur hscat di lamnji Tsi agiun, dicunjiar,- ashtipta Smts bizantinji ca natslji plndzea Cu shamia l-ashtershu salbidli fatsi. Ditu stiznji di eti canda fuga-sh cfta Agrshinda yiurtiili, a preftsloru boatsi Tu-atselu skitaryio ditu suflitlu-a meu Seamni fr noim murilji-aspunea Ocljilji-azgrlits, dilatats di-ntribri Anyrpseri tu-un limb-agrshit-alidzea

67

Milanea a Bizantsului Milani nica yii pi murilji di Tsitati Ditu marea Politii tsi doarmi ca Musheata Aushilji mashi cnoscu njiurizma-a ljei ditu Carti Tsi poati s-ts lja-anasa, deadunu cu bana shnjiata Aoa dumnea vrnoar Cuvenda, Puiziia, Ama-nkisir-agiuni, pgnili Ashkeri S-ashtearg itsi toar tsi-u pitritsea Vluyia Ditu Psalturli ascumti - tu muri, tu mnstiri. Ayalmili tsnea tu mnji veclji putiri Tsi nica eara-mplini milani nivirsat Mxnjilji mashi nu-lj shtea buiaua di cubeu Tsitatea si-afla tora la Marea Giudicat! Stuliili bizantini mashi thimiseri tsi doru S-muta tu Politii ashkerli cu cuveti Cari-aurla: Milanea-i atsea tsi minciuneadz Tu crtsli Comneani shi Porfirogheneti!

68

Minutst kiatr Minutst kiatr truplu n-lu hrneashti Budzli mizi potu s-ma hib molji Cohi di mnstiru - sihatea tsi bati Kirolu-amprtstu namisa di noi. Mindueri minuti mintea n-u hrnescu Sndza-n veni s-dutsi, ama nu-sh si toarn Vrn nu n greashti ; diprtrli-acrescu Iu hits vruti Miri ditu tricuta toamn?! Minutili doruri urdin pritu somnu Ama nu-au puteari vrearea s-n dishteapt Ac s-fnrseashti prosupu di-omu, di domnu Treatsi ca tu yisu, nu poati s-ashteapt. Minutili sticuri batu firida frmt: Cadi ploai greau apa-i nispstrit N-anvlimu pri oclji cu cartea-nyrpsit Cu yrami di sndz shi niadyivsit!

69

Hrsinda unu vecljiu rosarium Mi keru tu catidralili di mindueri Sh-unu fumu hipnoticu canda mi-apridun Lumbarda-aprindu, ama ea s-astindzi Mrmurusit-armnu sumu alba lun Tu-a mintiljei phnii unu njelu mizi fitatu Cu frixi mi mutreashti, cu-ntribari Hryia-adusi prmteftslji psefts Tsi-nj loar njelu, s-lu vind tru pzari. Di-atumtsea tutu mi keru tu catidrali Shi-nj port pampori di mindueri tu-acvarium Durerli, shtiu, sunt veclji, antsestrali, Sh-li yitripsesc, hrsinda-unu vecljiu rosarium

70

71

POEMATI LA EYEE

72

73

Lumakea di masinu (I) Cu-arvdari, sumu vahtea a mults anj Ca masinlu mi-armtusescu cu imishi. Nu-nj dats tsiva c soarli easti tr tuts! Sh-mini pitrecu ct voi aruri di untulemnu Shi-aesti imishi ti nisheani Cari-agiutar caluyarilji shi dervishilji S-treac pundiurli mri a suflitlui. Tcut, anamisa di-ahnti furtunji mutati Di zboarli ca limbi di frmcoasi nprtits, Trecu cu frmtea-ncrunat Cu-un lumaki di masinu, siminatu Di mna-ali maie la amealu di Eyee, La mardzin di Kaval shi La mardzina atsea di ma-nghiosu A farljei a meau... (ditu cartea Lumakea di masinu/Ramura de mslin, 1985)

74

Lumakea di masinu (II) Durnjeamu tu-un livadi Fr can aumbr di arburi. Mashi un lumaki di masinu S-discurma pi keptulu a meu... Vinir nprtitsli-nfrmcoasi a pundiului Mi mutrir shi fudzir. Vinir lukilji agiunji a pduriloru Mi mutrir shi fudzir. Vinir ursili-a muntsloru Mi mutrir shi fudzir. Lumakea di masinu Di tuti mi-afirea! Vinishi sh-tini tu somnu shi Ti-avdziu: Ia, yinu s-ts-aducu Mesopotamia, Fenitsia, Eyiptulu Shi Makidunia, marea-a ta vreari! Diunoar livadea amint: Iarba tsi-ashtipta cusuiari! (ditu cartea Lumakea di masinu/ Ramura de mslin, 1985)

75

Eyeeic S-ts hidipsescu mardzina di-amari daima alb Has ca un minari di cupii ... S-mi-arucu tu apili-a tali Has ca tu-unu munti di ln alb. S-calcu kitritsealili-a tali Shi s-mi-ntsap cumu curnitsili di njelji. S-nj necu lcrnjili Tu oclji-a tlji atselji mults, C nu mata potu s-lu-avdu paplu Cumu grea di Kavala: Amarea! Amarea! (ditu cartea Lumakea di masinu/ Ramura de mslin, 1985)

76

Atseali trei amri a suflitlui S-v dukescu daima ninga mini, Ac, alargu di voi, Mi leagn mashi kimatli-a yisiloru! Mashi voi mi-nvitsatu S-potu s-imnu pri-api Fr s-mi-asparu C va-nj necu suflitlu! Euxin giunami,-ntunearicu, sirinu! Mediteran vsiljoanj, capidan! Eyee trupu di muljeari, di dzee! Ascldats-mi, diznu amintats-mi Ca atumtsea, vr kiro! (ditu cartea Lumakea di masinu/ Ramura de mslin, 1985)

77

Paradoxuri Unu papu sh-una maie-azburscu Cu nipotlu: Grtseashti! Unu papu sh-un maie cnt A nipotlui: Vryreashti! Unu papu sh-un maie lu hidipsescu Nipotlu: Arbinisheashti! Unu papu sh-un maie adyivsescu A nipotlui: Rumneashti! Unu papu sh-un maie ciudusits mutrescu: Nipotlu l plndzi pri-Armneashti! Pefkohori, 19.06.2008

78

Yisu Aveamu murit aoa sh-njilji di anji Tu-alumt fuviroas, nitinjisit Mi-ngrupar cu scumpi stulii Tu loclu iu di daima ppnjilji Hrnir alts sh-mshcar-amrtii Aest noapti, tu ctranea yislui Videamu: Callu troianu iarba pshtea Di pi murmintulu a meu! Pefkohori,Yismciunj, 2009

79

Priyurii tr Kristina Gioga C tse adz kimatli nj pitrecu muzic fuviroas? Amarea - urutu s-nri! Ma amnatu, aprukeaiu hbarea jiloas: Un feat armn muri... N fugu ndiili N-azboair pilisterilji Tru xeani cubairi apridunats I la-Atselu di-Analtu alinats... Dnsea, Doamne, aest kireari Sh-toarn-n pilisterilji npoi Ntrupuits tu-a Farljei vreari Tra s-na-aflmu noi cu noi... Pefkohori,10.07.2009

80

Amarea Adz amarea easti isih Has un muljeari cpit Cari tuti li-andreapsi, li bitisi Sh-tora s-teasi tu crivatea kirolui Sh-mutreashti npoi, vrnoar ninti Vr suskiru, vr uhtatu Min peaja a apiljei Sh-tsercljiuri njits, anyilicioasi Aducu ditu ahndami dhiamanti Isih easti muljearea adz Sor deadunu cu-amarea: Tsiva nu u crteashti, nu u doari C tuti li featsi, li bitisi, Li-adr pi-aradh, tu-aradh, Tora, tr daima, sh-tr eta a etiloru! Pefkohori, Yismciunj, 2009

81

Amarea di masinji Dinintea-a ocljiloru tihea nj-ahrzi Amarea di masinji di-asimi nishani Mi-ascaldu cathi dzuu tu ea sh-mindueri Ahurhescu s-alag crvani, arivani O, ciuciuratlu a frndzloru, seara Sh-dzuua: nyilicearea sumu soari! Nu voiu s-bitiseasc aest vear Nu voiu s shtits tsi mi doari! Aynanyea Eyeea mi-acljeam S-ftsemu muabeti, siryeani Cumu s-featsi di adz-nj criscur rchi cu peani? Pefkohori, Yismciunj, 2009

82

Xinitipseari Xean tru patridha tru cari mi-amintaiu Xean tru-atsea tru cari bnedzu Xean tru patridha tru cari mi turnaiu Iu s-nj-avinu xinitipsearea-nyisedzu... Ama di ea nu potu s-fugu vrnoar Ca nau keali pri-a meu trupu acriscu U portu ca fortum sh-ca dhoar: Xinitipsearea di daima tru sndz n fu... Pefkohori, 11.07.2010

83

Eyeea ca dhiamantulu Adz Eyeea anyiliceashti ca dhiamantulu... Lishoru ca leava di dultsili vimtu nj lu dukescu truplu Afundatu tu truplu-a ljei Sh-dukescu un croari Ca di-ambrtstari di vreari... Adz Eyeea anyiliceashti ca dhiamantulu Mutrescu ahnda Shi-nj vedu suflitlu: Unu pescu tsi mizi adilji! Un sh-un mi-acts heavra Tu croarea a dzuuljei di vear Shi gljetslu antarcticu Cdzu pristi Eyee Sh-pristi mini... Pefkohori, 11.07.2010

84

Amarea mea vrut La tini yinu, Amarea mea vrut, S-nj yitripsescu pliyuerli... Ama sarea ta-nj li dishcljidi sh-ma multu Sh-pliyuerli sndzneadz... Truplu-nj, tu scalda ta, Alas toar sndzinati Ap aroshi anvrliga-nj... Oaminji mutrescu ciudusits Sh-pistipsescu c easti Unu fenminu paranormalu! Elji nu-au cumu s-adukeasc C easti suflitlu-a meu armnescu Tsi, di eti, tu-aest parti di lumi, Sndzneadz... Pefkohori,14.07.2010

85

Pi-amealu di Eyee Grets, Arbineshi, Vryari Sh-anamisa di elji cari shtii Cts Armnji tukits S-hrsescu di mushuteatsa ta... Mini shedu pi-amealu Sh-l mutrescu hrsearea cu tini! Yinati, zilii mi-acats C mini nu potu s-bnedzu aest harau C elji potu s-shi neac Njitslji gaileadz di cathi dzuu Tu apa a ta kiskin ca dhiamantulu Sh-c a melji gaileadz Suntu ahntu grei sh-di-ahnti eti C nu lj-ncaki nitsi tini, Vruta mea Eyee... Pefkohori,16.07.2010

86

Nifapta numt Ncot ashtiptats armtusits: Numta nu s-mata fatsi! Elada nveasta musheat sh-avdzt Vr yrambo nu va s-yin s-u caft... Cuscrilji dnsir tr daima Keroneea*... *Loclu iu Filip Doilu amint atsea ma mari alumt cu gretslji sh-iu, tr prota oar, lo parti shAlexandru. Pefkohori,17.07.2010

87

Limbili-a Balcanlui Pi-amealu di Eyee Avdu tuti limbili-a Balcanlui Mashi a mea - iuva! Zilia mi fatsi ziya s-nj-u keru Shi-nj si pari c avdu limbi barbari Sh-canda-nj yini s-l-aurlu: Limb ca-a mea alt nu sh-ari! Mi-apridunu: mrata-nj minti Canda u lo dipu pi shcreta Sh-canda agrshiiu c nu-i ca Ninti Sh-c tora alt-i aradha, alt eta... Pefkohori, 20.07.2010

88

Andamusi cu Eneas Durnjeamu sumu aumbra di masinu Sh-mi hrneamu dupu istorica-agiunari Aclo-avea dnsit Eneas cu-a lui soie Curmats di lunga cali pi-amari, Avinats, fudzits ditu Troia vrut Sh-mi-ntribar desi-i calea Ct Patridha txit Mini, di njilji di anji xinitipsit, lj mutreamu cu ascumt zilii Shteamu c elji va s-agiung Pi-amealu-ali txita Italii Sh-c mini, tr daima, ashtiptnda Sumu aumbra di masinu Minduinda sh-anyisnda, Patridha tsi nu u-aflu iuva: Mashi ascumt, aclo, iuva 11.08.2010

89

Ocljilji-ali Eyee Tr maia mea, Kiratsa Caracota Cndu-u vidzuiu prota oar Eyeea Anj si pru c ocljilji njirlji-ali maie Lj-avea dat atsea hrom Shi u videamu maia cumu mutrea-ndzari: Ocljilji-lj si dilata, canda vrea s-agiung Pn di Kavala Nica-nyisa sh-nica nu shtea C u-avea alsat tr daima! S-turna ma npoi ct mini, Fitica tsi nica nu-avea vidzut amarea, Sh-ahurhea s-nj pirmithuseasc: Amarea easti ashi, njirl, cumu ocljilji-a melji, Sh-apa-i dihamin, bun tr scald, Ma s-hib di intrashi un oar Suflitlu lndzitu va ts-armn tr daima Shtiu tsi ts dzcu, feata mea, Tricuiu-nveast cval pritu Kavala, Cuscrilji-arca bamboani pi cljiuri Yranyeadz hrioshi, dnsimu Pi-amealu di Eyee sh-n giurmu Vreari sh-tinjii Amarea n-avdz shi s-hrsi Ma npoi, c noi u-alsmu, Siyura s-crti, s-nri Sh-ti-atsea, adz, ncotu cftmu Macari un oar s-u mata videmu! Ashi-nj dzsi maia cu ocljilji yalanji Sh-mini, cathi oar, pi-amealu di Eyee Mi-andmusescu cu ocljilji-ali maie. Pefkohori, 02.09.2010
90

Ocljilji ca masina Tr maia mea, Maria Irguvan Alant maie, cu oclji li ca masina, nj pirmithusea cumu suntu aesti fruti Criscuti tu locurli tsi mini nica nu le-aveamu clcat. nj zuyrpsea pomlu: nu multu analtu, Cu frndz asimcati, cu lumki ca brats teasi Canda daima etimu s-ts da tsiva! Anj dztsea c au un nustimad ahoryea, C potu s-ti hrneasc tra s-trets tuti pundiurli A banljei shi-a lumiljei Ea, tora, bna mashi cu thimisearea ali nustimad Tu atsea hoar oarfn, iu mira u-avea arcat Shi shtea c vrnoar nu va s-mata vead Vr masinu ca atselji ancrcats di fruti, Toamna, tu Kalcidika di ninga Amarea Eyee Maia-nj cnta shi Feat, ocljiu-ts msinatu Tra s-nj hib sh-ma mari apuria Cndu vidzuiu prota oar cmpuri cu masinji Fu ashi cumu nj-avea zuyrpsit maia! Poati dorlu-a ljei mi-arc aoa, tu-aestu locu, Iu cathi tahinim, vedu dininti un livadi cu masinji Pefkohori, 05.09.2010

91

Calea tr Ithaka Mplin di keadits calea tr Ithaka... Ascpiroasi txeri ashteapt La mardzin di cljiuri, la stvrndonji... Seamni psefti, bgati tra s-ti-ard Shi s-ti pitreac tutu ma alargu di ea. Ama tini imn-ts Calea, nu li mutrea, Trets keaditsli, aravd seatea, foamea S-nu ti-ardz! Anyilicearea-asprndit di musheati fineri I di fluriili-arcati s-ts-ancupr suflitlu S-nu ti toarn ditu cali! Ma ghini s-armnji dicunjearu Tr totna - la poarta-ali Ndii! Sh-cara nu va ts vindz suflitlu Calea ct Ithaka va ti duc!

