Sunteți pe pagina 1din 87

VAS/LE PREDA

TESTUL TEMATIC
DE
APERCEPTIE
(studiu monografic)

FUNDAŢIA CULTURALA FORUM


Cluj-Napoca- 1997
CUPRINS
1.ISTORIC 5

2.MATERIALUL T-A.T.-ULL1 ŞI MODUL DE EXAMINARE 13

3.FUNDAMENTAREA TEORETICA A T.A.T.-ULUI 23

4.ANALIZA ŞI INTERPRETAREA POVESTIRILOR T.A.T.


DUPĂ H.A. MURRAY 29
41.Condiţii ale analizei şi interpretării povestirilor
T.A.T. 29
42.Analiza conţinutului şi analiza formei povestirilor
T.A.T. 31

5. ALTE INTERPRETĂRI ALE T.A.T.-ULUI 43


5.1. Interpretarea T.A.T.-ului după S. Tomkins 43
52. Interpretarea T.A.T.-ului după B. Aron 43
53.Interpretarea T.A.T.-ului după Z. Piotrowski 44
54.Interpretarea T.A.T.-ului după L. Bellak 46
55.Interpretarea T.A.T.-ului după D. Rapaport şi R.
Schafer 47
56.Interpretarea T.A.T.-ului în concepţia lui R. Hoit 49
57.Interpretarea psiholingvistică a T.A.T.-ului 50
58.Interpretarea T.A.T.-ului după A. Ombredane 51
59.Interpretarea T.A.T.-ului după V. Shentoub 52
5.10. Sistemul de cotare şi de interpretare a T.A.T.-ului
' propus de J. Csirszka 57

6.DIRECŢII NOI ÎN INTERPRETAREA T.A.T.-ULUI 65

7.ANALIZA DE CAZURI 79
7.1. Analiza unor cazuri prezentate in literatura
de specialitate 79
72. Analiza unor cazuri din investigaţiile proprii 88

8.CAUT AŢI ŞI LIMITE ALE T.A.T.-ULUI 107

9.ANEXE 115

BIBLIOGRAFIE 125
Testul Tematic de Apercepţie (studiu
monografic/

1. ISTORIC
Testul tematic de apercepţie (T.A.T.)
este - alături de testul Rorschach, Szondi,
arborelui, satului ş.a. - una din tehnicile
proiective cu largă utilizare, mai ales clinică. în
cazul testelor proiective, termenul te*t trebuie luat în
sensul său mai general, pe care. îl are în limba
engleză, de proba (examinare, tehnica de lucru) şi
nu în sens riguros psiho-metric, deoarece
standardizarea şi etalonarea nu se pretează
întotdeauna iar sensibilitatea, fidelitatea şi
validitatea lor sunt dificil de estimat. Dar aceste
probe aduc în practica efectivă a cunoaşterii
personalităţii o fineţe clinică menită să
compenseze redusa lor rigoare statistică.
Testele proiective se disting de testele de aptitudini în
special prin ambiguitatea materialului prezentat
subiectului şi prin libertatea de răspuns care i
se lasă. Prin aceste două caracteristici, tehnicile
proiective se situează în liniile generale ale
psihologiei configuraţioniste şi psihanalizei.
Testele proiective reprezintă unul dintre
instrumentele cele mai preţioase ale metodei
clinice îri psihologie şi una din aplicaţiile
practice cele mai fecunde ale psihologiei dinamice, ale
teoriei psihodinamice a personalităţii.
Prima formă a Testului tematic de
apercepţie („Thematic Apperception Test") a
fost elaborată în 1935 de H.A. Murray şi D.C.
Morgan, care au utilizat — alături de alte teste
— imagini cu scene umane, pe baza cărora
subiecţii realizau povestiri, ca instrument de
studiu clinic şi experimental al personalităţii
normale. Spre deosebire de alte
teste,proiective, T.A.T.-ul nu a fost conceput
iniţial ca instrument de reliefare a
manifestărilor patologice ale personalităţii.
Elaborarea povestirilor pe baza unor imagini a servit
iniţial psihologilor pentru studiul imaginaţiei.
Primul care utilizează acest gen de studiere a
imaginaţiei a fost F. Galton (1880). Apoi, în
1907, Brittain a publicat o probă pentru
studierea imaginaţiei, care — prin materialul
utilizat — anticipa T.A.T.-ul: un număr de 9
imagini erau prezentate
Testul Tematic de Apercepţie (studiu
adolescenţilor, care trebuiau să povestească monografic)
istorioarele sugerate de acestea. în 1908, Libby conversaţii improvizate, chestionare, testul
foloseşte aceeaşi metodă la şcolari. In 1925, la Rorschach, testul Rosenzweig, probe vizând
al IX-lea Congres internaţional de psihanaliză, nivelul de aspiraţie, interacţiunea socială,
H. Clark prezintă o variantă a metodei, în care aprecierea estetică, interesele etc. Prelucrarea
se cere subiectului să se imagineze copil şi să şi generalizarea datelor individuale a permis elaborarea a 3
redea subiectele şi atitudinea acestuia. liste de variabile fundamentale ale personalităţii,
Tehnica lui Brittain a fost reluată în utilizate de H.A. Murray în interpretarea
1932 de M. Schwartz (Detroit), care istorioarelor obţinute prin T.A.T.
imaginează un test asemănător pentru în 1943, H.A. Murray publică forma
expertiza delincvenţilor minori. Este vorba de definitivă a T.A.T.-ului (a treia formă) şi
„Testul situaţiei sociale în imagini" („The Social manualul de aplicare a acestui test proiectiv,
Situation Picture Test"), format din 8 imagini cu copii, utilizat şi astăzi.
în care erau prezentate situaţiile cele mai frecvente Denumirea de metode proiective — dată
întâlnite în povestirile prealabile ale aproximativ în acelaşi timp de L.K. Frank şi H.A.
delincvenţilor. Subiectul trebuia să descrie ce Murray — este rezultatul unei analogii cu un fenomen
gândeşte copilul prezentat în imagine. observat de S. Freud. Prin proiecţie, Freud
Deşi, ca şi pentru probele precursoare desemnează o acţiune psihică din paranoia,
apariţiei testului Rorschach (1920), interpretarea care constă în expulzarea din conştiinţă a
era centrată la început asupra imaginaţiei, şi sentimentelor blamabile, criticabile, pentru a le atribui
numai mai târziu asupra unor trăsături ale altora. Ar fi vorba, după părerea lui S. Freud, de un
personalităţii. mecanism de apărare al •paranoicilor, care
Constatându-se că elaborarea constă în a atribui altor persoane ideile,
povestirilor pe baza imaginilor este o situaţie- intenţiile proprii, pe care eul nu le poate accepta,
test care dă numeroase informaţi: asupra cu alte cuvinte, ideile a căror existenţă o
personalităţii normale şi mai ales asupra persoană nu o admite în mod conştient, sau
manifestărilor patologice ale personalităţii, s-a ideile care-i produc o anumită anxietate.
trecut la perfecţionarea succesivă a acestei în acest sens, testele proiective ar
favoriza „descărcarea", prin materialul
metode. Astfel, în 1938, Murray integrează prezentat subiectului, a tot ceea ce acesta
rezultatele obţinute în urma aplicării T.A.T.-ului refuză să fie, a ceea ce simte în el ca fiind
şi a altor probe, în doctrina sa despre puncte vulnerabile. Ulterior, Freud şi alţi
personalitate, expusă în lucrarea „Explorări în autori constată că fenomenul de proiecţie
personalitate" („Explorations in Personality"), apare nu numai ca mecanism de autoapărare
elaborată de pe principii psihanalitice. şi nu apare numai la paranoici, ci are un caracter
H.A. Murray, medic şi biochimist, a mai general.
descoperit perspectiva psihanalitică graţie lui în ultimul capitol din „Psihopatologia vieţii
C. Jung şi F. Alexander. . ■ -tul său poartă cotidiene", S. Freud arată că proiecţia constă şi
pecetea acestei duble formaţii, căutând să în simpla necunoaştere (şi nu numai expulzare)
realizeze o experimentare provocată a de către subiect a dorinţelor şi emoţiilor pe
inconştientului. Ca director al Clinicii psihologice care nu le acceptă ca fiind ale sale, de care el
Harvard, H.A. Murray organizează, împreună cu este parţial inconştient şi pe care el le atribuie
colaboratorii săi, o amplă cercetare destinată să realităţilor exterioare. Freud spune: „Eu cred
valideze un inventar exhaustiv al variabilelor într-adevăr că, în bună parte, concepţia
personalităţii şi să furnizeze, astfel, o bază mitologică a lumii... nu este altceva decât o
ştiinţifică interpretării T.A.T.-ului. Subiecţii psihologie (citeşte: conţinuturi psihice — n.n.)
voluntari (studenţi) s-au supus timp de mai multe proiectată în lumea exterioară...". Acest text
luni la circa 20 de tehnici de investigaţie psihologică, indică filiaţia celor două sensuri ale cuvântului
administrate şi interpretate de diferiţi proiecţie şi ne face să căutăm esenţa
examinatori: convorbire dirijată, şedinţe de proiecţiei în mecanismul „deplasării". Proiecţia
asociaţii libere vizând amintirile din perioada conservă conţinutul unui sentiment inconştient
copilăriei şi viaţa sexuală, şi deplasează obiectul acestui sentiment.
Fundamentul ultim al proiecţiei — arată Freud
— se găseşte în tendinţa la antropomorfism şi
într-o
Testul Tematic de Apercepţie (studiu
caracteristică proprie inconştientului de a se monografic)
exprima, de a se proiecta în afară asupra Cu toate precizările aduse de Ombredane şi
fiinţelor umane şi asupra lucrurilor. Proiecţia a extinderii sensului termenului de proiecţie,
este un proces psihic, un mecanism psihic unii autori consideră că denumirea de tehnici
„primar", ca şi realizarea halucinatorie a proiective este inadecvată deoarece în reacţiile
dorinţei în vis sau transferul psihoanalitic. ce au loc în timpul executării unei astfel de
A. Ombredane a distins diverse forme de probe nu intră în acţiune un mecanism de
proiecţie puse în acţiune în testele proiective: proiecţie în sensul utilizat de psihanalişti,
a)prin proiecţie speculativi subiectul mecanism care s-ar realiza inconştient,
regăseşte, în constituind o modalitate de descărcare a tensiunii
imaginea altuia, caracteristicile pe care le psihice (având efect catartic). însuşi Muifay,
pretinde să fie ale care a contribuit la fixarea acestei denumiri, o
lui însuşi. Ea se efectuează la modul preferă pe cea de „teste de apercepţie",
indicativ sau la modul denumindu-şi testul pe care 1-a elaborat „test
optativ (de exemplu, o fetiţă orfană, de apercepţie tematică" (T.A.T.). Termenul de
crescută de o femeie apercepţie este luat în sensul utilizat de Herbart,
morocănoasă şi ostilă, povesteşte la o şi anume de întărire a noului conţinut perceptiv
planşă din T.A.T. o de către conţinutul anterior. într-adevăr,
scenă de tandreţe între o mamă şi copiii „apercepţia" este cunoscută ca procesul prin
săi); care experienţa nouă este asimilată şi
b)în proiecţia catartici subiectul atribuie transformată prin prisma experienţei trecute a
imaginii fiecăruia. Apercepţia este o interpretare: ea dă
altuia mi numai caracteristicile care îi sunt proprii un sens experienţei.
sau care Percepţia lumii exterioare depinde de
ar dori să fie ale sale, ci şi caracteristicile amintirile personale, uneori foarte vechi, mai
pe care pretinde că mult sau mai puţin conştientizate (L. Bellak) şi
de nivelul actual de anxietate al subiectului (L.E.
nu le are, pe care refuză să le considere ca Abt). De exemplu, arată D. Anzieu, percepţia
fiind ale sale şi de anterioară a tatălui influenţează percepţia
care se eliberează („catarzis"), figurilor paternale din T.A.T.; aceasta din urmă
deplasându-le asupra altuia; constituie un eşantion fidel şi valid al
c)în proiecţia complementari subiectul percepţiilor obişnuite ale figurilor paternale de
atribuie către subiect. Orice interpretare a imaginilor este în
altora sentimente sau atitudini care le parte subiectivă; o apercepţie pur obiectivă, pur
justifică pe ale sale cognitivă, nu poate exista. Dacă perceperea şi
(de exemplu, un adult revoltat împotriva conduitei pf interpretarea imaginii sunt esenţialmente
edelinc- subiective, se produc distorsiuni aperceptive.
vente, descrie personaje severe şi injuste De exemplu, la planşa I a T.A.T.-ului se
faţă de erou, căci el consideră că răspunsul „un copil cânţi la
are nevoie, pentru a se revolta, să-i vioara" este obiectiv, căci este furnizat de
simtă pe alţii ca fiind majoritatea subiecţilor. O distorsiune completă
nedrepţi cu el). Această proiecţie ar fi un răspuns de tipul: „un copil înaintea unui
utilizează, de asemenea, lac". Interpretările semnificative se situează între
modul indicativ şi optativ. cele două: copilul este perceput ca trist sau
Sensul termenului de proiecţie, ce intră în vesel, ambiţios, abătut etc. înaintea lecţiei de
denumirea probelor care vizează descoperirea a vioară sau a devenirii sale ca violonist.
ceea ce este mai profund, mai ascuns, a ceea ce L. Bellak propune să se distingă patru
uneori nu este accesibil nici conştiinţei nivele în distorsiunea aperceptivi:
subiectului examinat, se referă la faptul că 1. Exteriorizarea: subiectul recunoaşte că
percepţiile, asociaţiile, gândirea sunt rezultatul apercepţia este subiectivă; de exemplu, atunci
nu numai al prelucrării impresiilor externe, al când o istorioară pe care o inventează redă un
stimulărilor externe, ci şi al motivaţiei, episod din propria viaţă;
afectivităţii, al experienţei anterioare a
persoanei.
Considerăm că proiecţia este un
mecanism prin care subiectul se eliberează de
o parte a conţinutului său psihic cognitiv şi
motivaţional-afectiv, neacceptat sau acceptat
de sine, exteriorizându-1 prin mijloacele de expresie verbale
sau grafice. Deci subiectul îşi „proiectează" nu
numai conţinutul său ideo-afectiv penibil,
neconştientizat sau neacceptat, ci şi ceea ce
este acceptat sau dorit (trebuinţe, atitudini,
interese).
VasHe Preda
Testul Tematic de Apercepţie (studiu
monografici
2.Sensibilitatea: atunci când personalitatea este sub
tensiune, ea efectuează discriminări nereuşite din câte a auzit examinatorul. Apoi s-
aperceptive mai fine în a dat o nouă serie de imagini şi li s-a cerut să
domeniile care corespund trebuinţelor compună povestirile adecvate. S-a analizat
sale sau emoţiilor conţinutul agresiv al celor două serii de povestiri,
suscitate de tensiune; o astfel de înainte de frustrare au fost, în medie, 12 cuvinte cu
apercepţie aduce subiectului semnificaţie agresivă, iar după frustrare, 23 de
nu numai o informaţie asupra lumii cuvinte.
exterioare, ci în acelaşi După H.A. Murray, Testul tematic de
timp satisfacerea unei dorinţe; apercepţie scoate la lumină trebuinţe, emoţii,
3.Proiecţia simpla sau transferul prin sentimente, conflicte şi are ca valoare
învăţare: când particulară evidenţierea tendinţelor refulate,
suportă refuzuri brutale succesive din neconştientizate.
partea mai multor
persoane, subiectul se aşteaptă la refuzul
brutal şi are tendinţa
de a percepe orice nou partener ca
răuvoitor (cf. proiecţiei
.complementare", după A. Ombredane şi R.B.
CatteLL);
4. Proiecţia cu inversiune reprezintă
mecanismul
descris de Freud în paranoia.
Primul nivel este conştient sau mai ales
preconştient. Această clasificare a lui Bellak,
prin prisma teoriei psihanalitice, arată că de la
primul la al patrulea nivel, procesele psihice primare
(având ca obiectiv descărcarea imediată a
tensiunii psihice şi realizarea dorinţelor sau
trebuinţelor) diminuează din ce in ce mai mult
forţa proceselor psihice secundare (care au ca scop
o bună adaptare reflexivă la realitate).
Ipoteza care stă la baza T.A.T.-uhii este
că o persoană care interpretează o situaţie
socială ambiguă o face prin prisma experienţei
sale anterioare, a dorinţelor, a conflictelor proprii.
Realitatea fizică şi socială este investită cu
trebuinţele, valorile, dorinţele, fantasmele
subiectului care percepe. în funcţie de dinamica
factorilor interni—cognitivi, motivaţionali şi
afectivi — are loc acordarea de noi valori
semnalizatoare, de noi valenţe sau schimbarea
valenţelor obiectelor. Percepţia unui individ se
găseşte astfel colorată prin elementele propriei
sale personalităţi. Există — după Murray —
percepţii care determină un comportament ce
ţine seama de dificultăţile realităţii (eul),
percepţii care sunt legate de scopuri ideale
îndepărtate (idealul eului), percepţii care
guvernează conduita morală (supra-eul).
Ipoteza că interpretarea imaginilor T.A.T. se
face prin prisma experienţei personale a fost
verificată experimental. De exemplu, L. Bellak a
urmărit în ce măsură o experienţă recentă de
frustrare influenţează conţinutul povestirilor
create. Subiecţilor li s-a dat o serie de imagini
T.A.T., după care li s-a spus că povestirile
compuse de ei sunt cele mai
10
Testid Tematic de Aperceptie (studii

2. MATERIALUL TESTULUI TEMATIC DE


APERCEPTIE ŞI MODUL DE EXAMINARE

Materialul T.A.T.-ului constă din 30 de


imagini, în negru şi alb, şi o planşă
complet albă. Imaginile sunt constituite din
desene, fotografii, reproduceri de tablouri sau gravuri.
Considerându-se că proiecţia se
realizează mai uşor şi mai complet atunci
când personajul este de acelaşi sex şi
aparţine, în linii mari, aceleiaşi perioade de
vârstă ca şi subiectul, imaginile conţin
personaje de diferite etăţi, de sex masculin
şi feminin. Acţiunile în care sunt
angajate personajele, expresiile feţelor
sunt redate într-un mod ambiguu, astfel
încât imaginile să poată fi interpretate prin
prisma trebuinţelor, intereselor, emoţiilor,
conflictelor caracteristice perioadei de
vârstă a subiecţilor şi experienţei lor de
viaţă.
Din cele 30 de imagini (plus planşa
albă) care constituie garnitura completă, 10
sunt valabile pentru toate categoriile de
subiecţi, iar celelalte au un caracter mai specific, în
acest mod se alcătuiesc seturi de câte 19
ilustraţii (la care se adaugă în plus planşa
albă) ce se utilizează în examinarea băieţilor,
a fetelor şi a indivizilor de sex masculin şi a
celor de sex feminin, aceştia din urmă
având vârsta de peste de 14 ani. Fiecare
set este divizat în două serii de câte 10
planşe; imaginile seriei a Ii-a — în număr de
9, plus planşa albă — sunt mai ambigue, mai
confuze, mai dramatice decât cele din prima serie.
Imaginile sunt notate cu: 1, 2, 3 BM, 3 GF, 4, 5,
6 BM, 6 GF, 7 BM, 7 GF, 8 BM, 8 GF, 9 BM, 9 GF, 10, 11,12
F, 12 GB, 13 B, 13 G, 13 MF, 14,15, 16 (albă),
17 BM, 17 GF, 18 BM, 18 GF, 19, 20.
Simbolurile B, G, M, F, BM, GF, MF au
următoarele semnificaţii:
B - imagini destinate băieţilor până la 14
ani; G - imagini destinate fetelor până la 14
ani; M - imagini destinate persoanelor de sex masculin peste
14 ani;
12

13
Testul Tematic de Aperceptie (studiu monografic)
F - imagini destinate persoanelor de sex feminin peste 14 ani; Din tabelul I rezultă că anumite planşe
GF - imagini destinate fetelor sub 14 ani, şi sunt utile pentru relevarea trebuinţei de
subiecţilor de sex
feminin peste 14 ani; performanţă, a trebuinţei de realizare şi a
BM - imagini destinate băieţilor sub 14 ani, şi nivelului de aspiraţii; altele sunt potrivite pentru
indivizilor de investigarea agresivităţii, a relaţiilor socio-
sex masculin peste 14 ani; afective dintre copii şi părinţi sau pentru
MF - imagini pentru persoanele de sex descifrarea ideaţiei suicidare etc. Dar, desigur,
masculin şi pentru examinatorul poate alege seturi de planşe
persoanele de sex feminin peste 14 ani. diferite, pornind de la ipotezele şi scopurile
Simbolurile provin de la cuvintele investigaţiei în care utilizează T.A.T.-ul, alături
englezeşti: boy = băiat; girl = fată; male = de alte probe psihologice.
bărbat; female = femeie.
Imaginile notate doar cu cifre arabe sunt destinate
ambelor sexe şi tuturor vârstelor (de la 4 ani
în sus, după Murray). După alţi autori, T.A.T.-ui se
aplică de la 7,8 sau de la 10 ani în sus.
în procedura originali se recomandă ca
examinarea să se facă in două şedinţe, pentru
cea de-a doua utilizân-du-se imaginile seriei a Ii-a, care
au caracterul cel mai dramatic, cel mai ambiguu. A
doua şedinţă are loc după minimum o zi şi
maximum 15 zile de la prima. Fiecărei şedinţe i
se acordă câte o oră.
în practica psihodiagnostică, materialul
testului se poate utiliza într-un mod mai flexibil. De
exemplu, psihologul care are o bogată experienţă
alege imaginile ce i se par mai adecvate pentru realizarea
scopului investigaţiei psihologice, respectiv pentru
relevarea problemelor psihosociale ale subiectului,
pornind de la informaţiile desprinse pe baza
datelor anamnestice şi clinice (M. Roşea, 1972).
Deşi H. Murray a prevăzut utilizarea a 20
de planşe pentru examinarea unui subiect, în mod curent
T.A.T.-ul este folosit doar cu 10 planşe. Nu există
însă un consens general referitor la planşele
care să fie utilizate. Unii cercetători susţin că
fiecare examinator ar trebui să se familiarizeze
doar cu un set de 10 planşe, pe care să le
utilizeze în mod exclusiv. Alţii susţin că alegerea
planşelor trebuie să fie în funcţie de situaţia
concretă a fiecărui caz investigat.
Tabelul I prezintă planşele sugerate de
diverşi cercetători, pentru anumite intervale
de vârstă şi în funcţie de anumite aspecte
psihologice particulare, pe care examinatorul
doreşte să le releve prin T.A.T.
H.R. Dana (1985) a demonstrat că
planşele cu un ridicat nivel de ambiguitate sunt mai
folositoare în surprinderea unor trăsături
relevante de personalitate.
14
Tabef Testul Tematic de Apercepţie (studiu
PLANŞELE T.A.T. PROPUSE monografic/
PENTRU DIFERITE EXAMINĂRI
PSIHOLOGICE a) Ambianţa şi pregătirea
(dupăF.F. Worchel, J.L. Dupree, 1 subiectului pentru examinare
Se încearcă să se stabilească o
PLANŞELE UTILIZAREA SURSA atmosferă cât mai destinsă, de confort fizic si
psihic. Subiectul este aşezat comod pe un scaun,
1. 2, 3BM, 4, 6BM, administrare standard: Bellak (1971 sau este întins pe o canapea de preferinţă cu
7BM, 11 , 12M, 13MF bărbaţi spatele la examinator (cu excepţia uncr copii
1, 2, 3BM, 4, 6GF, administrare standard: femei Bellak (1971 sau psihotici foarte susceptibili, cazuri în care
7GF, 9, 11 , 13MF examinatorul va sta în faţa subiectului).
1, 3BM, 3GF, 4, 6, 7, Subiectul trebuie să găsească un mediu simpatic,
administrare standard Karon (1981 o atmosferă de prietenie, bunăvoinţă,
10, 11 , 12M, 13MF,
14. 16, 20 receptivitate şi consideraţie. Cea mai bună linie
de conduită a examinatorului în timpul aplicării
1,2,5, 7GF, 12F, 12M, administrare standard: Rabin & Haw T.A.T.-ului este aceea de neutralitate-bine voitoare.
15, 17BM, 18BM, adolescenţi (1960 Examinatorul trebuie să ajungă la standardizarea
18GF unei atitudini, care se va dovedi cea mai adecvată
i, 6BM, 14, 17BM vârsta între 7 şi 11 ani: Obrzut & Bol declanşării şi bunei funcţionări a procesului
trebuinţa de (1986 imaginativ, a procesului creativ al subiectului.
performanţă, realizare şi Subiecţii trebuie să aibă impresia că se
nivelul de aspiraţie urmăreşte numai aptitudine? li'-r^ră si
3BM, 8BM, 12M, 14, vârsta între 7 şi 11 Obrzut & Bol ereati r'itr.\er lor Cea mai mare parte a subiecţilor
17BM ani: agresivitate (1986 nu au nevoie de nici o pregătire specială. Dar în
cazul unor subiecţi indiferenţi, neîncrezători,
3BM, 7GF, 13B, 14 vârsta între 7 şi 11 ani: Obrzut & Bol refractari, sau cu intelect redus, care nu au fost
preocuparea pentru îngrijirea (1986 niciodată supuşi unor teste, se recomanda ca
parentală sau examenul cu T.A.T.-ul să fie precedat de alte
problematica respingerii examinări, cu teste de aptitudini, de inteligenţă, şi
j i , 3BM, 7GF, 14 vârsta între 7 şi 11 ani: Obrzut & Bol în special cu proba proiectivă a petelor de
pedeapsa parentală şi (1986 cerneală Rorschach, pentru familiarizare. în cazul
atitudinea faţă de părinţi copiilor o astfel de pregătire se realizează în
câteva şedinţe, în care sunt încurajaţi să
7GF 18GF, 3GF, 8GF
:
vârsta între 5 şi 10 ani Gerver(1946; inventeze „scene vorbite", cu ajutorul unor
păpuşi sau jucării.
1, 3, 6, 7, 12M, 14, 16 ideaţia suicidară Karon (1981 b) Desfăşurarea examinării cu T.A.T. Planşele
12M, 12F reacţia subiectului la Karon (1981 sunt prezentate una câte una, într-o ordine
terapie sau la terapeut determinată, fiind alese în funcţie de vârstă
şi sex, iar instrupţia este diferenţiată şi ea, în
funcţie de grupa de vârstă, nivelul intelectual şi
de şedinţă.
Adolescenţilor şi adulţilor ce au inteligenţă
şi cultură peste medie, situaţia-test le este
prezentată ca o probă de imaginaţie. Copiilor,
adulţilor cu inteligenţă si cu instrucţie redusă,
precum şi psihoticilor nu li se dă nicî o explicaţie,
ci doar li se cere să inventeze câte o poveste
pentru fiecare imagine.

