Cuprins Industria alcoolului Materii prime Compoziia chimica a unor cereale Materii auxiliare Drojdie pentru fermentare Fabricarea

alcoolului etilic din cereale si cartofi Depozitarea materiilor prime Marunirea materiilor prime Fluidificarea plmezi Fermentarea plmezilor din cereale si cartofi Aprecierea gradului de infectie a plamezii Distilarea plamezilor fermentate i rectificarea alcoolului etilic brut Rafinarea alcoolului brut Caracteristicile alcoolului etilic rafinat Schema tehnologica de fabricare a alcoolului din cereale si cartofi

Industria alcoolului Alcoolului etilic, in cea mai mare parte se obtine pe cale biotehnica, fiind denumit si bioalcool cu utilizare in industria alimentara, chimica, farmaceutica etc.Prin anhidrizare se poate folosi si drept carburant n motoarele cu explozie. Materii prime Materiile prime folosite la fabricarea alcoolului etilic pot fi clasificate in: Materii prime amidonoase -cereale:orz,gru,secar,porumb,sorg -tuberculi:cartofi Materii prime zaharoase:sfecla i trestia de zahar,melasa din sfecla i trestie, struguri ,fructe i tescovine dulci Materii prime cu continut ridicat de insulin i lichenin:tuberculi,topinambur,radacini de cicoare ,muchi de Islanda Materii prime de ligno-celulozica:paie,coceni,tulpini de floarea soarelui,vrejuri de mazare,fasole,soia,deeuri forestiere

Cele mai utilizate materii prime folosite in Europa sunt cerealele, cartofii i melasa(mai puin). Cerealele Sunt folosite pe scara larga pentru producia de alcool etilic alimentar i biocarburant,avnd in vedere suprafetele mari cultivate i producia mare la hectar n condiiile unei agriculturi performante i folosirii unor soiuri productive cu coninut ridicat in amidon. Compoziia chimica a cerealelor este relativ diferit,mai ales in ceea ce privete continutul n amidon,proteine,lipide i fibr, fiind influienata de soi, condiiile pedoclimatice i agrotehnica aplicata. Compoziia chimica a unor cereale(n %) Componentul 1 Ap Proteine Grsime Amidon Fibr -homiceluloza -celuloza cenu 6,7 4,1 1,7 5,3-7,7 2,4-2,5 1,7 6,9 2,9 1,7 4,2 2,1 1,2 4,0 3,5 2,2 Orz 2 14 11,5 2,41 50,1 Gru 3 14 11,6-12,7 2,11-2,32 52,4-53,7 Secar 4 14 9,9 2,18 54,0 Porumb 5 14 10,3 4,85 54,3-56,9 Sorg 6 13,5 11,1 4,12 56,0

Cartofii constituie o materie prima deosebita pentru productia de alcool, deoarece producia, este exprimat in amidon este dubl fa de cea a porumbului prezentnd 3000-4000 kg amidon/ha ,fa de porumb la care se obine 1500-2000 kg amidon/ha. Compoziia chimic a tuberculilor de cartofi Componentul Valorii medii (% fa de produsul ca atare) Ap Substan uscat din care: -glucide -proteine -lipide -cenu 77,5 22,5 19,4 2,0 0,1 1,0 63-86 13-36 13-30 0,7-4,6 0,02-0,96 0,4-1,9 Limite de variaie

Materii auxiliare Materiile auxiliare n industria alcoolului etilic sunt reprezentate de:

Preparate enzimatice pentru lichefiere care pot fi: -preparate enzimatice de -amiloze termostabile obinute din tulpini selecionate sau modificate genetic de Bacillus licheniformis i care se caracterizeaza prin stabilitate mare de caldur(60 C-111 C) i ph ntre 6-7 pentru activitatea lor fiind necesar prezena ionilor de calciu(40 mg/L plmad). -preparate enzimatice de -amiloze normale care sunt utilizate in cazul procedeelor de lichefiere care lucreaza far presiune.Pentru obinerea acestora se utilizeaz Bacillus subtilis, Bacillus amyloliquefaciens, Aspergillus oryzoe ,Aspergillus niger .Aceste preparate acioneaza la ph 6-7 si temperatur de 65-75 C.Necesita prezena calciului(200-400 mg/L plmad).