92

Dultseamea a piricljiului Adz vruiu s-adukescu Tsi gustu ari piricljilu: Ac nu shtiu s-u calcu amarea Mi-arcaiu tru ea sh-mi dushu multu-alargu Minduiamu c va mi-ngljit Sh-va mi yitripseasc tr totna Di-aest idhee nitihiroas. Ama, ea, Amarea, Slghi kimati lishoari Tsi mi ligna, Mi-apriduna... Adukeamu c pi brats mi loa Sh-canda dada-nj cnta...

93

Fratslji di la Eyee Frats, voi, frats mrats, Fr s-adukits, cntats Taha cnticlu di ban Ama-i cnticu di cmban Tsi n greashti tr-ngrupari: Limba tsi-ancneashti, sh-moari! Cumu putets pnea s-mcats Di vindearea-v di frats? Pni laie, nfrmcat Cu lcrnji di frats frimtat... Crvealjea tsi-avets pri meas Easti Fara-a noast teas Voi di mrshea a ljei mshcats Sh-nu-adukits c, nfrmcats, Yitripseari va s-cftats... O, Armnji, li, frats mrats!

94

Ma ghini... Ma ghini dicunjiari la poarta ali Ndii Di kiheadz la poarta-ali Minciun! Ma ghini tu stranjiu ampiticatu Di-atselu di pirpir cu vindearea-ancupratu! Ma ghini goala sinii tsi ca feata ashteapt Tihia-atsea buna, aleapt, Di measa-mplin di bunetsli furati Di vindearea di Far, di Frati!

95

Pi-amealu di Kalcidic Vlahos, Vlakakia, I Avyi ton Vlahon Anyilicioasi reclami acljeam turishtslji... Afendicadz ts li-asun Ca yryrici tru mn... Intru sh-ntrebu: Zburts armneashti? Sh-nj-u toarn pi grtseashti, Vryreashti, arbinisheashti, aruseashti... Hunets di bir, putiri di plastic Arcati pi-arina cald - iutsido... Shutsu caplu, s-nu vedu blasfemia: Turishtslj sh-aruc tu Eyee cupria Adunat tu suflitlu lndzitu di curmari Di bana di-unu anu, tricut tu lucrari... Mutrescu aclo ct munti Sh-tsi vedu? Picurarlji armnji, tsi iarna aoa dipunea Ama arina s-u calc nu cutidza... Eyeea di aynanghea-u hrsea Tu truplu-lj caldu varnoar nu intra: Tr elji, Eyeea eara veryira feat, Musheat, nicrtit, niarushunat...

96

Noi, xinitipsitslji... Noi, xinitipsitslji sh-arcatslji Alargu di locurli iu Voi nica bnats V purtmu Dorlu tsi Voi lu-agrshitu Sh-Ponlu tsi-armasi niyitripsitu... Voi durnjits sh-tr nisomnulu a nostu Tra s-lu tsnemu Pindulu tru inim-mprostu! Voi u-arushunats Limba cu nizburarea Noi lj cftmu njedzlu, putearea... Voi hits stulji di pni, di somnu, Aclo iu Elimbulu easti Domnu... Noi bgmu pri meas pnea di zboar Tsi n hrneashti, ndia s-nu moar... Tr smts prudots Voi tsear-aprindets Sh-cu-aest suflitu di frati vindets... Noi plcrsimu Hristolu, St-Mria Corlu-ali Limb s-giucmu cama-nyia Yinits, v pricdemu, deadunu s-lu giucmu Blstemlu,-amprtsarea tu gremu s-li-arucmu.

97

Dzuu di vear la Eyee Cnjina ctsuti aruc Pisti hoara iu oaminjilji S-apridunar tru casi... Mini andrupt di unu masinu lj hrsescu aumbra... Ancljidu ocljilji tr niheam discurmari Canda apustusiiu tu ayru, la sitsirari... Andrupt di masinu hrioas Ca dada tsi prota oar sh-lu veadi natlu... Ning mini: Srmnitsa cu poematli-a meali! Pefkohori, agustu 2011

98

99

ALEXANDROS

100

101

Vrearea-a ta-nj hrni njiata-nj Ti cftamu, ts greamu shi nu ti-aflamu Mi-avdzai shi ditu lrdzimea-a kirolui nj dmndai: Marea Vreari easti atsea tsi nu pots S-u agiundz! Mashi ea armni dealihea kiskin, Nimryit, niagudit, niarudzinat! Mashi ea poati s-azvoam Shi s-cur fr dnseari tu eta a etiloru! Marea Vreari easti Merlu Tsi nu va lu mshts canoar (Ma s-mshts di meru, va s-dai sh-di yermu!)! Marea Vreari easti s-ai tu vreari Truplu a vrutlui nihrsitu canoar! Marea Vreari easti mashi Ashtiptari, Shi shtearea c nu va s-yinu canoar Cval brbatu livendu, azvingtoru Marea Vreari easti s-mi-ashtepts Sh-mini s-hiu fumlu, Iluzia tsi ti tsni tu ban! Tricur anj mults di-anda avdziu aesti zboar C tse-nj li-aducu di-aminti tshi tora, tu-ost oar?! 24.09.2007

102

Vreamu s-earamu mashi zngheili Vreamu s-earamu mashi zngheili A callui a tu: Va mi clcai cathi dzuu Shi va ts dukeamu putearea Nu va ti-mprtsamu cu alt muljeari C nu va s-putea vr alt s s-fac cileki, Znghelji, tr callu-a tu Va s-avinamu itsi ehtru, Cari va s-aprukea s-ti pliyuiasc! Va ti tsneamu alargu di boatsea Tsi cu-ahnt njiari ahurhea s-ts greasc S-ti lja ditu crivati, ditu Fara-ts cu hari S-ts si umpl Yislu Tra s-agiundz tr eti - Atselu Mari

103

Thama ashtiptat N dzsir s-n-adunmu tuts Tu unu locu, tu un vsilii Sh-n txir c va s-bnmu Un dealihea tham, un vluyii! N-adunmu tu-un mari avlii, N mutrimu unu-alantu Sh-n-ntribmu: Tu cari vsilii? Unlu dzsi: Tu-atsea iu dormu oasili Armnjiloru, A ppnjiloru shi-a strppnjiloru! Altu apndsi: Oasili-a loru suntu iutsido Tu tutu Balcanlu, aoa sh-aclo! S-n-adunmu aclo iu n-apreasimu! Dzsi altu Sh-di eti di-aclo n teasimu! Ama, adz, aclo, fucurina-i asteas, Alts tsnu foclu, alts bag meas! S-n-adunmu tu vsilia iu easti ma ghini Ubi bene, ubi patria - nu-i zboru di-arushini! Eara mari avlia iu n-aveamu adunat Muabetea di lungu kiro s-dizvrtea Ama Akicsearea, Apufusearea nu yinea Sh-atumtsea s-dishcljisi poarta Sh-unu calu albu intr: Fr Cvlaru, fr Amir! Andznuclje sh-canda n grea: Cari di voi poati s-mi-ncalic, S-mi cumndseasc S-mi gioac, s-mi imiripseasc?
104

N mutrimu diznu tru-a ocljiloru yilii Shi n-adyivsimu istorica-amrtii: Tuts vrea s-hib Amirlu, Cvlarlu, Yrambolu pi calu albu, Hsvyearlu! Nu putumu s-alidzemu mashi UNLU, Atselu ma axi, ma bunlu! Atumtsea albulu calu s scul, aruji Sh-cu deaspiru-ntr-oclji Ahurhi s-alag sh-plscni Cu ciciorlu poarta ditu avlii Sh-afanu s-featsi, ca ti ciudii! Armasimu mrmurusits, Ca di kiritu agudits! Dukimu c n-avea tr daima fudzit Thama, Vluyia cari n fu txit!
22.10.2009

105

HROMATICU KIRO

106

107

Hromaticu kiro Tu-atselu hromaticu kiro Hryia yinea cu albulu di lapti Mirindea s-umplea di galbinlu di soari Tsi s-tindea pi veardi di pomu, di padi Sh-seara, tu-amurgishu, Ahurhea thama tsi n-ashtipta noaptea: Soarli dipunea Tserlu ahurhea s-arusheasc Sh-tu iambula a vreariljei Ardea aroshea pir Apreas di aprukearea A trupuriloru a noastri

108

Urnimii bizantin Ashi-i ghini: Gioni s-hii! Alas-nj a njia trimburarea, Anduplicarea! Ai angtanu di calji, Tufekili s-nu-arudzin, Nu-s nica tuti alumtili-amintati! Mini va ts-ndregu Mashi stranjili, armatili, Sh-trastulu cu mcari Tu cari Nu va s-agrshescu s-arucu Ndau mindueri, Txiti bsheri, Treamburu di suflitu apresu Shi srmi di dorlu-nj Niastesu 1988

109

Pumoar Noaptea, munts di-arin S-aruvuescu pristi yisili-a meali.. Pusputescu tu kis sh-nu mi-aflu... Truplu-nj sh-kiru mrdzinjili Mi-ahulescu sh-nu mi-aflu... Ts grescu s-mi dishtepts Ama nitsi tini nu ti-aflu... Pumoara mi-astrindzi Tu brats di cileki Sh-mi-alas Fr di-anas... Sh-mi-aspindzuru di-unu hiru, Di-un Idhee tsi di mult u-adukiiu ... Oarili cur cumu frina ditu tsiru Sh-mi-aspreaiu c di multu-aushiiu... Doamne, ts grescu, spuni Iu potu s-aflu n cald shiguni S-u tindu, s-dormu-arihati Mrdzinjili s-nj-aflu sh s-avdu C tu keptu inima-nj bati

110

Cmeashea a dzuuljei Tutu ma strimt s-fatsi Cmeashea a dzuuljei Canda printslji agrshir S-ti-nveasc tu cmeashea A fratilui ma mari Aladz, dzuu di dzuu, Anamisa di idyili seamni Cu ndia c, unoar, Va s-dai di-Ndzean, di Cubeu Ayunjisitu, asudatu, Cmeashea a dzuuljei S-alkeashti di truplu-ts Sh-nu mata pots s-u-aruts Poati, vroar, iuva

111

Niturnari
Tr tati-a meu, Sima Iorgoveanu

Nai ma multu mi doari C tsiva nu-ari turnari! Mi doari c nu potu s-mi tornu Tu anjilji-nj cu njiat Tu truplu njicu, nicriscutu, Di zrcadh, di feat Mi doari c nu potu s-mi tornu Cndu ppnji tu sivdi n crishtea Cndu njelu aleptu di paplu Iarb ditu mn-nj pshtea ! Mi doari c nu potu s-mi tornu Tu-avlia cu sor sh-cu frati Adz tutu dorlu l portu Ditu xeana singurtati Mi doari c nu potu s-mi tornu Tu kirolu cnd Tati bna Fr vrearea shi-arslu-lj Tsiva nu-i ca ninti, tsiva ! Mi doari c nu potu s-mi tornu Tu dzlili bnati, musheati, Ninti - calea nj-u-aspuni Mashi toarli sh-boatsea alu Tati! 1996
112

Arin shi-aumbr Arin shi-aumbr: Truplu-nj lu portu S-deapin, s-deapin, Albu-laiu tortu Arin shi-aumbr Yisu shi pumoar Di-unu kiro ahurhir Multi s-mi doar! Arin shi-aumbr Murilji nj-aspunu Ca natu nipututu Ninga tini mi-adunu! Arin shi-aumbr Kirolu angan Zulapi tsi-ngljiti Cumtsli di ban! Arin shi-aumbr Pi meas-nj si tindi Kindruit n-lj Calea Ct Didindi! Frankfurt, 1998

113

Cara s-puteai Cara s-puteai s-dukeshts niheam Ct-nvirinari mi-adutsea-anvrliga, Ca cilimeanu - mbrats Va mi loai, va-nj cntai, Va mi lignai, va mi durnjiai Va-nj ciuciurai pn va s-puteai S-avinji minduierli tsi-aurl Sh-cu halatlu-a loru Isihia nj-u curm! Atumtsea mashi va s-puteamu Suflitlu-ntru mn s-nj lu ljau Sh-tu a Ndiljei ap s-nj lu lau! Frankfurt, 1994

114

Shi-aest dzuu Angljitu shi-aest dzuu Acr, nicoapt dzardzalin! Mi tindu tu-ashtiptari : Ama, geaba, anghillu nu va tra s-yin! S-ascumsi, nu-lu vedu, nu-nj greashti Shi cu-aest-agrsheari mi-agudeashti: Cadu lndzit tu dzuua fr lunjin: Acr, nicoapt dzardzalin! Frankfurt, 9-li di Maiu 1994

115

Btearea rkiloru di flituri Mashi btearea rkiloru di flituri Tu soarli di vear, Tu-amiridz, Mi toarn tu ficiurami, Tu nicbati, tu-nyisari! Kiola sh-tini, ctivroar, Mi duts pi cljiuri Tsi nu le-amu clcat, Tu bana di-nveast, di feat Ca doi anghilji kiruts, Tu lumi cdzuts, N hrseashti btearea rkiloru di flituri veara Pisti trupurli-a noasti teasi Di soarli di-amiridz-apreasi!
Agustu 1994