16
Vasiie Preda - Testul Tematic de Apercepţie (studiu
monografic)
Prima şedinţă Nu există un deznodământ real. Aţi consacrat
Subiectului i se spune lent şi clar trei minute şi jumătate acestei istorioare.
instructajul, sub Celelalte povestiri ale dumneavoastră pot fi
una din formulele următoare: mai lungi. încercaţi să faceţi mai bine la celelalte
Forma A (aplicabilă, adolescenţilor şi imagini".
adulţilor cu inteligenţă şi cultură peste medie): în general, în restul timpului examinatorul nu mai
„Vom face o probă care se bazează pe imaginaţie; intervine decât în cazuri excepţionale, cum ar fi:
imaginaţia este o formă a inteligenţei. Vă voi -pentru a avertiza subiectul de fiecare
arăta câteva imagini, una după alta; veţi inventa dată când se
pentru fiecare câte o istorioară, cât se poate de găseşte prea în avans, sau prea în
vie. Veţi spune ce a provocat evenimentul întârziere în privinţa
reprezentat în imagine, veţi povesti ce se timpului, căci este important ca
petrece în acest moment, ce simt şi ce gândesc subiectul să termine în
personajele; apoi veţi spune deznodământul. cincizeci de minute toate cele zece istorioare
Exprimaţi-vă gândurile aşa cum vă vin în minte. consacrând
Aţi înţeles?... Dispuneţi de cincizeci de minute pentru fiecare aproximativ acelaşi timp;
pentru 10 planşe, deci veţi putea consacra -pentru a încuraja din când în când
aproximativ cinci minute pentru fiecare subiecţii care nu
istorioară. Iată prima imagine". au cea mai adecvată dispoziţie
Forma B (aplicabilă copiilor, adulţilor cu imaginativă;
inteligenţă şi cu instruire scăzută şi psihoticilor): -pentru a relua, dacă subiectul omite unele
„Această probă constă în povestirea unor istorioare, eu secvenţe
am aici imagini pe care vi le voi arăta şi pentru importante ale povestirii (circumstanţele
fiecare imagine doresc ca dumeavoastră să anterioare acţiunii
inventaţi o povestire. Spuneţi ce s-a petrecut sau deznodământului) întrebând, de
înainte, ce se întâmplă acum, ce simt şi ce exemplu: „Ce a pricinuit
gândesc personajele şi cum se va termina. Veţi ' această situaţie?";
putea inventa istorioara care vă place. Aţi
înţeles?... Bine, atunci iată prima imagine. Veţi - pentru a întrerupe o povestire care devine
avea cinci minute pentru a inventa o istorioară. prea lungă
încercaţi să o faceţi cât mai bine". sau incoerentă, întrebând: „Cum se va termina
Termenii exacţi ai instructajului pot fi modificaţi aceasta?*;
în ■ - pentru a i se spune subiectului să se
funcţie de vârstă, inteligenţă, personalitate şi concentreze asupra intrigii şi nu asupra
dispoziţiile detaliilor;
>mentane ale subiectului. Dar este -subiecţiilor care se complac să facă
contraindicat să se descrieri ale
a de la început: „Veţi avea ocazia să faceţi o imaginilor, li se ya reaminti, cu tact, că este
relatare pe vorba de o probă
maginaţiei libere", pentru a se evita — mai ales în de imaginaţie;
cazul -dacă subiectul se informează despre un
subiecţilor care înainte au fost supuşi detaliu care
psihanalizei — ca nu este clar, examinatorul îi va răspunde:
subiectul să creadă că examinatorul ar vrea să „Veţi putea povesti
interpreteze ceea ce veţi vrea.";
conţinutul asociaţiilor sale libere. O asemenea -subiectul nu trebuie lăsat să povestească
suspectare mai multe
poate duce la un eşec al spontaneităţii gândirii şi istorioare scurte pe baza unei singure
imaginaţiei imagini. Dacă manifestă
subiectului. veleităţi în acest sens, trebuie să i se
După compunerea primei istorii spună să-şi concentreze
examinatorul va lăuda subiectul, iar dacă eforturile asupra unei singure povestiri mai lungi.
instrucţia nu a fost respectată în întregime, după în nici un caz, în timpul aplicării probei,
aprecierea povestirii, subiectul este invitat să examinatorul nu trebuie să se lase antrenat în
completeze lacuna. De exemplu, într-un anumit caz, discuţii cu subiectul.
examinatorul poate spune: „Istorioara dumneavoastră Psihoticii şi unii copii au nevoie de multă
este în mod cert interesantă, dar aţi uitat să încurajare, care poate îmbrăca forma laudei
spuneţi cum s-a comportat copilul când mama povestirilor create. Copiilor extrem de reticenţi şi
sa 1-a bătut şi aţi lăsat povestirea în suspensie. inhibaţi li se poate promite o recompensă (de
exemplu, examinatorul le poate spune: „Dacă
18 îmi vei povesti o istorioară destul de lungă îţi voi
da ceva"; „Dacă vei povesti bine, după ce vei
termina îţi voi spune şi eu o poveste frumoasă";
„Există o recompensă pentru cel care va face
cele mai frumoase istorii").

19
Vasăe Preda —— Testul Tematic de Apercepţie (studiu
Şedinţa • doua monografic)
Subiectului nu trebuie să i se spună că se în medie, compoziţii de câte 300 cuvinte, iar
fixează şi o a doua şedinţă in care i se va cere copiii, începând de la 10 ani, de aproximativ 150 de
să inventeze din nou istorioare, pentru a nu se cuvinte (H.A. Murray, 1943).
pregăti prin rememorarea unor intrigi din cărţi Examinatorul trebuie să facă tot posibilul
sau filme, ceea ce împiedică inventarea unor pentru a transcrie cuvintele exacte ale subiectului. Se poate
istorii doar sub impulsul momentului. recurge la notarea stenograficâ, de către o
în această şedinţă, procedura nu diferă persoană aşezată în camera vecină, transmiterea
de cea din prima, decât în sensul că în fiind asigurată cu ajutorul unui microfon disimulat.
instructaj se insistă asupra libertăţii complete De asemenea, se poate face înregistrarea pe bandă
a imaginaţiei. Instructajul este şi în acest caz magnetică, dar magnetofonul şi microfonul să
diferenţiat pentru cele două categorii de fie mascate. Dacă înregistrarea povestirilor se
subiecţi, sub aspectul nivelului de formulare a face grafic, se vor utiliza semnele de punctuaţie
cerinţelor adecvate, pentru a reda expresivitatea limbajului
Forma A: .Procedeul de azi este la fel ca cel precedent; subiectului, gradul de empatie al acestuia în timpul
dar de data aceasta veţi putea da frâu libe^ povestirii istorioarelor pe baza planşelor T.A.T.-
imaginaţiei dumneavoastră. Cele 10 istorioare ului.
pe care le-aţi făcut au fost excelente dar v-aţi Examinatorul va nota timpul de latenţă
fixat mai ales asupra faptelor din viaţa (de la prezentarea imaginii până la începerea
cotidiană. Eu doresc acum să văd cât sunteţi de povestirii), precum şi timpul acordat de subiect
capabil atunci când încetaţi să luaţi în fiecărei povestiri.
considerare realităţile banale şi lăsaţi frâu liber Unele cercetări au avertizat asupra factorilor care,
imaginaţiei, ca într-o ficţiune, basm sau în raport cu administrarea testului, ar influenţa
alegorie. Iată prima imagine". productivitatea povestirilor. H.R. Dana (1985) a
Forma B: „Vă voi arăta astăzi alte imagini; demonstrat că planşele cu un ridicat nivel de
de data aceasta va fi mult mai uşor, căci imaginile ambiguitate sunt mai utile pentru
pe care le am sunt mult mai bune şi mai surprinderea unor trăsături relevante de
interesante. Data trecută mi-aţi poves1 + câteva personalitate. E. J. Obrzut şi AC. Boliek (1986)
isiorioare frumoase. Acum, eu doresc să văd ridică problema oportunităţii ca prin intermediul
dac^ sunteţi capabili să faceţi mai bine. unor întrebări să se clarifice situaţii ambigue.
încercaţi să inventaţi istorioare mult mai pasionante Ei ajung la concluzia că, în raport cu creşterea
decât ultima dată — ca un vis sau un basm. Iată numărului de întrebări, se diminuează
prima imagine". caracterul proiectiv al probei. De asemenea, s-a
în şedinţa a doua, la sfârşit, se prezintă şi pus problema influenţei modului de întocmire a
planşa albă (din acelaşi material şi de aceleaşi protocolului T.A.T. asupra productivităţii şi
dimensiuni ca şi cele cu imagini). Planşa albă, caracteristicilor istorioarelor. H.R. Dana (1986)
nr. 16, i se prezintă subiectului, dându-se susţine că atunci când examinatorul
următorul instructaj special: «încercaţi să vedeţi părăseşte camera şi îi cere subiectului să-şi
ceva pe această planşă albă. Imaginaţi-vă că înregistreze povestirile T.A.T. apare o
există o gravură şi descrieţi-mi-o detaliat." preferinţă pentru exprimarea în acestea a unei
în cazul în care subiectul nu reuşeşte, tonalităţi distimice.
examinatorul adaugă: .închideţi ochii şi Pe de altă parte, A.M. Baty şi M.R. Dreger
reprezentaţi-vă ceva". (1975) nu •au găsit nici o diferenţă
După ce subiectul a făcut o descriere semnificativă între înregistrarea povestirilor şi
completă a ceea ce el şi-a imaginat, scrierea lor, în situaţia în care examinatorul
examinatorul spune: „Acum imediat, rămâne în cameră comparativ cu situaţia în
povesteşte-mi o istorioară despre aceasta". care acesta părăseşte încăperea. Menţionăm
întocmirea protocolului faptul că, în ambele studii, subiecţii au fost
înregistrarea completă a povestirilor, studenţi. Majoritatea examinatorilor
de către examinator este relativ dificilă, având consideră că în cazul copiilor este contraindicat
în vedere că adulţii dau să li se ceară să-şi scrie propriile povestiri.

20 21
Testul Tematic de Apercepţie (studiu monografic)

3. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A T.A.T.-ULUI


H.A. Murray (1938, 1943) integrează
rezultatele obţinute prin aplicarea şi
interpretarea T.A.T.-ului şi ale altor probe
psihologice în concepţia sa despre personalitate,
elaborată de pe principiile psihologiei dinamice, care
include şi elemente analitice. în cadrul acestei
concepţii, un loc aparte îl ocupă structura
motivaţională a personalităţii, îndeosebi
trebuinţele. Murray distinge două categorii de
trebuinţe care dinamizează şi direcţioneazâ
acţiunile omului. Este vorba de trebuinţele
primare sau viscerogene şi de trebuinţele
secundare sau psihogene, clasificate astfel în funcţie
de apariţia lor în ontogenezâ. Teoria
trebuinţelor elaborată de Murray poate fi inclusă
în categoria teoriilor motivationale care se
focalizează asupra conţinutului
motivatioual (C. Mamali, 1981). Aceste teorii
analizează specificul elementelor constitutive ale
structurii motivationale a individului („forţele interne"
sau trebuinţele, în concepţia lui Murray: în
interacţiune cu elementele din structura
motivaţională a mediului socio-uman în cadru!
căruia trăieşte şi acţionează o anumită
persoană („presiunile externe"). Trebuinţele sunt
consideiate drept factori interni dinamogeni pe
baza cărora se declanşează, se direcţioneazâ,
se susţine activitatea şi in general
comportamentul uman. Prin analiza
conţinuturilor motivationale putem afla ce
„lucruri" specifice motivează oamenii.
Interrelaţia dinamică a „forţelor interne* ia
pulsiunilor, a trebuinţelor) şi a „presiunilor
externe* — aşa cum a conceput-o Murray —
este susţinută de idee?, că evoluţia individului
uman şi a sistemului său de trebuinţe riu poate
fi înţeleasă şi explicată în afara interacţiunii
acestuia cu mediul social şi cu mediul fizic.
H.A. Murray ia în studiu dinamica
moţivationaiâ care se proiectează în povestirile
realizate de subiect la T.A.T., tar în manualul formei
finale a acestei probe de personalitate (1943) arată că
testul relevă trebuinţe, emoţii si sentimente,
complexe şi conflicte, evidenţiind, totodată,
tendinţe refulate, pe^care subiectul refuză să le
recunoască sau este incapabil
22
23
Vasie Preda Testul Tematic de Apercepţie (studiu
să le conştientizeze. Elaborat dintr-o perspectivă monografic)
a psihologiei dinamice şi a psihanalizei, T A.T.-ul şi S. Bellak (1949), tot de pe poziţii psihanalitice,
pune accentul pe maniera in care eul evită sau dar cu nuanţe noi în raport cu ideile susţinute de
rezolvă conflictele şi transformă tensiunile care Freud. L. Bellak (1954) consideră psihanaliza ca
decurg din ele (V. Shentoub, R. Debray, 1969), fapt ce se o teorie a învăţării în raport cu viaţa subiectului:
poate analiza prin interpretarea povestirilor realizate de achiziţia de apercepţii, interacţiunea apercepţiilor
subiect pe baza imaginilor ambigue ale acestei probe proiec- (acte „uitate", formarea simptomelor în
tive, într-adevăr, cu cât creşte ambiguitatea tulburările psihice, formarea trăsăturilor de
stimulativă, cu atât este mai mare posibilitatea caracter etc), influenţa primelor apercepţii
ca evaluarea şi interpretarea respectivei situaţii- asupra apercepţiei stimulilor noi (sub această
stimul să reflecte proiectarea cadrului de influenţă formându-se şi mecanismele de
referinţă personală, idiosincretic al individului apărare). Personalitatea, în viziunea lui L.
(Bruner, Postman, Rodrigues, 1970). Percepţia — Bellak, este concepută ca o sinteză de trăsături
în diferitele ei faze (detectare, identificare, în care se structurează şi un sistem complex
discriminare şi interpretare) — este influenţată al apercepţiilor şi al percepţiilor de natură
de factorii motivaţionali şi afectivi ai diversă, care influenţează selectiv
personalităţii, precum şi de starea comportamentul. Există „percepţii" care
„aperceptivă", adică de conţinutul imagistic determină un anumit comportament ce ţine
aperceptiv şi de haloul afectiv corespunzător. seama de dificultăţile realităţii (eul), „percepţii"
Apercepţia este tocmai procesul prin care care sunt legate de scopuri ideale îndepărtate
experienţa nouă este asimila1 â şi transformată (idealul eului) şi „percepţii" care guvernează
prin prisma experienţei trecute a fiecăruia; conduita morală (supra-eul).
apercepţia este, deci, o interpretare care dă un Pornind de la această concepţie de
sens particular experienţei personale. nuanţă psihanalitică, L. Bellak a destinat
Real i atea fizică şi socială este investită proba C.A.T. investigării personalităţii copiilor
cu trăsături între 3 şi 10 ani. Materialul testului reprezintă
10 planşe cu scene antropomorfizate din viaţa
fantasmele subiectului. în funcţie de dinamica animalelor, considerându-se că la aceste
factorilor interni — îndeosebi a celor motivaţionali vârste copiii se proiectează mai uşor în acest
şi afectivi — are loc si acordarea de noi „valori mod, identificându-se cu uşurinţă cu
semnalizatoare" sau are loc schimbarea valenţelor animalele. Testul de apercepţie pentru copii
obiectelor, fenomenelor, evenimentelor. poate fi analizat şi interpretat aproximativ la
Ipoteza că interpretarea de către subiect a fel ca şi T.A.T.-ui. Se pot face investigaţii în
imaginilor T.A.T. se ÎL zr. prin prisma experienţei zonele de conflict ale subiectului, căutându-se
personale anterioare a fost verificaţi identificările sale, situaţia din familie — aşa cum
experimental. Astfel, s-a demonstrat că percepţia se proiectează în povestiri — prin prisma relaţiilor
şi interpretarea acestor imagini, ca de aitfel şi pe verticală (adulţi copil) şi pe orizontală
percepţia şi interpretarea obiectelor, fenomenelor, a (între fraţi), descoperindu-se temerile,
evenimentelor externe in general, depinde, printre angoasa, stările de anxietate, mecanismele
altele, de amintirile personale, uneori foarte de apărare, pulsiunile, gradul de maturizare
vechi, mai mult sau mai puţin conştientizate, afectivă, integrarea eului, nivelul de dezvoltare al
ae nivelul de anxietate actual al subiectului, supra-eului (Anzieu, 1973). Ca şiT.A.T.-ul, Testul de
de stările de frustrare prezente sau trecute (Abt, apercepţie pentru copii — după opinia lui Bellak
Bellak, 1950), de Uc-bumtele acute ale subiectului — trebuie utilizat într-o perspectivă a
(Atkinson, 1966; Mc. Oie^and, 1966). psihologiei dinamice, unde accentul cade pe
De-a lungul timpului s-a îmbogăţit maniera în care eul este integrat sau este pe cale de integrare,
continuu validitatea conceptuală a Testului evitând sau rezolvând conflictele şi transformând
tematic de apercepţie, odată cu apariţia de tensiunile care decurg din ele.
noi variante si de noi modalităţi de interpretare. Fundamentarea teoretică şi interpretarea
Amintim în acest sens varianta pentru copii „Children C.A.T.-ului se poate însă îmbogăţi pe baza
Apperceptlon Test" (C.A.T.) elaborată de L.£ellak cercetărilor mai noi de psihanaliză infantilă, a
cercetărilor din domeniul lingvisticii
structuraliste şi ale psiholingvisticii, raportate la
psihologia
25
Testul Tematic de Apercepţie (studiu
genetică (Odier, Jakobson; De Saussure; monografic)
Green; cf. A. Haynal, supra-eu ar trebui regândit pe baza a ceea ce
1966), precum şi a cercetărilor privind se înţelege prin infrastructurile sociale,
conceptele psihosociale familiale şi personale. Aceste infrastructuri
din vocabularul activ al copiilor (Takala, 1977). Astfel, în determină condiţiile în care, de fapt, orice lege, orice
concepţia psihanalitică actuală, datorie sau cerinţă morală pot deveni
pulsiunile şi acţiunile pentru o personalitate în formare, respectiv pentru copil,
impulsive sunt controlate prin intermediul un element pertinent. Iată, deci, doar câteva
valorilor, acest încercări de a regândi conceptele psihanalitice care
control fiind un fenomen care derivă din au fost incluse în fundamentarea teoretică a T.A.T.-ului
supra-eu (Haynal, şi a C. A.T.-ului, încercări de care trebuie să
1969). De asemenea, extinderea considerabilă ţinem seama şi în interpretarea acestor
a psihanalizei probe proiective.
copiilor pare a fi fructuoasă mai ales prin referire la în acest sens, ni se pare util să
noţiunile: amintim şi câteva concluzii ale cercetărilor
conflict, ambivalenţă afectivă si mecanisme de întreprinse de M. Takala şi colaboratorii (1977)
apărare, care privind conceptele psihosociale şi dezvoltarea
releva elementele din aspectul dinamic al capacităţii de interpretare a situaţiilor
personalităţii şi al interpersonale în ontogeneză, care
comportamentului. Legat de aceasta, Green îmbogăţesc şi fundamentarea teoretică a
semnalează C.A.T.-ului. Astfel, Takala şi colaboratorii
interesul pe care îl reprezintă ideile rezultate din reliefează o dezvoltare stadială a capacităţii
cercetările copiilor de a percepe şi interpreta componentele
asupra dezvoltării cognitive şi afective (idei ale motivaţionale şi afective ale
şcolii piagetiene comportamentului persoanelor aflate în
respectiv, ale psihanaliştilor). în acest sens, Odier interacţiune. Cercetările au demonstrat şi faptul
consideră — ce poate părea paradoxal — că în dezvoltarea
„^alismul moral" (în sens piagetian) ar psihogeneticâ mai întâi se structurează
corespunde noţiunii mecanismele de percepere a relaţiilor
- . i d. ^a dn sens freudian), întrucât este vorba de o interperscnale, copilul descriind şi evaluând în
„morală primul rând interacţiunea în care este implicată
j n îstrang-re" fundată pe respectul unilateral. o persoană, si ulterior se dezvoltă capacitatea
De Saussure de a-1 percepe sub unghi psihosocial pe celălalt.
^iJ~rq s el că supra-eul poate fi definit în De asemenea, trecerea de la explicarea
termeni comportamentului exterior la explicarea stărilor
„ i - i" ii c i reziduu ai „gândirii realiste* si egocentrice pe şi reacţiilor psihice ale persoanei permite
" - i ) r lora , reziduu tipic al fixaţiilor la o anumită înţelegerea intenţiilor, sentimentelor,
autoritate. aspiraţiilor celuilalt. Privit prin prisma teoriei
= blac ale formarii supra-eului (identificarea primara, „constructelor personale" (Kelly, 1955), acest proces
^..■. -.. :a.:, ;...:: :tu«ix^ ,,; kic.^ikaj.ci.V^ară desemnează capacitatea unei persoane de a
t ur ri zarea agresivităţii) corespund :elor trei reconstrui şi de a opera cu „constructele personale" ale
stadii altei persoane, pentru a-i înţelege şi prevedea
u -ne alt: dezvoltării morale la copil, comportamentul. Aceste consideraţii
caracterizate succesiv teoretice trebuie să ne stea în atenţie
r ai i«diferenţiere si participare; b) morala de atunci când analizăm interacţiunile dintre
con--.ir^ntere c«re este bazată pe respectul eroul povestirilor C.A.T. sau T.A.T., cu care se
unilateral şi definită _ i u „realisrr al moral"; c) identifică subiectul şi celelalte personaje
morala de cooperare şi de schimburi ~e iu tare m implicate in acţiune.
lezvoltarea-ontogenetică, după vârsta de 5-6 ani, De asemenea, în interpretarea
pe de o pare euî devine tot mai capabil să C.A.T.-ului şi a T.A.T.-ului, psihologul va
stăpânească i x siunile s lumea externă, iar ţine seama de constatările experimentale
pe de altă parte ajută la \~ ut erai ea „supra- ale lui Takala privind evoluţia limbajului la
eului iraţional". Pe măsură ce procesele <*ului copil din punctul de vedere al conţinutului
câştigă o influenţă mai mare în viaţa psihică a psihosocial şi al implicaţiilor sale morale.
copilului, ţu<"" catile morale devin mai autonome Astfel, s-a constatat că, pe măsura
şi mai raţionale. Sub innuenţa eului,
mecanismele operaţionale ale supra-eului se
îmbogăţesc şi primesc noi trăsături, respectiv, o
flexibilitate si o variabilitate de care este lipsit supra-eul
infantil. Armonia crescută între standardele morale
şi standardele etice ale supra-eului si scopurile eului
dirijate spre realitate va facilita colaborarea dezirabilâ
intre supra-eu şi funcţiile corespunzătoare ale
eului (Jakobson; cf. Haynal, 1966). L. Seve (1974)
consideră că ceea ce freudismul vizează prin
conceptul
26
Testul Tematic de Ap aficf
inaintării in proiective.
vârsta, Pe baza in-
creşte tegrării
frecvenţa acestor
utilizării de date în
către copii fundament
a area
cuvintelor teoretică a
de tip T.A.T.-ului
„distructiv" se relevă
şi „agresiv" mai
(ceartă, pregnant
egoism, sensul
invidie termenului
etc.) în apercepţie
explicarea şi sensul
unor termenului
situaţii proiecţie,
psihosocia această
le probă
prezentate psihologic
în imagini, ă
care urmărind
cuprind un descoperirea
număr a ceea ce
egal de este mai
stimuli profund, mai
pozitivi şi ascuns în
negativi structura
(stenici şi personalit
distimici). ăţii
Pe această subiectulu
bază, i,
analiza îndeosebi
limbajului a ceea ce
povestirilo nu este
r C.A.T. şi accesibil
T.A.T. uneori nici
poate fi conştiinţei
utilizată în celui
aproximare examinat.
a în acest
tendinţelor sens,
latente de apercepţi
agresivitat a se
e şi în referă la
precizarea faptul că
funcţiilor percepţiile
specifice , ca şi
pe care le asociaţiile
au de idei
anumite sau
medii de gândurile
socializare şi subiectului
anumite , sunt nu
relaţii numai
interperso rezultatul
nale în prelucrării
stimularea stimulărilo
sau r externe
inhibarea actuale, ci
comporta şi al
mentului experienţe
psihosocia i
l anterioare
agresogen a
. persoanei,
Cons precum şi
iderăm că al
datele pe elementel
care le-am or active
adăugat din
până aici structura
fundamen motivaţion
tării alâ şi
teoretice afectivă,
iniţiale a al
Testului atitudinilor
tematic de si
apercepţi aspiraţiilor
e, preluate acesteia.
din diverse Proiecţia
teorii poate fi
despre considerar
motivaţie ă ca un
şi din mecanism
unele prin care
expriment subiectul
e „se
psihologic eliberează
e, " de o
precizeaz parte a
ă şi conţinutul
îmbogăţes ui său
c psihic
validitatea (dezirabil
conceptual sau cel
ă a acestei mai
probe adesea
indezirabil
), de
natură
cognitivă,
afectivă, 4.
motivaţion
ală şi ANALI
atitudinal ZA ŞI
ă, care se INTERP
manifestă RETAR
în viaţa sa EA
interioară POVES
şi în
comporta TIRILO
ment cu o R T.A.T.
frecvenţă DUPÂ
şi cu o H.A.
forţă MURRA
deosebită Y
,
exteriorizâ
ndu-1 prin
mijloacele 4.1.
şi formele Condiţii
de ale
expresie analizei
verbală. şi
Deci, şi în interpret
povestirile ării
T.A.T:, povestiril
subiectul or T.A.T.
îşi
proiecteaz Anali
ă nu numai za şi
conţinutul interpretar
său ideo- ea datelor
afectiv şi obţinute
motivaţion prin T.A.T.
al penibil, este doar
indezirabil, în mică
neconştie măsură
ntizat sau standardiz
neaccepta ată, fapt
t de pentru
conştiinţă, care
ci şi ceea judecata
ce este clinică şi
acceptat experienţ
sau ceea a
ce este examinat
dorit orului au
(trebuinţe un mare rol.
, interese, Interpretul
aspiraţii, povestirilo
dorinţe, r T.A.T. se
emoţii, bazează
sentiment pe un
e, bagaj de
atitudini). cunoştinţ
e de
psihologie
clinică
dobândit
inclusiv
prin
observare
a şi
testarea
bolnavilor
psihici de
toate
categoriile
şi a unui
mare
număr de
persoane
normale
iar dacă
vrea să
ajungă „la
profunzime
a
lucrurilor*
are nevoie
şi de
cunoştinţe
de
psihanali

validate
de
cercetăril
e
psihologi
ce
contemporan
e.
De
mare
utilitate
pentru pe el
începători însuşi
este dacă în
confruntar interpretar
ea ea acestui
concluziil test
or proiectiv
desprinse dă curs
pe baza liber
aplicării imaginaţie
şi i sale. La
interpretă rândul
rii T.A.T.- său, D.
ului cu Anzieu
faptele de (1973)
viaţă, cu atrage
datele atenţia
obţinute asupra
despre faptului că
subiectul dacă se
examinat refuză
pe alte opinia
căi: prin după care
metoda examinato
biografică, rul se
prin poate
convorbire proiecta în
a clinică şi interpretar
prin alte ea
probe de povestirilo
personalit r T.A.T. la
ate. fel cum
Murray subiectul
(1943) se
avertizează proiecteaz
că ă în timpul
istorioarele administră
T.A.T. oferă rii probei,
şi multe totuşi
prilejuri de trebuie să
proiectare a admitem
propriilor că
complexe interpretar
sau ea acestui
conflicte test
ale rămâne, în
interpretului unele
sau de aspecte,
utilizare în supusă
interpretare a structurii
ideilor personalită
izvorâte din ţii
teoriile examinato
psihologic rului. De
e favorite aceea,
ale cunoaşter
acestuia. ea de
«Psihanali către
stul examinato
amator" — r a
care nu .ecuaţiei
ţine sale
seama de personale
realitatea ",
şi conştienti
complexit zarea
atea relaţiei
faptelor — interperso
nu face nale pe
decât să care
se înşele 29
Testul Tematic de Apertxpţe (studiu
subiectul o dezvolta cu el pe parcursul monografic)
administrării T.A.T.-ului, autoanaliza 4.2. Analiza conţinutului şl analiza
contratransferului său asupra subiectului formei povestirilor T.A.T.
examinat sunt elemente necesare pentru o
interpretare adecvată a povestirilor. Murray (1943) şi alţi autori (Kotrowski,
Cele de mai sus ne arată că este 1950; Bellak, 1954; Rapaport, 1946 ş.a.)
permanent actuală opinia lui Murray (1950, p. 8) subliniază faptul că punctul de plecare în
după care „viitorul T.A.T.-ului este legat de posibilitatea interpretarea T.A.T.-ului fl constituie elementele de
de perfecţionare a interpretului (a psihologului — conţinut şi apoi cele de formă. "
n.n.) — instrument uitat al psihologiei — mai mult decât
de perfecţionarea materialului testului". 4.2.1. Analiza conţinutului povestirilor
în interpretarea T.A.T.-ului sunt necesare T.A.T.
şi câteva date de bază despre subiect şi 4.2.1.1. Descoperirea eroului sau a eroilor, adică
despre persoanele apropiate acestuia: vârsta, a personajului (personajelor) cu care subiectul se
sexul, dacă părinţii trăiesc, dacă sunt identifică prin proiectarea unor trebuinţe,
decedaţi sau divorţaţi, profesia, starea civilă a dorinţe, aspiraţii, stări afective, atitudini,
subiectului etc. Fără ele interpretarea poate fi constituie prima sarcină în analiza şi
mai dificilă. O analiză „oarbă", fără raportare la interpretarea povestirilor T.A.T. După Murray
astfel de date, spune Murray, este o „acrobaţie (1950), eroul tinde să fie:
care poate reuşi sau poate eşua; de aceea ea nu •personajul de care persoana testată
îşi găseşte locul, în practica clinică". este cea mai
Pentru a interpreta datele obţinute prin interesată, adoptându-i punctul de
T.A.T. este, de asemenea, util să cunoaştem vedere, descriindu-i cu
sursele povestirilor elaborate de subiect. în cele mai multe detalii acţiunile, mobilurile şi
funcţie de circumstanţe, se poate proceda sentimentele;
•personajul care seamănă cel mai mult cu
imediat după examinare, sau după câteva zile,
subiectul
la :':.'/.:::_. :^ : C':V:T Ir.fbnritii. Examinatorul poate
su b u n gh iu l vâ rs t e i , s e x u lu i, s ta t u t u lu i
justifica întrebările sale explicând subiectului că s oc ia l, c a r e
studiază factorii implicaţi in elaborarea temelor împărtăşeşte unele sentimente ale
literare, sau poate apela şi la alte pretexte subiectului şi urmăreşte
plauzibile, pentru a incita subiectul să-şi aceleaşi scopuri ca şi el;
rememoreze sursele ideilor sale. Subiectul este •eroul — fie de sex masculin, fie de sex feminin —
rugat să spună, in cazul fiecărei povestiri, dacă este persoana sau una dintre persoanele
tema a derivat din experienţa sa proprie de care figurează în
viaţă, din experienţa prietenilor sau a planşe, care apare de la început în
cunoscuţilor săi, din lecturi, din filme etc. Uneori acţiune, joacă rolul
istorioarele sunt create pe baza elementelor preluate din principal şi este implicată în
lecturi sau din filme fie datorită rezistenţei eului la deznodământ.
acţiunea de „sondare", de „descifrare* a Cu toate că, de obicei, majoritatea povestirilor au
personalităţii, fie din cauza lipsei efortului si un erou unic — uşor de recunoscut după criteriile
dispoziţiei imaginative. Şi în ultimele două cazuri de mai sus — se pot ivi şi situaţii mai
are loc o anumită proiectare a subiectului, complexe cum sunt cele de mai jos:
deoarece însăşi selecţia, reţinerea şi a) Identificarea subiectului cu un personaj
reproducerea unora sau altora dintre episoadele se schimbă
Ulmului vizionat sau ale cărţii citite s-au făcut uneori în cursul povestirii, existând mai multe
prin prisma unor trăsături de personalitate ale „secvenţe ale
subiectului, ale unor „constructe personale" eroului*.
care relevă diferite aspecte ale substructurii b)„Forţele psihice" care provin din
motivaţionale, afective şi axiologice a personalitatea
'.jprsonaiitatii acestuia. subiectului pot fi „încarnate" în două
personaje diferite. De
exemplu, o conduită antisocială este
exprimată printr-un
infractor, iar conştiinţa morală — printr-un
agent al ordinii
publice. O astfel de situaţie este denumită
de Murray „temă
endopsihicâ" (situaţie de conflict intim) a
două „componente
e ro u " . A se m e n e a s i tu a ţ i i po t a p a re ş i
în cazul unei
„ambivalenţe afective".
c)Subiectul poate povesti o istorioară care
conţine
altă istorioară, în care, de exemplu,
eroul este martor al