Preparate enzimatice ajuttoare care se folosesc in dou scopuri: -pentru marirea concentraiei de aminoacizi utilizai de drojdiile de fermentare/preparate enzimatice proteolitice/. -pentru reducerea vscozitaii plmzii (-gluconaze,xilanoze,celuloze)

Preparate enzimatice pentru tahorificarea plmzilor lichefiate dextrinizate: -amiloglucozidoza obinut din tulpini selecionate de Aspergillus niger.

Amiloglucozidoza acioneaz la 60-65 C i ph=4,5-5,4.Pentru creterea eficienei amiloglucozidozei se folosete i un preparat enzimatic de pulbulanoz obinut cu o tulpin de bacillus licheniformis. Menionm c ,n present, pentru lichefiere dextrinizare i zaharificare nu se mai utilizeaz mal verde sub form de lapte de slad, avnd n vedere costurile materiei prime (orz) inclusive investiiile necesare pentru obinerea malului verde i a laptelui slad.

Substane antispumante:dimetilpolixilon,uleiuri vegetale Acidulani pentru plmada din cereal,cartofi sau melas:acid sulfuric Sruri nutritive:fosfat de amoniu,monon i dibozic Factori de cretere:vitamine din grupul B,acid pentotenic,biotin Substane antiseptic i dezinfectante Drojdii pentru fermentare

Drojdiile pentru fermentarea plmzilor zaharificate aparin genului bacchoromyces cerwsiae i bacchoromyces sayonus.Se poate utiliza drojdie lichid pregatit in fabric,drojdie uscat i drojdie comprimat. Drojdia lichid n etapa de cultura de producie se folosete n proporie de 1-3 L/hL plmad.Folosirea grojdiei lichide pregatit in fabric nu se mai practic n prezent deoarece:este necesar ntreinerea culturii pure(tulpina selecionat) prin repicri la anumite intervale de timp: necesit spaii i aparatur pentru realizarea culturii de laborator i de producie i lucru n condiii sterile:necesita personal calificat:durata de obinere a culturii de producie este relativ mare i pstrarea acestora pna la utilizare trebuie s se fac la temperaturi sczute (-10 C) i pentru o durat limitat de timp(~24h),n timpul pstrrii trebuie sa fie evitat infectarea culturii cu microbiot strin. Drojdia uscat este preferat la fermentarea substratului deoarece se conserv uor:fermentaia se desfaoar n condiii reproductibile n contextual respectrii celorlali factori(calitatea plmzii,parametrii de fermentare). Se utilizeaz drojdia uscat special pentru producia de alcool etilic, adic drojdie cu putere alcooligin mare(9,7-11,2% alcool etilic volumic) i toleren ridicat la alcool etilic(12-15% alcool etilic volumic). naite de folosire,drojdia uscat se rehidrateaz n ap steril(n raport de 3 kg/30 L) timp de 60 de minute la 25-30 C perioad n care se barboteaz aer steril n 3-4 reprize a 2-4 minute. Doza de utilizare a drojdiei uscate este n funcie de numarul de cellule viabile/g , fiind maximum 40 g/ hl plmad pentru drojdia cu 6*108 celule viabile/g. Drojdia de panificatie comprimat se utilizeaza in cantitate de 100-200g/hl plamada in conditiile in care contine(7-9)*109 celule viabile/g. Toate tipurile de drojdie folosite trebuie sa implineasca urmatoarele conditii: sa aiba putere alcooligena ridicata; sa se acomodeze rapid la plamazile acide din cereale si cartofi; sa declanseze rapid fermentatie; sa formeze o cantitate redusa de spuma la fermentare; sa produca o cantitate redusa de hidrogen sulfurat si alte substante de gust si miros nedorite. Atunci cand se foloseste drojdie lichida pentru fermentarea melasei pregatirea acesteia cuprinde: multiplicarea in laborator ,multiplicarea in rectia de culturi pure si prefermentarea pe plamada de drojdie.In urma prefermentarii rezulta o plamada de drojdie care prezinta 40% din plamada totala.