116

Tirnjili a numirloru Fugu niheam ditu ahapsea a numirloru: Mi zurluseashti ixactulu a loru! C un cu un facu daima dau Nu mi-alas s-adiljiu Musheata hvaie a iarbljei cu-arau! Ahurhescu s-misuru: Azgrm-nioriljii di dinintea mea Tsi lunjina nj-u lja... Cti frndz clcaiu cu ciciorlu... Cti yrami ari zborlu... Cti dzli-s pn ti Crciunu... Tsi s-fatsi unu fr unu...!? Cti dzli hrsimu Di cndu n-andmusimu... . Mi tornu cpit, fr ipati, Tu-ahapsea a numirloru ixacti. Eali ashteapt s-l dau minti S s-duc lucurlu ninti Sh-mini, dinintea-a loru, Ca cilimeanu fr di-agiutoru Nu shtiu cumu s-adaru Tra s-fug lucurlu-ambaru: Un cu un s-fac trei, s-zurluseasc! Sh-suflitlu-a meu s-nu mata lndzidzasc.
Frankfurt, 12-li di Brumaru 1994

117

Thimisearea Priimnu tu pduri dorlu, adstarea Ponjilji-aest toamn canda zurlusir: Ploai di frndz turlii-turlii aruc Shi suflitlu-nj dealihea nj lu-aputursir! Dukescu cumu perlu-nj pn' di mesi criscu Lu-adunu tu cusits, ca tu anjilji cu njeati Mi vedu alargu - tu stranjiu di ndii Ashtiptnda-nj tihia - anamisa di feati Deapoaia,-amnatu, la mardzin di-Eyee Armashi, agrshits, pi-aest-msheat lumi Cruna di vreari-nj bgashi - ca n dzee Earamu mashi noi doi, fr anj, fr numi Aest mushuteats tsi-i mashi ti-un oar Nu-alas Dumnidz daima s-bneadz! N-alas putearea, ma npoi, ca adz, Tu thimiseari diznou s-u-anyiadz!
Sumedru 2005

118

Isih dzuu Tsi dzuu isih adz: Mduua goal di mindueri Luna laie fr di-aradz Dzuua di-adz fr di-aeri! Cumu crvealjia fr njedzu Caplu doarmi tu crivati Somnu fr s-nyisedzu! Di-iu-nj yini-ahtari-arihati?! Dau di mini mi-ahulescu Canda dormu tu kivuri Minduerli canda-nj grescu Nu voiu s-li-avdu! Nj-easti duri! Tsi dzuu isih adz: Soarli-nj bati tshi pi keptu Minduerli-aurl, grescu Tu-alba dzuu s-mi dishteptu Tra s-ftsemu iara sutsat S-n-ntribmu, s-n luyursimu Fr di-a loru sltnat Pulbiri sh-arin himu! 28.06.08

119

Niaprukeata harau Nu voiu s-mi hrsescu di mushuteatsa Alishtei dzuu di prumvear Tra s-nu-nj hib greu Cndu nu va-u mata amu... Ponjilji anglbdats di stulia liliciloru Yinu ct mini, s-mi-ambrtsteadz ... Mini nu-aprokiu aest harau C shtiu di tora c Pomlu ditu mini Nu va s-mata poat Canoar S-bubukiseasc! 03.04.09

120

Nu ti-aspari! Tr Yiani S-min loclu pri cari imnji? Dukeshts cumu fudzi sumu cicioari? Nu ti-aspari, vrute, nu ti-aspari C amintari, alinari nu-ari Fr lacrma ditu suflitlu tsi doari! Dukeshts c ts-lj greau alinarea? C nu ti-ncapi truplu, -nvirinarea Nu ti-aspari, vrute, nu ti-aspari Alba dzuua va n da hbari: Daima doilji dultsi-ndziminari! Dukeshts cumu kirolu ancneashti? Avdz di-alargu boatsi tsi n greashti? Arudzinati dzli di va n kindruiasc Bnata ban daima-i ma giuneasc! Nu ti-aspari, vrute, nu ti-aspari Di tsi-i bnatu, tsiva, tsiva nu keari! Bad-Nauheim, Alunaru, 2007

121

Sltnata mindueriloru Sltnata mindueriloru Niarihatea dukeriloru N fatsi s-luyursimu C bnmu, n hrsimu... Anvrliga nishtearea, niputearea Ca tse himu S-ackisimu! Tsi hbari va-nj da grdina? Tsi ctrani va-nj spun lunjina? Ct iu calea? Va u-aflu valea? Tsi-nj ciuciur vimtulu? Tsi-ascundi astimtulu? O, voi, minduieri sltnati Tsi s-u voiu dzuua tu-arihati? Tsi s-lu voiu dultsili somnu tu crivati Tsi mi-aproaki di isiha moarti?! Dnsits! Siryeani s-n ftsemu Ideili s-li mutmu ditu gremu Ca nuca tu toamn s-li cripmu: Di nostimlu njedzu s-n sturmu! Pefkohori, Yismciunj, 2009

122

Nostalyii Atsea prumvear sh-vear nu mata yinu Ni tserlu-atselu analtu, mult sirinu Amarea-atsea put nu va n-ascald Sh-iholu-atselu put nu va s-ma avd! Tsi vrondu-adra trupurli-a noasti-agiuni Ascumti sumu a vreariljei shiguni! Sh-cumu noaptea-ntreag algamu pduri Sh-cumu nu-aveamu frixi di ayrimi, di furi Cu tsi harau kisa u-vtmamu Sh-cumu tu lunjina-a noast u-ngrupamu! Sh-intramu tu dzuu ca dolji vsiljeadz Tsi-sh bag stranjiu, crun di yranyeadz! Atsea prumvear sh-vear nu s-ma toarn Armasi mashi aratsea iarn, toamn? Ctranea-a noaptiljei ca ti lhtar Va u-avinmu mashi cu-un-apreas tsear... Va s-yin-arcoarea sh-va n hib greu Ama shigunea-armasi tr daima tru muzeu!

123

Arin Di-arin easti casa Shi scamnulu sh-crivatea Arin tutu matsin Kirolu, shatea Pi oahti di-arin Truplu-nj tu somnu Di-arin n featsi Marli-a nost Domnu! Iu-s casi di keatr, Cljiuri btuti, Di crvnji ancrcati Di cupii nishtiuti? Kiruti sunt tuti?! Arin arin Cari shtii ct iu Kirolu-a n min!

124

Plcrii Ti plcrsescu: alas-mi arihati! Nu-nj mata adu aminti! Alas-li tuti aclo iu fur Cathi thimiseari easti unu singiru Un keadic nj-easti Mndzulu, njelu, yumurtslu Culastra iu suntu? Nu shtii s-nj spunji, Tr-atsea, ti plcrsescu Alas-mi arihati, Nu-nj mata adu aminti! Btearea di lilici bbukisit A suflitlui Somnulu tu copa di palji Sumu stealili trimburati, Aroaua pi hirili di iarb, Ptuna fript di arina di vear Tuti suntu, tr daima, alargu, Shi-ncotu li caftu adz Tr-atsea, ti plcrsescu: Alas-mi arihati! Nu-nj mata adu aminti!

125

Nelu Cathi dzuu mna-nj hrseashti Nelu tsi-nj dhurusishi Cndu a noasti mnji s-andmusescu Haraua a nealiloru nu-ari spuneari: Asun, cnt, azburscu Sh-n vears tu suflitu Mashi njeari! 1988

126

Nu caft Nu caft s-u-nvets lndura Tu cari cas s-sh-adar cubairu, Nitsi shumuronjilu s-bneadz Tu lunjin Nitsi yearakina s-imn pri locu, Nitsi vreari fr di-a pirljei focu Nu caft s-nvets poetlu S-misur Tr elu, tuti, dupu alti nomuri Cur: S-hrseashti tr kicuta di ploai, Di-aroau, Sh-c un cu un nu facu Daima dau!

127

Kiro Va s-aflu kiro! nj dzcu Ama iu va lu-aflu? Di iu va lu ljau? Di la cari?

128

Minduerli Minduerli trenuri cicrdsiti U kirur calea di heru Sh-alag pri iarb Shi nu shtiu ct iu Deadunu cu eali shi truplu-nj S-priimn Agiungu tru xenlu locu Iu easti negur, arcoari Shi-nj vedu prosuplu Tru firidzli tsi yilipsescu Bunetsli tsi artisescu Sh-nu mata mi pricnoscu Sh-nj-ashtergu pi-ascumta Lacrma C, mashi ea, easti Dealihea a mea! Frankfurt, 2011

129

Aplo filosofii Di-Aoa pn Aclo Easti isa ca di-Aclo pn Aoa. Ama di-Aoa pn Aclo: Mi-nkidicaiu, cdzuiu, Plmshu, mi-nvirinaiu Di-Aclo pn Aoa: Giucaiu, mi hrsiiu, Vrutlu-nj bsheaiu Sh-tutu ashi: Di-Aoa pn Aclo Di-Aclo pn Aoa: Bana mea, bana ta Treatsi kirolu Nu-armni tsiva?! 25.01.2013

130

REFERENTSI CRITITSI

131

MIHALI PREFTI: Kira Iorgoveanu


Mantsu
(cumts ditu unu eseu tr Steaua di doru) ()Tru anlu 1983 alnceashti cartea di puemati Steaua di Doru, unu ascpirtoru shbumbunidztoru MANIFESTU a ponlui, a trayidiiljei shi-a voliljei Armneasc atsea c alumta lipsea ahurhit ti-ascparea di keardiri a Armnjiloru tsis rifudziar tu tbbii Rumnia. () Cu-a ljei spiritu amazoneanu, di-alumttoari ninfricuit,() Kira Iorgoveanu arupi iambula cunspirativ shi-ascoati hasili noimi tru migdani, atseali tsi zuyrpsescu hala a noast sh-datlu a nostu tu-atselu ditu soni kiro tu isturii. () Puizii di deaspiru, di virinu etnicu sh-cu risimnari ic alsari a soartiljei etnic tru mnjili a kirolui, ic a pruvidentsljei dumnidzasc, ic a voliljei oarb a isturiiljei yinitoari, s-anyrpsi multu tu-aeshts vrn sut tsindzts di anji, shma multu tu-atselji ditu soni anji, ama puizia ali Kira Iorgoveanu-Mantsu adavg la atselu deaspiru un cljimari cu bots di cmbnji tsi-arsun shiarsun tu sinishtearea/sinidisea a cathi unlui Armnu. Sh-ma multu, cljimarea tu deaspiru easti anviscut t-un dukeari tsi-astrbati tu unu ipifanicu shi-anyiluforicu mistiryiu tut puizia etnico-sutsial a puetljei NDIA. () Pueta nu-alas soartea a culturljei a noast tu mnjili a kirolui, a pruvidentsljei, ic a altoru puteri. Tu-a ljei amazoneanu spiritu di-alumt adar ditu Steaua di Doru unu MANIFESTU ti132

alumt, ti polimu contra a keardiriljei. Apala tialumtari, putearea, soartea tuti elementi elipsi ti calea ti-ascpari suntu tru NOI, tru mnjili a noasti, ...c steaua easti tu noi / Mashi aradzli s-lj-adnmu. Di-alihea, puizia ali Kira Iorgoveanu easti tut un mitafur a deaspirlui dinintea a keardiriljei, un mitafur a vreariljei fr sinuri ti far sh-cultura a ljei, sh-ma nsusu di tuti , un mitafur a ndiiljei sh-tu nai ma lai hau: Cti ori ditu laia kis / Nu iesu yisi ditu pirmiti?! Misuixistentsa a Armnamiljei poati s-aib nica tihi ti-andridzeari, ti-amplintati, ama mashi pritu ea insshi. Tu sinishtearea sh-pistea di cileki a puetljei, tuti hrli nica bneadz tu noi sh-potu s-hib turnati tu-avlakea a farljei, ama mashi unu lucru va YRAM. Cartea alb tutu dishcljis / Zboar ashteapt ardhpsiti... Cartea, yrama ricurdarea a limbljei, a culturljei, a tutloru urnekiloru artistikeshts shdapoa, cultivarea a loru cu mintiminii sh-tinjii ti axiili clirunumisiti aest-i ascparea, aestu-i misagilu tsi Steaua di Doru lu-adutsi. Agiumsi misagilu a puetljei tru sinishtearea /sinidisea sh-suflitlu a Armnjiloru? Apandisea ti-aest antribari easti ishishi dzuua di 23 di Maiu, 2006, ama Armnjilji ashtiptar dzts di anji ti-aest dzuu. Cututu, ea nu adn ntreaga Armnami, ama atsea dzuu yini, yini cu jgljioati mri sh-ti tuti flcrli ditu pathrida a noast mithic sh-istoric. Ivropa ahurheashti un nau isturii, cndu cathi mileti, njic i mari, va-shi azburasc limba-lj di dad sh-va s-aib sculii tu limba a ljei. ()
133

Puiziea ali Kira Iorgoveanu-Mantsu easti shdi-arada clasic, cu-arhitictur clasic pirfect, ama sh-mudern. Cu ea ahurheashti sh-puizia a noast mudern. Cututu, putearea, vrtutea ixprisiv a kindinriloru di zboari u da dictsiunea a puetljei. Kira Iorgoveanu ari n mari hari ti ufilisiri a zboariloru nai ma uidisiti. Dukeri shminduieri nali suntu clupisiti tu zboari shsintagmi idiumatitsi veclji ama tu-aspuneri, uidiseri shi-ardhpseri, frasi, nali tsi curuescu, plseadz, idei, minduieri nali, niavdzti, niplsati nintea-a ljei. () Ti cathi puemat pots s-anyrpseshts un carti ahoryea. () Ca omu, ca Armn, sh-maxusu ca puet Armn, tsi ari sinishtearea a rispunsabilitatiljei ti soartea a Armnamiljei, Kira Iorgoveanu nu-shi keari ndiea vrnoar, a s-hib sh-pimt tu nai ma lai hau a deaspirlui, pueta nu-ari izini ta srisimneadz, ta sh-kear umutea Ndiea. Nsa poart pi-anumirlji a ljei fortuma greau tialumtari shi-ascpari di keardiri a Armnamiljei. () Sh-ma multu, finumenlu spiritualu-artisticu Kira Iorgoveanu nu easti un astihisiri, ama elu yini ditu fundulu a kirolui culturalu matriarhalu, ca un urneki arhitipal, cndu kiro di njilji di anji cultura a noast eara tu mnjili a muljeriloru, tu templi, tru sculiili ditu templi prifteasili eali insshi protili dhascalitsi, sh-ditu cari naima axioasili avea s-armn atseali nau muzi. Aest muljeari-puet di adz easti un riitirari arhitipal pisti kiro.
134

() Spiritlu amazoneanu, di-alumttoari fr dnseari ali Kira Iorgoveanu-Mantsu nu easti mashi ti scupadz mri a farljei, ama sh-tu hopi di catandisi minuti di cathi dzuu ea-i etim s-ts tind mna ic s-ascoat apala, apala-lj di zboari sh-yram, shi s-ti apr. Cu molavu sumarsu thimisescu cumu, unoar, cariva sparalo shi-arc ndau zboari cirutsi tr io, sh-nica cumu avdz Kira s-himusi cu-apala-lj. Ama thimisea nai ma imprisiunant ti-a ljei spiritu di sutsat Ahileanu ic Alexandreanu u amu di la atselu ditu soni Cungresu di Freiburg. N turnamu cu trenlu Frankfurt. Dup tsi mi-anikisi (dau ori) tu-atselu duelu ti cari s-plteasc sh-ti trenu sh-ti gustari, sh-dup dultsili muabets, vini oara sdipunemu. Cumu dipushu, nji vini ca n noim c giuldanea u-aveamu agrshit pi trenu. Kira-nj dzsi: Nu-i tsiva, Mihali. Alin-ti avrapa sh-du-ti tu cumpartimentu c va-u afli. Io va s-tsnu trenlu. Mi-alinai npoi shi zboarili a ljei tutu mi ciudisea. Tsi va s-dzc bre feata aest c ea vas tsn trenlu?! Anda xanadipushu, Kira, c-unu cicioru pi scara di trenu shi-unu mpadi sh-cu mna actsat di mnaru - tsnea trenlu. Trenlu azghira, cunductorlu shuira, ama Kira lu tsnea, nu-lu alsa s-fug Pritu STEAUA DI DORU cmbana a farljei, Kira Iorgoveanu-Mantsu, tsnu Kirolu tr Far pn n-aprftsi libirtatea.