31
TestuJ Tematic de Ap eptie (studiu grafic
evenimen ia
telor, iar lui
un C.G.
personaj Jun
secundar g)
care-1 şi
simpatize ale
ază joacă une
rolul i
principal. în put
acest caz erni
este vorba de ce
„erou co
principal" şi mp
„erou one
secundar" nte
. După psi
Murray, hic
fiecare e
dintre ma
eroii scul
menţio- ine
naţi („An
exprimă imus
tendinţel ") la
e o
inaccept feme
ate, râu ie.
integrate e)în
sau sfâr
conflictuale şit,
ale se
subiectului. poa
d)Su te
biec să
tul nu
poa apa
te ră
să un
se per
ide son
ntifi aj
ce cen
şi tral
cu în
un isto
pers rioa
onaj rele
de ela
sex bor
opu ate
s şi de
să- sub
şi iect
exp ,
rim atri
e în but
ace ele
st ero
mo ului
do fiin
part d
ea rep
trăs arti
ătur zat
ilor e
per apr
son oxi
alit mat
ăţii iv
sale ega
. In l
ace uno
st r
caz eroi
ave parţ
m iali
indi sau
cii unu
ale i
unei gru
put p
erni de
ce per
com son
pon aje.
ent A.Z.
e Piotrowski
psih (1950)
ice priveşte
fem mai
inin nuanţat
e problema
(.An desprinde
ima rii şi
"— analizei
în eroului
con (eroilor)
cepţ din
povestiril bui
e T.A.T. şi tă
pune ia unu
îndoială i alt
principiul per
lui Murray son
după care aj,
eroul ar iar
reprezent acţi
a unil
întotdeau e
na con
subiectul, trar
iar e
celelalte ale
personaje div
ar ers
reprezent elo
a r
anturajul per
real. son
După aje
Piotrowski din
, eroul ace
arată eaş
ceea CT i
subiectul pov
crede că esti
este sau re
ceea ce rep
vrea sâ rezi
fie. adică ntă
tendinţele alter
acceptate nati
de către va
conştiinţa dile
sa; mei
celelalte inter
personaje ioar
exprimă e, a
alte conf
tendinţe lictu
ale lui
subiectul ideo
ui, mai -
puţin afe
acceptate ctiv
sau de
neacceptate. car
A.Z. e
Piot sub
row iect
ski ul
sta est
bile e
şte stă
urm pân
ăto it.
arel b)Fi
e eca
regu re
li: per
a)Ac son
ţiun aj
ile al
pov une
esti i
rilo pov
r esti
T.A. ri
T. exp
suf rim
eră ă
mai un
puţi asp
ne ect
dist al
orsi per
uni son
dec alit
ât ăţii
per sub
son iect
ajel ului
e. .
O Dor
acţi inţe
une le
ina sub
cce iect
pta ului
bilă tind
est sâ
e fie
„de atri
pla bui
sat te
ă", uno
adi r
că per
atri son
aje ivaţ
ale ie
căr din
or ce
trăs în
ătu ce
ri le mai
just puţi
ific n
ă acc
cel ept
mai ată
bin est
e. e
De proi
exe ect
mpl ată
u, mai
un întâ
adu i
lt îşi într
exp -un
rim per
ă son
dori aj
nţel
e 32
infa
ntil
e
atrib
uind
u-le
unui
copil
.
c)C
u
cât
o
mot
ivaţ
ie
est
e
mai
acc
ept
abil
ă
pen
tru
con
ştii
nţa
mo
ral
ă a
sub
iect
ului
, cu
atâ
t
mai
ma
re
est
e
ase

nar
ea
dint
re
sub
iect
şi
per
son
ajul
din
pov
esti
rile
T.A.
T.
căr
uia
i se
atri
bui
e
ace
ast
ă
mot
ivaţ
ie.
O
mot
de acelaşi Trebuin
sex şi de ţele,
vârstă emoţiile
diferita, ,
apoi de sentime
sex opus şi ntele şi
de atitudinile
aceeaşi eroilor
vârsta, Pentr
apoi de u a explica
sex şi de reacţiile
vârsta comporta
diferita, iar mentale
în cele din ale
urmă în eroilor,
mişcarea Murray a
unui utilizat în
obiect primul
inanimat. rând o
Această listă de
regulă, 28 de
menţionat trebuinţ
ă de e („need")
Piotrowski psihogene,
, ne explicând
permite u-le mai
să pe larg pe
discernem următoare
dacă este le:
vorba de supunere
sentimen a,
te dominare
refulate a,
de trebuinţa
subiect şi de
atribuite realizare,
unor trebuinţa
personaje de sprijin,
ale solicitudine
povestirilor a,
T.A.T., sexualitatea,
diferite de pasivitatea,
erou şi agresivitatea
fără şi
raporturi agresiune
cu a
persoanel (emoţion
e reale ală şi
din verbală,
anturajul materială
subiectul şi socială,
ui. materială
E şi
lementele antisocial
esenţiale ă,
care stau distrucţia)
la baza ,
caracteriz agresivita
ării eroilor tea şi
din agresiune
povestiril a contra
e T.A.T. propriei-
rezidă în persoane.
mobilurile Pe lângă
, aceste
tendinţele trebuinţe,
şi prin
sentiment analiza
ele povestiril
acestora, or T.A.T.,
aşa cum psihologul
se va
desprind desprinde
ele din şi altele,
acţiunile care se
povestirilor pot
prin manifest
raportare la a la eroi
„presiunile în cadrul
externe" (la interrelaţi
mobilurile, ilor cu
tendinţel „presiune
e şi a
sentimen externă",
tele cum ar fi:
celorlalte trebuinţa
personaj de
e) şi din achiziţie,
deznodă trebuinţa
mântul de
fiecărei conservar
istorioare e,
elaborate trebuinţa
de de ordine,
subiect. trebuinţa
4 de
.2.1.2. organizar
e, trebuinţa
trebuinţa de
ludică, informare
trebuinţa şi
de interpreta
considera re etc.
ţie, Aceste
trebuinţa trebuinţe
de — sub
superiorit unghiul
ate, vectorial
trebuinţa — pot fi
de pozitive şi
exhibiţie, negative,
trebuinţa în măsura
de în care
apărare ele duc la
(reacţie apropiere
defensivă a sau la
), depărtare
trebuinţa a de
de evitare obiect.
a Trebuinţel
inferiorită e pozitive
ţii şi a sunt la
eşecului, rândul lor
trebuinţa atractive
de (apropiere
hipercom de obiectul
pensare, preferat,
trebuinţa iubit) sau
de coercitive
autonomi (apropiere
e agresivă
(independ cu scop
enţă), de
trebuinţa dominare)
de .
protecţie Trebuinţel
(simpatie) e
, negative
trebuinţa sunt toate
de repulsive
cunoaşte (Murray,
re şi de 1938).
curiozitat
e, 33
testul Tematic de i ografic
Pe importanţ
lângă a pe care
trebuinţe, o are în
psihologul intrigă, in
analizeaz acţiunea
ă şi povestiril
extrage or. Murray
din indică să
povestirile se noteze
T.A.T. forţa
emoţiile fiecărei
şi variabile
sentime cu ajutorul
ntele unei scări
eroilor, cu cinci
respectiv valori: de la
factorii 1 la 5,
emotiv- aceasta
activi ai din urmă
diferitelor fiind cota
acţiuni maximă,
comporta- acordată
mentale în cazul
manifesta unei forţe
te de deosebite
eroi. a unei
Alături de variabile.
stările De
afective exemplu,
menţionat dacă eroul
e de manifestă
Murray— o uşoară
conflictele iritabilitat
, e se
versatilitat acordă
ea cota 1
emoţional pentru
ă variabila
(labiiitatea agresivita
, te
instabilitat emoţional
ea ă şi
emotivă), verbală;
descurajar când apar
ea, însă scene
anxietatea de mânie
, violentă
entuziasm sau de
ul, căutare
neîncrede permane
rea, ntă a
gelozia — certurilor, a
trebuie conilictslor
extrase şi cu alte
alte persoane se
emoţii şi acorda cota
sentiment maximă,
e care se respectiv
degajă din 5.
conduita D
eroilor, atorită
inclusiv faptului
emoţiile şi că nu
sentiment sunt
ele elaborate
superioare norme de
(cognitive, frecvenţă
morale şi şi
estetice). intensitat
Totodată e a
se extrag trebuinţel
atitudinil or,
e şi emoţiilor
trasaturi şi senti-
le mentelor
caracteriale eroilor cu
care îl care se
definesc identifica
pe eroul diferite
fiecărei categorii de
povestiri subiecţi,
T.A.T. respectiv
Psih nu există
ologul note
notează standard
forţa la care să
fiecărei se facă
variabile referiri
(trebuinţe, pentru a fi
emoţii, în măsură
sentiment să
e etc.) în consemne
funcţie de ze
intensitat diferenţier
ea, i ale forţei
durata, de
frecvenţa manifesta
manifestăr re a
ii şi de variabilel
or (dragoste
menţionat a pentru
e, sine-
psihologul însuşi);
trebuie să supra-eul
posede o integrat
serioasă (eul se
experienţ poate
ă în conforma
aplicarea supra-
şi în eului) şi
interpretar supra-eul
ea T.A.T.- în conflict
ului, să (ma nifest
posede un at prin
fel de criză de
„etalon conştiinţ
intern". ă,
Desi sentimen
gur, pentru te de
caracterizar culpablitat
ea eroilor e,
va realiza depresie).
profilul
psihologic în opinia
al lui Murray,
acestora, acestea
pe baza trebuie
trebuinţel analizate
or, şi
emoţiilor, menţionat
sentimentelo e pentru
r, fiecare
atitudinilor povestire,
caracteriale iar pe
etc, ce se baza unei
manifestă scări de la
cel mai -3 la +3 se
frecvent şi evaluează
cel mai maniera în
intens în care eul este
cele structurat
douăzeci şi opinia
de pe care
istorioare eroul
realizate prin fiecărei
aplicarea povestiri o
T.A.T.-ului are despre
la un anumit el însuşi.
subiect, care Legat de
îşi aceste
proiectea aspecte,
ză menţionă
propriile m că unii
trăsături autori
psihice şi (Whiteley,
trebuinţe, 1966) au
dintre utilizat
acestea T.A.T.-ul
multe pentru a
nefiind studia
conştienti funcţia
zate. adaptativa a
Adep eului, pe
t al baza
psihanaliz estimării
ei, Murray următorilo
consideră r
că, în parametri:
strânsă
legătură dominarea
cu ,
trebuinţel agresivitat
e, în ea,
declanşar trebuinţa
ea şi de
menţinere realizare,
a autonomia
conduitei ,
intervin: acceptare
idealul eului a de către
(idealul erou a
realizării responsab
de sine); ilităţii
narcisismul pentru
acţiunile
sale,
abilitatea
eroului
de a-şi
determin
a şi
conduce
impulsuril
e,
abilitatea
eroului de
a-şi duce
la bun
sfârşit
acţiunile.
în acest şi,
sens, respectiv,
funcţia dominarea
adaptativa emoţiilor şi
a eului se sentiment
evaluează elor),
în raport cu subiectivitate
capacitatea a
subiectului („proiectivita
de a utiliza tea" — în
adecvat expe- limbajul lui
rienţa sa Murray) sau
anterioară obiectivitate
, de a a în
percepe aprecierea
nuanţele altora,
emoţiilor emotivitatea,
şi de a angoasa,
conduce tendinţa
acţiunea spre
povestirii radicalis
în raport m sau
cu tema. spre
Din conservat
analiza orism,
povestirilo spre
r T.A.T. se uniformitate
pot sau spre
desprinde schimbare,
şi câteva coordonarea
.trăsături sau lipsa de
generale" coordonar
ale eroilor e a
(respectiv, ale gândirii şi
subiectului acţiunii
care se („conjunct
pro iectea ivitatea"
ză), sau
dintre „disjunctiv
care itatea",
menţionă după
m: Murray).
creativitat în
ea, analiza şi
persistenţ interpreta
a rea
efortului, datelor se
intensitat ţine
ea seama nu
efortului, numai de
impulsivitate frecvenţa
a sau şi
deliberarea intensitate
înainte de a a fiecărei
acţiona, variabile
extra- psihice a
versiunea eroilor
(„exocath (trebuinţe,
exia" şi emoţii,
„extrocepţ sentiment
ia" în e, trăsături
concepţia generale)
lui Murray, luate
care se izolat, ci şi
referă la de modul
investirea cum se
energiei în combină
viaţa între ele
practică aceste
şi, variabile,
respectiv, precum şi
dominarea de
faptelor), raporturile
introversi pe care le
unea au cu o
(„endo- altă
cathexia" categorie
şi de
„introcepţi variabile,
a", adică şi anume
investirea cu
energiei în .presiunile
viaţa externe".
interioară

35
VasSe Preda- Testul Tematic de Apercepţie (studiu
4.2.1.3. Forţele care provin din mediu monografic)
(„presiunile externe") frecvenţa, durata şi gradul de semnificaţie în
Analiza forţelor externe începe prin a se intrigă a fiecărei forţe ce provine din mediu.
stabili care dintre elementele obişnuite aie 4.2.1.4. Analiza desfăşurării şi a
mediului extern lipsesc şi care dintre aceste deznodământului povestirilor T.A.T.
forţe se manifestă cu o frecvenţă şi cu o în afară de analiza întreprinsă cu
intensitate mare, deosebită. De asemenea, scopul de a desprinde eroul cu care se identifică
se notează trăsăturile psihice ale personajelor subiectul, a trebuinţelor, emoţiilor, sentimentelor
cu care au de-a face eroii, apreciindu-se: dacă şi atitudinilor eroului, a .presiunilor externe"
sunt în majoritatea cazurilor binevoitoare sau implicate în acţiunile acestuia, o mare
ostile; dacă personajele de un anumit sex sunt mai importanţă se acordă analizei desfăşurării şi
binevoitoare sau mai ostile decât celelalte; dacă deznodământului povestirilor T.A.T. Pentru fiecare
se face referire mai frecventă la personaje de o povestire se notează:
anumită etate (care ar putea reprezenta mama •Eroul provoacă evenimentele sau le
sau tatăl subiectului, chiar dacă legătura nu suferă?
este direct formulată) şi se notează •Cum reacţionează eroul la presiunile
caracteristicile lor. Psihologul va reţine pentru mediului
interpretare şi alte persoane, fiinţe sau obiecte (agitaţie, abandon, disimulare, triumf
materiale introduse de subiect din imaginaţie în etc.)?
cadrul povestirilor realizate pe baza planşelor •în ce măsură şi cu ce vigoare luptă eroul
T.A.T., considerate forţe externe cu semnificaţie împotriva
deosebită în sistemul relaţional al subiectului forţelor ce i se opun?
(eroului). •Cum face eroul pentru ca situaţia să
in schema dinamicii personalităţii, Murray progreseze spre
utilizează o listă de pe?te 30 deT „presiuni externe" un deznodământ favorabil? După
(tipuri de forţe din mediu sau ipuri de situaţii), Ombredane (1949) esie
pe care le-a clasat după efectul pe care-i au sau pe vorba de „stilul conduitei", care poate fi:
care l-ar putea avea asupra eroului (eroilor) din povestirile impulsiv sau
T.A.T. Mai mult de jumătate din presiunile controlat; en ergic sau slab; tenace;
exterioare sunt, de fapt, trebuinţe ale coordonat sau
personajelor cu care eroii au de-a face in cadrul necoordonat; suplu sau rigid; cu iniţiativă
acţiunilor din povestirile realizate de subiect. sau inert.
Noţiunea „presiune externă" cuprinde însă şi •Acţiunile povestirilor sunt doar verbale,
absenţa sit laţiilor favorabile externe (lipsă, doar gândite
privare, pierdere, deposedare), precum şi sau sunt realizate în fapt; ele sunt trecute,
tulburările corporale sau leziunile corporale pe prezente sau
care le suferă eroii şi la care trebuie să se adapteze viitoare?
(boală, suferinţă fizică, desfigurare etc). •Deznodământul — sub forma soluţiilor
Adesea, o forţă externă unică rezultă din sau a con
fuzionarea a două sau mai multe .presiuni cluziilor — are o tonalitate afectivă
exterioare' diferite. Dintre „presiunile externe" pozitivă, negativă sau
menţionăm: afiliaţia (asociativă şi emoţională), neutră?
agresivitatea şi agresiunea (emoţională şi •Reuşita sau eşecul este parţial, total
verbală, materială şi socială, materială si sau este
antisocială, distrugerea bunurilor eroului), îndoielnic? Reuşita se datoreşte mijloacelor
dominarea (constrângerea, restricţia, proprii ale eroului?
persuasiunea, seducţia), solicitudinea, respingerea, Eşecul se datoreşte forţelor externe?
privarea, pierderea, pericolul material (ce provine de •Gradul de frustrare, sentimentul de
la forţe naturale), răniri, mutilări provocate de un neplăcere al
animal. eroului în cazul eşecului. '
La fel ca si în cazul trebuinţelor, •Dacă eroul a săvârşit un lucru indezirabil
emoţiilor şi sentimentelor eroului, „presiunile din punct
externe*" se cotează pe o icara de ia 1 la 5, criteriile de vedere social (de exemplu, un delict),
de apreciere fiind intensitatea, 36 are sentimente de
culpabilitate, îşi recunoaşte Vina, este
pedepsit?
•Deznodământul este în întregime în
raport cu mo
tivaţia eroului, este conform efortului acestuia,
este un
compromis?
• Absenţa deznodământului (Rapaport,
1946;
Shentoub si Shentoub, 1958).
Trecând în revistă, din punctul de vedere
al eroului, fiecare dintre interacţiunile
trebuinţe presiuni externe, psihologul
evaluează suma pedepselor şi frustrărilor
suferit?
37
Vasăe Preda Testai Tematic Om Apentpţie (studiu
monografic)
de erou (eroi), gradul relativ de succes sau de eroului (eroilor) şi „presiunile externe",
eşec, proporţia deznodămiiitelor fericite şi a celor psihologul obţine o listă a temelor care se
nefericite. manifestă predominant la un subiect. De
4.2.1.5. Analiza tematicii povestirilor T.A.T. asemenea, psihologul adaugă la această listă
Imaginile T.A.T. impun subiectului anumite elemente orice temă care apare drept semnificativă prin
de interpretare, insă., cu toate acestea, se caracterul ei excepţional, sub unghiul intensităţii
constată că şi la planşe puternic sugestive se variabilelor pe care le conţine, al valorii
obţin povestiri foarte diferite, iar in raport cu explicative etc, chiar dacă tema nu atinge o
creşterea gradului de ambiguitate al planşelor frecvenţă suficientă pentru a da o notă crescută
libertatea şi posibilitatea de interpretare sunt mai mari, trebuinţei sau „presiunii externe" implicate.
deci şi varietatea temelor va fi mai mare. Anzieu Este posibil să se facă şi o analiză
(1973, pp. 146-149) prezintă o sinteză a temelor tematică de ansamblu, fără a cota separat
întâlnite în povestirile T.A.T. realizate de subiecţi variabilele. în acest caz se consideră că fiecare
normali şi de subiecţi nevrozaţi, incluzând aici şi povestire reprezintă un tot unitar şi se extrag
temele obţinute de Shentoub şi Shentoub (1961) temele majore şi temele minore, care reflectă,
prin aplicarea acestei probe proiective. Pentru deci, problemele majore şi, respectiv,
analiza adecvată a temelor trebuie problemele minore ale subiectului. Repetarea
diferenţiate povestirile impersonale şi aceleiaşi teme (dorinţa de afirmare, dragostea,
povestirile in care într-adevăr subiectul se rivalitatea, agresivitatea etc.) în povestirile create pe baza
proiectează. După Murray, 30% din povestiri sunt unor imagini diferite are o valoare diagnostică
impersonale, dar şi dintre acestea, în mod mare,
obişnuit, se poate extrage un oarecare număr de ' reflectând trebuinţe acute, conflicte de durată.
informaţii semnificative privind trebuinţele, Dar esenţialul nu se poate desprinde dintr-o
emoţiile, sentimentele, conflictele subiectului. De analiză simplistă. Uneori tema nu se repetă
asemenea, în aprecierea caracterului personal sau aidoma, ci mascat; în acest caz prezenţa unei
impersonal al povestirilor nu este întotdeauna tr
-ebuinţe, a unei .presiuni externe" se poate
indicat să ne conducem doar după declaraţiile deduce din configuraţia asociaţiilor de idei
subiectului vizând sursa acestora. Chiar şi acele relevate în mod implicit in -v>H?i.->l
povestiri a căror sursă subiectul o plasează în interacţiunilor dintre eroi şi forţele din mediu.
cărţi, în filme etc. trebuie raportate la narator şi
la situaţia sa psihosocială, întrucât orientarea '..__. Analiza formei povestirilor T.A.T.
selectivă spre anumite teme, păstrarea în Pentru a trece la o interpretare adecvată a
memorie şi proiectarea lor sunt semnificative. povestirilor T.A.T., la analiza conţinutului
O temă este constituită din acestora psihologul va mai adăuga „analiza
interacţiunea dintre motivele eroului şi forţele formală", care vizează înţelegerea instruc-
mediului extern care îşi exercită influenţa tajului, gradul de cooperare a subiectului la
asupra acestuia. în fond, o temă este o
unitate dramatică în care se proiectează probă, exactitatea perceperii fiecărei planşe,
subiectul examinat. Interacţiunea dintre o construirea povestirilor, coerenţa lor, concluzia,
trebuinţă proprie eroului (sau mai multe bogăţia de detalii, gradul de realism al
trebuinţe fuzionate) şi o „presiune externă" povestirilor, stilul, tonalitatea afectivă, absenţa
(sau mai multe .presiuni externe" fuzionate) unor faze ale povestirii, tendinţa de a descrie
constituite, împreună cu deznodământul, o temi sau de a face mai degrabă alegorii decât de a
simpli. povesti acţiuni, limbajul folosit (bogăţia sau
Combinaţiile temelor simple, intercalate sărăcia limbajului, corectitudinea sintactică a
sau formând o secvenţă, sunt numite teme exprimării), lungimea povestirilor etc. într-o încercare
complexe. în sens restrâns, acest termen de validare a T.A.T.-ului, Shentoub şi Shentoub
desemnează structura dinamică distinctă a unui (1958) dau o mare atenţie analizei formei
episod. In sens larg, semnifica intriga, povestirilor. Analiza corelată a conţinutului, a
acţiunea, trăsătura dramatică principală a temelor, a deznodământului şi a formei
istorioarei. povestirilor duce la desprinderea aşa-numiţilor
în urma analizei trebuinţelor, emoţiilor factori „de degajare", care permit progresul povestirii
şi sentimentelor eroilor şi a forţelor din mediu şi elaborarea deznodământului. De asemenea,
("presiunilor externe"), iar apoi in urma analizei se desprind şi factorii „de eşec", care
interacţiunilor dintre trebuinţele 38 frânează
39
Testul Tematic de Apenepţie (studiu
desfăşurarea povestirilor, perturbându-le monopafic)
cursul, împiedicând construcţia lor logică. numai un act de imaginaţie, ci şi un act de
Pornind de aici, se pune în evidenţă „o organizare a discursului verbal. A analiza
organizare normală" a povestirilor la subiecţii această organizare înseamnă a testa şi a
care prezintă o mare varietate de mecanisme evalua autonomia relativă a eului, funcţia sa
de apărare şi o „organizare patologică" la de sinteză şi de integrare, care în bolile psihice
subiecţii la care mecanismele de apărare sunt este alterată. în acest sens, izbucnirea
sărace (organizări ale povestirilor care reflectă fantasmelor inconştiente în fantezia
fobii şi obsesii sau organizări care reliefează conştientă indusă se reperează, printre altele,
un tablou de inhibiţie extensivă). prin distanţa dintre povestirea subiectului şi
în general, din analiza formei povestirilor temă obişnuită a unei planşe şi după
T.A.T. aflăm date interesante despre perturbările apărute în structura povestirii
aptitudinile literare ale subiecţilor, despre (Shentoub, i 961; 1963).
aptitudinile verbale, coerenţa gândirii, intuiţia Deşi Murray (1943; 1950) consideră că
psihologică şi simţul realităţii, precum şi la adultul normal povestirile mai scurte, în medie, de
despre maturitatea emouonală, despre 140 de cuvinte dovedesc o lipsă de cooperare, de
perturbările afective şi motivaţionale. rezonanţă, şi că asemenea povestiri nu merită,
Această analiză ne dezvăluie uneori tendinţe
patologice obsesionale, maniacale sau depresive. în general, să fie cotate şi analizate, totuşi noi
Pentru analiza formei povestirilor T.A.T. sunt utile credem că şi protocoalele cu povestiri
şi unele elemente de psiholingvistică (Gori şi scurte merită sâ fie interpretate. Aceasta,
Poinso, 1968), analizându-se funcţia deoarece şi indivizii care vorbesc puţin şi greu
paradigmatică (codul) şi funcţia pot releva un conţinut psihic interesant şi
sintagmatica (mesajul) ale limbajului utilizat de subiect. complicat, susceptibil de a fi interpretat de psiholog.
Instructajul dat în aplicarea T\A.T.-ului insistă
asupra sarcinii sintagmatice: cu elementele
lexicale care desemnează componentele
fiecărei imagini, subiectul este invitat să .
jiupună o povestire, adică să structureze uii
mesaj (în urma identificării şi interpretării
perceptive). Inexactităţile percepţiei relevă
alterarea funcţiei paradigmatice. în
realizarea povestirilor T.A.T. accentul cade pe verb, deoarece
prin verbe se enunţă acţiunile eroilor. După
cum subliniază mulţi psihiatri şi
psihoterapeuţi, ţinând seama de măsura în
care în verb transpare inconştientul - fie şi
mascat - putem spune ca nu totdeauna a
stăpânim şi că prin limbaj nu doar vorbim, ci
adesea „suntem vorbiţi" de limbaj. Astfel, când
este „parazitat" de emoţii, limbajul descarcă
violenţe nedorite, vădind măsura în care
individul poate să nu mai fie stăpân pe el în
diferite momente şi în diferite contexte
disfuncţionale, slăbindu-i cenzura conştiinţei.
în cadrul povestirilor T.A.T., alterarea funcţiei
sintagmatice precum şi alterarea funcţiei
paradigmatice se întâlnesc îndeosebi la
persoanele care suferă de nevroze, de
psihopatii sau de psihoze, cazuri în care şi
povestirile au o s:rucrurâ deficitară (cu teme
multiple în cadrul aceleiaşi povestiri, cu
absenţa deznodământului etc). Or, după
Shenioub (1963), construirea unei povestiri T.A.T. este nu
Vasâe Preda — „__.. a „__«_ M_ Apercepfr (studiu monografic)