Fabricarea alcoolului etilic din cereale si cartofi Acesta se face cantitativ prin cantarire si calitativ prin determinarea continutului de amidon la cereale si cartofi si prin determinarea zaharozei in cazul melasei. Continutul de amidon din cereale si cartofi se determina polarimetric sau cu ajutorul nomogramelor.La cartofi se poate folosi si balanta de amidon sau relatia:%amidon=17,546+(199,07*masa specifica) 199,07 *1,0988. Depozitarea materiilor prime Depozitarea materiilor prime amidonoase(cereal, cartofi) este o operatie costisitoare, deoarece implica imobilizarea de spatii ,de mijloace circulante, consumuri de utilitati si forta de munca. In timpul depozitarii au loc pierderi masice si de amidon, care sunt cu atat mai maricu cat este mai mare umiditatea materiei prime si temperatura de pastrare. Depozitarea cerealelor se poate face in magazii cu capacitate de 1500-5000 tone si in silozuri, cel mai adesea metalice, cu diametrul de 6,5 metri si inaltime de 26 centrimetri, cu capacitatea de 690 t/celula. Depozitarea cartofilor se poate face in :santul cu profil triunghiular,silozuri cu sectiune triunghiulara sau trapezoidala cu inaltime de 1,5-2m in magazii cu capacitate de 16 -20t: depozite cu ventilatie mecanica, cu capacitate de 1500-2000 tone. Pregatirea materiilor prime Pregatirea cerealelor consta in precuratirea in vederea indepartarii impuritatilor mari sau mai mici decat cerealele(paie,fragmente de spic,nisip,pietre,pamant,bucati de lemn,impuritati metalice etc.).Precuratirea se face cu tratare-aspirare.Curatirea finala se face cu ajutorul trioadelor(simple-lente, rapide sau ulterioare combinate, cu discuri).Impuritatile metalice(cuie, suruburi ,sarme) se indeparteaza cu reparatoare magnetice dupa ce s-a realizat precuratirea. Pregatirea cartofilor consta in:spalare in vederea indepartarii pamantului aderent si a nisipului si o data cu acestea, si a unei parti importante de microbiota de contaminare: indepartarea pietrelor si a partilor verzi ramase de la recoltare.Spalarea cartofilor se realizeaza intr-o masina orizontala cu diametrul de 1,5 cm si lungime de 3 m masina prevazuta cu un agitator cu palete.Consumul de apa este de 3,5 ori mai mare decat volumul cartofilor. Maruntirea materiilor prime Aceasta operatie este necesara atunci cand cerealele si cartofii se prelucreaza printr-unul din procedeele fara presiune.In acest caz maruntirea este necesara pentru a se obtine randamente maxime in alcool, in consum minim de energie.In cazul acestor procedee energia electrica pentru maruntire este de 20-40 mj=5-10-10 kwh/hl alcool etilic.Energia electrica necesara maruntirii se calculeaza cu relatia: Wz=m*c*

La maruntirea cartofilor , maruntirea finala a particulelor trebuie sa fie de 50-100 m ,iar procentul de particule de peste 1 m trebuie sa fie maximum 3%. O maruntire insuficienta a materiei prime poate ducela pierderi in alcool de pana la 20l/t cereal sau chiar mai mult.