135

YIORYI VRANA :
Ninti s-mi minduescu la vr critic literar nj yini s-dzcu dipriun: Haristo! nj yini s-dzcu: tsi ashtiptats di la io? Nu u cunushtets Kira? Cumnicats-v cu zborlu a ljei! Hrsits-v c avemu un multu mari poet tu limba di dad! Shi-aest poet sta aradha cu mrili poeti a lumiljei: Gabriela Mistral, Cecilia Meireles, Delmira Agustini, Emily Dickinson, Elisabeta Bagriana, Desanka Maksimovici. Has aesti dou poeti di-tu soni, Elisabeta Bagriana shi Desanka Maksimovici, Kira Iorgoveanu-Mantsu nu cnt mashi ti mirchili a ljei, ama sh-ti mirchili a unlui populu. Tu poezia a noastr si-afl alithea isturie armneasc. Poezia a tau easti nai ma analta expresie a geniului a nostru theaminu. Geniulu a nostru theaminu n tsnu tu bana, geniulu a tu poeticu n scul di-tu morts. () tini hii tr armnami Poeta, nai ma marea poet. Nai ma marea poet Armn vru Dumnidzlu si-nyrpseasc tu limba-lj di dad.

136

Poeta Kira Iorgoveanu-Mantsu, Amarea Eyee, Elladha shi-Armnjilji


Aoa shi-ndoau dzli, aprucheai ndoau poemati di la Kira Iorgoveanu-Mantsu, scriati mardzina di Amarea Eyee sh-mi hrsii. Ti-apurie himu noi poetslji! S-n hrsimu anda adhyivsimu poemati scriati cu milanjea a sndzilui...Tiapurie aest emotsie esthetic! Itsido mushuteats ascundi prighiosu un pleag, un aran disfapt. Idhyea si-adar sh-cu Eyeea a poetljei. Oaminjilji di-aradh nu u duchescu aest pleag tsi easti siminat handa tru lumi sh-tru suflitlu a lumiljei... Ama durearea sh-haraua easti siminat sh-tru suflitlu a loru shi tr atsea itsido omu easti axiu si s-emotsioneadz, dinintea a poeziiljei shi a artljei. Dhyafuraua anamisa di poetsi/ artishti shi oaminjilji di-aradh easti c protsilji bneadz dzuu di dzuu ayonicu, dzuu di dzuu u duchescu pleaga a lumiljei. Poezie shi art di-alithea, fr curbani, nu ari. Poezia, io u luyursescu ma-ndzean di tuti artili. C tse? C easti art, ama easti shi altutsiva. Tru elina veaclji, tuti artili si-acljima tehni, cu noima di art/ msturlichi, mashi literatura si-acljima alt luyie, siacljima lootehnia/ art a looslui. Acshi easti shi tru Vngheljiu: Tru ahurhit eara Zborlu/ Looslu shi Zborlu eara la Dumnidz shi Dumnidz eara Zborlu (...)

YIORYI

VRANA:

137

Ti-atsea, poezia, tsi easti forma nai ma analt di literatur, easti vahi, arta nai ma conshtienta, arta tsi doari nai ma multu. Noi Armnjilji, tsi bnmu dipriun ayonicu, noi tsi avemu un mir apocaliptic, vahi himu acljimats si scutemu tru padi, si exprimmu maxusu atseali lucri di prota simasie, lucrili fundamentali...Tamamu tr aest, poezia a noastr armneasc easti un poezie handa humanist, un poezie tsi u scoati tru padi cu-ahnt puteari, conditsia shi drama umineasc. Tru-aestu chiro postmodernu shi antimetafizicu, noi, Armnjilji, scriemu cu milanjea a sndzilui un poezie handa metafizic. C tse? C un mari pleag easti tru noi shi noi u avemu conshtiintsa/ sinidhisea a pleagljei. Tru aest Evrop decadent shi antispiritual, noi, Armnjilji, putemu s-himu memoria a ljei di prota, yilia iu evropeanjilji potu si-shi xanaafl arhiili, fntna, conditsia human, humanismulu, clasicismulu. Vahi, nu easti un tihisiri c, mashi tru limba a noastr prusvulisit shi-agudit, zborlu uminitati, sinonimu cu humanismu, dnsi pritu eti. Acshi cumu scoasi tru padi Theodor Capidan, tru tuti limbili neolatini, zborlu humanismu easti neoloyismu. Neoloyismulu humanismu lu loar tuts neolatinjilji di-tru latina clasic pri un cali cult. Tora, s-mi tornu la poematli a poetljei: Ti ciudie, tu protili crts tsi li scrie Kira IorgoveanuMantsu, Eyeea nu ishea maxusu tru padi, ama unu toposu eyeanu putea si s-misuducheasc: Un maie anyiseadz livdz di masinji,/Alant-shi mutreashti numta la Kavala...1

Protili stihuri di-tru poema Fumeae, tipusit Bucureti, tru cartea Steau di doru prota ediie, 1983 138

Di daima alargu di tini/La brnu ti portu ca apala.../Sh-maia nu poati ta s-moar,/U-ngreac mashi doru di Kavala (...)2 Tru anlu 1985, la Editura Cartea Romneasc, di Bucureshti, Kira Iorgoveanu-Mantsu u tipuseashti cartea Ramura de Mslin/ Lumakea di Masinu , scriat tru limba romneasc. Tru-aest carti, iasi tru padi prota oar, zborlu Eyeica, tsi zburashti maxusu tr Amarea Eyee: S-i mngi rmul mereu alb,/Ca o unduire de turme./S m arunc n apele tale/Ca-ntr-un munte de ln alb./S calc pe pietricelele tale/i s m-nepe cornie de miei./S-mi nec lacrimile-n/Ochii ti cei muli,/C nu-l mai pot auzi pe bunicul/Strignd din Kavala:/ Amarea! Amarea! Si-ts hidhipsescu mardzina di-amari alb,/hasu un lignari di cupii./S-mi-arucu tru apili-a-tali/Dipu ca tru unu munti di ln alb./S-imnu pri kitritsealili a tali/Shi smi-ntsap curnitsi di njielji./S-nji-li necu lcrinjilji tru/Ocljilji a tlji atselji mults,/C nu mata potu s-lu-avdu paplu/Cumu greashti di Kavala:/Amarea! Amarea!3 Poema, cumu s-veadi, easti scriat tru limba romneasc... Mashi zborlu amarea easti armnescu shi tru aestu zboru, mashi a-ulu proteticu u-adar dhyafuraua di limba romneasc. Tru contextulu romnescu, aestu zboru, amarea, asun exoticu, ama exotic easti tut poezia, tsi zburashti ti un nostalyie, ti unu locu, ti unu toposu, tsi nu ari noim tr yeoyrafia fizic shi spiritual a Romnjiloru.
2

Poema Makidunia tipusit tru idhyea carti, Steaua di doru.

Poema Egeic/ Eyeeic, tipusit tru Ramura de mslin/ Lumachea di Masinu. Varianta armneasc easti tradutsearea a mea. 139

Ama ct noim ari tr noi, Armnjilji, tsi vinimu tru Romnie di-tru Elladh! Eyeea, tru poema di-ndzean, easti un amari alxit la fats/ metamorfodzat, un amari armtusit, stulusit cu sensibilitatea armneasc. Easti un amari alxit di nostalyia a picurarlui Armnu... Easti un amarifandasm tru cari si reflect/ si-nyiliceashti nostalyia a omlui dipusu di-tru munti. Ti-apurie easti aest Eyee! Easti un amari-balsamu, un amari tsi vindic unu doru armnescu... Metamorfodzat tru un di-alithea patridh mithic, Eyeea, tru aest poem, nu mata easti un realitati marin/ thallassic... Undzeashti cu unu yisu, tru cari poeta va shib di-alithea. Sonjea a poeziiljei easti paradoxal. Expresia Amarea! Amarea! easti un tradutseari armneasc sh-latineasc tr avdzta expresie grtseasc ,Thallassa! Thallassa! Tuts u cunushtemu isturia pirmithusit di Xenofonlu4. Xenofonlu lj-ari cumndusit Gretsilji tru alumta di Cunaxa. Tru-aest alumt di Cunaxa, Gretslji alumtar di partea alu Cyrus atselu tinirlu, contra alu Artaxerxes doilu. Shi Cyrus shi Artaxerxes avea mirachi si si-alin pri scamnulu ali Persie. Acshi cumu dzshu, Gretslji lu vrea pri scamnulu ali Persie, Cyrus. Ascherea alu Cyrus azvimsi tru alumta di Cunaxa, di ninga Eufratu, ama Cyrus muri. Aest fu afurnjia tr cari dzatsi njilji di Grets si tragu tru npoi shi-nchisescu un cali ti pvrie, unu anu sh-disu ctr Pontus Euxinos. Pri aest cali tsi u featsir ctr Pontus Euxinos, Gretslji li trapsir nitraptili, vidzur mult
4

Xenofonlu bn anamisa di anlu 427 ninti di Hristo shi anlu 355 ninti di Hristo. Fu generalu/ arhiyo, ama fu shi scriitoru. Fu ipiretlu/ discipolu a filosoflui Socrate. Xenofonlu scrie ma multi crts: Anabasis Kyrou, Hellenica, Thimisiri ti Socrate, Ciropedia, Oeconomicus. Oeconomicus fu tradus tu latin di Cicero. 140

zori, avur multi alumti sh-chirur multu. Dup shasprdzats di meshi di zori, Gretslji deadunu cu Xenofonlu, agiumsir Trapezunt iu u vidzur amarea. Aoa Xenofonlu lji-avdz Gretslji cumu grescu cu boatsi sh-cu harau Thallassa! Thallassa! Tuti aesti li pirmithuseashti ishishi Xenofonlu, tru cartea-lji Anabasis Kirou. Anda Gretslji u vidzur amarea shi-u vidzur patridha. Noima easti c patridha a Gretsloru easti amarea. Ama cari easti patridha a Armnjiloru? Tru unu eseu-epistulie 5 scriatu ti Spiru Fuchi, dztseamu: (...) Mi-arisi multu di multu ahurhita a eseului a tu, imaginea cu soarili tsi iasi pri ciuma a muntilui Daiti sh-cu poetlu tsi sheadi singuru pri balconi, anvlit cu manta a lui trist sh-lu-adar siryeani thiriulu tcutu. Thiriulu tcutu tsi metafor mushat shi undzit ti munti. Di-apoia, imaginea cu balconjea, ti niheam di oar nji fur mintea. U thimisii diunoar poema Despedida/ Mprtsri alu Federico Garcia Lorca: Mac va moru,/alsats balconjea disfapt./Cilimeanlu mc purtuclji./(Di-tru Balconea a mea lu vedu.)/ Sitsirtorlu lu seatsir yiptulu/(Di-tru Balconea a mea lu vedu.)/Mac va moru,/ alsats balconjea disfapt. Tsi cuvrdh hii cu mini amrtioslu, o lai Spiro, tsi stihuri mushati nji pitrets: Cu chicutitsili di ploai scriu/ Pri fatsa ahnt yalan a muntilui/ Poema di-tu soni ti tini.

Eseulu si-acljeam Ti eseulu MITHOPLASIA shi alti minduiri. 141

Aesti stihuri alu Mihal Hangiari6 suntu ti-anami ma sli mutrimu estheticu. Ma ti noi, ca Armnji, ct noim au naparti di harea a loru esthetic. Di-alithea ore Spiro, tu mintea a noastr stihurli alu Mihal Hangiari s-traducu armneashti. Si-aducu tora aminti, dou zboar di zmani:Casa a noastr easti muntili7/Armnlu tu munts easti ca amarea arihitipsit8 Muntili easti ti noi atselu cama stabilu lucru, easti apanghiulu a nostru. Elu easti, nu mashi cas di-aradh, ama sh-cas a suflitlui, iu putemu s-nji-u aflmu arihatea/isihia. Un poetu modernu armnu, pistipsescu c, Thiuhari Mihadashlu, dztsea ti munti c easti curaua a noastr di chischineats. Mihal Hangiari, tu stihurli a lui n zburashti ti muntili epitafu, ti atselu munti memorie iu easti sclisit canda statuaru, poema di-tu soni a poetlui.Mi-arisir shi-alanti stihuri alu Mihal Hangiari: Muntili a meu yalanu/Mini hiu cheatra a tau ma njic/Elevlu a tu ma mitricu/Oaspitli a tu ma pistimenu/Muntili a meu yalanu/Txea-nj niorilji Tsi stihuri mushati shi-ahndoasi ari scriat Mihal Hangeari. Tu stihurli di-ndzean afli mashi unu stihumetafor ahntu musheatu Muntili a meu yalanu tsi srepet/ difthurseashti unoar, di-apoia afli un declaratsie di-mbistusini/fidelitati shi-un cftari tsi easti di dipu antitetic: Txea-nj niorilji.