5. ALTE INTERPRETĂRI ALE T.A.T.-ULUI


Proliferarea sistemelor de interpretare ale
T.A.T.-ului a atins proporţii foarte mari. D. Anzieu
arăta că de la crearea sa în 1935 şi până în 1952
a apărut în fiecare an câte un nou sistem de
interpretare a T.A.T.-ului. Dintre cei care au elaborat metode
proprii de interpretare, îi amintim pe: S. Tomkins, E.R.
Balken şi J.H. Messaerman, W.B. Henri, B. Aron, J.
Bellak, J. Bert, Z. Piotrowski, D. Rapaport şi R.
Schafer, R. Hoit, A. Ombredane, D. Anzieu, E.
Stern, Ch.Al. Lyon, M. Stein, V. Shentoub ş.a. în
continuare ne vom opri asupra . câtorva dintre
aceste metode de interpretare a T.A.T.-ului.
5.1. Interpretare* T.A.T.-ului dup* S. Tomkins
Fiecare istorioară este descompusă în
propoziţii fundamentale şi fiecare personaj,
obiect material sau instituţie este izolat şi i se
precizează, funcţia în fiecare propoziţie. Fiecare
propoziţie este analizată din patru unghiuri:
a)Vectorul, adică tendinţa spre un
comportament
oarecare;
b)Nivelul, adică funcţia psihică implicată în
propoziţie;
c)Condiţiile: stările de fapt, psihice, fizice,
sociale în care
se găseşte eroul şi care îl condiţionează
negativ sau pozitiv;
d) Caracteristicile, adică precizările
complementare.
Apoi, Tomkins trece la analixa povestirilor, pentru a
degaja zonele problemelor subiectului. El distinge 4 zone:
a)Familie (relaţii părinţi copii);
b)Dragoste, sexualitate, viaţă conjugală;
c)Relaţii sociale (comportamentul eroului în
raport cu
regulile sociale, atitudinile antisociale);
d)Relaţii profesionale şi atitudini faţă de
munca.
5.2. Interpretarea TJLT.-ubii dup* B. Aron
B. Aron a încercat o altă clasificare a
trebuinţelor şi a presiunilor externe pentru interpretarea
povestirilor T.A.T:
• tendinţe distructive: agresiune spre
exterior, autoagresiune;
43
* tendinţe conttructire: căutarea 2)Ca si in vise, fiecare personaj al unei povestiri
dependenţei, exprimă un aspect al personalităţii
superiorităţii, independenţei, relaţiilor de subiectului; dorinţele
egalitate; subiectului tind sa fie atribuite unor
*tendinţe care provin din supra-eu si din personaje ale căror
idealul eului: caracteristici le justifică cel mai bine; de
trebuinţe de reuşita, evitarea blamului exemplu un adult îşi
etc; va exprima dorinţele infantile
*tendinţe provenind din eu: trebuinţa de a atribuindu-le unui copil etc.
evita suferinţa, 3)Cu cât o motivaţie este mai
inferioritatea etc; acceptabilă pentru
*căutarea realizării: trebuinţa de conştiinţa morală a subiectului," cu
cunoaştere, de ordine atât mai mare este
etc; asemănarea dintre subiect şi personajul din
* manipularea de obiecte: trebuinţa de T.A.T.-ul căruia
achiziţie, de i se atribuie această motivaţie; o motivaţie
din ce în ce mai
• presiunile mediului nonuman: negative şi pozitive. puţin acceptabilă este proiectata mai
Prin suscitarea temelor, aceste trebuinţe întâi într-un personaj
şi presiuni întâlnesc mecanisme de apărare de acelaşi sex şi de vârstă diferită, apoi
care alterează expresia lor in discurs: de sex diferit şi de
-respingerea: subiectul respinge explicit variabila aceeaşi vârstă, apoi de sex şi de vârstă
după ce a exprimat-o; diferite şi în cele din
-tăgăduirea: subiectul anulează ceea ce urmă în mişcarea unui obiect inanimat (a
tocmai a se face paralelă cu
exprimat; seria K, Kp, Kan, Kob din Rorschach).
-recurgerea la imaginar: subiectul 4)Dintr-o singură povestire nu se poate
deplasează extrage o
variabila pe un plan imaginar: reverie, interpretare unică şi precisă. O
dorinţă, proiect. povestire despre un omor
Astfel, sub influenţa gândirii psihanalitice, permite nu atât să inferăm existenţa
opoziţia unei dorinţe de moarte
ntre erou şi anturaj se substituie cu cea dintre la subiect, ci mai mult că subiectul
trebuinţe şi urăşte pe cineva din
canismele de apărare. Această evoluţie se anturajul său sau doreşte să fie separat
va întări la de el. O povestire
-cetătorii care utilizează în interpretarea povestirilor despre sinucidere poate semnifica doar
T.A.T. teama de a rămâne
iceptele psihanalitice şi/sau cognitiviste singur. Cu cât sunt mai diverse
vizând personajele care-şi asumă o
i.. ecanismele de anumită atitudine, cu atât suntem mai
apărare. siguri că motivaţia
corespunzătoare acestei atitudini este
5.3. Interpretarea TJLT.-clui dup* Z. Piotrowski ZJL puternică şi spontană
Piotrowftld pune la îndoiala principiul lui Murray, după care la subiect. Dar nu putem conchide asupra
eroul ar reprezenta subiectul, iar celelalte personaje. — frecvenţei cu care
anturajul său real. Piotrowski adopta punctul această motivaţie determină
de vedere exprimat de Wyatt (1946): eroul arată comportamentul manifest al
ceea ce subiectul crede că este sau ceea ce subiectului. Putem spune doar că
vrea să fie, adică tendinţe acceptabile de această trebuinţă
către conştiinţa sa; celelalte personaje fundamentală îi va provoca angoasă şi
reprezintă alte tendinţe ale subiectului. tensiune dacă nu va fi
PiotrawsJd stabileşte următoarele ssgoB: satisfăcută.
1) Acţiunile conţinute de povestirile 5)Povestirile T.A.T. reflectă uneori
T.A.T. suferă mai puţine distorsiuni decât atitudinile
personajele; o acţiune inacceptabilă este stereotipe şi superficial dezvoltate de
deplasata, adică atribuită unui alt personaj, subiect, pentru a
iar acţiunile contrare ale diverselor ascunde trăsăturile specifice ale
personaje din aceeaşi povestire reprezintă personalităţii. Este cazul
alternativele dilemei interioare in care subiecţilor care mai mult descriu
subiectul este închis. planşele decât le
interpretează, a căror istorii ajung la un
deznodământ după
o serie de dificultăţi, ale căror
motivaţii exprimate sunt
conform normelor sociale, ale căror
povestiri la planşa albă
sunt cam de acelaşi tip cu celelalte.
6)Povestirile T.A.T. pot reflecta ceea
ce gândeşte
subiectul şi ceea ce resimte faţă de
persoanele reale din
anturajul său, reprezentate prin
personaje similare in
povestire. Regula 3 ne permite să
discernem dacă este vorba,
din contra, de sentimente refulate de subiect si
atribuite
Testul Tematic de Ap
personajelor T.A.T.-ului diferite de el şi fără 9) Severitate privind propria persoană;
raport cu persoanele reale din anturajul său. 10) Integrarea eului.
7) Cu cât este mai mare LeopoM Bellak, în S.U.A. şi Vie* Shentoub, în
diversitatea şi Franţa, au dezvoltat interpretarea T.A.T.-ului sprijinindu-se
incompatibilitatea motivaţiilor într-o povestire, pe a doua topică freudiană. In opinia lor, conţinutul
cu atât mâi istoriilor elaborate de subiect este, ca şi la
mari sunt indecizia şi angoasa subiectului, Piotrowski, apropiat de elaborarea din vise.
insatisfacţia de Accentul este pus, ca laAron, pe conflictul între
sine, frecvenţa problemelor sale nerezolvate, mecanismele de apărare a eului, pe de o parte,
dificultatea sa şi pulsiunile şi afectele subiectului, pe de altă
de a urmări cu perseverenţă realizarea parte. Noţiunile de autonomie sau heteronomie a
scopurilor vitale şi eului în raport cu alte instanţe ale aparatului
adaptarea. psihic (mecanisme de apărare şi mecanisme
8) Probabilitatea ca o temă a T.A.T.- de degajare) sunt luate în considerare de L. Bellak
ului să se şi V. Shentoub.
manifeste în comportamentul subiectului constă Fantezia indusă şi conştientă (povestirile
în frecvenţa T.A.T.) este recunoscută ca fiind diferită de
de apariţie a temei, în coerenţa sa cu ansamblul fantezia inconştientă spontană (fantasmele
protocolului fundamentale ale subiectului care transpar în
(absenţa temelor incompatibile) şi cu simptomele şi în visele sale): cu certitudine,
intensitatea emoţională prima ne permite să ajungem la a doua, cu
care însoţeşte această temă. condiţia de a face mai întâi analiza formală a
9) T.A.T.-ului trebuie să i se aplice criteriile istoriilor şi ape' analiza conţinutului lor
formale manifest. Izbucnirea fantasmelor inconştiente
referitoare la cursul imaginaţiei creatoare şi la în fantezia conştientă indusă, se reperează după
asociaţiile de distanţa între povestirea subiectului şi tema
idei şi care sunt utilizate în alte teste banală (obişnuită) a acelei planşe şi după
proiective pentru a perturbările apărute în structurarea povestirii.
detecta ariile conflictuale ale personalităţii «Construirea unei istorii a T.A.T.-ului este.un act de
(randament scăzut, organizare mai mult decât un act de imaginaţi. A
pauze, bizarerii, adiţionarea unor detalii analiza această organizare înseamnă a «testai
imaginarei autonomia relativă a eului, funcţia sa de
schimbarea stilului etc.). sinteză şi de integrare" (Shentoub, 1990, p. 154).
5.4. Interpretarea T.A.T.-ului după L. Bellak 5.5. Interpretarea T.A.T.-ului după D.
într-un ghid pentru interpretarea i .,••„. A .-u_Lui, L. Bellak Rapaport şi R. Schafer
urmăreşte 10 factori. D. Rapaport şi R. Schafer au stabilit
1)Tema principală; următoarea listă de semne psihopatologice
2)Eroul principal; (Rapaport şi Schafer, 1968):
3)Trebuinţele principale ale eroului: Labilitate afectivă (de tip isteric şi
a)trebuinţele comportamentale; uneori depresiv): interpretări- încărcate afectiv,
b)personaje, obiecte sau remarci critice, descrieri, exclamaţii asupra
caracterului dezagreabil al planşelor, istorii doar
circumstanţe schiţate, blocaje, tulburări care pot merge până
introduse; la lacrimi, insistare asupra stării sufleteşti a
c)personaje, obiecte sau personajelor şi exagerarea arbitrară a emoţiilor
circumstanţe omise; acestora.
4)Conceptul de mediu (lume); Stări depresive: restricţia temelor,
5)Personaje: obligând examinatorul la multe încurajări şi
a)părinţi; întrebări. La nevrozat: istorioare triste, cu
b)de aceeaşi vârstă; deznodământ nefericit; subiectul se miră că i se
c)mai tinere; arată imagini atât de triste; uneori povestiri
6) Conflicte semnificative; fericite, de dragoste, blândeţe, opunerea afectelor
7)Natura anxietâţilor: durere psihică sau fericite şi triste ale
frică, 47
dezaprobare, lipsa sau pierderea afecţiunii,
boală sau rănire,
abandonat, privat, decăzut şi fără ajutor
etc.
8)Principalele apărări împotriva
conflictelor şi a
anxietăţii: represiune, regresiune,
introjecţie, izolare,
distrugere, raţionalizare etc;
46
T*^Tmmatxd*Ap€rcepfr(*tudki monografic)
experienţei La psQiottci: reprezentări delirante, succesorilor apropiaţi ai creatorului T.A.T.-
perseverarea ului. Astfel, R. Schafer (1967, p. 114) scrie: .Acest
ansamblu de articole este rodul efortului meu de aplicare a
sentimente de culpabilitate, autoacuzare şi teoriei psihanalitice freudiene contemporane la
reproş; teama de a fi bolnav, de a fi nebun, de afi date particulare, într-o manieră
singur, deafmbatrâni, de-a fi incapabil. Planşa 18
este percepuţi şi resimţită ca depresivă şi nu ca
agresivă. 5.6. Iatorptetana TJLT.-ntul în
8t*rl ebseskmaie: descriere concepţia Ini R.Ho&
minuţioasă şi chiar bizara a g R. Hoit propune pentru prima dată o
detaliilor planşelor; fragmentarea siva, cu îndoieli, metodologie de interpretare a istorioarelor
povestirilor, rigiditate; T.A.T. fără să mai facă apel la conceptele de iev«ie
criticarea planşelor, intelectualiz şi vis. El subliniază că o dată cu lucrările lui
pedanterie în vocabular, conştiinţa de a Rapaport, psihologia clinica americană
proiecta şi mai ales incapacitatea de a se operează o conversie definitivă în modalităţile
menţine la o singură posibilitate, mai multe de abordare a probelor proiective, fapt datorat,
teme diferite venind în mintea subiectului pentru printre alţii, şi lui R. Knight, D. Shapiro, M.
aceeaşi planşă (ambivalenţa, indecizie). Gill, R. White. Pe aceşti autori îi întâlnim în
Agresivitate: un semn important de numeroase publicaţii psihanalitice cu studii
agresivitate, dar refulată, este faptul că între care abordează: •creativitatea şi procesele de
povestiri normale apare dintr-o dată o gândire (Rapaport, 1951; Hoit, 1960); transferul
povestire foarte agresiva, dar al cărei (Gill, 1983); noţiunea de stil (Shapiro, 1965).
deznodământ nu este prea crud. Dacă este R. Hoit porneşte de la premisa că
asasinat un membru al familiei sau producerea unui răspuns la o cerinţă a
cruzimile sunt descrise cu lux de amănunte, examinatorului şi la prezentarea unui material
aceasta este un semn de psihoză. figurativ precis (standard - n.n.) este, înainte de toate, un
Trăsături paranoice: teme de bănuială, produs cognitiv. Pentru aceasta, respectivul
spionaj, critici moralizatoare în povestiri; concluzii răspuns (în cazul T.A.T.-uliii - istorioarele), este
bizare referitoare la - -mănător, divergenţe între o expresie a capacităţii adaptative a
planşă şi istorie; negare puternică a subiectului şi a «neutralizării pulsionale". Este
tendinţelor agresive. evidentă, deci, apartenenţa lui Hoit la şcoala
Trăsături schizoide: teme extravagante psihanalitică hartmaniană, numită .Ego-
(de exemplu, la planşa 17 BM: „un om tânăr psychology". Această linie de cercetări a
se antrenează pentru a traversa Canalul fost stimulativă, permiţând diferenţierea
Mânecii*); interpretarea simbolică a interpretării T A.T.-uhii de psihanaliza clasica.
detaliilor (de exemplu, podul din planşa 17 GF: Atitudinea lui Hoit, şi mai ales insistenţa sa
„linia care separa viaţa de moarte, soarele asupra faptului că istorioarele T.A.T. pot fi
fiind viaţa şi apa fiind moartea. Tânăra fată considerate şi un „produs social* (citeşte: „cu
este nedecisă.'); teme de izolare de lume (de determinări psihosociale* - n.n.), a făcut ca
exemplu, planşa 14: „gardian într-un turn istorioarele T.A.T. să nu fie concepute doar ca un
izolat şi obscur, care îşi petrece timpul rod al fanteziei strict individuale a subiectului şi
filosofând."); generalităţi foarte vagi; nici să fie privite prin analogie cu visul, aşa
incoerenţă a povestirii; conţinut arbitrar, cum s-a petrecut în multe interpretări
bizarerii ale limbajului; reacţii bizare faţă de psihanalitice clasice.
examinator sau examinare. R. Hoit introduce, în sfârşit, câţiva
R. Schafer - alături de alţi teoreticieni parametri de interpretare pertinenţi situaţiei
ai psihanalizei prin studiile sale elaborate în S.U.A., a T.A.T.-ului, ceea ce permite depăşirea unui
avut un puternic impact asupra interpretării posiba impas metodologic pe care, de exemplu,
T.A.T.-ului. Prin teoria sa referitoare la şi Piotrowsld s-a străduit sa-1 depăşească prin
interrelatiile dintre acţiune şi limbaj, contribuţiile sate privind utilizarea TA.T.-ului în
renovează maniera de interpretare a T-A-T.-ului, domeniul clinic.
pr»hft^"«1 o serie de articole pe această temă. După Hoit, istorioarele T.A.T. interpretate
El introduce, printr-o declaraţie de principiu, ca .produse cognitive* ar fi o mărturie a
noua interpretare a povestirilor T.A.T., care eficacităţii .eului liber de conflict*
marchează distanţarea faţă de interpretarea
tui Ifurray şi a
şi a „autonomiei secundare a eului*. în răspunsurile în T.A.T. cuprind nu numai cuvinte
această optică, T.A.T.-ul devine o modalitate dea lexicale (substantive, adjective, verbe), ci şi
pune la încercare, în condiţiile de examinare instrumente gramaticale. Personalităţile
psihologica, eficacitatea capacităţii subiectului de nevrotice se recunosc mai ales prin alterarea
«neutralizare a conflictelor". Schimbarea calitativă a funcţiei sintagmatice: teme multiple,
pulsiunilor în orientări instinctuale, sexuale şi absenţa deznodământului, structurare
agresive este abandonată când această deficitară a povestirii.
schimbare se realizează în structura
funcţionala a eului (V. Shentoub, 1972-1973, p. 585). 5.8. Interpretarea T.A.T.-utai după A.
Ombredane A. Ombredane a încercat să
5.7. Interpretarea psiholingvistică a facă o sinteză a lucrărilor
T.A.T.-ului lui Murray şi Tomkins şi a propus un sistem de
Lingviştii (de Saussure, Jakobson ş.a.) au despuiere
distins două axe ale limbajului: funcţia pentru fiecare istorie, în şase coloane:
paradigmatica (codul) şi funcţia sintagmatică 1.Teme şl desfăşurare: rezumate;
(mesajul). Prima este o funcţie a selecţiei şi a
substituţiei prin similitudine; ea permite alegerea 2.Analiza formală;
unui termen din stocul lexical, ţinând seama de 3.Situaţia erou-anturaj; a se preciza:
termenii care au sensuri opuse sau sensuri a) eroii şi
apropiate. A doua este o funcţie de combinare şi personajele anturajului care exercită o
organizare a mesajului; ea dezvăluie lanţul influenţă asupra lui;
vorbirii în dimensiunea temporară; ea stabileşte b) condiţiile, în sensul lui Tomkins, pentru
contiguitatea termenilor după regulile compatibili fiecare;
taţilor lingvistice. 4.Motivaţia: este vorba de cea mai mare parte
După cum a rezultat încă din dezbaterile a
simpozionului „Psiholingvistica şi tehnicile variabilelor lui Murray: trebuinţele
proiective" (Strasbourg, •" S S), un studiu sistematic eroului, precizându-se
al ♦estpW r>rcv»ctive din - x activă psiholingvistică dacă ele sunt principale sau subsidiare,
se anuuţâ interesant. Dintre 1cei ■ - ■ ; au satisfăcute sau
încercat să interpreteze T.A.T.-u prin prisma nesatisfăcute. De asemenea se va
psiholingvisticii, îi putem aminti pe R. Gori şi Y. preciza obiectul de care
Poinso. sunt legate aceste trebuinţe: fiinţă umană,
Materialul T.A.T.-ului, care este mai structurat decât lucru, idee (bani,
cel al Rorschach-ului, constă în imagini ce familie etc.) şi modul legăturilor;
conţin elemente, în general personaje, uşor de supraversive (fiinţe umane
perceput de către aproape toţi subiecţii. De superioare eroului) sau infraversive (fiinţe
exemplu, la planşa I toată lumea vede un băiat inferioare eroului);
şi o vioară. Numai psihoticii fac excepţie. 5.Comportament: a) tip de conduită: afectiv
Inexactităţile percepţiilor relevă la aceştia euforic,
alterarea funcţiei paradigmatice; ei confundă afectiv disforic, activ, verbal, ideativ; b)
paradigmele (astfel, de exemplu, la planşa I, ei
ajung să perceapă în locul viorii un revolver cu vector (după Tomkins);
care copilul vrea să se sinucidă). c) stil (conform indicaţiilor lui Murray privind stilul
Instrucţiunile T.A.T.-ului insistă asupra din punct
sarcinii sintagmatice; cu elemente lexicale de vedere al analizei formale);
care desemnează componentele fiecărei 6. Sistemul Ego: sistemul sau modul de integrare a
imagini, subiectul este invitat să compună o personalităţii (cu schiţarea tendinţelor sale
povestire, adică să structureze un mesaj (în patologice);
urma identificării şi interpretării predominanţa supra-eului (cu integrare sau cu conflict), a
.perceptive). Interpretarea T.A.T.-ului pune eului
accentul pe verb, deoarece prin verbe se (eul ideal, narcisism sau controlul de sine), a sinelui; sentimente
enunţă acţiunea eroului. De altfel, contrar conexe; culpabilitate, inferioritate; conflicte,
Rorschach-ului, compromisuri,
refulare, fugă, represie, perversiune, nevroză
50 etc.
Interpretarea constă în studierea fiecăreia
dintre aceste coloane pentru a degaja caracteristicile
principale, secundare sau pe cele absente, apoi
efectuarea sintezei acestor caracteristici mai ales
în două direcţii în care T.A.T.-ul aduce unele lucruri
noi în raport cu Rorschach-ul: originea problemelor
nerezolvate ale subiectului în istoria trăită şi
gradul său de adaptare la diversele tipuri
de situaţii interpersonale.
51
Vaste Pnda — ■ — — : —— — -TtMii Tematic
Utilizarea schemei lui Ombredane pretinde ca sa se <UApen*pţie(Xudiumonorufic)
păstreze postulatele lui Murray: distincţia b)valorificarea detaliilor (câştig narcisic);
eroului şi a anturajului, opoziţia c)labilitate în identificări;
„trebuinţelor" şi a „presiunilor* externe. d)„transparenţa" fantasmelor subiacente (de
exemplu,
5.9. Interpretare TJLT.-ahd dvpft V. «MStov» simbolismul sexual);
Vlca Shentoub utilizează TA.T.-ul într-o e) teme anxioase, de teamă de
perspectivă catastrofe, a căror
a psihologiei clinice şi dinamice. Accentul este pus pe tonalitate anxioasă este mai evidentă la
maniera planşele mai puţin
în care eul se pune în faţa conflictelor şi în structurate;
care rezolvă sau f) refuz care poate avea valoarea unei fugi
nu rezolvă tensiunile care decurg de aici. (reacţia de
în 1969 V. Shentoub elaborează o fişă de catastrofă).
analiză şi 3. Rezultate ale factorilor precedenţi:
interpretare a istoriilor T.A.T., care cuprinde A. Factori de degajare: sunt factori care permit progresul
următoarele povestirii şi deznodământul său.
rubrici: a)prezenţa fanteziilor elaborate, în raport cu
1 Caracteristici manifeste ale producţiilor stimulul,
a)timp de latenţă iniţial; cu coerenţă şi stabilitate a limbajului;
b)existenţa liniştei (a pauzelor) intra-planşâ; b)utilizarea „clişeelor" sociale şi ale vieţii
c)necesitatea (sau nu) a chestionării; cotidiene
d)natura istoriilor: (banalizare-socializare), permiţând o
—istorii infantile, stângace; distanţare eficace;
—istorii construite, „rotunde"; c)evocarea relaţiilor de tip „prostie (greşeală)-
—istorii bogate şi elaborate; pedeapsă"t
—povestire la limita unei istorioare; care par a corespunde unei distanţări,
—refuz categoric; având aceeaşi valoare
—povestire confuză, dezorganizată. ca factorul precedent, dar utilizat de copii mai mici (8-9
Oricare dintre aceste rubrici poate presupune ani);
noţiunile următoare: d)recurgerea la un „happy end", la un
—povestire depărtată de planşă (tendinţa la sfârşit fericit.
fabulaţie); B. Factori de eşec: aceştia frânează
—p o v e st i re „ l i p i t ă " d e p l a n ş ă ( d e sc ri e ri , c f. desfăşurarea povestirii,
Dd. în perturbându-i cursul, împiedecând construcţia
Rorschach). ei logică.
2. Procedee folosite: a) fantezii rău structurate, teme „crude", „brutale";
A. Factori de rigiditate : b). detalii rare, percepţii ale unor obiecte
a)descriere; deteriorate;
b)ataşare de detalii (în planşă sau în c) alterări ale expresiei verbale;
povestire); d) percepţii „senzoriale" (remarci asupra
c)raţionalizări; culorii
d) „conduite amestecate", dus şi întors, planşelor, evocarea unor zgomote, mirosuri
încercări de etc);
anulare; e)„acting out": subiectul îşi trăieşte istoria
e)tematică de tip obsesional (aranjare, relatată şi
curăţenie, bani); face gesturi corespunzătoare;
f)tendinţă generală de restricţie f)teme de sărăcie, abandon, incapacitate
(încercare de control (reacţie
sau şoc fobie). depresivă);
B. Factori de labilitate: g)teme de reuşită megalomanică, care
a) istorii cu salturi, cu teatraiisme, gust apar într-un
de dramă, introducerea de personaje care nu context de hipomanie, alterând logica discursului
figurează ia imagine; (povestirii);
h) teme de persecuţie.
52 Plecând de la aceşti factori, V. Shentoub pune
în evidenţă o organizare normatt, de tip
„puzzHngfonn", la subiecţii care prezintă o mare
varietate de mecanisme defensive (de
„amenajări" defensive) şi o organizare patologica,
de tip „ttnrvoc-bianrvoc", la subiecţii al căror arsenal
defensiv este sărac, fiind restrâns la una sau
două modalităţi principale