Pentru maruntirea cerealelor se folosesc in practica trei grupe de procedee: -macinare uscata -macinare umeda -macinare uscata si umeda(in doua trepte) Macinarea uscata se realizeaza cu o moara cu ciocane avand la partea inferioara o sita cu ochiuri de 1-1,5 mm. Rotorul cu ciocane articulate se invarte cu 1500 rotatii/minut.Necesarul de energie electrica este de 20/25 kwh/t.Macinarea uscata se practica in fabricile mai mici de alcool si prezinta urmatoarele avantaje: -se pot macina boabe de marimi diferite; macinarea este destul de fina si permite hidratarea usoara; o operatie de macinare este simpla; intretinerea masinii este simpla si necostisitoare. Dezavantajele se refera la:energie consumata la pornire mai mare; generarea de praf ce necesita masuri de protective fata de explozii; nivel de zgomot mare(80-95 dB) ceea ce impune o izolatie fonica in jurul masinii; este necesar un siloz pentru macinatura; la plamadire se pot forma cocoloase care rezulta o sursa de pierderi si de infectie. Macinarea umeda se poate realize cu moara cu valturi(o pereche) in doua variante:cu conditionarea cerealelor cu apa calda la 50-70 ,umectarea cojii ajungand la 20%; cu inmuierea cerealelor in apa timp de 10-30 minute si temperature de 30-50 .Continutul in umiditate al cerealelor ajunge la 20-30%.Macinarea umeda se poate realize si intr-o moara cu ciocane speciala care este alimentata atat cu cereal cat si cu apa de plamadire si enzime de lichefiere-dextrinizare. Pentru macinarea umeda se mai folosesc marile produse de firmele Alex Faller si Carmer din Germania. Macinarea uscata si umeda: la macinarea uscata si umeda intr-o singura treapta nu se poate obtine de regula, o macinatura cu granulatia dorita ceea ce conduce la zaharificarea incompleta si deci la miscarea randamentului in alcool.Din aceste motive se recomanda mai intai o macinare uscata cu ajutorul unei mori cu ciocane cu sita, cu ochiuri mari urmand ca cea de-a doua maruntire umeda sa se faca dupa fluidificare cu ajutorul unei mori cu discuri.Prin aceasta maruntire in doua trepte necesarul de energie se reduce pana la 16 kwh/t cereal. Fluidificarea plamezii Fluidificarea plamezii are drept scop transformarea hidrotermica a amidonului(gelatinizare) care cuprinde trei faze: umflarea(hidratarea) granule de amidon gelatinizarea granule in care granulele se fisureaza si o parte din amilaza trece in solutie; solubilizarea completa a amilazei care are loc atunci cand se depaseste temperatura de gelatinizare rezultatul final fiind un system biofazic format intr-o solutie vascoasa de amilaza in care sunt dispersate asa-numitele granule fantoma de amilopectina.Calitatea plamezii fluidificate depinde de felul fierberii: fara presiune si sub presiune in ultimul caz fiind solubilizata toata amilaza.Pentru fierbere se pot utiliza cazane simple in care se executa si lichefierea , zaharificarea, aparate de fierbere sub presiune cu functionare discontinua si continua tip Henze. Lichefierea dextrinizarea plamezii fluidificate(gelatinizate) Aceasta operatie se realizeaza cu ajutorul enzimelor si lichefiere-dextrinizare( amilazei).Temperatura de lichefiere-dextrinizare se allege in functie de felul preparatelor de -

amilaze si procedeul folosit(fara presiune si sub presiune).In primul caz se utilizeaza -amilaze normale iar in cel de-al doilea caz -amilaze termostabile. Zaharificarea plamezii lichefiate-dextrinizate se realizeaza cu amilo-glucozidaza la care se poate asocia si pullulonaza, pentru o eficienta mai mare a amiloglucozidazei pentru zaharificare,plamada lichefiata se raceste pana la 55-65 ph-ul fiind ajustat la 4,5-5,4.