Mihal Hangiari easti unu mari poetu armnu di-tru Arbinishie, tsi scrie arbinisheashti. Spiru Fuchi ari armnjipsit un antoloyie di-tru creatsia poetic alu Hangeari. Armnjipsearea alu Spiru Fuchi si-afl tru manuscriptu. 7 Aest prmie u da Tache Papahagi tru avdztulu lexico: Dicionarul Dialectului Aromn, frndza 249; 8 Prmia si-afl tru Antologie Aromneasc, tipusit Bucureti tru anlu 1922, la frndza 5. 142

Stihurili di-tru soni adar un antitez perfect cu Mini hiu....oaspili a tu ma pistimenu . Sh-di-apoia stihlu Txea-nj niorlji tsi ambiguitati adun tu elu. Poati sdzc: elefthirsea-mi. Ti Armnji, muntili fu unu cubairu ti eleftherie. Ma idhyiulu stihu poati s-dzc Txea-nji niorlji cu noima di adu-nji anisihia a creatsiiljei. (...) Tr tsi u thimisii hermeneutica tsi u-adrai ti poezia alu Mihal Hangeari? C tse, tru ea aflai un noim tr mira dramatic a Armnamiljei. Tru textulu di-ndzean putemu s-lu videmu muntili epitafu, muntili memorie, muntili avigljitoru ti identitatea a noastr, ama putemu si-u videmu shi anisihia a creatsiiljei, mirachea ti eleftherie/ ti libertati. Muntili fu ti noi Armnjilji, avigljitoru, ti atsea tsi easti identitati armneasc primitiv shi spstrit. Muntili fu di-apoia avigljitoru ti aratsa a noastr sh-ti identitatea a noastr romanic. Identitatea a noastr romanic sh-limba maxusu, tsi easti nai ma buna prov/ apodixi ti aest identitati fur nai ma ghini avigljiati tru munti. Muntili shmaxusu Pindulu fur ti noi di-alithealui unu castru, un tsitati. Tru munti, aratsa a noastr eara avigljeat di nomurli a farljei shi a celnicatlui. Vrnu nu putea si-u crteasc aratsa a noastr tru munti. Vahi easti interesantu si-u adutsemu aminti, adetea armneasc di-aoa shi-unu chiro tsi u pirmithuseashti shi Keramopulos: Cndu s-tihiseashti, unu Armnu si si-ncurun cu un muljeari xean di-tru cmpu, aest si curdhiseashti aclo c, nveastili nu negu cu brbatslji tru munti. Acshi c, aratsa tru munti, armni spstrit9

Keramopulos (A): Ti einai oi Kutsovlahoi (Tsi suntu Kutsovahilji), Athina 1939, frndza 87-88; 143

Constantin Papanace tsi lu scoati tru padi textulu alu Keramopulos, dztsi c, un ahtari adeti avea shi Uvreilji shi-Armenjilji.10 Ama idhyiulu Papanace, tru cartea-lji Fermentul Aromn, scoati tru padi shi exiyiseashti c mira a noastr fu s-himu unu populu fermentu anamisa di-alanti populi. Papanace lji scoati tru miydani tuts cltorilji, istorianilji shi etnoyrafilji tsi zburscu tr aest axie a noastr. Adaru shi io aoa un list fr vrn aradh: D.I. Popovi, Kanitz, Simion Mehedintsi, Cjivi, Oscar Randi, Pouqueville, Gustav Weigand, L. Schultze, Martin Leake, Mary Adelaide Walker, Gerhard Gesemann, Alexander Pecz, V. Bologa, Sir Arthur I. Evans, V. Berard, etc., etc. Ta si zburscu ti atsea tsi minduiashti Papanace, ti unu populu fermentu, prindi si scriu unu studiu ahoryea. Tora di oar, voi s-dzcu c, populu fermentu easti atselu tsi si-adar curbani anamisa di-alantili populi, tr nchirdsearea shi tr progreslu aishtoru populi. Nu easti vr shubeie c, Armnjilji fur di-alithea unu populu fermentu shi c avur un vocatsie internatsional. Ama nai ma ghini mira a unui populu u duchescu poetsilji. (...)/Ia-l-ia tora cu tmbarea./ Tu11cirdachea istoriljei nj/fatsi seamni cu mna./Ocljilji a lui asun /Aljiurea ca /tu guv di top./lj si arsir pri pltri tahnrli. Sumu/tseru algarea /cu boia-lj di yisi pri un /lai Evrop./Elu si-agrshi imnndalui,/clcndalui eta sumu drshcljei, /zmanea a ljei /dzu di dzu, c /lj vidzui aumbra-lj di fumu, /arivanea pritu cljiuri dishcljisi./Ia-u-a
10

Constantin Papanace Pro Balcania i Fermentul Aromn n Sud-Estul European, frndza 189, Societatea Academic Moscopolitan, Editura Justin i George Iustinian Tambozi, Bucureti 2004. 11 Poema lj si arsir pri pltri tahnrli, alu Ioan Cutova, tipusit tru cartea fnarea al doge, la Editura Litera, Bucureti, tu anlu 1985. 144

pri hiotea a chirolui /crvanea sh-npoi-lj mashi /niorlu a caimolui, /mashi torlu a /nihrsitlui Ulisse12 Poezia alu Cutova, tsi u hipshu ma-ndzean, ari un mari axie esthetic, easti multu di multu mushat ma si-u mutrimu artisticu, ama ctu njiedzu ari ti noi Armnjilji, ct angricari ari tr mira a noastr istoric shi metafizic! Tsi videmu tu poezia alu Cutova? Algarea, imnaticlu ninti hasu un fatalitati, calea, Odhissea/ Ulisse. Crvanea - arhetipu, simbolu tr cali, ama shi simbolu tr bana traditsional, armasi iuva npoi pri hiotea a chirolui, deadunu cu niorlu a caimolui sh-cu torlu a nihrsitlui Ulisse. Tru chirolu di-tru soni io dzshiu ahnti ori c, noi, Armnjilji, urdinmu anamisa di un vatr, fucurin niasteas13 shi un cali nibitisit. Pri aest cali noi n fumu sh-himu xinits. Tsi angreac ma multu tu cultura sh-tu isturia a noastr? Ithaka i calea? Shi io pistipsescu dipu ca poetlu genialu Cutova c angreac ma multu calea, metafizica a caliljei. Ama ti paradoxu dzcu io, pri aest cali noi sigura va xinitipsimu mac nu va u lomu tu trastru sh-tu inim Ithaka nostalyic, Ithaka-memorie, Ithaka-aran. Dipu cumu si-adar tu poema Ithaka alu Kavafis, tr noi, tr Armnji, angreac ma multu calea, experientsa a banljei tsi u-amintmu pri cali, di alithea Ithak di-u n anchisimu aventura.

12 13

Ulisse easti numa latineasc ti Odhisseea/ Odhisseus. Sintayma fucurin niasteas easti a poetlui Zicu Araia.

145

Ithaka a noastr tsi fu aspart di un shcret mir sh-tsi nu si-afl pri vrn hart fizic, nica, nscnts di noi u purtmu tu suflitu, fucurin niasteas. Ban di ban pn /tse chiari /tserlu sumu cioru,/cu-anasa tr-aripidinari/di hiavr, di zboru./Dorlu str sear n /bati /irushi, zlumi,/puljiu ca di xenu tu hiati,/ mashi noi fr numi./ Lumi di lumi tu/marli theatru./Sfinxulu s-bitseashti, n-s treatsi/ Hirea tljiat tu patru/di cnticu di boatsi./Yini ca noapti, ca/asclnari, /yislu pri grunjiu nj si teasi./ Alagu ctr sticlu tse/moari / tu chetri, tu oasi.14 Poema alu Ioan Cutova easti angricat di un polimorfie di simasii shi easti amrtie si-adari un hermeneutic. Tsi mata pots s-dzts anda adhyivseshti aesti stihuri Dorlu str sear n /bati/irushi, zlumi,/ puljiu ca di xenu tu hiati,/mashi noi fr numi. Ctu averu easti tu zboarli alu Cutova. Noi agiumsimu s-xinitipsimu tru hiatea a noastr, tru fuljeaua a noastr, tu patridha a noastr. Noi, Armnjilji, himu iutsido, ama numa a noastr nu easti iuva. Numili a noastri fur astimti. Iu easti toponimia a noastr pri harta a Elladhljei? Si-afl pri-aoa, pri-aclo, iu nu fu astimt. Istorianlu armnu Socrate Liaku, di-tru Elladh, tu cartea-lj tsi fu publicat Thessaloniki, cu titlul: I KATAGOGHI ton ARMONION (toupiklin BLAHON) LORIGINE DES ARMGNI (OU MACEDONOVALAQUES), dztsi c toponimia armneasc dnsi pn tru anlu 1830, cndu ishi tru miydani noulu amintatu shovinismu a nvitsatsloru grets. Socrate Liaku zburashti ti un camaril a nvitsatsloru grets ehtri tr Vlahi/ Armnji ((Blahomahon). Ama prindi si zburmu vahi sh-cama multu tr ehtsrlji di14

Poema alu Ioan Cutova Alagu ctr sticlu e moari, di-tru idhyea carti, fnarea al Diogen. 146

tru fara a noastr tsi si-ampulisir s-n-u-asting shi numa shi isturia sh-limba. Mi timshu multu, ama ahtri minduiri mi-aplucusir anda li-adhyivsii poematili nvirnati scriati di Kira Iorgoveanu-Mantsu, mardzina di Eyeea. Atsea tsi-aduchi poeta, aduchii sh-io Elladha: harau, xanaaflari, mirachi sh-dureari. Eyeea di tora a poetljei, nu mata easti un fandasm, unu yisu mushatu, easti un amari di-alithea, real. Eyeea tu poema tsi va u dau ma-nghiosu easti un amari tsi anyiliceashti ca dhiamantulu, easti un amari senzorial di cari pots s-dai, sh-poeta da di ea. Poema Eyheea ca dhiamantulu, ari tsiva di pictur poetic italicheasc, cumu aflmu la Eugenio Montale shi Umberto Saba, ama si-aleadzi pritu dramatismulu a ljei ahoryea, pritu putearea a ljei ahoryea di minduiari/ reflexivitati sh-pritu spiritlu a ljei antiteticu shmetaforicu. Mi-arisi Eyheea ca dhiamantulu, c easti un poem tsi u scoati tru padi bana concret, ama nu mashi bana nud (goal)... U scoati tru padi sh-bana problematic, spiritlu dramaticu, fragilitatea a banljei shia-suflitlui. Tsi metafor mushat: mutrescu ahnda/ shi-nji vedu suflitlu:/ unu pescu tsi mizi adilji! Eyheea ca dhiamantulu easti unu poemu existentsialu schetu, unu di nai ma mushatili tsi si-au scriat tu poezia armneasc. Si-u ascultmu poeta: Adz Eyeea anyiliceashti ca dhiamantulu... Lishoru ca leava di dultsili vimtu nj lu dukescu truplu Afundatu tu truplu-a ljei Sh-dukescu un croari Ca di-ambrtstari di vreari... Adz Eyeea anyiliceashti ca dhiamantulu Mutrescu ahnda 147

Shi-nj vedu suflitlu: Unu pescu tsi mizi adilji! Un sh-un mi-acts heavra Tu croarea a dzuuljei di vear Shi gljetslu antarcticu Cdzu pristi Eyee Sh-pristi mini... Li dau ma-nghiosu alantili doau poemati, tsi u scotu tu padi alt luyie Eyeea: La tini yinu, Amarea mea vrut, S-nj yitripsescu pliyuerli... Ama sarea ta-nj li dishcljidi sh-ma multu Sh-pliyuerli sndzneadz... Truplu-nj, tu scalda ta, Alas toar sndzinati Ap aroshi anvrliga-nj... Oaminji mutrescu ciudusits Sh-pistipsescu c easti Unu fenminu paranormalu! Elji nu-au cumu s-adukeasc C easti suflitlu-a meu armnescu Tsi, di eti, tu-aest parti di lumi, Sndzneadz... (Amarea mea vrut) Grets, Arbineshi, Vryari Sh-anamisa di elji cari shtii Cts Armnji tukits S-hrsescu di mushuteatsa ta... Mini shedu pi-amealu Sh-l mutrescu hrsearea cu tini! Yinati, zilii mi-acats C mini nu potu s-bnedzu aest harau C elji potu s-shi neac 148

Njitslji gaileadz di cathi dzuu Tu apa a ta kiskin ca dhiamantulu Sh-c a melji gaileadz Suntu ahntu grei sh-di-ahnti eti C nu lj-ncaki nitsi tini, Vruta mea Eyee... (Pi-amealu di Eyee) Tru aesti doau poemati, mplini di metafori sh-di dramatismu, Eyeea, pali si-alxeashti la fats. Ama aest Eyee nu mata easti un amari-balsamu, un amari tsi vindic unu doru armnescu cumu shi fu tru Lumakea di Masinu. Dinintea aishtei amri, a poetljei, nu mata-lj yini sgreasc acshi cumu grea unoar paplu a ljei mplinu di harau Amarea! Amarea! Eyeea tora undzeashti cu un yilie ti drama a Armnjiloru di-tru Elladh, cu un yilie realist shi surrealist tru idhyiulu chiro.