53
(oiganizâri de tip fobo-obsesionale sau un plăcerii. Aparatul psihic, devenit capabil să
tablou de inhibiţie extensivă). reţină câteva momente această cerinţă de
Redăm, în anexă, în mod extensiv, Fişa descărcare, de suportare a tensiunii şi
de *fM»* a povestirilor TJLT. propusă de V. neplăcerea pe care această reţinere o
Shentoub. declanşează, inhibă investirea halucinatorie a
Conform teoriei interpretative a T.A.T.-ului reprezentării fantasmatice. Energia este în
elaborată de V. Shentoub, instrucţia, parte utilizată de .experienţele mintale care
examinatorul şi materialul testului pot fi pun în lucru diferite căi de satisfacere" (J.
înţelese, resimţite de subiect ca „purtătoare de Laplanche, J.B. Pontalis, 1967, p. 341).
conflict* (F. Brelet, 1986). Noţiunile proces primar şi proces secundar sunt,
Conflictul apare între presiunea în opinia exprimată de F. Brelet (1986), .chei
pulsională, a cărei expresie fantasmatică conceptuale utilizate în interpretarea T.A.T.-
este reînviată prin prezentarea planşei, şi ului după metoda elaborată de V. Shentoub".
solicitarea, prin instructaj, de reprezentare a scopului, Aprecierea calităţii oscilaţiei între procesul
respectiv, organizarea unei istorioare care intră în primar şi procesul secundar în construirea
rezonanţă cu afectele şi reprezentările istorioarelor T.A.T. permite înţelegerea
provocate de planşele-stimuli, respectându-se manierei în care subiectul trăieşte
necesitatea comunicării şi legile limbajului. stimularea (imaginativă şi proiectivă - n.n.) prin
Acest conflict poate să apară ca rezultat al planşele T.A.T.
contradicţiei între „a lăsa imaginaţia să se După cum scrie F. Brelet (1986), T.A.T.-ul este un
deruleze" şi „control" (autocenzură) în instrument apt să releve funcţionarea psihică
elaborarea unei povestiri. De asemenea poate a individului în fluctuaţiile sale, de-a lungul
să apară ca rezultat al contradicţiei, succesiunii temporale, ca şi în completitudinea
manifestată la unii subiecţi, între solicitarea lor. De asemenea, T.A.T.-ul relevă posibilitatea
legată de conţinutul manifest şi conţinutul subiectului de a tolera angoasa, neplăcerea
latent ai planşei, în timpul perceperii acesteia. sau, dimpotrivă, dificultăţile sale de a le face
Referinţele teoretice sunt împrumutate de V. faţă. Se ştie că descărcările afective
Shentoub .Tietapsihologia freudianâ, care funcţionează în mare parte în procesul primar,
descrie runcţionarea - icului după două în trăiri de plăcere/neplăcere, dragoste/ură
moduri antagoniste dar complementare, r\ . etc. Ele nu primesc „calitate" decât legate de
ale procesului primar şi ale procesului reprezentările induse prin cuvinte, şi, deci,
secundar. după ce ele au fost .luate în grijă de limbaj şi
După cum se ştie, procesul primar rezidă de procesele gândirii. Această capacitate de a
într-o investire a energiei pulsionale, în sesiza o trăire în însăşi mişcarea ce o
cantitate mare, care vizează descărcarea sa constituie, permite psihologului care utilizează
imediată şi reîntoarcerea la o stare prealabilă T.A.T.-ul, ca şi Rorschach-ul, să evite o atitudine
mai puţin tensionată. Această energie, aşa-zis euristică şi clasificatoare, fixistă" (F. Brelet,
liberă, trece de la o reprezentare la alta după 1986, p. 28).
modul pe care Freud 1-a pus in evidenţă prin Din lucrările elaborate de V. Shentoub -
descoperirea .raţionalului" din vis: conden- ihiţiatoarea şcolii franceze de interpretare
sarea şi deplasarea. Reprezentările astfel psihanalitică a T.A.T.-ului - şi a colaboratorilor
reinvestite sunt .halucinante", oricare ar fi săi (R. Debray, N. Rausch de Traubenberg, F.
existenţa lor sau nonexistenţa în realitatea Brelet şi alţii) rezultă, printre altele, că
externă. Reprezentările lucrurilor sunt elemente interpretarea T.A.T.-ului permite relevarea
constitutive ale unor activităţi dorite. capacităţilor adaptative ale subiectului aflat
Procesul primar este postulat ca fiind primul sub în condiţii conflictuale, stresânte. V.
unghi psihogenetic şi caracterizează definitiv Shentoub propune, de exemplu, noţiunea de
activitatea inconştientului. El nu apare în „bună distanţă" (distanţare adecvată —
activitatea conştientă, obişnuită, decât n.n.) pentru a evoca posibilitatea subiectului
sporadic. Apare mai ales în vis, dar poate apare, fără testat de a se situa în curentul fantasmaticii sale
îndoiala, uneori şi în trecerea la act. şi de a se servi de aceasta pentru a
Procesul secundar se grefează pe această .alimenta" povestirile T.A.T. rămânând,
realizare primară a dorinţei, care nu se totodată, fidel exigenţelor de elaborare
supune decât principiului secundara şi principiului realităţii. In acest sens,
V. Shentoub şi N. Rausch de Traubenberg
55
Vaste Preda Testul Tematic de Aptnxpţte (studiu
(1982, p. 6) scriu: «Punerea în scena a unui conflict j...] nu monografic)
devine semnificativa pentru conflictele neintegrate, pertur- 5.10. Sistemul d« cotare şi de
bante, ale subiectului, decât dacă povestirea interpretare a T.A.T.-ului propus de J. Csirsska
este ea însăşi perturbata, chiar dezorganizata, prin Această modalitate de interpretare
impactul cu fantasma -şi apărările. Dacă, propusa de J. Csirszka a fost concepută pe
dimpotrivă, un asemenea material reprezin baza „construct system'-ului elaborat de
că reţeaua unei «distanţe» care permite o bună Crombach-Meehl, fiind utilizată şi la noi în ţară
secun-darizare, chiar crearea unei mici opere originale, de L. Wass (1973) sub coordonarea prof. B. Zârgâ. Este o
în care fantasmele şi realitatea planşei se construcţie teoretică tridimensională, cele 3
conjugă, atunci suntem în prezenţa unei axe cuprinzând următorii factori importanţi ai
stăpâniri (a situaţiei, a stărilor afective - n.n.) integrării:
care atestă integrarea satisfăcătoare a —sociabilitatea;
subiectului şi nonexistenţa la un astfel de —afectivitatea;
subiect a unei problematici perturbante". —activitatea.
Valoarea sistemului interpretativ al T.A.T.-ului Sociabilitatea adecvată este condiţia de
elaborat de V. Shentoub rezidă, după opinia bază a integrării, iar afectivitatea
exprimată de F. Brelet (1986), mai ales în corespunzătoare este ceea ce influenţează
faptul că permite o analiză diferenţială a calitativ integrarea socială. Rolul activităţii în
integrarea socială este evidentă.
structurilor şi organizărilor mintale, pe baza în acest sistem diferenţiem
unei „nosografii psihanalitice" racordată la manifestări ce pot fi ' evaluate ca: social-pozitive,
o optică interdiscipîinarâ. social-negative, social-neutre sau, din aceste puncte de
Iată ce scriu, în acest sens, chiar V. vedere, neevaluabile. Pe axa teoretică, notele
Shentoub şi N. Rausch de Traubenberg (1982, p. 6): Jn sociabilităţii se întind de la «Agresivitate* până la
referinţă cu această nosografie (psihanalitică — „Manifestarea dragostei". Indicele de integrare
n.n.), datele culese cu T.A.T.-ul permit, în socială este determinat de saturaţia zonei
funcţie de caz, să emitem ipoteza unei pozitive a axei. Acesta trebuie corelată cu
structuri nevrotice (obsesionale sau isterice, de calitatea şi frecvenţa notelor ce apar în zona
exemplu), a unei structuri psihotice (schizofrene, negativă şi neutră.
melancolice, paranoide) sau a unei organizări de tip După cum am amintit, altă
«Stare Limită» [...]. Principiul complexităţii componentă de bază a integrării sociale este
organizărilor mintale nu scapă autorilor afectivitatea. Pe axa teoretică notele afectivităţii
contemporani care evocă, prin sintagme includ diferite grade ale stărilor stenice sau
diferite, aceleaşi organizări mintale (...]. astenice, inclusiv reacţiile anormale. Aceste
Această particularizare conduce la luarea în note, pe lângă funcţia de indice cantitativ, au
seamă a locului relativ pe care îl deţin o mai mare semnificaţie în semnalarea
aceste structuri parţiale in economia generală a calităţilor integrării.
funcţionării mintale. Astfel, mecanismele problematicii Relevarea notelor care vizează activitatea
stilului psihotic pot primi şi funcţiile adaptative ale personalităţii are o
0 valoare preponderentă, după oum ele pot să importanţă deosebită din punctul de vedere al
nu apară decât cunoaşterii integrării subiectului. Notele
sporadic, cedând imediat locul modalităţilor caracteristice ale manifestării activităţii în
unele povestiri trebuie să fie interpretate
nevrotice [...]. împreună cu manifestările sociabilităţii şi
T.A.T.-ul furnizează date ce par să convină afectivităţii. Nu este indiferent în ce zonă a
perfect acestui tip sociabilităţii şi cu ce .colorit" afectiv se
de analiză diferenţială". manifestă activitatea efectuată în formă
Această analiză diferenţială - subliniază concretă sau pe plan mintal.
F. Brelet Schema sistemului de înregistrare, care
1 ' 986, p. 44) - oferă psihologului un conţine notele indicative şi totodată
instrument comprehensiv contraindicative ale integrării este prezentă
ai trăirii umane, pertinent atât exigenţelor în tabelul II. Această schemă cuprinde zona
cercetării cât şi de
unei practici cu inserţii plurivalente.

56 57
TeshJ Tematic de,
manifestare a factorilor de bază, împreuna cu
manifestările lor specifice. Zonele de maalfefttaie a notelor-constrnct
Notarea ZONE DE MANIFESTARE MANIFESTĂRI
In cadrul studierii fiecărei istorioare se (note-con*™*)
relevă atât manifestările eroului principal cât şi
cele ale mediului său. Aceste manifestări sunt SOCIABILITATE
urmărite din punctul de vedere al celor trei
factori ai integrării sociale: Social-pozitiv ■ Manifestarea dragostei
a)sociabilitate;
b)afectivitate; Conştiinţă
Iubire
c)activitate. Notarea se face în „Foaia de evaluare",
prezentată în tabelul III. Social-neutru Neutralitate
La fiecare notâ-construct prezentă în
istorioară se notează numărul planşei la rubrica Singurătate
notei-construct în coloana N (a eroului principal), respectiv P Social-negativ Opoziţie
(a mediului). Deseori s-a întâmplat ca o manifestare
să cuprindă mai multe note-construct. în Antisocialitate
asemenea cazuri se notează toate notele Agresivitate
relevate. De fapt, în cazul unei istorioare (deci nu Suicid
descriere) este neapărat nevoie ca măcar o singură AFECTIVITATE
notă să poată fi introdusă în zona sociabilităţii,
afectivităţii şi activităţii. Dacă nu este posibilă Afectivitate aptă Euforie
stabilirea acestor note se notează în rubrica
.Neutralitate" şi «linişte afectivă". Dacă pentru integrare Armonie
lipseşte forma de -cavitate, atunci nu se Compensare
consideră cele povti J^ a. ., Isiorioară şi se Afectivitate nesigură Linişte afectivă
notează la „Reacţii speciale". Tot aici se
notează, de asemenea, clişeele, descrierile, pentru integrare Disforie
povestirile şi celelalte reacţii speciale ce apar în Sensibilitate
cazul examinării cu metode proiective. Afectivitate nefavorabilă Labilitate
Pentru a decide unde vor fi notate
manifestările este utilă definirea lor, dată de J. pentru integrare Supărare
Csirszka, pe care o redăm în tabelul următor: Anormalitate
ACTIVITATE

Se poate manifesta în: faptă


atitudine
cuvânt
intenţii
gând
interes
pasivitate

58
Vasi* Pnda-
ra. Tabelai IV.
FOAIE DE EVALUARE Reacţii speciale
legateREACŢII
d< SPECIALE
NUMELE ŞI PRENUMELE.
VÂRSTA________________ n:
DIMENSIUNI ALE N P EI EU n+zn
N+P
PERSONALITĂŢII
+ 0
SOCIABILITATE s
A

MANIFESTAREA Noto
DRAGOSTEI «truct ale sociabilităţii dragostei: In sens
CONŞTIINŢĂ restrâns este locul de notare a bunăvoinţei şi simpatiei,
IUBIRE cum sunt prietenia, mţelegerea, a da daruri etc. în
NEUTRA] LITATE sens larg aici aparţin şi acţiunile cu caracter
LTATE uman - caritabile. Aici se notează, printre altele,
OPOZIŢII consilierea, avertizarea cu intenţia bună,
ANTISOCIAIiTATE vindecarea, răsplătirea, îngrijirea, diferitele
AGRESIVITATE servicii, amabilitatea, politeţea etc.
SUICID Conştiinţa: In majoritatea cazurilor apare ca
AFECTIV] T o mustrare de conştiinţă sau regret. Mai rar se
ATK întâlneşte ca o cumpănire morală şi decizie
EUFORIE luată în urma acesteia, şi mai rar drept
ARMONIE conştientizarea acţiunilor morale pozitive sau
COMPENSARE atitudini etc.
LINIŞTE AFECTIVA Iubire: în cazul de faţă prin iubire înţelegem,
DISFORIE în primul rând, o relaţie afectivă pozitivă.
SENSIBILITATE Evidenţierea caracterului de relaţie face ca să
LABILITATE figureze în zona sociabilităţii. Bineînţeles,
SUPĂRARE caracterul ei afectiv se notează şi în zona
ANORMALITATE afectivităţii la rubrica respectivă. In acele cazuri
ACTIVII PATE
când reacţia verbală semnifică pluralul (ex. se
iubesc) se notează ambele părţi, N şi P. Tot la
ÎN FAPTĂ această categorie se notează şi manifestările cu
N ATITUDINE caracter sexual.
N CUVÂNT Neutralitate: La rubrica N se notează
N INTENŢII indiferenţa,
ÎN GÂND
manifestările neutralităţii în privinţa
ÎN INTERES sociabilităţii, totodată
şi acel caz când personajul principal nu face
PASIVITATE
nimic şi nici nu
are intenţia să facă ceva. Neutralitatea în relaţiile
sociale poate
semnifica lipsa relaţiilor sociale, dar poate fi şi
semnul pru
denţei exagerate şi a apărării eului. La coloana P
se notează
numai indiferenţa şi neutralitatea care este
exclusivă din
partea mediului. . •
Singurătate: Este rubrica dezolării, solitudinii,
dar, de exemplu, nu se notează singurătatea
atunci când este ur-t unui deces.
60 61
Vasăe Preda

Labilitatea a fost considerată schimbarea în sens


Opoziţie: Este vorba de opoziţia deschisă negativ (de exemplu, depravarea) şi regresia la
sau latenta a personajului principal, care poate un nivel scăzut, recidiva unei greşeli vechi etc.
fi luarea unei poziţii sau atitudini. In general se Tot aici se notează ajungerea într-o situaţie
manifesta ca o reacţie directa. Aici se include
minciuna opoziţionala, revolta, opunerea în periculoasă şi critică, suportarea acesteia
faţa voinţei unei persoane cu prestigiu, (indiferent de deznodământ), labilitatea morală
neînţelegerea etc. învingerea greutăţilor, (de exemplu, acţionarea contrar convingerii),
rezolvarea problemelor în unele cazuri incapacitatea de a acţiona, de a alege, de a
presupune o opoziţie, deşi nu obligatoriu şi nu în decide, problematizarea.
fiecare caz. Supărare: Manifestările de mânie şi ură.
Antisociabilitate: Sentiment duşmănos, Anormalitate: Toate simptomele
atitudine nemiloasă, vitregă, comiterea patologice şi de anormalitate.
nedreptăţii, ceartă. Dacă în ceartă ia parte
activ atât personajul principal cât şi mediul Notele-construct ale activităţii
său se notează în ambele părţi, la N şi P. Aceste note-construct includ o gamă
Agresivitate: Lezarea, corporală sau morală, largă de manifestare a unor forme ale
jignire. Păgubire materială sau morală, acces de activităţii, ce merg de la fapte şi acţiuni
furie direcţionat spre cineva, injurie, atentat, săvârşite, până la exprimarea dorinţei şi
ucidere, tortură etc. intenţiei de a acţiona. Dar tot în această rubrică
Suicid: Notarea este univocă (sinucidere). sunt cuprinse şi formele pasivităţii.
în faptă: Toate formele acţionării.
Notele-construct ale afectivităţii în atitudine: Este rubrica la care se notează
Euforie: Aici se notează manifestările „set"-ui, obişnuinţa; de exemplu: respectul
bucuriei, bunei dispoziţii, fericirii. Dacă o tristeţe reciproc, ajutorul, aprecierea, lupta etc.
sau o altă dispoziţie afectivă nefavorabilă s-a în cuvânt: Aici se includ manifestările
schimbat în favorabilă şi istorioara s-a verbale, dialogul, convorbirea, discuţia.
terminat bine, aceasta se notează la „Disforie" în intenţii: Se notează scopurile,
şi „Euforie", respectiv „Armonie". planurile, hotărârile, dorinţele, dacă acesteaau
Armonie: Organizarea, echilibrul, stabilitatea apărut în mod general. De exemplu, „a vrut să
afectivă şi emoţională. creeze ceva măreţ şi frumos".
Compensare: Când o aspiraţie sau în gând: Formele de activitate anterioare includ
pretenţie este împiedicata şi reuşita se face implicit şi activitatea în gând. în primele trei
pe altă cale sau se face o activitate cazuri nici nu este nevoie să o notăm. Dar se
complementară. Se notează toate notele de notează atunci când gândirea nu a dus la fapte,
compensare, chiar dacă a fost adecvată sau nu. atitudini, reacţii verbale, dorinţe. Exemplu:
Deci, aici se notează excesul de compensare, „Băieţelul a meditat asupra situaţiei lui triste".
precum şi refularea. în interes: Interesul se prezintă sub
Linişte afectiva: lipsa manifestărilor forma lui obişnuită, cea a curiozităţii. în afară
afective, tocirea , şi neutralitatea afectivă. Lipsa de aceasta se notează acordarea de atenţie şi
manifestărilor afective poate fi semnul izolării orientarea fermă spre unele teme. Exemplu:
şi disimulării. în coloana P se notează „Băieţelului i-a plăcut foarte mult să cânte la
neutralitatea afectivă exprimată şi indiferenţa. vioară", „Tot timpul a petrecut exersând",
Disforie: în sensul larg al cuvântului disforia „Plăcerea lui a fost să urmărească toată
înseamnă o stare afectivă nefavorabilă. noaptea stelele".
Sensibilitate: Cuprinderea diferitelor Pasivitate: La această rubrică se notează:
manifestări de sensibilitate. Aici se notează a) „pasivitatea" demonstrativă, care a
hipersensibilitatea, rafinamentul afectiv, provenit din opoziţie, protest, îndărătnicie, ca
exigenţa mărită a dragostei, nostalgia, şi neexecutarea acţiunii, neglijenţa;
entuziasmul, surpriza, emoţia şi reacţiile
înduioşării. 63
Labilitate: Aici se notează acele cazuri ale
schimbărilor si variaţiilor care au exprimat
nesiguranţă, nehotărâre.
62
b) absenţa reacţiei datorata lipsei de
putere, moleşelii, slăbiciunii etc.
De asemenea, atunci când persoana a primit apel la
acţiune, la luarea unei atitudini şi la acest apel
nu manifestă nici o reacţie din simplă neglijenţă. 6. DIRECŢII NOI ÎN
8chema sistemului de evaluare se poate utiliza
ca şi .construct system', dar pentru aceasta este INTERPRETAREA T.A.T.-ULUI
necesară stabilirea frecvenţei globale a unor
manifestări, procedeu care permite alcătuirea unui Din paginile anterioare, rezultă că de la
etalon pentru analize clinice (L. Vass, 1973). data elaborării Testului tematic de
apercepţie (1943) şi până în prezent, numeroşi
psihologi au încercat să îmbunătăţească
modalităţile de interpretare a povestirilor
elaborate de subiecţii examinaţi cu această
probă, proiectivă. Redăm, în cele ce urmează,
principalele direcţii care au dus la ameliorarea
Interpretării T.A.T.-uhii.
1)Cunoaşterea aprofundată a unor
aspecte din viaţa
subiectului (pe baza anamnezei, a metodei
biografice, a
convorbirii etc.) pentru a determina mai
uşor în ce măsură
trebuinţele neconştientizate sau cele
conştientizate, emoţiile
şi sentimentele proiectate de subiect în
povestirile T.A.T., în
modul de a fi şi de a acţiona al eroului cu
care se identifică,
corespund realmente vieţii psihice,
comportamentului
manifest şi problemelor esenţiale pe care i
le pune subiectului
mediul său real, fizic şi social. Deci,
după cum am mai
menţionat, .interpretarea oarbă" a T.A.T.-
ului nu este indicată,
ci, dimpotrivă, .este necesară o
anumită cunoaştere a
trecutului subiectului şi a situaţiei sale
prezente, precum şi
puţină intuiţie pentru a aprecia dacă un
element dat aparţine
trecutului subiectului, prezentului sau
viitorului său
anticipat* (Murray, 1950, p. 9).
2)în interpretarea TJLT.-ului este indicat să
se plece
de la două postulate, care ulterior pot fi
modificate, după caz.
Primul postulat, formulat de Murray, se
referă la faptul că trebuinţele, emoţiile şi
sentimentele eroilor ar reprezenta tendinţe
ale personalităţii subiectului. Aceste tendinţe
pot fi actualizate în prezent, ele pot aparţine
trecutului sau viitorului anticipat şi, prin
urmare, pot reprezenta energii potenţiale care
temporar sunt latente. Subiectul poate să nu fi
conştientizat aceste tendinţe (actuale, trecute
sau viitoare), pe care însă le proiectează în
povestirile T.A.T. Deci, povestirile pot releva - nu
numai prin demersul literar ca atare, ci şi
simbolic - un aspect al situaţiei actuale
65
Testtâ Tematic de Ai
a subiectului, al unei situaţii trecute sau al fiind nedrepţi cu el). In acest tip de proiecţie se
unei situaţii în care s-ar putea găsi subiectul utilizează, de asemenea, modul indicativ sau optativ.
în viitor, ca urmare a trebuinţelor, dorinţelor, Interpretarea acestor tipuri de proiecţie
sentimentelor şi atitudinilor sale în raport cu ne ajuta să deducem dacă nu cumva în eroii
„presiunile externe" ale mediului fizic şi social. povestirilor T.A.T. are loc proiectarea a ceea ce
Acţiunile povestirilor pot fi raportate la lucruri subiectul crede că este sau proiectarea •
pe care subiectul le-a făcut, ar fi dorit să le ceea ce ar vrea st fie (respectiv, tendinţele
facă, a fost tentat să le facă sau la situaţii de acceptate de conştiinţa subiectului),-iar în
care i-a fost sau îi este teamă. celelalte personaje se proiectează alte tendinţe
Al doilea postulat rezidă în faptul că ale subiectului, neacceptate de conştiinţa sa, dar
«presiunile externe* sunt variabile care care se află în stare latenta în subconştientul sau
reprezintă forţe din mediul fizic şi social al în inconştientul acestuia (Piotrowski, 1950). S-ar
subiectului (din trecut, din prezent sau din viitor), putea ca aceste tendinţe să se manifeste mai
aşa cum sunt ele percepute sau imaginate de des la persoanele paranoice.
acesta. Ele se raportează la situaţii pe care 4) Testul tematic de apercepţie este
subiectul le-a întâlnit efectiv, la situaţii pe care una dintre probele care permit să se
doreşte şi speră să le întâlnească sau la situaţii descopere mai ales tendinţele nemanifeste
de care se teme şi nu ar dori să le întâlnească. ale subiectului, trebuinţele
Deci, în general, .presiunea externă" poate fi neconştientizate ale acestuia. Dar uneori
interpretată ca viziunea pe care o are subiectul trebuinţele neconştientizate şi conflictele
despre mediul său de viaţă şi, în general, subiectului nu se exprima în mod deschis în povestiri, ci
despre lumea înconjurătoare. Impresiile pe care simbolic, şi trebuie descifrate printr-un procedeu
le va proiecta în povestirile T.A.T. şi haloul similar cu cel utilizat în psihanaliză.
afectiv corespunzător sunt verosimile pentru în interpretarea T.A.T. -ului este
interpretarea unei situaţii existente sau pentru necesar să se ţină seama de întreaga
anticiparea unei anumite situaţii din viitor. bogăţie a protocolului subiectului
3) Pentru nuanţarea acestor postulate, examinat, admiţând de la început
psihologul ^... analizează şî interpretează posibilitatea existenţei mai multor eroi. Aceasta
diferitele tipuri de proiecţie (speculativă, are mai multe semnificaţii posibile (Ombredane,
catarticâ, complementari) care se ;ntâinesc în 1949;Snyders, 1966). Astfel, mai întâi nu trebuie să se
povestirile T.A.T. realizate de subiect (Ombredane, 19^9). Prin considere că s-ar putea stabili raporturi simple
proiecţia speculativă subiectul regăseşte în şi nete între eroi; ceea ce se proiectează este
;maginea altuia caracteristicile pe care le tocmai unitatea structurală, dinamică a unor
pretinde, le doreşte să fie ale lui. Acest tip de trăsături ale personalităţii subiectului.
proiecţie se efectuează prin exprimări la modul Pluralitatea eroilor relevă tocmai bogăţia psihică
indicativ sau la modul optativ. (De exemplu, o a unui individ care îşi caută, de exemplu,
fetiţă orfană, crescută de o femeie morocănoasă echilibrul adaptativ de-a lungul unor conflicte pe
şi ostilă, povesteşte la o planşă din T.A.T. o care le rezolvă. într-adevăr, cu cât are mai multe
scenă de tandreţe între o mamă şi copiii săi). în amintiri şi cunoştinţe mai bogate, cu atât el
proiecţia catartica subiectul atribuie imaginii altuia este mai capabil să facă ample variaţii, chiar în
nu numai caracteristicile care îi sunt proprii sau care ar jurul unor personaje şi al unor tendinţe esenţiale.
dori să fie ale sale, ci şi caracteristicile pe care De asemenea, capacitatea de a vedea mai
pretinde că nu le are, pe care refuză să le multe soluţii în desfăşurarea şi
considere ca fiind ale sale. Prin această proiecţie deznodământul povestirilor, de a le pune
catartica subiectul „se eliberează" (catharsis) de alături, de a alege dintre ele - uneori chiar
trăsăturile indezirabile, proiectându-le, ezitând - pe cea considerată mai bună, sunt
deplasându-le ăstora altuia. în proiecţia caracteristici ale unei persoane integrate, spune
complementara subiectul atribuie -l'^ra sentimente sau Snyders (1966). In schimb, Ombredane (1962), referindu-se
atitudini care le justifică pe ale sale. (De la existenţa mai multor eroi în povestirile
exemplu, un adult revoltat împotriva conduitei T.A.T., susţine că această proiecţie divizată
predelincvente, descrie personaje severe şi poate fi semnul unui eu insuficient integrat,
injuste faţă de erou, căci el are nevoie, pentru a pluralitatea eroilor relevând chiar şi un
se revolta, să-i simtă pe alţii ca
67
66
Vasăe Preda Testul Tematic de Ap afic)
eu patologic, care şi-a pierdut unitatea. Deci, traiectul perturbare mai profundă a personalităţii sale,
dintre eroi şi subiect este uneori dificil de stabilit, deci cu cât cazul va fi mai patologic, cu atât subiectul
fiind foarte variat şi bogat în semnificaţii. examinat cu T.A.T. se va proiecta mai uşor şi mai
Astfel, un personaj poate reprezenta subiectul aşa deplin într-un personaj unic, mergând spre o
cum simte el câ este, iar alt personaj poate „confidenţă" aproape transparentă, prin
evoca ceea ce subiectul pretinde că nu este, proiectarea stării sale psihice, „uitând" de
ceea ce ar vrea să nu fie, dar nu se poate situaţia de examinare (Snyders, 1952).
abţine să nu fie aşa. Sau, de exemplu, în alt caz, într- Cu cât personalitatea subiectului este mai bogata
un protocol al unui adult, unul dintre eroi este un copil care şi mai echilibrată, cu atât mai mult este
poate reprezenta aproape direct dorinţele infantile ale insuficientă şi neadecvată interpretarea
subiectului, dar, în acelaşi timp, poate semnifica T.A.T.-ului prin corespondenţă simplă
doar eforturile sale de disimulare. „termen cu termen". Deci, în măsura în care
5) Considerăm însă câ nu pluralitatea eroilor în avem de-a face cu o persoană cu o structură
sine psihică mai dezvoltată, mai armonioasă şi mai
este un semn patologic, această evaluare flexibilă sub unghiul adaptării creatoare la
facându-se doar situaţii noi, căutăm să ne îndepărtăm de schema
în raport cu intensitatea şi frecvenţa unor interpretării apropiată copiei. în acest caz
trebuinţe şi raportul dintre subiect şi povestirile sale trebuie
stări afective de nuanţe patogene, în interpretat într-un mod mai nuanţat, mai
raport cu alte complex, deşi s-ar putea menţine ideea
elemente psihopatologice reieşite din posibilităţii de a exista şi o relaţie relativ directă
analiza conţinutului între o parte a unor povestiri şi un anumit
şi formei povestirilor T.A.T. în acest sens, aspect al personalităţii subiectului. După
Snyders (1950), ar fi o naivitate să atribui unui
Rapaport şi subiect normal, inteligent şi echilibrat,
Schafer au stabilit o lista de semne psihopatologice, relevate echivalentul povestirilor pe care le-a construit,
prin T.A.T., pentru unele tulburări şi boli deoarece intensităţile diferite ale unor pulsiuni sunt
psihice (pe care suficiente pentru a le transforma profund (de exemplu,
le-am menţionat în subcapitolul 5.5.). povestirea unei crime poate corespunde unei
Ceea ce trebuie reţinut legat de aceste simple dorinţe de a fi separat de cineva).
semne psihopatologice care pot apare în protocoalele T.A.T. 7) tn interpretarea trăsăturilor psihice
ale unor subiecţi este foptul că nicidecum ele nu sunt ale eroului povestirilor T.A.T. trebuie să fim
patognomonice şi deci nu putem pune un diagnostic prudenţi atunci când le considerăm ca
psihiatric doar pe baza acestei probe proiective. în aparţinând, de fapt, subiectului, întrucât
schimb, informaţiile obţinute prin T.A.T. sunt persoana normală are posibilitatea de a se
utile pentru completarea datelor clinice la „masca", de a se apăra, de a rezista
bolnavii deja diagnosticaţi sau la cei cu un proiecţiei. într-un studiu, Shentoub (1973) a
diagnostic prezumtiv, iar în situaţia în care se comparat protocoalele T.A.T. a două grupe de
descoperă âstfei de semne psihopatologice la subiecţi: subiecţi care nu manifestau nici o
subiecţi care nu au consultat încă un tulburare şi subiecţi care, deşi trăiau şi lucrau în
psihiatru, aceştia trebuie trimişi urgent pentru condiţii normale, au simţit nevoia să consulte
examinare clinică. La capitolul „Analiză de unpsihiatru. Din analiza şi interpretarea datelor
cazuri" vom prezenta asemenea situaţii, a reieşit că subiecţii primei grupe au ştiut să
întâlnite de noi. menţină între ei şi planşe o „distanţă"
6) Interpretarea apropiată copiei, care adecvată, datorită căreia au reuşit să
constă în a povestească fără a se confesa. Ei au introdus în
considera că un singur erou corespunde povestiri şi alte elemente pe lângă cele
subiectului şi că existente în planşe, mai ales teme şi valori
trebuinţele, emoţiile şi sentimentele comune, pe care şi le-au putut apropia fără a le
sau conflictele trata ca „obiecte individuale", ca aparţinându-le
eroului sunt, de fapt, aceleaşi cu ale doar lor. în schimb, subiecţii grupei a doua, cei
subiectului, nu poate care au simţit nevoia să consulte un psihiatru,
constitui în nici un caz modelul general de interpretare. au procedat mai des la proiecţii directe si
Acest tip de interpretare „termen cu termen" nu este a-
df cvat decât unora dintre cazurile patologice. într- 69
adevăr,
proiecţia „termen cu termen" este cazul particular
al secătuirii
patologice a personalităţii, îndeosebi a sferei
afective şi
motivationaie a subiectului. Cu cât un subiect va prezenta o
Testul Tematic de A
p (studiu monografic)
imediate; planşa devenea pentru ei un coerente şi constante, autoritatea
pretext ca sa facă povestiri autobiografice şi binevoitoare, dar fermă. Subiectul îşi simte
sa se confeseze. viitorul nesigur, crede câ viitorul aparţine celui
In privinţa absenţei rezistenţei la ce se va impune în mod agresiv, şi pornind de
proiecţia de tip confesiune după vârsta de aici este tentat să se impună prin propriile
12-13 ani, în sensul câ subiectul nu se poate sale forţe de nuanţă agresivă.
abţine să nu facă povestiri în care vorbeşte Prin studierea şi interpretarea întregului
despre el Însuşi, Heuyer şi Shentoub consideră „univers" ce se degajă din povestirile T.A.T.
că este simptomatică pentru o disfuncţie surprindem mai birie întrepătrunderea dintre
intelectuală şi/sau afectivă. trebuinţele, emoţiile şi sentimentele eroilor şi
In acord cu Snyders (1966) putem „presiunile externe". în acest mod, de
considera câ există o trecere lentă, gradată, exemplu, cu cât sunt mai mari diversitatea
fără rupturi, în cadrul liniei care uneşte şi incompatibilitatea motivaţiilor într-o
subiectul perfect echilibrat, bine „mascat" în cadrul povestire, cu atât mai mari sunt indecizia şi
examinării cu T.A.T., cenzurându-şi proiectarea, anxietatea subiectului, insatisfacţia de sine,
şi subiectul cel mai dezechilibrat, cu un psihism frecvenţa problemelor nerezolvate,
patologic, relevat şi prin proiectarea directă, dificultatea de a urmări şi realiza adaptarea şi
prin intrarea în „scena dramatica" a povestirii. De de a-şi atinge scopurile. De asemenea, cu cât
acest aspect trebuie să ţinem seama în sunt mai diverse personajele care îşi asumă
interpretarea Testului tematic de o anumită atitudine, cu atât este mai sigur că
«percepţie.
8) Modul de interpretare cel mai profund, care motivaţia corespunzătoare acestei atitudini
corespunde cel mai bine populaţiei este puternică şi spontană la subiect. în
normale, este acela în care se renunţi la schimb, nu putem preciza care este frecvenţa
ideea de „copie", de corespondenţa cu care această motivaţie determină
„termen cu termen", în favoarea analizei şi comportamentul manifest al subiectului. Putem
interpretării „universului" povestirilor. spune doar că această trebuinţă
Dacă protocolul T.A.T. al unui subiect este studiat ca fundamentală îi va provoca subiectului
.fizionomie" de ansamblu a universului psihic al eroului tensiune psihică şi anxietate dacă nu va fi
(eroilor) cu care se identifică, atunci şi inteli- satisfăcută (Snyders, 1966).
genţa, şi echilibrul afectiv, şi motivaţia, şi 9) în interpretarea T.A.T.-ului o
creativitatea îşi pot găsi locul, în timp ce problema complexă este aceea a relaţiilor
proiecţia simplă „termen cu termen" presupune dintre proiectarea unor stări psihice ale
un subiect a cărui personalitate este subiectului în eroul (eroii) povestirilor şi în
perturbată, atingând diverse grade ale acţiunile acestora, pe de o parte, şi
patologicului. Desigur, ştiinţa şi arta comportamentul manifest, prezent sau
psihodiagnosticianului n vor ajuta pe acesta să viitor al subiectului, pe de altă parte.
evalueze, în fiecare situaţie, când să apeleze Subliniem că T.A.T.-U1 este o probă proiectivă pe
la interpretarea „termen cu termen" şi când baza căreia descoperim mai ales trebuinţe şi
nu, luând în seamă „universul" complex al conflicte, îndeosebi neconştientizate, alături
eroilor din povestirile T.A.T., fără să exagereze de emoţii şi sentimente ale subiectului
şi fără să sărăcească mulţimea informaţiilor examinat, care nu au neapărat o valoare
posibil de obţinut prin aplicarea acestei probe predictivă în privinţa conduitei prezente sau
proiective. viitoare a acestuia. De fapt, chiar Murray (1943; 1950)
Pentru a ilustra necesitatea luării în spune că T.A.T.-ui permite să se descopere mai
considerare a întregului „univers" de factori, ales tendinţele nemanifeste ale subiectului, deci
amintim cercetarea efectuată de Boulanger- cele latente. Unii psihologi, uitând faptul că
Balleyguier (1960), prin care s-a constatat câ, istorioarele realizate prin aplicarea acestui test
in general, protocoalele C.A.T. ale copiilor agresivi (caracteriali) proiectiv sunt mai mult povestiri construite imaginar decât
nu sunt mai „agresive" decât la copiii normali. „documente" ale comportamentului real, tind să
Dar dacă se analizează povestirile în considere că variabilele care sunt slabe în
integralitatea lor, cu toţi factorii care se povestirile subiectului ar fi la fel şi în
întrepătrund, se degajă un „univers al copilului personalitatea sa, aşa cum se manifestă în
agresiv", care posedă o fizionomie de viaţa cotidiană. Această idee are un oarecare
ansamblu caracteristică: este un univers din fundament, în sensul câ unele studii statistice
care lipsesc cadrele stabile, regulile de au arătat câ.
conduită,
71
70
Testul Tematic de. rfic)
într-adevăr, uneori
există o atitudini
corelaţie stereotipe
pozitivă, în şi superficiale
cazul care nu sunt
majorităţii caracteristice
variabilelor, subiectului,
intre pentru că el
puterea de işi ascunde
expresie trăsăturile
imaginară specifice
prin T.A.T. şi ale
intensitate personalităţ
a ii sale. Este
manifestări cazul
i acestora subiecţilor
în care mai
comportamen mult
tul descriu
subiecţilor. planşele
Totuşi, decât le
spune interpreteaz
Murray, nu ă, fără a
putem face
acorda adevărate
întotdeauna o povestiri, al
încredere prea celor ale
mare acestei căror
concluzii, istorioare
deoarece nu T.A.T. ajung
numai că la
s-a deznodămâ
constatat nt după o
existenţa a serie de
numeroase dificultăţi,
excepţii precum şi
individuale, al
dar in cazul subiecţilor
unor în
trebuinţe şi povestirile
emoţii cărora
importante, motivaţiile
îndeosebi a sunt
celor exprimate
refulate, se conform
manifestă dezirabilităţ
exact ii sociale şi
contrariul a a căror
ceea ce este povestiri la
considerat planşa albă
„general sunt cam
valabil". de acelaşi
Gândurile sunt tip cu
mai puternic celeialte.
influenţate Probabilitat
de ea ca o
trebuinţele temă a
acute T.A.T.-ului să
inhibate se
sau latente manifeste
de mai mult in
timp, decât comportam
de entul
trebuinţele subiectului
recent este în
satisfăcute funcţie de
sau pe care o frecvenţa
anumită de apariţie
acţiune a a temei
subiectului respective,
le-a în funcţie
atenuat. de
Or, toate coerenţa
acestea de
influenţează ansamblu
proiecţia în a
cadrul protocolul
povestirilor ui, în
T.A.T. Se sensul
întâmplă absenţei
uneori ca temelor
Testul incompatibi
tematic de le, şi in
apercepţie raport cu
să releve intensitate
chiar a
contrariul a emoţională
ceea ce care
subiectul face însoţeşte
sau a ceea ce tema.
spune în
voluntar şi privinţa
conştient în raportului
viaţa sa de dintre
zi cu zi. De proiecţie şi
asemenea, comportam
povestirile ent,
T.A.T. Ombredane
reflectă (1962)
distinge o conduită
povestiri lăudabilă Q
„omotetice", duce spre
conform succes,
cărora spre
subiectul recompens
are toate ă; dacă o
şansele să conduită
se poarte delincventă
ca eroul, şi lasă eroul
povestiri nepedepsit,
„antitetice", caz în care
caz în care subiectul
subiectul este sau
are toate riscă să
şansele sa devină un
nu facâ nici delincvent
unul dintre care nu se
actele dă înapoi de
atribuite la acte
eroului. antisociale.
Pentru < Temele
^reciane, o antisociale pe
povestire este care le expune
„omotetica" sunt teme care
atunci când apar datorită
eroul J ae învăţării
aceiaşi sex sociale, şi
si nu sunt vise
aproximati compensato
v aceeaşi rii. Putem
vârstă cu exemplifica
subiectul, - acest ultim
;; simpatic, aspect cu o
descurcăre istorioară
ţ, din
recompens protocolul
at de unui
eveniment delincvent
e; dacă crr- minor, în
ui îsi vârstă de
propune un 14 ani,
scop provenit
realist, pe dintr-o
care familie fără
doreşte să garanţii
îl atingă morale, în
pnmr-o care sunt
conduită adulţi
adecvată, infractori
întreprinză recidivişti,
toare şi de la care
tenace; subiectul a
când învăţat
tehnicile
delictogene
şi atitudinile
antisociale.
Astfel, la
planşa 18
BM
subiectul
face
următoarea
povestire,
intrând
direct in
„scena
dramatică"
şi
proiectându
-şi
agresivitate
a
emoţional-
verbală şi
manifestă:
„Pe umerii
omului pune
mâna unul;«—
Ce vrei
măi?» •—
întoarce-
te!» ăsta îi
dă o palmă,
îi dă şi el, se
bat; îl bate
pe omul
acela care a
pus mâna
pe el; scot
cuţitele. «—
Să nu mă
enervezi, că
te omor!» îi
rupe
cravata, îl
calcă cu
călcâiul şi
pleacă,
parcă s-ar fi
distrat, caz,
acasă. «— diferenţa
Al dracului dintre
bandit, îţi subiect şi
dau eu ţie, erou este
să mai pui un mijloc
mâna pe prin care
mine!»". persoana
Frecvenţa examinată
mare şi arată că nu
intensitate se pune în
a deosebită locul
a scenelor eroului, că
agresogene nu se
din identifică
povestirile cu eroul.
subiectului Pentr
ne fac să u a ne
tragem lămuri mai
concluzia bine dacă
că şi in povestirile
comportam sunt sau nu
entul „omotetice
manifest s- ", sunt
au produs indicate
şi se mai întrebările
pot produce propuse
acte de de
acest fel, Ombredan
mai ales că e pentru a
datele fi puse
biografice subiectului
ale după
minorului terminarea
ne arată că probei, lată
în familia sa câteva
există întrebări de
factori acest fel:
disfuncţiona „Cum ai
li imaginat
agresogeni, această
care-i istorioară?",
stimulează „Ce te-a
conduita determinat
antisocială. să
După imaginezi
A. această
Ombredan povestire?",
e (1^62), „Cunoşti
povestirea oameni
este cărora li s-a
„antitetici" întâmplat
dacă în ea asta?*,
se prezintă „Dacă ai fi
un fost în locul
comportament personajulu
care ajunge i ce-ai fi
la un făcut?". în
deznodămâ acest mod,
nt psihologul
defavorabil poate
sau dacă relativ mai
compor- uşor să
tamentul stabilească
blamabil apare legăturile
la un erou dintre
profund diferit trebuinţel
de subiect, în e,
primul caz tendinţele,
este vorba emoţiile,
de cenzură sentiment
şi refulare; ele.
în al doilea
?3
Vasie Preda —
Testul Tematic de Apenepţie (stmdm
monografic)
conflictele şi reacţiile voluntare ale subiectului nu .formaţiuni psihodinamice", deoarece
în raport cu reprezint* .diverse modalităţi de prelucrare a
informaţiei cu valenţa negativă, vizând
Deci, în interpretarea T.A.T.-ului se ţine diminuarea reacţiei de stres (distres)".
seama de tendinţele şi trebuinţele refula te, In interpretarea T.A.T.-ului, prin aceasta prisma
de gândur ile şi comportamentul eroului cognitiva, pentru fiecare istorioara se va nota
(eroilor), care într-o oarecare măsura pot indicele de frecvenţă a mecanismelor de
reprezenta trebuinţele, gândurile şi actele coping confruntative şi a mecanismelor de
comportamentale prezente sau viitoare ale subiectului, coping evitative. Acest lucru este posibil prin
ori acte săvârşite in trecut. Dar se impune cu interrelarea analizei şi interpretării
necesitate ca psihologul să manifeste prudenţă conţinutului povestirilor T.A.T. cu analiza
în interpretarea datelor, îndeosebi sub unghiul formală, a expresiei psiholingvistice a acestora. Se
predicţiei comportamentului persoanei va pune accent pe «scenariul" povestirii în derularea ei spre
examinate. Tocmai de aceea, pentru validitatea un anume deznodământ, în raport cu natura
interpretării, experienţa sa ca psihodiagnostician, interrelaţiilor dintre erou (eroi) şi mediu
care a utilizat mult probele proiective, inclusiv Testul («presiunile externe"). Se va lua, desigur, în seamă şi
tematic de apercepţie, precum şi întreaga lipsa deznodământului, câutându-se
pregătire psihologică şi în domeniul psihiatriei, explicarea acestui curs al povestirilor subiectului.
constituie factori deosebit de importanţi. Pornind de la mecanismele de coping cognitiv,
10) O posibilA interpretare cognitivi a T.A.T.-ului printr-o astfel de analiză şi interpretare a T.A.T.-
Pornind de la opiniile lui R. Hoit, noi ului se va degaja ponderea apelării de către
considerăm că este posibilă o interpretare subiect (erou) la «stilurile adaptative confruntative*
cognitivă a povestirilor T.A.T., mai ales dacă sau „evitative*.
admitem posibilitatea proiectării în aceste în categoria mecanismelor confruntative de coping
istorioare a unor situaţii/stări stresante trăite cognitiv, M. Miclea (1995) include, de exemplu, planificarea
sau posibil de a fi trăite de subiect. în acest rezolvării situaţiei traumatice, căutarea de
demers de interpretare cognitivă a T.A.T.- informaţii pentru cunoaşterea exactă a
ului, pe care noi îl sugerăm pentru a fi parametrilor situaţiei stresante şi construirea
aprofundat prin cercetări ulterioare, ne unor strategii alternative de adaptare la stres.
sprijinim pe teoriile actuale referitoare la în cadrul mecanismelor cognitive evitative,
mecanismele de coping (S.R. Lazarus, S. Folkman, M. Miclea (1995, p. 66-72) le reţine pe
1991). Emitem ipoteza posibilităţii de a deduce, următoarele, pe care le redăm în mod sintetic:
prin interpretarea povestirilor T.A.T., unele mecanisme de a)Negarea defensivi înglobează toate
ajustare la stres, proiectate de subiectul examinat. în acest procedurile
demers de interpretare cognitivă a T.A.T.-ului cognitive de contracarare a formării unei
este posibil să pornim şi de la schimbarea de reprezentări interne
paradigmă în cercetarea inconştientului, a traumei. Acestea se activează
propusă de mai mulţi psihologi cognitivişti, imediat după evaluarea
printre care şi M. Miclea (1995). Este vorba de primară a stimulului stresant şi -vizează,
trecerea de la inconştientul energetic şi eludarea reprezentării
dezadaptativ la paradigma inconştientului lui mintale ca stimul traumatic. La nivel perceptiv,
negarea
informaţional şi adaptativ, ceea ce dă poate perturba recepţia corectă a
posibilitatea recuperării şi reinterpretării acelor stimulului traumatic,
mecanisme de apărare analizate de producând, de exemplu, «scotomizări
psihanalişti, care au contigenţe cu procesarea parţiale ale imaginii
informaţiei traumatizante. vizuale a scenei traumatice*.
Păstrând doar denumirea psihanalitică a b)Represia desemnează toate
mecanis- procedurile care
. .or de apărare, M. Miclea (1995, p. 63) propune concură la o reactualizare selectivă a
ca negarea informaţiei din memorie,
defensivă, represia, proiecţia, în sensul că reactualizarea informaţiei
raţionalizarea, intelectua- traumatice este parţial
lrzarea si izolarea să ii? ronscerate mecanisme sau integral blocată. în cazul represiei,
cognitive reprezentarea internă
de apărare Acestea ;u:v ; ;:.i :-.-rate „proceduri a traumei a avut loc dar este stopat
cognitive* şi accesul ei în conştiinţă.
Or, T.A.T.-ui - prin planşele stimul -
considerăm că poate de
clanşa mecanismul cognitiv al represiei.
75
c) Protecţia este procesul cognitiv de Testiâ Tematic de Apeneptie (studiu monografic)
atribuire externă Considerăm că în interpretarea
a unei caracterizări negative proprii sau a povestirilor T.A.T., pentru a releva
cauzei respon mecanismele cognitive de apărare enunţate
sabilităţii traumei. Proiecţia presupune că mai sus, ne putem sprijini şi pe unii factori
trauma sau prezentaţi de Vica Shentoub (factori de
caracteristica negativă este asumată conştient, .degajare" şi factori de „eşec", factori de rigiditate -
dar este pusă' conflictualizare intrapersonală, factori de
pe seama unui factor extern, care poate fi o labilitate - conflictualizare interpersonală, factori
persoană sau o de inhibiţie, factori care denotă emergenţa în
situaţie vag definită. procesele primare). De asemenea, se poate
In cazul povestirilor T.A.T. este interesant să apela şi la sistemul de interpretare a povestirilor
analizăm proiecţia şi sub acest unghi cognitiv, T.A.T. elaborat de B. Aron, care propune să se
pe lângă înţelesul dat proiecţiei, în mod clasic, analizeze mecanismele de apărare utilizate de
de psihologii clinicieni şi de autorii testelor subiect (respingerea, tăgăduirea, recurgerea la
proiective. imaginar).
d)Raţionalizarea include procedurile de
justificare a
comportamentului dezadaptativ pe care 1-a avut
un individ şi
de reevaluare a situaţiei traumatice, astfel încât
impactul său
emoţional să fie redus. Prin raţionalizare se
substituie lanţul
cauzal real sau semnificaţia reală cu un şir de
.argumente"
doar aparent valide, cu funcţie defensivă.
e) Intelectualizarea/izolarea desemnează
un
ansamblu de strategii cognitive care vizează
analiza informaţiei
traumatice în condiţiile disocierii (izolării)
acesteia de
consecinţele ei emoţionale.
Notarea indicilor de frecvenţă a
apariţiei mecanismelor cognitive evitative de coping în
povestirile T.A.T. se poate face pe scala „continuumului
cognitiv defensiv* propusă de M. Miclea (1995, p.
72), pe care o redăm, adaptată, în tabelul V.
Tabelul V.
i de coping cognitive
evitative utilizate de eroul/eroii din
povestirile T.A.T.
Indici de frecvenţă a apariţiei în
povestirile T.A.T. a mecanismelor
de coping cognitive evitative
Intelectuali-zarc/izolare Raţionalizare Proiecţie Represie Negare defensivă

Din analiza datelor condensate într-un astfel


de tabel, putem deduce şi apartenenţa
subiectului la un stil de coping cognitiv
evitativ sau confruntativ.
76 77
Testul Tematic de Aperceptiv (studiu monografic)