149

MARIANA BARA KIRA


Ma svrei sanvets ma multi ti Kira, tu un list ardpsit di anda bitisi facultatea, va u afli la http://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Kira_I._MantsuAntologhia Ma svrei strets anaparti di aesti informatsii, prindi sdishcljidz un cti un crtsli a ljei. Ma savushi tihea su cunuscushi Kira, va sai nica un turlii di akicseari, a c tu teorii dzcu crititslji c taha autorlu easti ahoryea di oper. Di cti ori va s zburshts cu ns, va ts da urnimii fr zboar ti axia sh simasia tsi anvescu bana tu cultur. Prota, prindi sn hrsimu di poemili pirifani, nviscuti tu forma clasic, fronim, ctse sh poeta easti pirifan. Easti pirifan tu bana di cathi dzuu, c ea cunoashti cumu suidiseasc stranjili, nealili, perlu, ghiurdnjli. Ashi uidiseashti hromili, ashi caft di ardhpseashti zboarli. Tu poemili a ljei, zboarli sciucutescu unu di alantu cu un muzic creht, canda can oar nu savea andmusit pn tu oara tsi poeta l gri deadunu. Mintimena poet n spuni c Ideea easti naima zilipsita tcmi, ashi cumu zborlu armnescu dztsi c easti un flurii: S-u portu di gushi ca un ghiurdani! Anyilicea ca silivrili Ali Zenobie, tu Palmira di malm! N minut pistipsiiu C hiu andreapt s-nj bag Cruna di vsiljioanji! ...
150

Nj aveamu tu scupo sulu ptedzu aestu textu MANDISA. Ic Vsiljoanja, ashi cumu ns sveadi shi sdukeashti: Njamu crun di lunjin Tutu tsi portu mini cnt Di multu kiro, minduescu la Kira ca la un mandis tsi greashti a zboarloru agrshiti sadilji, smin, smut mproasti, deapoa li ampilteashti zboarli sh li alxeashti tu fexi, tu dultseami, tu miraki. Anda adyivseshts opera a ljei, ts si fnrsescu dininti locuri, caduri, kirolu mitoloyicu. Armnamea, ideea di armnami prxit, stulisit, amirreasc. Anda ascults boatsea a ljei, dinintea a ta samint lumea armneasc, cu ayalmi sh cu bairi di masinj, mardzina di amari, tu locu iu toarili crtsnescu pi ploaci. Aest dictsii ahoryea, frazarea sh actsentulu pirifanu sh tragicu, duhlu di theatrin sh di myistr li vidzu tu poemili a ljei sh Mihali Prefti, anda nyrpsi tu rivista Daima, 2008: Kira tsnea trenlu ta snu fug. Calu alga fr cpestru, ama poeta afl culaie sul dinseasc. Pistea a ljei tu art, tu fortsa tsi yini ditu cultur, tu borgea tsi u ari andicra di cultura armneasc nj li ari difturusit di cti ori u amu ntribat tsi scupo ari tu ban. Mashi Kira u amu ntribat aestu lucru, cu ptsnj oaspits tu ban pots sts dishcljidz suflitlu, sh ashi cumu nj ari dzs un oar Spiru Fuchi, tu sufliti suntu multi ahndnj tsi nu voru crteari. Ea afl un metafor tsi u zuyrpseashti bana a tutuloru: Nprtica njic, cu cari nica
151

sagiuca anda eara fitic. Nprtica sfatsi lamnji, prindi sanvitsmu su cumndusimu. Kira criscu tu un fumealji armn emigrat tu Romnii, criscu cu dorlu ti Makidunii, cu yisi cu Marli Alexandru, cu pirmithi aspusi di paplu, cu mirki sh cu ponuri. Ti aesti itii, ea shidzu nopts ntredz pn tu apirit, pn tu atsea hryii nicripat iu sh Yioryi Vrana aveaglji zboarli ta snu kear, ta snu armn di eali mashi un srm tu un gepi agrshit. Tu apirit yinu naima mshatili yisi, dztsea Homeru, strpaplu a nostu. Niscnti di eali intr tu ban pitu poarta di osu, ashi cumu li videa Penelopa. Atseali yisi sfacu dealithea. Unlu di yisili ali Kir aspuni c ea adun unu aloatu mayicu, myirgioanji di elit, frimit, pispileashti sari, asud, aprindi cireaplu sh coatsi pni ti noi alants. Ca un mandis ditu kirolu alu Homeru, ea yini dinintea a noast cu aest pni. Noi alants u ascultmu sh nitsi nu dukimu cumu, preayalea, n alxeashti mintea, n plkiseashti sh n disfatsi un cali. Easti un turlii di alumttoari tsi tu altu kiro vrea sarkea hlambura sh tufekea, apala, vrea sarca pi unu calu sh va n dutsea ca un kihioanji calea ninti, va n trdzea azvarna. Mash c tu kirolu di tora, cu tufeki di metafori sh cu plscneri di biligicuri, poeta easti un mandis di zboar, di ritmu sh di mushuteats. Prindi su vedz ca un armn fr inhibitsii, modern, ashi cumu u ari zuyrpsit Alexandru Gica anda analiza ma multu proza a
152

ljei, ama sh ca un alumttoari, ashi cumu u veadi Mihali Prefti. Tu lumea armneasc, tu aestu networku tssutu di tuts noi, cu proiectili a noasti, cu yisi, cu nvirinri, cu nkizmu, cu glrinj, cu mreats, cu ncceri, cu uidiseri, cu hrseri, cu tuti atseali catandisi tsi u avin bana, un pduri di sufliti, bnmu tuts arada. Di noi tuts, hari au ptsnj. Cama ptsnj shtiu sda urnimii. Naima aleapta urnimii u da atsleu tsi dishtept tu noi vrearea. Tsi easti poezia ali Kir? Un mushuteats ntunicat di caimo, un arp trayic sh un volt kindisit cu malm, cu hrisafi sh cu sirmi tu pathrida ditu suflitli a tutuloru. Tu poemi, tu yisili ditu Makidunii, yisi apreadunati tu diaspora anamisa di cupii di Bashkioi sh deapoa tu diaspora anamisa di milets sh di crts ditu Yirmnii. Aclo iu suflitlu mutreashti tu yiliili frmti sh afl tu cathi cumat unu universu. Kira ari dat sh da cathi oar urnimii artistic. Ashi fitrusi pareia di muzic Steaua di vreari, alnci poeta durusit Sirma Guci, ishi tu miydani Aura Pasha, criscu boatsi Clarisa Cavachi, sdirin Mihaela Shutsu sh alanti bots di feati tsi cnt sh suntu pilisteri sh birbilj splsar cu kiskineats sh pirifanji: Ianula, Aurelia, Florentina, Elena... Ti tuti aesti sh ti tuti tsi nica va n li duruseasc, tora - cu stihlu alu Gic Godi lj pitrecu di aua un vndaki li lilici, cu trandafili sh cu irguvanu Yismciunj 2008
153

SPIRU FUCHI REFLEXIUNI

MYIA A POETESLJEI,

Fara a mea aruvisat di-ashtiptari Fara armneasc, di ahnt multu ashtiptari, amurtst di nidizbteari, si surup, si aruviseashti, cumu n dztsi poetesa. Calea Mari, easti simbolu a existentsljei pri-tu cali. Aclo, celnitslji, isnafea ali far, au moart di cndu. Celnitslji ankisir pi cali mult lung/ shi agrshir npoi cumu s-agiung./ Cumu si veadi, agrshir si s-toarn la far. S-nu v neag mintea la celnitslji cu alxmintu popularu, cu calji, cupii di oi fr di misur, shi ban myistr bucolic: easti simbolu a astseariljei a noastr la far, easti vrearea a noastr tr far shi borgea ta s-u scutemu anaparti Himu noi inshishi tsi nu n turnmu la soea a noastr. Furnjia ti aest niturnari, easti c elji si mnjear di txearili scpiroasi, shi nu c chirur calea. Shi c tse Calea Mari si adr di Imperiulu Romanu ta si calc, ea easti hrioas si calc shi di jgljioati xeani, ma si s-calc, di ctu si azdrumin di griutatea a niasunariljei Fara a meau easti far paradoxal. Ea ari ndii la Calea Mari. Loatu Calea atsea Marea, va n dztsea straushilji nrits, cndu va n videa armtusits cu pseftsili tufechi. Calea Mari easti tora, Cala a Cumticiloru. Di aestu sticu, ea nu siacljeam Calea Mari. Isturia ma c u acljeam ashi althipseashti, ama ma putsnu di noi. Calea Mari nu althipseashti dipu: cumticili sntu aclo,
154

atseali tsi nu videmu cu ocljilji a noshtri, li vedu alts oclji. Tsi nvirinu.Ma ari ndii. Poetesa nu n spuni cari easti ndiia. Aestu mistiryiu, poetesa u shtii. Easti obsea a anjiurizmadhljei. Poetesa fanuriseashti cu pinelju a suflitlui hroma a singhinisiljei, cari ti ciudie, apruscuchit cu aestu livandu tsi aminmu ma susu, nu bitiseashti cu pesimismu. Monotonia a masturlichiljei poetic? Nu! Art di-alithhea. Zborlu ashtiptari tu ahurhita a poeziiljei, tu ntribarea a poetesljei ljea un furtie greau shi singhinisitoari ironic. Aest ironie durut si spuni ma multu di antiteza a caliljei. Ashtiptarea shi Calea poati s-treac? Nu. Ama tsi videmu? Calea Mari tora easti Calea a Cumticiloru, numsit di Isturia, cari poetesa u acljeam prici. Ironia ritmic si aruzvueashti di aest Cali Nicltsat shi aspart. Tu soni si stoarni tu nvirinu. Tsi nvirinu, dztsemu noi cndu videmu aest Cali Mari ctndsit ashi. Pumoar La aest poezie videmu cumu si adar cu tehni poetic, singhinisea di-alithhea tsi ts-adutsi arta. Pri yisili ndilicati a poetesljei si aruzvuescu munts di arin. Aestu fanuminu undzeashti noaptea. Canda si tucheashti shi poetesa ishishi, cheari obsea, shi tuti si tornu tu arin. Tut aest pumoari si ampuluseashti cu vrearea. Vrearea easti ascpari, ndrupciuni, easti turnari di niform tu conturu. Bratsili di cilechi sntu fltsili a pumoriljei. Vrearea nu s-veadi iuva. Armni poetesa spindzurat di hirlu a mirljei. Di Idhea tsi easti bana a ljei. Idhea a poetesljei adari obsie. Pumoarea strindzi tu bratsi di cilechi nu
155

poetesa, ma Idhea tsi di multu u aduchi, u materialidz chiola. Oarili si ntsearn ca frin tu tsirlu a chirolui. Tuti si frngu shi si apitrusescu. Ta si-himu tu anumiri, s-n misur shi noi mni, ta s-bnmu tu dzlili di az, prindi s-nu agrshimu tricutlu, dizvlitu di poetesa cu simbolju artechipalu reprezantativu. Shi ashi poetesa si achicseashti ghini. Shi inima lji bati. Ndie, ndie. Urnimii Easti un sintez ironic shi nvirinat dupu prearea a meau, a isturiiljei modern armneasc. Poezia poati s-u aducheshti shi ca un anstsiri di-nvirinu. Easti un filosofie poetic a poetesljei tsi si vears di poeziili a ljei shi n spun a nau c nu ari mashi nvirinu. Ma s-u videmu ashi, aoa nu ari locu ti ironie. Nu fr di-alt prindi s-cftmu iutsido ironia ca semnu di mushuteats. Ironia nu tsi adutsi harau. Ama cndu grimu ti art, ironia shi autoironia ti ciudie easti mistiryiu ma brilantu tsi adutsi la poezii un mushuteats fr di preachi cari u fatsi poezia snu moar vrnoar. Starea a Armnjiloru easti tragic. Ironia ti ascap di tragismu. Nu autoironia a tau ca populu. ironia a poetsloru ti dutsi tu unu altu arpasu. Dram? Ashi vremu s-pistipsimu tu subcinshientsa a noastr. Cumu u dzsimu ma susu, tu aest stari tragic, Armnlu safi, hasu, armni s-hib Armnlu virtualu vrtushtu cu suflitlu chischinu a poetsloru, tsicara tu suflitu ari amrciunea a nvirinlui. Furlichea isturic, un tem btut tu poeziia armneasc contemporan, si disvleashti farsi tu aest
156

poezie. Tr atsea u videmu poetesa tu partea iu nvirinlu u urminipseashti. Uhtmu shi uhtmu: n furar isturia, iroilji a noshtri, zconili, zmanea, prizentulu tuti n li furar. Armasimu dispuljeats, shi alxits cu stranjili psefti a politizmolui. S-na aduchimu: Alants nu si alxescu cu alxminti populari? cu stranji moderni shi elji si nvescu mratslji, cultur veaclji avea shi elji, ma diapoea ti tsi furlichi easti zborlu? Easti cumu nu easti. Canda nu himu iuva. C omlu ta si-acljam omu prindi si anvileasc cu stranji, peatitsi moderni, shi ta si-aib obsi aestu trupu anvilitu a populiloru, prindi s-hib alximintulu a unui altu trupu tsi lu nvishtemu cu nostalyia a noastr, praxili istorici, adetsli shi alti. Cumu u simnmu ma nsusu, ndia easi farsi nveast musheat shi flambura a mistiryiului u tsnu yranyeadzlji a noshtri. Ma ndia tu soni easti cutsutu ca dau lipidhi. Poetesa ufiliseashti zborlu yranyeadz, cu epitetlu xenu. Iar tu soni, sntu yranyeadzlji cu epitetlu nividzut a noshti , cari mizi di lji ashtiptmu s-n aduc tu numta ditu soni Haraua atsea Mari. (Hara di noi cu ahtari yranyeadz: tuts Alexandzri) Mini pistipsescu c aoa poetesa dupu ndie, misuascumt tsni ironia, fitic njic cu un tumb di lilici ti nveasta ascpiroasi Haraua atsea Mari. Ari premis ti ironie, ironie aylisit, ndilicat. Shi poetesa fatsi canda nu u aducheashti aest ironie vinit di subconshients a virinlui. Ama aest ironie poati s-hib codlu ta si-acleam Yrambolu di Alithea tsi prindi si yilinceasc ca Armnlu di Soi, ta si-aduc Haraua
157

atsea Mari ti ishishi omlu aleptu a rasiljei, poetlu, cari siyura nu easti multsimea di metru, ama intelectulju, suflitlu tsi nu moari shi dupu moartea a corpulu armnescu, ca aumbr va alag ta s-l ias tu somnu atsiloru tsi nindreptulu u au modu ti bnari personal, ama vrnoar au shi bteari di shi sinidhisi/contsiints tru suflutlu a loru cari, cndu facu bilantsulu a banljei, vedu c au bnat cu un idhei pseft. S-veadi iuva aestu Yrambo? Nvirinu, nvirinu. Poati, misterlu a numtljei tsi easti cljeaea ti disftseari Casa a noastr, va yini la populu a nostru ca myia a creatsiljei poetic. Tsi simasie ari ti noi poetslji cndu va videmu di-apoea Armnjilji cndu va adar tu uborlu aishtei cas lumbrusit, unu cutaru cu coasti di lunjini shi anvilitu cu fearic artificial (adrat ahnt cu tehni di Barbaria Urban, ctu aspari dipu ca fearic tljeat di paplu a poetesljei di-adunu cu celnitslji di chiro chiruts, inyeats ctr vroar tu baiurili a ljei). Voi s-pistipsescu c dupu solemnitatea a ndiiljei si misuascundi un ironie intelectual. Shi a s-hiu althipsitu. Singhinisea tsi nji si-adari tu suflitu di starea nvirinat a criatorlui easti ti nispuneari. Dialithhea aducu aminti tu aestu sticu, Lacrimoasa alu Mozart. Nu Recuiem-lu dirijatu di Karajan. Ma Lacrimoasa, tricut ti prota oar tu mduua genial alu Mozart. Nji si-umpl ocljilji di lcrinji. Crim balcanic Genial! Altu tsiva dipu di poeziili tsi siacljeam mri aoa, tu Balcanu. Altu tiva di idhea pseft cu baz istoric falsificat alu I. Kadare.
158