7. ANALIZA DE CAZURI
7.1. Analiza unor caşuri prezentate
in literatura de specialitate
Prezentăm două cazuri clinice
ilustrative, după C. Chambert (1987), care
se bazează în interpretarea T.A.T.-ului pe
sistemul elaborat de V. Shentoub. Cu scopul unei mai
bune Înţelegeri a interpretării realizate de C.
Chambert, vom reda şi protocoalele T.A.T. ale
subiecţilor examinaţi.
a) M., 18 ani, sex feminin, diagnostic:
nevroză isterică. Vine la consult pentru crize
de angoasă şi conflict familial accentuat, ca
urmare a decesului tatălui său. Tânăra îşi pune,
de asemenea, problema orientării sale şcolare
şi profesionale, datorată eşecului la
bacalaureat. Ezită in permanenţă în ceea ce
priveşte căile de urmat: continuarea studiilor
sau. angajarea într-o muncă oarecare. Este cea
mai mare dintre cei trei copii ai familiei. Tânăra
este foarte sociabilă, iar în cadrul familiei s-a
cultivat angajamentul pe plan social şi politic.
M. a simţit întotdeauna un mare ataşament
pentru tatăl său şi este în conflict permanent
cu mama sa. în general.se simte inferioară părinţilor
săi. Anterior a manifestat dorinţa să devină
etnolog, dar în prezent se gândeşte şi la o viaţă
familială fără activitate profesională.
Redăm mai jos protocolul T.A.T. al
acestui subiect.
Planşa 1:
„Este un mic copil care a dorit neapărat
să aibă o vioară, deoarece iubea mult muzica.
Apoi, într-o zi, a primit una; el o admiră, dar în
acelaşi timp este intrigat pentru că nu ştie prea
bine să o utilizeze. Apoi începe să se joace, ceea
ce-1 plictiseşte, şi uită complet de vioară."
Planşa 2:
„Este o fată tânără care locuieşte într-un
oraş şi cai -visează mereu să meargă la ţară, să
cunoască viaţa din câmpii, şi apoi, în sfârşit, ea
ajunge să meargă, apoi este intrigată, mirată.
Puţin câte puţin, ea se obişnuieşte acolo ... Apoi
ea ajunge să trăiască mult mai bine la ţară
decât în oraş, să
Vaste Preda Testul Tematic de Apercepţie (studii
înţeleagă mai bine singurătatea de la sat. monograf*}
Aceşti oameni lucrează, sunt ţărani care se Planşa 10:
cunosc. Ei sunt căsătoriţi.* Planşa 3 BM: „Este un cuplu care se regăseşte după mult
„Este un copil ... Acest copil este necăjit, timp, p ->ate nu după mult timp (râde). După
plânge, se simte complet abandonat. într-o zi, în aceea ei se vor căsători ... Apoi vor avea mulţi
sfârşit, el va descoperi că nu este aşa, că s-a copii. Nu au expresia că ar fi tineri, dar cuplul e
înşelat, că este suficient să se deschidă şi totul tânăr deoarece aşa îmi place."
va fi mult mai simplu." Planşa 11:
Planşa 4: „Este un copil care merge printr-o pădure
„Se poate spune că sunt actori de cinema singur, el descoperă că există o prăpastie. în
care sunt pe cale să toarne un film de dragoste, faţă este un munte, apoi, din munte este o
apoi un film de aventuri, apoi ei se separă şi îşi mare cascadă care cade foarte puternic şi este
vor continua fiecare viaţa sa." totul minunat înaintea sa; apoi el are dorinţa de
Planşa 5: a intra în acel loc, fiind foarte atras de necunoscut.
„Este o doamnă care intră într-o cameră, Apoi el doreşte să rămână tot timpul aici
ea pare să fie surprinsă, mirată de ceva, dar ea deoarece simte o legătură între pământ şi el.
nu are o expresie foarte mulţumită ... După în sfârşit, el trebuie să se întoarcă deoarece îl
aceea ea se va înfuria contra persoanei care cheamă părinţii săi."
este în cameră. Ea a auzit un zgomot. Persoane Planşa 13 MF:
(?). Ea nu se aşteaptă să le vadă în cameră. „Un om care are o tentaţie faţă de o
Copiii săi trebuiau să fie culcaţi sau ea este femeie. Ea este cea care-1 ispiteşte. După
geloasă pe soţul ei cu care eu nu ştiu ... nu ştiu aceea, el încearcă să se apere şi apoi, în
*
Planşa 6 GF: sfârşit, el va sucomba. Asta-i."
„Este un domn plecat în voiaj şi care Planşa 19:
revine, apoi, , i un timp şi el o regăseşte fie pe „Aceasta este în munţi, o cabană acoperită
logodnica, ac pe soţie, ev nu ştiu, mai mult cred cu zăpadă; este un peisaj puţin feeric. Poate fi
că pe logodnică, dar ea nu are o expresie :^ ^r fi noapte, există lumină la ferestre şi se vede
fericită de a-1 revedea; ea este surprinsă, ea nu- dincolo de ele lume la căldură. Poate fi o familie
1 mai recunoaşte ... Apoi, după un timp foarte unită care trăieşte foarte bine. Aceasta
oarecare, ei reînnoadă relaţia, ca înainte, şi este văzută de o persoană străină care este
totul se va aranja. afară şi care doreşte foarte mult să intre. în
Timpul separării. El s-a schimbat, şi ea sfârşit, ea se reîntoarce şi ţinând seama că este
însăşi s-a schimbat şi ea se face o imagine a lui bine acolo ea este fericită, dar preferă totuşi
şi găseşte totul obişnuit." singurătatea, căci nu a fost obişnuită să
Planşa 7 GF: trăiască aşa. Apoi ea se obişnuieşte puţin câte
„Este o mamă cu fiica sa. Fiica era pe cale puţin cu mediul exterior, în orice caz, căci în
să se joace cu o păpuşă şi mama a chemat-o să-i interior se simţea destul de singură. Apoi ea va
povestească o istorioară. Mica fetiţă nu are chef pleca, deoarece preferă să nu rămână."
să asculte, ea visează la... călătorii, la viaţa sa de Planşa 16 (albă):
mai târziu, şi în final ea va reveni cu picioarele pe „Iată o mică veveriţă care trăieşte în
pământ şi va fi obigată să asculte istorioara pădure. Există multă zăpadă. Apoi ea sare dintr-
mamei.* o ramură în alta pentru că nu se opreşte din a
Planşa 9 GF: căuta mâncare. Apoi ea întâlneşte oameni care
.... (perplexă) A fost un bal şi apoi o se plimbă şi care o iau cu ei. Veveriţa este foarte
tânără fată (cea de jos) a avut o decepţie, eu nu fericită acolo jos, toată lumea se ocupă de ea,
ştiu, ea s-a supărat pe ceva, atunci ea a fugit, toată lumea o iubeşte mult. Apoi ea a uitat viaţa
şi după ea este următoarea care încearcă .ia o pe care a dus-o înainte, fiind bine aprovizionată.
ajungă din urmă, poate pentru a discuta ... Apoi, în Apoi, într-o zi, ea îşi termină promenada şi se
final, ea va reuşi să o ajungă, şi cealaltă se va reîntoarce în pădure cu oamenii. De fiecare
înfuria. Aceasta-i va cere să o lase să fie singură, dată, în timp ce ea fuge, îşi aminteşte de toate,
şi atunci va avea loc o dispută între ele. Ea ar iar oamenii foarte nefericiţi nu pot înţelege
putea fi geloasă sau ..." acesta hotărâre."
80 81
Int. i protocolului T.A.T. Testul Tematic de ApercepQe (studiu «fie)
După cum va rezulta din cele de mai jos, — Registrul preoedipian rămâne foarte activ
interpretarea T.A.T.-ului este realizata de C. Chabert în elaborarea unor povestiri, punând în
(1987, p. 73-74), cu un deosebit spirit de fineţe, evidenţă importanţa angoaselor de
pe baza grilelor de nuanţă psihanalitică separare şi indispensabila lor provocare,
propuse de V. Shentoub şi R. Debray. Redăm, in înfruntarea cu imaginea matemală pare
cele ce urmează, interpretarea protocolului posibilă în mod superficial, în măsura în
T.A.T. al subiectului ML, 18 ani, diagnostic: care ea permite exprimarea ranchiunii
nevroza isterică. asociată revendicărilor clar formulate. Dar,
Protocolul T.A.T. este incontestabil de mai profund, imaginea matemală nu poate fi
factură nevrotică. Registrul problematicii, cu adevărat atacată. Ea este protejată printr-o
calitatea povestirilor, configuraţiile defensive idealizare solidă, care garantează în acelaşi
stau mărturie, cu o concordanţă şi cu o timp narcisismul subiectului. Dacă retragerea
omogenitate rară, pentru diagnosticul de narcisică este posibilă, se asigură o funcţie
nevroză isterica. Practic, sunt reprezentate toate pozitivă de releu în relansarea dinamicii
procedeele de tip labil: afectele sunt masiv dorinţei. Aceasta rămâne tributară unei
exprimate şi puse în lucru, investind orice scheme modulate prin reprezentările relaţiilor
abordare a materialului, oricât de descriptive ar fi precoce cu obiectul. Se observă, într-adevăr,
planşele, dramatizând situaţiile sau conferindu- repetiţia aproape inevitabilă a unui lanţ
le un aer teatral. Punerea în scene relaţionale asociativ, ca parte a exacerbării dorinţei şi
ţine seama de intensitatea conflictelor realizării ei magice, imaginative, fără ca o
intrapsihice, în confruntare permanentă a veritabilă satisfacţie să poată aduce o bucurie
dorinţelor contradictorii şi necesitatea liniştitoare. Foarte repede, restricţia intervine
„happy-end"-ului permit realizarea magică a în inhibarea plăcerii şi trezirea excitaţiei cu
dorinţei. pomirea-revenirea permanentă a dorinţei la
Dramatizarea este accentuată prin apărare şi a apărării la dorinţă.
centrarea pe act ^ r>f salturile povestirilor. în b) F., 22 ani, sex masculin,
sfârşit, ei-oti^r^ relaţiilor \ y;vgnează diagnostic: nevroză obsesivă. Vine la consult
toate povestirile, traversând un simbolism ' pentru conduite obsesionale foarte grave care nu au
insparent, ca mărturie a mecanismelor de fost înlăturate, în pofida unei spitalizări
refulare. îndelungate în serviciul de psihiatrie unde a urmat un trata-
Asociate la aceste procedee, se ment cu neuroleptice.
descoperă câteva conduite rigide, care subliniază în urma acestei spitalizări, părinţii decid
în plus caracterul nevrotic al funcţionării să ceară un consult psihologic, deoarece F. a
(mintale - n.n), dezvoltând dimensiunea renunţat în mod progresiv la orice activitate şi
intrapsihicâ a conflictului şi diferenţierea clară în special la studiile sale, care au fost strălucite
a unui spaţiu intern constituit ca atare. Totuşi, până la îmbolnăvire. Examenul psihologic a
acestea sunt procedee care reievâ inhibiţia, ce fost cerut pentru confirmarea diagnosticului de nevroză
îngreunează funcţionarea psihică: ele pun in obsesivă, înainte de a se decide o
evidenţă existenţa apărărilor fobice, utilizate psihoterapie analitică, ce părea indicată din
în special pentru a lupta contra angoaselor de punct de vedere clinic.
tip pregenital; faţă de acestea, se Redăm, mai Jos, protocolul T.A.T. al «cestui
mobilizează, de altfel, conduitele narcisice, şi subiect (după C. Chambert, 1987, p. 84-87).
printre ele, mai ales idealizarea. Planşa 1:
Problematica povestirilor urmează „Poate fi vorba de un băiat care a
îndeaproape modalităţile configuraţiilor adormit în timp ce lucra cu vioara sa. El sade
defensive: şi a adormit de oboseală, fiind sătul până în
— Registrul oedipian este clar abordat într-o gât de instrument, de vioara sa. Când eu i-am
conflictuaiizare vivace, uzând de mecanisme spus să lucreze cu instrumentul său pentru
de apărare ..:-A.->ive, precum întreruperea (scotomul), a se pregăti pentru curs, eu nu ştiu dacă
pentru a evita o cuairuntare foarte dureroasă cu dumneavoastră a-ţi înţeles ceea ce am dorit
apropierea, bazată pe libidou, a cuplului: eu să spun. El a pus instrumentul şi de
aceasta reînvie reprezentări insuportabile, oboseală a aţipit."
despre care se poate crede că sunt, totuşi,
afectate în cadrul unei căutări masochiste a 83
excitaţiei şi în cadrul frustrării.
s:
Testul Tematic de Ai ific)
Plan soţul se
şa 2: pregăteşte
„în să plece,
această pare destul
planşă este de decis,
un contrast după alură,
între cele şi soţia lui îi
două spune: tla
personaje revederei.
din planul Aceasta se
secund - petrece
bărbatul şi dimineaţa,
femeia care lui îi spune
sunt pe la revedere
câmp, şi şi în
apoi din acelaşi
primul plan timp este
- fata care tentată
pare o puţin sâ-1
orâşeancâ. reţină. Ea
Bărbatul nu va reuşi,
este pe cale deoarece el
să înceapă pare foarte
lucrul cu decis.
calul său, Scena s-ar
iar femeia îl situa prin anii
aşteaptă. '50-'60.
Cele două Aşa pare
personaje după
se coafura
integrează femeii, mai
în gravură, precis anii
câmpul cu '50.*
calul, Plan
pământul şi şa S:
mai departe „Se
la malul pot imagina
mării peisaj două
din lucruri:
Bretania, ceea ce se
de vede şi
exemplu. ceea ce nu
Pe de altă se vede. în
parte, în ceea ce
prim plan, priveşte
studenta fotografia,
care are este vorba
cărţi sub de o
braţ şi care femeie
pare a fi la care
marginea iscodeşte
unei ceva, şi
şosele, care este
aşteptând pe punctul
trecerea a de a
nu se ştie interveni,
ce, poate fi până acum
un stând în
automobil, spatele
autocar sau uşii,
autobuz, nu ascultând.
se ştie." Poate fi o
Plan mama care-
şa 3 şi surprinde
BM: fiul sau o
„Ace femeie care
asta îşi
reprezintă surprinde
un copil soţul pe
care plânge cale să
... Două aibă o
posibilităţi: legătură
fie un copil telefonică,
care plânge de
cu capul exemplu,
aplecat pe cu o
o bancă, fie metresă,
un personaj de
care pare a exemplu, şi
adormi această
lângă o femeie va
poartă pe interveni
care nu a pentru a
apucat să o pune capăt
deschidă; acestei
se disting iegături şi,
chei pe probabil,
pământ. Ar se va
putea fi, la fel, supăra.
vorba de un Ceea ce mă
prizonier în face să mă
celula sa." gândesc la
Plan o legătură
şa 4: telefonică
„Este este
vorba de un decorul
cuplu, de ■■■-.merei:
doi soţi, de birou sau salon."
exemplu; Planş
a6 Plan
BM: şa 7
„Incâ BM:
o dată este „De
vorba de o această
mamă şi dată este
un fiu. vorba de
Mama : un tata şi
nveste pe un fiu şi
fereastră şi tatăl
fiul său spune
vine pe câteva
urmă şi va lucruri la
anunţa o ureche
veste fiului său,
destul de şi aceasta în
tristă, de timpul unei
care mama reuniuni la
nu are care sunt
cunoştinţă prezente mai
la ora multe
aceea persoane.
Moartea Acesta este
cuiva sau motivul
un eşec pe pentru care ei
care ea 1-a vorbesc
suferit." încet,
şoptit. El
face o
remarcă
asupra a
ceea ce ar
putea să fi
spus alte
persoane
prezente."
Plan
şa 8
BM:
„Este
vorba de
un vis, un
vis cu ochii
deschişi, al
unui băiat.
Dar ce
visează el?
Ar putea fi
vorba de doua
lucruri, fie o
tortură
aplicată
cuiva, fie o
autopsie. în
ipoteza
autopsiei:
student în
medicină
care învaţă
prima sa
autopsie şi-
şi
imaginează
ceea ce se va
petrece legat
de aceasta. în
ipoteza
torturii, poate
fi vorba, de
exemplu, de o
răzbunare
la care
visează
tânărul.
Totul
depinde de
vârsta
tânărului,
copilului:
răzbunare
contra unui
profesor."
Plan
şa
10:
„Ne
putem
gândi la
doi părinţi
care se vor
uni în
durerea lor
după
pierderea
unui copil.
Sau poate
fi un cuplu
pe punctul
de a se
separa şi
care-şi
spune Conan
adio." Doyle. O
Plan lume
şa populată de
11: animale
„Vede uriaşe."
re aproape Plan
de coşmar. şa
Un peisaj 13
de munte MF:
foarte „Este
dezolant, cu vorba de un
roci. Un om om în faţa
care fuge, pe unei
un pod, muribunde,
urmărit de care era la
păsări căpătâiul
gigantice, muribundei
un fel de , care va
păsări muri, de
preistorice. altfel,
Am imediat.
impresia că Care ar fi
podul se raportul,
termină relaţia, cu
într-un această
perete muribundă
stâncos ? Nu ştiu.
abrupt şi Poate fi a unui
în fiu, în raport
consecinţă cu mama sa,
omul va fi caz în care
înghesuit în ţinuta
această femeii este
închidere şi şocantă,
va fi dar, pe de
devorat de altă parte,
animalele beubatul pare
care-1 mai tânăr în
urmăresc. raport cu
Se disting, femeia şi
de altfel, este dificil
dinozauri, să ne
reptile gigante, imaginăm
de o parte şi că este un
de cealaltă cuplu, deci
a muntelui. este vorba
Pânze de de un fiu in
păianjen raport cu
uriaşe între mama sa.
cei doi Ambianţă
pereţi ai destul de
muntelui. morbidă.
Vedere care Moartă
mă face să după o
mă boală, pare
gândesc la destul de
«Lumea slăbită."
pierdutât,
roman de 85
VasOe Preda
Tesbâ Tematic de Aperctppt (studiu monografia