Easti idhyiulu ponu istoricu ca alu Fatos Arapi. Ma Fatos Arapi plndzi njearca, iar Kira Mantsu easti tu idhyiulu chiro shi idhyiulu locu. S-n xiyisimu: Identitatea a omlui si-adar pri-tu cultura a lui, nu pri-tu sndzi. (Cndu aest cultur, si-adar di oaminji tsi au unu sndzi, s-dztsemu di-alithhea, nu armni tutna nimisticatu, atumtsea si-adari un cultur, natsional multu ahndoasi.) Fatos Arapi si achicseashti Arbinesu, pistipseashti c easti arbinesu, shi noi u paratinjisimu aestu lucru. Ashi cumu tinjisimu shi identitatea fanurisit alu Ismail Kadare. Kira Mantsu easti criscut tu Romnie, aclo u lo cultura a ljei, ma ea ari shi un identitati alt, atsea di suflitu, cari si vears tu poezii. Ashi shi alants poets armnji iutsido tu Balcanji. Li shtii Fatos Arapi rdztinjili a lui? Li shtii Ismail Kadare rdztinjili a lui? Di aest nishtints cari si-znjieashti? Poati icivrnu. Multu multu, pri budza a vrnui va si vead un flitur ironic. Shi ahnt. Salman Rujdie. Mghistritsa ali Firents. Tu eta 15-lea tu Srun si-astxi un culunie mari du uvrei di-tu Ispanjii. Shi tu AryirocastruTr atsea noi Armnjilji nu va ishimu vrnoar pisupr. Easti un them tsi shi mini nu mi alas dhyieafuru. Amu un poemati tsi nu u bgai tu Alchimia a Dipirriljei , minduinda c tsiva lji lipseashti: Semnu di existents Tr unu mari scriitoru. (I.K.) Tots atselji tsi au ngiurat Armnjilji, tots atselji tsi au clcat Armnjilji, tots atselji tsi au pruzvulisit Armnjilji, u au fapt cu mari efculie,
159

minduinda mratslji c aestu populu eara mortu. Nu-u apndxea c un dzuu Armnjilji va si scula di-tu moarti, va li lua tuti aesti giuvahiri tsi scoasir din gur sh-v l li bga pri curuna a alavdljei tsi ahnt cu fudulichi u tsnu pri caplu a loru di Zeusu! Furlkea istoric Tora moartea u acljeam shi moarti linguistic Tora furlichea u acleam shi furlichi istoricAoa, tu Balcanu shi nu mashi aoa, cathi populu ari isturia a lui, scriat pi dupu mintea-lj. Ti idhyiulu factu istoricu si scrie alt soi. Shi aishti istoritsi tsi sntu cu etnii dhyeafuri, au idhyili nishenji stintsifitsi: doc. prof. Profchili nu s-vedu iuva, elji sntu serioji tu psema a loru. Ahntu serioji ctu existentsa a isturiiljei a loru, a existentslji a popului a loru. Ti aest nitinjie, ti aestu niprofesionalismu, ti aest idhei c ma sscrie ashi, a sheflui va lji-arseasc, shi a alidztoriloru va l paraarseasc, shi fumealjea a loru va bneadz ma ghini, n greashti cu mari pez aest poezie. Tots facu art. Tsi simasie c aest art poti s-hib pehlivanlichi, tr cari pehlivanilji si giustificu c tsnu lemnu ziyipsitoru ashi cumu trecu pi funea a isturiiljei shi populji spectatori armnu cu gur hscat cndu eli facu
160

pehnivanlichea di-aradh. Poetesa, sigura agudeashti cu cutsutlu ironicu a poeziiljei, istoritsilji cu arazg armneasc, tsi ahnt multu adrar ta s-u ngroap tu prtsili ma scutidhoasi shi lvoasi a isturiiljei, fara a loru. Aest nu c elji vrea s-u ftsea shi s-u fac, ma c elji ca putsnji altsi potu di u facu aestu lucru. Ama isturia easti shi ea pehlivan. Ari gechi ascumti tru alxmintulu a ljei di theatrin. Atseali gechi tsi si vedu sntu arupti. Aclo easti fluria a undziriloru, ascumt tru gechili ascumti. Tots adutsemu aminti cndu aestu (myipsitoru), ascundi fluria shi napandiha scoati porunghi Aplaudziri fuviroasi, spectatorilji frngu plnjili Tsi sdztsemu, ponlu e poetljei easti mari. N doari shi noi. Ma poetslji sntu furi??? Giudico balcanicu Si-pari canda easti unu parapunu ti vitsinjilji, ti xenjilji. Ma nu sntu vitsinjilji shi xenjilji tsi n au stepsu. Shi noi himu vitsinji shi xenji ti alts La noi ishii prindi s-cftmu cbatea. Armnlu, ca omu balcanicu, easti singuru tsi nu putu si-adar patridh. Videts. Ma s-u adhyiavseasc Armnjilji aest va nji da dhichi, ma shi mini althipsescu, agrshimu shi mandzilji, tsiganjilji Poetslji armnji nu au patridh/ shi tsi dracu u vrea erma di tishchirau?/ Shi ca tots Armnjilji, alxits cu stranjili a xinitiiljei, u ascundu patridha a loru tu suflitu. Aoa poetlu di-alithhea n pripuni n patridh imaginar. Disbati cu patridha tsi u ari nuntru-lji. Si zuyrpsescu di poetesa a noastr tu aest patridh imaginar simbolurili archetipali: njelu, nostalyia shi curbanea, cara prindi si
161

implineadzTu aest patridh, poetesa easti vsiloanji. Vrnu nu poati s-lji talje njeljilji. Ma njelju easti shi metafoara a curbaniljei tr far. Ashi cumu Hristolu si featsi curbani ti noi, njelu u ftsemu curbani ti Hristolu, ashi shi noi fa n curbnsimu ti limb, shi limba va s-hib curbanea ti anstsirea a noastr ca far. Easti un lumi ntreag tsi u fatsi vsiloanji poetesa, tsi li zmryeashti, semnurili di tinicheau, la zulummrili Acadhimi di-tu Balcanji Sntu mirchili, miryiuloili, boatsili, thimisirili istorici, nostalyia, ndiili, tsi angreac ma multu di tuti, shi c tse nu, shi di lucrili tsi voru s-li fac siangreac cu zori bgnda seamni di tinicheadz Seamnurili tsi si fanurisescu tu bana a noastr di cathi dzuu, nu si paru tsiva dinintea a seamnuriloru di-tu lumea ascumt a cathiunui di noi, shi a tutuloru. Aest patridh easti shi bneadz tu suflitlu a poetsloru. Elji lji da form: adar cljiuri, sculii, grdinitsi, blocuri, acadhimii, theatri. Iu sntu Armnjilji sidiscoparir Atlantida? Alumt absurd" Easti unu zviciu tsi agudeashti shi ustr multu conshtintsa a noastr, aest poemat. Alvdats armatolji di-unoar, tora si mc unu cu alantu. C tse? C tse adrmintili tsi adrmu, cdzur pisti noi? Cari adrminti cdzuri di n chisar schiniratlu? Atseali tsi adrmu ti vitsinjilji, ma atseali tsi mutmu ti noi? Tuti n apitrusir. Shi atseali tsi sculmu pi-aesti locuri vluyisiti, shi ateali tsi scular mratslji di poetslji a noshtri. Shi cndu unu populu si
162

zdrumin di binaili di-alithhea shi di atseali virtuali, mratlu di nsu Nu ari poezii ma trist di aest. Tehnea suptsri a poetesljei alxeashti obsia simpathic a autoironiiljei, shi videmu tu loclu a ljei ironia, ca tu unu reactsie chimic shi ironia si torni tu sarcazm. Agudeashti. Surup binaea a fudulchiljei a noastr tivichel tsi si scoal pnu tu tseru. Ntribrili tsi si paru alegoritsi sntu ntribrili tsi li fatsi cathiunu Armnu tsi si-achicseashti Armnu. Ma c aesti ntribri nu si facu la cathiunu di noi, atumtsea suflitlu si tucheashti, nu s-vedi iuva, nu ari suflitu, poezia va armn moart, ironia di furtia artistic tsi ari va artseasc shi va si toarn tu pumoar. Poetlu va ngleats di aestu dzidziru shi turnnda tu Armnu di-aradh astxeashti actulu finalu a chiririljei etnic: moar tut Armnamea. Crim si chear arta a ironiiljei. Arta tsi ari ahntu moralu ctu nu cheri obsia a ljei, shi morali tsi ari ahnt art ctu si fanuriseashti tu forma a lui ma lumbrusit. Di-alithhea di-u yinu aesti cripri? Apandisea safl la alvdarea a noastr tivichel, shi la ishishi cbatea, tsi nu yini di la xenji, ma alag ca putan anamisa di noi. Cari sntu atselji tsi stipsescu? Armtuladzlji cu anami tsi apr fara a noastr paraalvdat nu sntu multsa. Ic putemu sdztsemu sntu fapts tsivali shi cathi tsivali di-a loru u tsnemu ca lipsan noi idholatrilji ali far. Armtuladzlji, atselji tsi vigljea Calea Mari n ntrebu tsi numa ari aest lngoari? C tse n mutrescu ashi? Noi, ndoi poets mrats himu. Noi
163

aflar di n ntrebu? Noi, ndoi mrats di poets himu, naca stipsescu shcretslji di poets? Aylisturu kiro Poezia easti farsi liric. Unu lirizmu aylisitu.Them universal. Niputearea a omlui. Nostalyia tsi yini di aest niputeari, shi mreatsa c himu tu ban sh-tsi cara c aest ban easti efemer. Ashi si pari cu protu ocljiu. Rithmolu farsi a poeziiljei n adutsi tu minti niputearea a rasiljei uman dinintea a chirolui. Spuni bana efemer a omlui, dininti a chirolui fr di chiro shi tindeari. Ma nvirinlu intelectualu a poetesljei u dutsi la caimolu a ljei, la caimolu ti far. La vrearea a ljei. Ti ciudie, aestu caimo easti pn tu soni tsi armni. Chirolu eara, easti, shi va s-hib, brnili umineashti yinu shi trecu, trupurili aludzscu shi cathi brnu si astxeashti tu vlihuritatea a isturiiljei cu carn nau. Ma atsea tsi armni easti caimolu estheticu a poetljei tsi sta materialidzatu tu conshtiintsa a brniloru tsi yinu shi trecu. Omlu rafinatu, atselu tsi ari lucrat suflitlu, aducheashti c chirolu nu easti materialu. Elu cur tu gremlu a golui. Di-aynanghea di chiro, ti ciudi si vedu semnuri archetipale: lcrma di cilimeanu tsi caft sinlu tr-aplicari. Si uidisescu ta s-n spun ctu ndilicats himu, dinintea a casljei fr stiznji. Minduirili a noastri di cathi dzuu, trupurili a noastri inshishi, sntu semnuri materiali, tsi andicr di chirolu tsi cur, si aglistur tu hau. Ma chirolu nu lu avemu dininti mashi ca categorie abstract. Elu easti shi sumu noi, ca peaj supsri
164

pi cari imnmu. Lirizmu personalu lja tora axii universali. Poetesa vrea si-armn la fara a ljei. La caimolu c nu putu, tu aest ban limitat, siadra ctu prindi. C daima calc pi cheala supsri a chirolui. Shi ea u shtii c aestu motivu moralu nu easti universalu la armnji. Alti mslats au Armnjilji. Ma astsirea a zghiclui tu chiro, ngljitsarea a lui shi materializarea pri-tu poezie, ca trupu, va s-trag pn tu soni cshtiga a Armnjiloru. Videmu tu soni cumu truplu umanu aushadz. Ashi prindi. Simasie ari c aestu zghicu si-astxeasc di-aynanghea di chiro shi pi chiro. S-hib nvirinu, dipu laiu. Ta si-armn, s-treac brnili shi nvirinlu npoi atselu: lumbrusitu ca dhyiamantu laiu, tu chiro shi fr di chiro! Nji adutsi tu minti aest poemati durutlu a nostru, myistru a zboariloru shi a ponlui armnescu, Ioan Cutova. Trecu lng aghlisturarea di eti. Shi nji si aduchi Yioryi Vrana, ctu multu u vrea aest poezie. Pn la astamtsirea a ta un cali./ Lumi aruvuinda pri Via Egnatia,/ ilichiili a tali. Traghizmu a banljei, tricutu dultsi shi mulaticu, pri-tu nostalyia atsiljei tsi cheari shi tini nu fats dotu tsiva, tricutu pi-tu arta a poeziiljei, si fatsi drama. C trayedia personal, si fatsi dram colectiv mashi pi-tu alchimia misturyioas a poeziiljei. Easti amnatu Yini momentulu tsi shi parada shi gionli di poetu! Unu sticu shi si parada, shi Doamna Nvirinat. Atsea tsi dhuruseashti ahnt harau ti
165

alants, shi tutu nvirinlu u priaduni tru suflitlu a ljei, s-nu tsiva di ngljeats aest far anapudha shi paraxen, cumu cu ndreptu dztsi Yioryi Vrana, si adar tora ishishi nvirinu intelectualu. Nvirinlu tsi aylisitu, ctiyuriseashti. C tse easti arcoari? C tse easti amnatu? Falsificarea a isturiiljei, pleaga di frati, chirearea a adetsiloru, sntu lucruri tsi un minti cultivat poati s-li aducheasc, shi si s-nvirin di aest, shi si snvirin sh-ma multu, c fara a ljei nu aducheashti tsi fatsi, ma tu somnulu iu ari cdzut, agiut la aest stari dipirat artistic. Easti un alt capodoper. Mushuteatsa fr di preaclji, ca di unu dhyiamantu laiu, nu angljigatu tu un scrfilici pseft, aflat amarea luvushit a oaminjiloru di metru, ma tu suflitlu a poetlui, tsi ca un burlidh mistiryioasi, adun shi chitripseashti tuti dipirrili, miryiuloili, cheatra di sndzi, ironia aleapt, shi li toarni tu dhyiamantu. Easti amnatu pisti Lumi, Shi easti arcoari Easti tragedie? Nu. Dram, va s-dzac Yioryi Vrana. S-pistipsimu c dupu plngulu a poetsloru, va s-yin haraua a Armnjiloru, cumu ieasi Soarli dupu ploaea dipirat, shi cumu nji arseashti a njia s-dzcu, Armnjilji va si-afl di-apoea calea a loru di-alithhea, cndu va s-ved aestu dhyiamandu adratu di oaminjilji a loru ma scunchi, shi tu ocljilji a loru va si vead spidhili a limuryeauljei Diaspirlu a poetsloru
166

Multsmea di oaminji lucreadz ti un ban material, ti nshi inshishi shi ti fumealjea a loru. Ta si-agiung aesti bunlichi personali, elji prota shi prota, sh-tu ma multi arasti, vatm suflitlu, shi imnu dininti tu alavda shi tinjia a loru. Di ctr alant parti, sntu poetslji. Elji sntu nvirinats. Nvirinlu si fatsi miryioloiu, diaspiru, pi dupu scara a inspiratsiiljei shi a talentului. Oaminjilji cu limuryeaua a loru adar csblu fr di suflitu. Duhlu a poetlui, easti sistemlu eletricu, shi apa cald tra si s-fac aestu csb, pulitie. Ma oaminjilji, pi atsea a loru: elji si mrescu c adar casi mri, shi nu ari simasie dipu c sntu arts. Aest niaducheari tr urbanizari easti prohuma iu si-ncheadic apa cald tsi adar eletricitatea a poetlui, adar laclu a nvirinlui. Ma tu aest poezie, poeta nu si achicseashti singur. Ca un alhimist myistr, ea toarn diaspirlu tu sperants, tu un strigari arscultoar, shi tu unu ciocu mari tra s-bat sinidhisea/conshtintsa fapt cheatr, tsi cheatr, sturnari, a oaminjiloru a ljei vruts. Fr di poezie aesti bunlichi va si armn aratsi. Aoa poezia easti cldur ti adrmintili materiali a oaminjiloru, easti catalizatoru ti astxirea a oaminjiloru la scupolu tr adrari bunlichi materiali. Fr di poetesa shi sotslji a ljei poets, siyura c Armnjilji va schear. Aduchimu c tu aest poezie ascparea a unljei etnie, va s-yin pri-tu discupirirea a poeziiljei. Ashi putemu s-dztsemu c diaspirlu a poetsloru easti cljeaea tsi dishcljidi usha a
167

harauljei shi si lumbruseasc cald shi alvdat casa a fanurisiriljei armneasc. Easti un aducheari armneasc, ama shi universal. Easti rolu universalu, shi borgea universal a poeziljei, cari cumu si veadi shi cumu si aducheashti easti suflitlu a undziriloru. Mashi poezia, canda n dztsi poetesa, easti culaclu di ascpari a lumiljei tu amarea isih shi psemtos a consumlui, umplut cu shishi plastitsi, iu sntu ncljisi mesagili tsi hbrsescu afundusirea a lumiljei. Suflitlu a poetsloru Easti un alt poezie tr poetlu, suflitlu a lui. Tu bana spirutual etnic armneasc, poetlu si poezia a lui sntu tru prota thesi. Ishishi poetslji aduchescu griutatea a misiljei a loru. Ma tu alumt ti aduts cu ushtamanji gionji, tsi shti stsn armi, s-vatm ti natsia a loru, s shtii siadar cheptarlu aprtoru, cu lamarina a complexului tr vrearea a patridhljei, si-vatm dushmanji ta si adar elji, irinjea a patridhljei. Shi di-apoea poetslji si adar cntsitsi tr praxili a loru. Ma undzeashti aestu lucru tr poetslji di-alithhea? Problema si veadi cndu mediocritatea a poeziiljei si tucheashti cu aest armat armtusit pn di dints, inyeat tu bimtsili scutidhoasi a manipulatsiiljei a munaficljei - isturiiljei. Ma poetesa a noastr nu easti di aest rats. Ari ascpat di cndu. Ea ari un damc tru frmti, shi suflitlu bucts. Ea si ducheashti poetes. Bneadz tu alt patridh. Ea bneadz tu patridha virtual aclo iu nvirinlu
168

shi diaspirlu si andmusescu cathi dzuu cu poetslji shi sntu chiola muza a loru. C tse? Propunirili a loru, idheili a loru, sntu aplo, farsi. Inima l si frndzi cndu li vedu arcati mpadi ca unu lucru fr axie. Poetslji sntu pliyuits shi poati di idheea a loru pseft. Naca bneadz shi elji cu complexulu a idheiljei pseft. Naca fratslji a loru nu althipsescu? Ma multu lji doari c sntu niachicsits di frats. Nihrsits di praxea a fratsloru niachicsits unu cu alantu shi cu nshi inshishi. Ma multu sntu pliyuits c elji li au fapt lucrili ma ghini shi ma piripsiti di cathi Armnu di aradh shi di atseali tsi nu ppsescu cu pirifanea a loru tivichel si spun domnjilji a noshtri! Ctu nvirinu si eshti faptu curbani cu armili a tehnljei a tau. Poetesa pritu enumeratsiunea pispilit pritu strofili nvirinati, u acljeam, suflitlu a poetsloru armnji, aburu nividztu, cravi btut di vimtu, daima tu exudu, fr di murmintu, easti lilici clcat-n cicioari, nianjiurzit, icoan vluyisit tu bisearicaali Far. Si pari c tru terlu aishtui paradisu terestralu, cu oaminji di-aradh, tru tserlu a loru uminescu, si veadi amarea virtual iu vzeashti cravea, ca semnu di ascpari tru amarea furtunoasi a isturiiljei, iu si fitrusescu lilicili cu petali di niori, ca semnu di crifteats shi ca izvuru tsi zvoami mushuteats, iu si stizmseashti cu murili fr muri a ndzariljei, bisearica ali Far, shi aclo nuntru, fanurisit shi chitrusit, icoana a suflitlui poeticu armnescu. Easti unu paradisu terestralu tsi nu ncljidi calea ctr Dumnidz. Easti calea tra si aflmu Calea ctr Dumnidz.
169

Poetslji sntu anghilji tsi dishcljidu ininjili obscuri shi scoal di-tu somnu aeshts oaminji tsi sntu nicats tu amarea uscat a consumlui. Dzuu di vear la Eyee Easti drama liric a poetesljei ma tsi fr di-alt-i shi a farljei. Easti un astixeari nimoart tu chiro. Nimoart c avemu simboli fr di moarti: Poetesa armn, masinlu, srmnitsa, Amarea Eyee. Ma dup astixirea tru chiro, poetesa si adar Muma durut ali Armnami, shi srmnitsa shi tu srmnits, natlu a ljei tsi cu piculjiulu a inimljei, cu lcrmea srat shi upurit, u materialidz tru natlu cu ooasi si carni ali Armnami. Easti Ayalma etern Armneasc mardzina di Eyee, shi poezia, natlu cari easti yintorlu ali Armnami. 4. PRELUDIU. Nyisedzu un Patridh virtual iu Armnjilji, u adrar pn tu soni Muscopolea a loru. Ca yeoyrafie, poati shi ma mari di-tu Balcanlu. Shi aib shi muntslji shi amrili tsi ahnt mult si miryiulusir di poetslji armnji. Nyisedzu bisearitslji di malam, (s-n xiyisimu, malam tricutu tru tsirlu a inimljei), shi lituryia cu muzic aleapt bizantin. Nyisedzu Academia ali Muscopuli, asculat cu cheatrili adunati di Armnjilji xinits, tsi li tsnea tu pulitiili xeani ca haimalii. Nyisedzu academiceanilji armnji tsi scriu pi limba armneasc, nu mashi formulili ayisiti, ali Smt Scriptur, ama shi filosofie, matematic shi literatur chiola Nyisedzu academiceanilji tsi nu
170

agrshescu si scrie shi limba veaclje elen, katharevousa Nyisedzu unu musiu, iu sntu spusi tuts coditslji furats, ma shi ascumts shi atselji arshi cu ursirea a Patriacanljei, tr buneatsa nu alu Dumnidz shi a isturiiljei, ma a Eladhljei ca notsiuni ncljis etnic. Nyisedzu murili a musiului umpluti shi di cadhurili cu glrinjili a noastri, cusurili a noastri, cbatea a noastr, ma shi Himerili alu Paciurea Nyisedzu Armnjilji pri-tu Agori shi Forumi nviscuts tu malam shi asimi, cndu sta shi avdu Senatorilji armnji cndu legiferiadz pi dupu nomurili a poeziiljei, constitutsea tsi pi anarga pi anarga, ljea obsi. Constitutsia tsi bag thimealjili a Vinjitorlui. Nyisedzu strnipotslji a mriloru Armnji vinits inshishi tu Forum, ni acljimats di vrnu, anda scotu di-tu sfnduchili a loru, crtsili scriati pi armneashti, shi sinudhipsits tu sfondu cu Recuiem-lu alu Mozart, frdialt dirijatu di Herbert von Karajan, cu corlu tsi cnt aest aradh stihurili ali Kira Iorgoveanu Mantsu Suflitlu-a poetlui. Vedu crtsili alu Kostas Kristalis, Yioryos Seferis, Lasgush Poradeci, Mitrush Kuteli, Migjeni, Mihal Hangeara, Fatos Arapi, Ilias Foukis shi alts tsi ashteapt la ush ma nu lji alas portarlu c yiurtia ahurhi, shi sala a Forumlui easti ma njic di ctu prindi

171

AINODEKAM

(aradha a poematiloru) FALANGA ALI LIMB Falanga ali limb Patrida imaginar Zrtsinjili-a Ndiljei Ndie istoric Stamna armneasc Iarba agrsheariljei Urnimii Furlkea istoric Tsi-armasi di noi? Cundriri Crim balcanic Easti amnatu Alumt absurd Giudico balcanicu Realitati balcanic Fara a mea aruvisat di-ashtiptari Noi himu Ayilsturu kiro Caravea a Ndiljei Anjiurdzeashti cpsal Stepsulu Cumu s-adari? Suflitlu a poetlui Deaspirlu a poetsloru IDHEEA Idheea (I)
172

Idhhea (II) Idhei tu ser Hroma ali Idhei Aspindzuratu pri Idhei Idheia nj-azbura Idheia-nj ciuciura Idheili Idheia nu-i biutura Dheea cari fur isihia Idheea easti ca Ca tseara niasteas LUMAKEA DI MASINU Discnticu Cara Ciudoasa aprnjiseari Niuiduseari Anna soror Pundiulu muta oahti di-arin Ahnti fapti Momentu bizantinu (I) Momentu bizantinu (II) Thimiseri ali un vsiljioanji bizantin Di dzuua atsea Nprtica ali singurami Sh-nica n noapti alba Kirut i neaua Tu-atsea bitisit di vear Dukescu singuramea Yrafii pi suflitu Milanea a Bizantsului Minutst keatr Hrsinda unu vecljiu rosarium
173

POEMATI LA EYEE Lumakea di masinu (I) Lumakea di masinu (II) Eyeeic Atseali trei amri a suflitlui Paradoxuri Yisu Priyurii Amarea Amarea di masinji Xinitipseari Eyeea ca dhimantulu Amarea a mea vrut Pi-amealu di Eyee Nifapta numt Limbili a Balcanlui Andamusi cu Eneas Ocljii ali Eyee Ocljii ca masina Calea tr Ithaka Dultseamea a piricljiului Ma ghini Noi, xinitipsitsljii Dzuua di vear la Eyee ALEXANDROS Vrearea-a ta-nj hrni njiata-nj Vreamu s-earamu mashi shingheljili Thama ashtiptat

174

HROMATICU KIRO Hromaticu kiro Urnimii bizantzin Pumoar Cmeashea a dzuuljei Niturnari Arin sh-aumbr Cara s-puteai Sh-aest dzuu Btearea rkiloru di flituri Tirnjili a numirloru Thimisearea Isih dzuu Neaprukeata harau Nu ti-aspari! Sltnata mindueriloru Nostalyii Arin Plcrii Nelu Nu caft Kiro Minduierli Aplo filosofii

175

REFERENTSI CRITITSI Mihali Prefti Kira Iorgoveanu-Mantsu Yioryi Vrana - Poeta Kira Iorgoveanu-

Mantsu, Amarea Eyee, Elladha shiArmnjilji


Mariana Bara KIRA Spiru Fuchi Myia a poetesljei,

reflectsiunj

176

177

Tu-a ljei amazoneanu spiritu di-alumt adar ditu Steaua di Doru unu MANIFESTU ti-alumt, ti polimu contra a keardiriljei.(...) Pritu STEAUA DI DORU cmbana a farljei, Kira Iorgoveanu-Mantsu tsnu Kirolu tr Far pn n-aprftsi libirtatea.(Mihali Prefti) Ti noi, Armnjilji, sh-ti mini personalu, Kira IorgoveanuMantsu easti un flambur. Shi-aest di dau ori. Unoar c tse cu ea anchisi poezia theamin armneasc.() ea easti prota a noast poet sh-nu mashi c easti prota a noast poet, ama easti un di protili poeti tu grdina a poeziljei armneasc. Ns, dupu prearea a mea, nyie mitlu armnescu, shi nu mashi c lu-nyie, ama lu-nviscu tu unu stranjiu modernu. (Yioryi Vrana) Kira criscu tu un fumealji armn emigrat tu Romnii, criscu cu dorlu ti Makidunii, cu yisi cu Marli Alexandru, cu pirmithi aspusi di paplu, cu mirki sh cu ponuri (...)Tsi easti poezia ali Kir? Un mushuteats ntunicat di caimo, un arp trayic sh un volt kindisit cu malm, cu hrisafi sh cu sirmi tu patridha ditu suflitli a tutuloru. (Mariana Bara)

178