Planşa 19: procedeele rigide subliniază caracterul


intrapsihic al conflictului şi funcţionarea
„O, la, la! Este un peisaj de iama, şi mai efectivă a primei şi celei de a doua topici.
precis o casă acoperită de zăpada. Cele două Prezenţa foarte importanta a procedeeJpr labile
ferestre sunt luminate, în sfârşit, se pot vedea se dezvăluie mai ales în extrema dramatizare a
câteva lucruri care sunt luminate şi această situaţiilor, care ţese elaborarea povestirilor
luminozitate se detaşează pe un peisaj destul într-o dinamică vie; de altfel, erotizarea
de sumbru." relaţiilor şi simbolismul transparent stau
Planşa 16 fatbă): mărturie impactului sexual al problematicii* şi
„Este uşor ... în general, aceste fotografii posibila sa traducere prin activitatea de
diferite îmi inspiră mai ales imagini extrase din simbolizare.
vise. Poate fi un vis de-al meu. Eu mă găseam Recurgerea la inhibiţie este mai discreta:
lângă o biserică, se vede o biserică şi un se găseşte în trasee atunci când conflictele
personaj alături; în această împrejurare, în vis sunt puternic exprimate şi se ajunge într-un
ar fi Vorba de mine şi de alte personaje, care impas care nu permite formarea unui compromis;
după ce m-au urmărit în jurul acestei biserici sau, la fel, atunci canid se anunţă mişcările
au reuşit să mă încercuiască, să mă ţintuiască depresive, conduitele narcisice încearcă si, umple
într-un colţ. Ele au început să-mi micşoreze breşele.
capul la mărimea unei portocale, cum făceau în sfârşit, procesele primase apar regulat în
indienii. După o asemenea sentinţă, eu am acest protocol, în special pe parcursul
avut o ciudată senzaţie dezagreabilă şi m-am temelor brutale, crude, şi mai ales a
trezit în acel moment. Când m-am trezit am reprezentărilor bogate. Ele nu releva
avut impresia că mi s-a micşorat talia. Se poate niciodată apariţia proceselor arbitrare de
reprezenta această scenă într-un mediu destul de gândire, ci relevă debordări fantasmatice şi
sumbru. Eu am ales acest vis deoarece este morbid, pulsicnale care inunda, in mod tranzitoriu, strategiile
după cum am resimţit imaginile sumbre, triste, defensive.
ca extrase din vise sau coşmaruri." Problematica degajată din protocol ţine
Interpretarea protocolului T.A.T. al subiectului F. seama de acuitatea conflictului oedipian în
(după C. Chabert, 1987, p. 87-89) dubla sa valenţă - pozitivă şi negativă - punând
Protocolul T.A.T. este foarte bogat, în lumină dificultăţile alegerii identificării.
mărturie a unei activităţi fantasmatice intense şi Pregnanţa dorinţelor incestuoase fragilizează
a unei lupte importante pentru a încerca sa mecanismele de refulare, presiunea lor
includă producţia într-un sistem de antrenând uneori slăbiciuni în capacităţile
funcţionare în care mentalizarea este atitudinale ale eului.
dominantă. Extrema erotizare a agresivităţii
Organizarea defensivă pune mai întâi subliniază incidenţa majoră a sadismului în
în evidenţă utilizarea privilegiată a sexualitate, redând cu dificultate integrarea
procedeelor rigide, susţinute prin mecanismele genitalităţii în intricarea puternică a plăcerii şi
nevrotice de tip obsesional: descrierile, ataşarea a morţii.
de detalii, perspectiva temporo-spaţialâ, care Intensitatea scenariilor incestuoase
se referă, global, la luarea în seamă a generează o culpabilitate pe măsura sa,
realităţii obiective sare vine să facă o foarte invalidantă, dezvăluită prin fantasme de
contrapondere presiunilor fantasmatice parti- castrare atât de active, încât orice investire
culare active. Recursul iterativ la procedeele susceptibilă' să aducă o primă plăcere este
susţinute de îndoială, permit exprimarea, de supusa unei frământări drastice.
fiecare dată, e expresiei de dorinţă şi a celeir de Recurgerea la inhibiţie oferă un releu
apărare. Ambivalenţa apare în alternanţa i :tre posibil, dar blocat o dată cu realizarea dorinţei şi
reprezentările bogate, hrănite de forţe a gândului. Totuşi, aceste situaţii de criză sunt
pulsionaîe ■-?■ .siderabile, şi formaţiunile temporare, mişcările vieţii rămânând până
reactive care încearcă să le cerească. acum prevalente.
Izolarea r-istituie unul din mecanismele majore ale Ansamblul elementelor aduse prin analiza protocolului
funcţionării psir„ t, demonstrând aceeaşi T.A.T. coroborează şi completează pe cele
dezbinare între exprrsia puisionaiă si degajate prin analiza protocolului Rorschach
culpabilitatea care i se ataşează. Astfel, al acestui subiect, realizată de
86 87
Testul Tematic dm Ai
C. Chabert. Câmpul nevrotic al funcţionării t (studiu monografic)
psihice se relevă clar, prin aceleaşi ceea ce o supără...; nu a fost niciodată
argumente: natura intrapsihică a conflictului, sociabilă, îşi doreşte societate, dar nu şi-o
funcţionarea efectivă a primei topici, poate asigura .... are deficit de compasiune
simbolizarea, dramatizarea. ...; îi place foarte mult la ţară, acolo îşi poate
Diagnosticul de nevroză obsesivi este valida mai mult calităţile."
întărit prin tipul de organizare defensivi pus la punct, Pentru a înţelege drama actuală a
prin registrul problematicii, precum şi prin părinţilor, menţionăm doar faptul că M.T. este
particularităţile sale. Mecanismele de singurul lor copii, crescut la bunici până la
apărare sunt cele analizate clasic în termenii vârsta de 3 ani.
mecanismelor de apărare obsesionali Redăm, în cele ce urmează, protocolul
(izolare, formaţie reacţională, îndoială), T.A.T. al subiectului M.T. Acest protocol este
păstrând, totuşi, un nucleu isteric foarte puternic. ilustrativ şi pentru faptul că chiar şi din povestirile
Conflictul oedipian rămâne deschis în scurte realizate de un subiect, se pot desprinde
privinţa unei alegeri identificatoare simptome relevante pentru profilul psihic şi
primejdioase şi se manifestă o mânuire conduita acestuia. Deci, rezultă că Murray nu
pulsională a cărei gestiune este uneori avea dreptate atunci când spunea că
precară, înscriin-du-se însă întotdeauna într-o povestirile sub 150 de cuvinte nu merită să
dialectică vie a libidoului. fie interpretate.
Serial
7.2. Anali** unor cazuri din Planşa 1:
investigaţiile proprii Ji primit o vioară. Acum o contemplă şi în
Pentru ca cititorul să poată face o viitor să zicem că va cânta."
paralelă între interpretarea T.A.T.-ului prin Planşa 2:
prismă predominant psihanalitică cu alte Jista ce face aici? ... Nu ştiu ... ce fac ăştia
modalităţi de interpretare, de nuanţă relativ aici? ... îîî, să zicem că-i o profesoară care vine
eclectică, prezentăm în continuare câteva într-un sat ... şi care descoperă nişte persoane
cazuri analizate de noi. în aceste analize de cazuri, am total dezagreabile şi care continuă totuşi să
încercat o întrepătrundere a principalelor rămână aici."
criterii de interpretare elaborate de Murray, Planşa 3 GF:
Rapaport, Schafer, Bellak, Piotrowski, Shentoub, „într-un beci, e o persoană care a fost
precum şi apelarea la elemente ale închisă într-un beci...vrea să iasă... şi nu
interpretării cognitive a povestirilor T.A.T. poate..."
Pentru primele două cazuri, redăm în Planşa 4:
întregime şi protocoalele T A.T. ale subiecţilor ,Asta-i Sofia Loren? Cam aşa... Să zicem
examinaţi, iar pentru celelalte două cazuri, că cei doi s-au certat! El a venit de la o călătorie
redăm, din universul povestirilor subiecţilor lungă, de unde ei nu i-a trimis nici o veste. Ea
examinaţi cu T-A.T.-ul, doar exemple ilustrative pentru nu mai vrea să-1 primească înapoi. El se
diversele simptome degajate prin analiza povestirilor T.A.T. pregăteşte să plece şi atunci ea nu mai vrea
a) M.T., 16 ani, sex feminin, elevă, este să-1 lase."
adusă la consult psihologic de mama sa, Planşa 5:
datorită unor conflicte în relaţiile dintre „O persoană care descoperă într-o casă
această elevă şi părinţi, dar mai ales datorită o cameră închisă, unde nu reuşeşte să
ameninţărilor verbale că se va sinucide. Opinia pătrundă până la urmă. Este mirată de ceea
mamei despre conduita şi activitatea elevei ce găseşte acolo. Altceva o priveşte pe ea, eu
M.T. relevă, de fapt, şi motivele examinării: .... nu mai ştiu."
este neascultătoare, rebelă; tot ce-i spunem Planşa 6 GF:
nu este bine ... face crize de nervi, ne ameninţă că se „Două persoane care discută. Au avut
sinucide; ... nu finalizează nimic ... îşi dă seama de încheiat o afacere... şi ea nu este de acord
că nu poate, că nu va reuşi la şcoală; este mai cu ceea ce propune el şi ajung să se certe. în
lentă, mai leneşă; este complexată, inclusiv final ea câştiga, afacerea se încheie cum vrea
de fizicul ei ... ; la învăţătură se află mai la ea."
coadă,
89
88
Vaste Preda ; : Testut Tematic de AperctpQe (atudm
Planşa 7 OF: monografia
„O fetiţa cu mama ei; ea priveşte o Planşa 18 GF:
pâpuşâ şi se gândeşte la persoana care i-a .Marna îşi găseşte ultimul sprijin, fiica ei,
adus-o, în timp ce maică-sa se chinuie sâ-i căzută pe scara şi moarta."
citească ceva." Planşa 19:
Planşa 8 GF:
„A fost o servitoare pe moşia unui conte, „Un vapor îngheţat în mijlocul unor
a fost dată afara odată cu ceilalţi servitori şi aizberguri."
momentan se gândeşte ce să facă." Planşa 20:
Planşa 9 GF: „Un om trecea pe lângâ gard, liniştit. La
.Curioasă treabă... Nu ştiu... Nu văd ce un moment dat auzi: «Cu verde-n sus! Cu verde-n sus!».
face! O persoană care fuge." Mai merse puţin şi auzi acelaşi lucru. Decise să
Seria «n-a se urce pe gard şi sâ vadă ce este. In spatele
Planşa 10: gardului se afla o trupă de miliţieni ce plantau
„Doi care au fost despărţiţi mult timp şi se brăduţi, în timp ce şeful lor dădea indicaţii: «Cu
întâlnesc. Pur şi simplu din greşeală se verde-n sus!, Cu verde-n sus!». In momentul
întâlnesc şi sunt tare bucuroşi." m care se lăsa înserarea şi conteniră lucrul,
Planşa 11: şeful lor, sfârşit de efort, după ce uriaşe o zi
.Stăpânul unui conac înnebuneşte şi întreaga, se înapoia spre casa pe strada
dă foc pădurii ce înconjura moşia lui. Nişte neluminată, cu mâinile în buzunar şi chipiul
drumeţi, văzând focul, se grăbesc să ajute la picat pe un ochi. Ajuns acasă se culcă. In timp
stingerea focului." ce dormea, nevasta îl auzi strigând cu
Planşa 12 GF: disperare: «Cu verde-n sus!»."
„Moartea, pentru a atrage în mrejele Planşa 16 (albă):
sale un tânăr, ia înfăţişarea unei tinere „începutul a orice porneşte de la 0."
frumoase." Profilul psihic al subiectului M.T.
Planşa 13 GF: elaborat pe baca Interpretării povestirilor
„Soţul, gelos pe tânăra lui soţie şi T.A.T.:
crezând că £1 înşeală cu altul, pătrunde în Inteligenţă verbală dezvoltată.
iatacul ei şi o omoară, iar apoi, dându-şi Imaginaţie stranie, de tip obsesiv. Idei obsesive
seama de greşeala făcută, regretă." legate de moarte. Agresivitate verbală şi
Planşa 14: emoţională, agresivitate materiala şi fizică.
.Un aventurier ajunge, rătăcindu-se Se pare că agresivitatea emoţional-verbalâ
printr-o pădure, într-un loc pustiu, în mijlocul rezultă dintr-un spirit de opoziţie, îndeosebi
căruia e un castel. Fiind obişnuit cu misterele, faţă de persoane de sex feminin (mama?).
pătrunde în el şi se învârteşte o zi întreagă Dorinţă puternică de a câştiga duelurile
acolo şi într-un sfârşit ajunge într-o încăpere verbale din cadrul certurilor purtate. Discuţiile
mare, în care lumina venea printr-o singură şi relaţiile afective cu mama par a fi reci,
fereastră. Deschizând fereastra observă că în glaciale. In general vrea sâ scape de sub
jurul lui nu era nimic, parcă ar fi plutit, influenţa părinţilor, să fie independentă,
undeva, pe un nor." singură. Opoziţia faţă de părinţi pare a se
Planşa 15: generaliza şi în raporturile cu alte persoane.
.Singurul om ce-a mai rămas pe lume Simte o stare conflictuală (ideo-afectivă)
când totul e numai un cimitir." din care nu ştie cum să iasă. Manifestă
Planşa 17 GF: ambivalenţă afectivă, labilitate afectivă,
„O tânăra, rămasă singură în urma precum şi o indecizie foarte accentuată în
unui accident, stând lângâ casa locuită raport cu acţiunile pe care trebuie sâ le facă.
astăzi numai de ea, se gândeşte la cum era ţelurile de viitor sunt neconturate. Tendinţă
înainte acolo, sub razele aceluiaşi soare." spre fabulaţie şi reverie, în detrimentul
desăvârşirii acţiunilor începute sau proiectate.
Fire demon-strativă-isterică.
întrucât subiectul M.T. a fost examinat şi
cu alte probe psihologice de către specialişti
experimentaţi în utilizarea acestora (H.
Pitariu, S. Tăciulescu), redăm în continuare
90
Tcataâ Tematic de, \fiti
interpretări sarcastică,
le realizate agresiva,
de aceşti nonconfor
psihologi la mistâ,
probele: CPI ceea ce se
şi Ac-ref. explică prin
Pentr {aptul că
u cititor, deşi
sperăm să cunoaşte
fie normele
interesant sociale,
ă totuşi nu
comparare se poate
a stăpâni să
trăsăturilor încalce
profilului unele
psihic al dintre ele.
subiectului Are un au-
M.T. tocontrol
relevate slab.
pe' baza Dezechilibr
probei ul ei psihic,
T.A.T., CPî şi de altfel nu
Ac-ref. . prea grav,
Profihil se explică
p«ibJca prin
l«ub*ec timiditate,
tuluiM- nevoie de
T. autoafirma
elabora re
t pe neînplinită,
baxa v-j-stă
CPI: critică.
Perso Autoperce
nalitate pţia ei este
contradict delormată:
orie, care- se vrea cu
şi toate
exagereaz calităţile
ă problemele specific
personale. Voit feminine,
sau nu, dar, de
subiectul fapt, este o
percepe fire supă-
realitatea nu râcioasâ,
aşa cum labilă,
este, ci pesimistă,
aşa cum încăpăţâna
ar dori să tă,
fie manifestân
aceasta. d adesea
Este accese de
sensibilă, furie.
retrasă, Inteli
timidă, genţă
nehotărâtă normală
(eu slab), (confirmat
are puţine ă şi de CI-
contacte Raven
sociale, dar =115), dar
doreşte să puternic
pară afectată
energică, de
deschisă, dezechilibr
dominantă, ur
agresiva, emoţional.
sâ-şi Activitate
demonstre intelectual
ze ă
inteligenţa. superficial
Dă foarte ă,
mare dezordona
importanţă tă,
opiniilor comoditat
exprimate e, lipsă de
de alţii conştiincio
despre ea. zitate şi de
Are un persevere
complex.de nţă.
inferioritat Profil
e, dar este ul psihic al
convinsă subiectului
că dispune M.T.
de elaborat pe
resursele but probei
necesare Ac-ref
pentru a-1 (creată de
depăşi. B. Zârgâ,
încearcă 1978):
sâ-şi Subi
rezolve ectul
problemele manifestă
(conflictele, o
tensiunile) reactivitat
pe o cale e psihică
argumenta mare,
tivâ, manifestat
revendicati ă pe de o
vă, parte prin
receptivita se
te, raportează
sensibilitat la ea într-un
e, mod foarte
vioiciune, feminin.
capacitate Virtual, este o
de a se fire caldă,
impresiona cu o mare
, şi pe de capacitate
altă parte de a iubi,
prin dar
excitabilit această
ate, capacitate
iritabilitat în prezent
e, reacţii este
de „scurt- dominată
circuit". de un
Tendinţa egocentris
puternică m
de a puternic.
savura, de Nu depune
a simţi efortul
plinătatea necesar
vieţii pentru a-1
reduce înţelege pe
capacitate altul. In
a relaţiile
subiectului interperson
de a ale,
renunţa la prezintă o
satisfacere lipsă de
a compasiun
imediată e şi o
a unor capacitate
trebuinţe. scăzută de
Nevoia de dăruire. Nu
performan renunţă,
ţă, de sau cu
autorealiz greu
are, renunţă la
simţul interesele
datoriei şi şi la
al comoditate
responsab a ei. Are o
ilităţii sunt accentuată
reduse. In nevoie de
activitate dragoste,
manifestă pe care nu
capriciozit numai că o
ate şi maschează
comoditat , dar
e. M.T. este încearcă
cochetă, chiar să-i
foarte convingă
preocupată pe cei din
de sine. jur de
Reflecta indiferenţa
viaţa şi ei afectivă.
Toleranţă
92 redusă la
frustrare,
labilitate
afectivă,
agresivitate
, deficit de
voinţă.
Dorinţa de
emancipare
şi nevoia
de
independe
nţă sunt
trăite mai
mult pe
plan
imaginar-
verbal
decât pe
cel
acţionai.
Dorinţa ei
are ca
obiect
atributele
de
suprafaţă
ale
autonomie
i, nu şi cele
de
conţinut,
ale căror
dobândire
necesită
efort
voluntar
susţinut.
Aceeaşi
constatare
se impune
şi în
privinţa şi frica
tendinţei provocată
sale spre de
valori, conştiinţa
nevoii sale incapacităţ
de a avea ii de
succes şi satisfacere
de a fi - la nivelul
apreciată. dorit - a
Discrepanţa trebuinţelor
dintre sale de
planul afiliere, de
dorinţei şi afecţiune,
planul de succes,
realizării, de a fi
generează admirată,
la M.T. o precum şi
afirmare a
reactivă de trebuinţei
sine, spirit sale de
de opoziţie, independe
susceptibili nţă.
tate, Pe
tendinţă de baza
neacceptar consilierii
e a normei psihologic
şi a e a
autorităţii. familiei şi
Din a
cele de psihoterap
mai sus iei urmate
rezultă că de
trăsăturile subiectul
de M.T.,
personalitate insatisfacţ
relevate prin iile
administrarea emoţionale
celor trei şi cortegiul
probe se lor negativ de
suprapun, simptome
în mare adiacente s-
măsură. au atenuat
Confruntar în mare
ea măsură.
profilelor b)
psihice R.C., 18 ani,
obţinute elev, clasa a
pledează Xl-a, vine la
pentru consult
validitatea psihologic
de conţinut însoţit de o
a celor trei rudă,
instrument întrucât, în
e de ultimul an
investigare a simţit o
a stare
personalită tensională
ţii (T.A.T., şi o
CPI, Ac- tendinţă
ref). Prin imperioasă
intermediul ,
celor trei nestăpânit
probe, ă, de a
scopul pleca de
examinării acasă,
psihologice a ceea ce a
subiectului şi făcut de
M.T. a fost mai multe
atins: sursa ori,
tensiunilor, a mergând
conflictelor, chiar şi în
sursa alte oraşe,
inadaptârii unde
familial* şi stătea
şcolare, se pentru
găseşte în câteva zile
insatisfacţii la rude
le
emoţionale 93
Testul Tematic de Ai
şi prieteni. Părinţii s*i sunt intelectuali, mi-e puţin cunoscută, pare din filmul «Felix şi
tatăl deţine o funcţie de conducere, este Otilia». Femeia parcă vede ceva înăuntru care
mereu ocupat, petrece puţin timp in familie. o miră. S-ar putea să... Nu!... O veioză şi o
Acasă este autoritar, distant şi rece. vază pusă pe masă. Ciudat! nu-mi place cum e
Mama lucrează, şi totodată se ocupă de aranjată camera. Pare o mamă. Nu-i disting
problemele casnice. Mama este' gura... să-i observ..."
hipersensibilă, cu tendinţe nevrotice - este Planşa 6 BM:
iritabilă şi inegală in relaţiile cu băiatul. „Un fiu şi o mamă. El are necazuri,
Acest comportament se datorează, în parte, probabil. Mama este mirată. Pare că a venit
labilităţii sale neuro-vegetative şi vieţii sale lipsite să-i ceară ajutor mamei. Sau amândoi au
de bucurii, dar mai ales faptului că soţul o nevoie de ajutor. Au o durere mare. El ţină
neglijează. Subiectul R.C. a fost singur la pălăria în mână. Pare dărâmat. Din moment în
părinţi până la vârsta de 15 ani, când mama sa a moment pare că ea se întoarce spre el. El pare un
născut o fetiţă. De la acesta vârstă, om inteligent. Dânsa e o bătrânică simpatică şi
subiectul nu-şi mai ascultă mama, nu se mai bună."
poate concentra la activităţile şcolare, devine un Planşa 7BM:'
elev dificil, repetă clasa a Xl-a, este transferat „Doi bărbaţi. Unul în vârstă, altul tânăr.
la un alt liceu, unde ocupă o poziţie socio- S-ar putea să fie tatăl şi fiul. Nu prea disting
metrică periferică în cadrul grupului şcolar. Iată nimic pe chipurile lor. El priveşte înainte. Tatăl,
cum percepe el mediul familial: „Viaţa în familie dacă e tatăl, priveşte spre el. Poate fi altcineva."
e nedreaptă, nu găsesc sprijin, nu se respectă Planşa 8 BM:
dorinţele mele, interesele mele nu au ecou, mi „Un om trântit pe jos. Femeie parcă. Un
se fac prea multe observaţii şi critici, nu sunt tânăr în prim plan şi o bătrână şi un copil mai
ascultat şi înţeles, nu mă respectă, nu sunt deloc departe. Bătrâna ţine ceva în mână. Nu
prieten cu tata, nu mă solicită cu nimica, nu simt că disting. E aplecată şi-i atinge cu un obiect
sunt un membru al familiei". El le cere frecvent abdomenul. Tânăra parcă suferă. Operaţie?
părinţilor: „Să mă acceptaţi aşa cum sunt, altfel Omor? Ce rost mai are tânărul din primul
plec, nu-mi sunteţi indiferenţi, deci rămân, plan? Ciudat!"
rămân dacă ma ajutaţi şi mă iubiţi". Planşa 9 BM:
în cele ce urmează redăm, în extenso, „Nişte ţărani se odihnesc. Iarbă pe jos.
protocolul cu povestirile T.A.T. realizate de subiectul Parcă stau în soare, nu la umbră. Sunt unii
R.C.: peste alţii. Par obosiţi, istoviţi. Au muncit la
Serial câmp şi acum se odihnesc. Se vor trezi şi vor
Planşa 1: munci din nou."
„Un copil stă la masa de lucru, probabil Planşa 10:
învaţă; e seară, el este concentrat, probabil că „Un bărbat şi o femeie. Tandreţe. Relaţiile
nu este acasă. Pare obosit. Nu ştiu ce-1 dintre ei... nu-mi dau seama... Ar putea să
aşteaptă." fie... Nu, nu!... Se iubesc! Cred că sunt soţ şi
Planşa 2: soţie, cred că sunt căsătoriţi. Ceva liniştitor,
„Ciudaţi Două femei, parcă sunt şi nişte ceva liniştit..'."
piramide în zare; mult soare. Foarte ciudat Seria a Ii-a
sunt îmbrăcate. Una pare studentă. Parcă se Planşa 11:
uită la un tablou. Dungile albe nu ştiu ce „Doi alpinişti în lumină urcă pe o stâncă.
reprezintă. Un cap de cal. Cam absurd." O cascadă; un lac; o.pădure ecuatorială drept
Planşa 3 BM: în faţă. Nu e înaltă cascada pentru că apa nu
„Un om care suferă. Dar nu ştiu cum, fizic are stropi. Probabil sunt doi exploratori. Nu
nu pare să sufere. Parcă-i, totuşi, cocoşat. Nici cred câ-s... gen sportiv..., nu cred că-s biologi."
o impresie nu degajă." Planşa 12 M:
Pianşa4: „Un bărbat şi o femeie. Femeia culcată...
„O imagine dintr-un film romantic, parcă. (pauză mai mare). El vrea s-o mângâie. Ea stă
El vrea să facă ceva şi ea nu-1 lasă." foarte liniştită. Parcă i-a
Planşa 5: 95
„O femeie deschide uşa. Pare dintr-un...
Imaginea 94
Testul Tematic de Ap
surprins cineva când voia să o mângâie. Ea pare Planşa 16 (albă):
foarte distrusă; o fi avut un eşec sau o deziluzie ,Vâd nişte dealuri. O pădure de stejari... o apâ,
puternică. Ceva ce... El multă grijă arată, multă nu-mi dau seama, lac sau... E foarte cald. Sunt multe animale.
tandreţe. El e cuprins de un sentiment de iubire. Este Firesc spus, în stânga e pădurea. Cerul e senin. Nu
ceva între ei... în orice caz! Ea probabil va izbucni în este nici un om... şi o mare, valuri, şi nisip la
plâns. Pare o femeie foarte inteligentă şi sensibilă. orizont. Un miros sărat. Oameni nu sunt. Curios! Jos
Ambianţa este sărăcăcioasă. Parcâ-i ceva din e întunecat, ceva roşu, un soare, în prim plan e
veacul trecut ... artişti ... îmi sugerează o imagine lumină, animalele, pădurea, şi-n planul doi marea.
dintr-un film." Atâta."
Planşa 13 MF: Pe baza analizei şi interpretării povestirilor
„O femeie stă jos. Am impresia că e T.A.T. am realizat următorul profil psihic al subiectului
sugrumată. El... Nu-i vine să creadă. Parcă are mâna R.C.:
murdară cu sânge. Da!... Parcâ-i un scriitor care şi- Elevul R.C. se caracterizează prin: trebuinţa
a ucis amanta. Cred că o să se predea justiţiei." de afecţiune, care adesea este mascată şi care,
Planşa 14: de fapt, este nesatisfăcută de mediul său actual
„Un bărbat stă la fereastră. Pare un imobil (familial şi şcolar), ceea ce explică şi
foarte vechi. Clădire veche. Se uită spre soare, spre susceptibilitatea, impulsivitatea, unele tendinţe
lumină. Atât." agresive şi egocentrismul său. R.C.
Planşa 15: problematizează totul - îndeosebi problemele legate
„Un dictator! Un fanatic! O răutate! O bestie! de dragoste şi de familie. Este distimic, lipsit de elan
Un ipocrit! Un prefăcut! E ceva simbolic în crucile astea. îl şi de bucurii, manifestă insatisfacţii, nelinişte şi
detest! Atât." încordare. Se simte nefericit, „dărâmat", totul îi
Planşa 1 7BM: provoacă tristeţe, este deziluzionat, are un
„Un om care urcă pe frânghie. Paie atici Sau la sentiment de abandon, de a fi neînţeles, se simte
circ, probabil. Are o figură de ... de ... Nu-i normală, nu obosit, istovit. Este hipersensibil şi manifestă
se potriveşte cu figura unui actor de circ. Urcă, urcă labilitate afectivă. Singur nu-şi poate rezolva
pe frânghie. Pare nebun." conflictele. Ultimul său refugiu este reveria. Şi-a
Planşa 18 BM: pierdut încrederea atât în forţele proprii cât şi în
„Un om din perioada de după război, după părinţi, mai ales în tatăl său, faţă de care
^um este îmbrăcat. Ba nu! Din ultimul deceniu. Nişte manifestă revoltă şi agresivitate verbal-emoţională.
mâini, oin spate, pe umerii lui. Parcă-şi sprijină Modalitatea sa de comunicare cu mediul este fie retragerea
capul de ceva. O femeie eventual, ţine ochii închişi. pe un plan imaginar, fie revolta. Opoziţia sa faţă de mediu,
Simte plăcere, extaz. Ea parcă-i spune ceva şi el mai ales faţă de cel familial, exprimă în mod
ascultă încântat." întortocheat şi neconştient sentimentul de
Planşa 19: singurătate, trebuinţa de sprijin şi dorinţa de a fi
„O casă înconjurată de zăpadă. Parcâ-i o iubit. Intervenţia mamei în ajutarea băiatului este
pictură de copil mic. Casă foarte curioasă. Fantezie ineficientă; atât mama cât şi băiatul suferă, în fapt
ciudată. Forme pe cer, fum. Nu, nu-mi dau seama." amândoi au nevoie de ajutor.
Planşa 20: Subiectul R.C., în pofida inteligenţei sale
„Un străin părăsit de toţi, dărâmat, cu umerii superioare (CI-Raven =122), este un inadaptat în
căzuţi. Merge, nici ei nu ştie unde; parcâ-i părăsit. mediul familial şi în cel şcolar, fapt explicabil prin
Parcă a pierdut contactul cu cei din jur. El e înrăit. personalitatea sa contradictorie, tensionată la
Sigur nu e un criminal pentru că criminalii merg cu maximum, mai ales datorită nerezolvării
capul sus, nu aşa. îmi dă o stare de tristeţe... Atât conflictelor ideo-afective. Din datele biografice rezultă,
" de fapt, că aceste simptome au apărut şi apoi s-
au accentuat în perioada în care, prin venirea pe lume a
surioarei (când subiectul avea 15 ani), el s-a simţit
frustrat de dragostea maternă şi de atenţia pe
care, până atunci, i-o acorda mama sa. Comunicarea
afectivă cu tatăl era imposibilă datorită firii
96 97
Vâsle Preda
neagă şi ea existenţa vreunui conflict între
autoritare, distante şi reci a acestuia. Subiectul băiat fi membrii familiei sau alte persoane, plângându-se
R.C., având „o foame afectivă mare", care nu i-a doar de faptul ca fiul ei este foarte închis în sine,
mai fost satisfăcuta, prin plecările de acasă - se izolează, stă mult singur în cameră şi
la rude şi prieteni - căuta, de fapt, un citeşte sau .visează cu ochii deschişi". In
«surogat" pentru satisfacerea puternicei sale convorbirea purtată după examinarea
trebuinţe de afectivitate. subiectului, pornind de la relevarea în unele
Prin consilierea familiei, s-a sugerat istorioare T.A.T. a unor posibile conflicte de nuanţă
reclădirea unor relaţii socio-afective stenice cu agresogenâ tată-fiu (certuri, bătăi), mama
băiatul, având de grijă să nu inducem acestuia a fost întrebată: „când 1-a bătut
părinţilor un sentiment de culpabilitate. ultima dată tatăl pe băiat?", rugând-o să ne
Totodată, prin cura psihoterapeutică la care a răspundă sincer. Surprinsă la început de
fost supus subiectul R.C., îngemănată cu această întrebare, ne-a relatat apoi că tatăl
psihoterapia familiei, s-au atenuat conflictele este mai brutal, vorbeşte urât cu băiatul şi îl
ideo-afective ale subiectului, s-a ajuns la reechilibrarea bate destul de des pentru că nu-i place „firea
personalităţii sale, acesta reuşind să absolve lui"(!). S-au certat de mai multe ori din cauza notelor
liceul şi să devină student. slabe obţinute de băiat. în urmă cu vreo 6 luni
c) B.C., 17 ani, elev", a fost adus la o examinare psiho- de la data examinării, într-o zi tatăl a cerut
logică de către mama sa datorită carnetul de note, pe care ea 1-a ascuns, cu
randamentului şcolar slab, survenit în urmă scopul de a evita un conflict între tată şi fiu din
cu un an, şi apariţiei unei bâlbâieli, de cauza notelor slabe. Tatăl s-a enervat, a
aproximativ 5 luni, care a înrăutăţit şi mai devenit brutal şi 1-a bătut pe băiat cu
mult situaţia şcolară a subiectului. Mama palmele.
elevului nu-şi poate da seama de cauza Putem deduce, deocamdată, că
bâlbâielii, mai ales că la un examen povestirile T.A.T. ne-au ajutat să întrevedem şi
neurologic efectuat înaintea examinării psihologice să ni se confirme adevăratele relaţii socio-
nu s-au evidenţiat modificări patologice care afective dintre subiect şi tatăl său. La rândul
să explice apariţia acestei grave ^.ari de limbaj. lor, datele culese prin convorbirea cu mama lui B.C. ne-au
De la primul contact cu B.C. se observă fost utile în analiza şi interpretarea unora dintre
că acesta . V: hiperemotiv, vorbeşte foarte istorioarele T.A.T., ceea ce ar fi fost mai dificil
încet, cu poticniri în exprimare, bâlbâindu-se mai în lipsa acestor informaţii complementare.
ales la începutul propoziţiilor. Subiectul stă Analiza şi interpretarea „universului"
aproape tot timpul cu capul îndreptat spre povestirilor, desprins pe baza interacţiunilor
pământ, evită privirea interlocutorului, prezintă dintre trebuinţele, emoţiile, sentimentele,
o apatie şi o lentoare generală. conflictele eroilor şi „presiunile externe" ne arată
Având în vedere faptul că, neurologic, că nota dominantă a acestora este distimicâ,
subiectul nu prezintă nici un semn patologic toate având o puternică încărcătură
care să explice apariţia bâlbâielii, iar pe de emoţională negativă. Indicele de frecvenţă
altă parte, ţinând seama de hiperemo- şi de intensitate cel mai mare Q au trebuinţa
tivitatea acestuia, am considerat că ar putea de afectivitate (care nu îi este satisfăcută
fi vorba de o logonevrozi declanşată de eroului povestirilor, respectiv subiectului),
conflicte şi perturbări afective, care au dus şi trebuinţa de sprtyin, stâiile afective
la „blocarea" inteligenţei şcolare a elevului negative (tristeţe, dezamăgire, neîncredere în
B.C. Pentru a găsi sursa acestor conflicte şi forţele proprii, descurajare, anxietate), pe de
perturbări afective am procedat la aplicarea o parte, iar pe de altă parte agresivitatea
T.A.T.-ului şi la convorbiri cu subiectul şi cu emoţional-verbali şi agresivitatea fizici este
mama sa. Subiectul declară că este mulţumit trăsătura cu cea mai mare frecvenţă şi
de familie, de colegi şi de profesori şi neagă intensitate în cadrul „forţelor externe". De
orice conflict cu părinţii sau cu alte exemplu, la planşa 4 subiectul îşi proiectează
persoane. Convorbirea cu mama subiectului conflictele, problemele existenţiale care sunt
a avut loc atât înaintea aplicării probei trăite cel mai acut: „Este o familie... şi
proiective, cât şi după examinarea acesteia. La dumnealui are o privire de furie... s-a înfuriat pe
început, mama lui B.C. fiul lui... vrea să-1 bată... Femeia cred că vrea
să-1 oprească... înainte s-au certat... tatăl cu
98 fiul... poate că
99
â Tematic de AL
n-am spus bine... a avut o dezamăgire tatăl hai în Observăm, deci, că multe povestiri reflectă
viaţă şi fiul a încercat să-i amintească... pentru preocuparea subiectului pentru atmosfera
asta s-a înfuriat tatăl... Se vor linişti". familială, care adesea este disfuncţională,
Raportând conţinutul acestei istorioare la conflictuală, iar deznodămintele povestirilor -
relatările mamei lui B.C., observăm că, într- deşi incerte - arată că subiectul doreşte si
adevăr, aici se reflectă direct unele probleme speră să se schimbe în bine relaţiile dintre
din viaţa familiala a subiectului: cearta, bătaia, membrii familiei.
relaţiile conflictuale dintre subiect şi tatăl său. Faptul că subiectul B.C. simte acut necesitatea
Proiecţia în această istorioară este de a fi ajutat pentru a-şi resohm necazurile
directă, aproape nedeghizatâ, ceea ce ne reiese, printre altele, şi din următoarea povestire,
indică labilitatea afectiv* a lui B.C. şi slabele sale realizată la planşa 7 BM: „Tânărul cere sfatul
mecanisme de apărare. La un moment dat, unui om mai în vârstă... care să-1 consoleze...
subiectul pare că şi-a dat seama că de fapt Mare necaz... s-a întâmplat un lucru care 1-a necăjit...
relatează despre propria sa situaţie familiala, legat de un prieten, de o prietenă... Cel mai în
încercând să anuleze printr-o firava cenzură a vârstă încearcă să-1 consoleze... dar tânărului
conştiinţei cele relatate (....poate câ n-am nu-i ajunge.". Din această istorioară rezultă şi
spus bine..."). Totuşi, continuă povestirea printr- faptul că trebuinţa de sprţjin, simţită
o încercare de explicaţie a conflictelor dintre puternic de suhiwct nu este, In general,
erou şi tată. In pofida caracterului de proiecţie satisfăcută. Subiectul B.C. crede că starea sa
directă a acestei povestiri T.A.T., în partea afectivă depinde mai ales de relaţiile cu tatăl
finală a ei nu ne putem permite o «naiira său, de felul cum vor evolua ele. Acest lucru
„termen cu termen". Desprindem doar zbuciumul reiese din analiza mai multor povestiri (cum a
subiectului (eroului povestirii), încercarea sa de a- fost şi cea de la planşa 4, pe care am
şi explica agresivitatea tatălui şi prezentat-o). Iată şi altă istorioară care
deznodământul relativ optimist („se vor linişti"), confirmă afirmaţia de mai sus: „Medicul la
care relevă dorinţa subiectului de a se termina căpătâiul unui bolnav. Ii pune termometrul...
aceste conflicte. Eventual e lângă el fratele sau vecinul. In prim plan fiul
Sesizam, de asemenea, apariţia în cadrul lui... Medicul e concentrat asupra bolnavului...
povestirii a „femeii" (respectiv, a mamei Fiul caută sâ-şi ascundă sentimentele faţă
subiectului) care vrea să-1 «oprească" pe de cei din jur... fiul suferă mult pentru tatăl
tatăl băiatului, pentru a nu-1 bate. Şi la alte bolnav.:, medicul îl va vindeca pe bolnav... Va reveni veselia
planşe personajul feminin are rol pozitjv, pentru fiu.*. Din această istorioară rezultă
dar nu este întotdeauna capabil să rezolve clar proiecţia aproape directă a subiectului în
diferitele situaţii conflictuale ale familiei. In raport cu eroul povestirii (fiul, care „caută să-şi ascundă
personajul feminin (respectiv, mama), eroul (subiectul) sentimentele faţă de cei din jur"), într-
trăieşte uneori sentimente de culpabilitate, iar adevăr, subiectul, care trăieşte probabil o stare
alteori în povestiri eroul (subiectul) trăieşte de ambivalenţă afectivă faţă de tatăl său, îşi
empatic şi stările afective negative (supărare, ascunde sentimentele faţă de cei din jur. El
tristeţe) ale personajului feminin (ale mamei). este preocupat de comportamentul
De exemplu, la planşa 6 BM subiectul spune: agresogen al tatălui, comportament din cauza
„Mama şi fiul ei... să spun tot ce gândesc?... căruia subiectul are de suferit, fiind trist, necăjit
cred că... dumnealui în poză a făcut o faptă „Veselia va reveni" - după cum spune B.C. - în
care... să spun precis?... cred că dumnealui a momentul în care tatăl îşi va schimba
făcut o faptă pe care mama s-a gândit... dar n- comportamentul (ceea ce este exprimat simbolic în povestire:
a putut-o preîntâmpina... şi pe faţa ei se „medicul îl va vindeca pe bolnav... va reveni veselia pentru fiu").
vede supărarea... a venit el cu nişte prieteni Analiza povestirilor T.A.T. ale acestui subiect -
poate... mama era mai supărăcioasă... nu va după cum reiese şi din exemplele date - ne
repeta povestea aceea şi se va ţine de arată câ temele predominante sunt cele
cuvânt... maică-sa îl va ierta... că n-are distimice, caracterizate prin tristeţe, descurajare,
expresie de...". La planşa 3 BM subiectul anxietate, conflicte afective, neîncredere in propriile
realizează, de asemenea, o povestire cu o forţe şi în posibilitatea de a fi sprijinit, toate
tonalitate afectiva negativa: „Dezamăgire... e o acestea generate îndeosebi de relaţiile
femeie... nu mă pricep la povestiri... o neadecvate cu tatăl. Subiectul
dezamăgire în căsnicie poate... sau... va încerca
să-şi învingă dezamăgirea... cred că va reuşi." 101
100
Testul Tematic de Apercepţie (studiu
manifesta o pronunţata fragilitate ai monografic)
labilitate afectiv*, pe d) S.E., 43 ani, necăsătorită, având 2 copii,
care o proiectează adesea in eroii povestirilor, pensionată de boală, este internată în clinica de
care se „pierd" în faţa situaţiilor dificile, trâindu- psihiatrie cu diagnosticul: schizofrenie cronicizată
le cu resemnare şi cu o vagă speranţă în cu disociatrie şi delir incoerent.
ajutorul cuiva, pentru că sigur nici unul dintre La internare bolnava prezenta o
eroii acestor istorioare nu găseşte soluţia uşoară stare de agitaţie, tendinţă la
optimă. Adesea, în faţa dificultăţilor, eroul verbigeratrie, uneori incoerenţă,
povestirii, respectiv subiectul, se retrage în pronunţate modificări afective. Din datele
sine, trăindu-şi drama existenţială. anamnestice rezultă că la instalarea
Analiza formală a povestirilor T.A.T. ne simptomatologiei sila cronicizarea bolii ar fi
arată că subiectul B.C. are dificultăţi în putut contribui, într-o oarecare măsură, şi
povestire (în parte şi din cauza bâlbâielii, dar şi familia, prin lipsa de înţelegere faţă de
din cauza particularităţilor sale afective şi bolnavă. Această ipoteză am dorit să o
puternicei introversiuni); unele istorioare sunt doar verificăm prin aplicarea T.A.T.-ului.
schiţate, iar la majoritatea lor apar blocaje, Analiza datelor ne arată că istorioarele
remarci critice, iar interpretările imaginilor realizate de S.E., în marea lor majoritate, se
sunt puternic încărcate afectiv. caracterizează prin proiecţii directe şi
Restricţia temelor, marea frecvenţă a imediate. Planşele devin pretext pentru
istorioarelor triste şi intensitatea deosebită a povestiri cu elemente autobiografice, pentru
notei distimice, precum şi dezno-dâmintele incerte confesiuni abia deghizate sau chiar nedeghizate.
sunt semne ale unei stări depresive pe Absenţa rezistenţei la sugestiile unor planşe,
fondul unei nevroze (respectiv, logonevroza) dificultatea sau chiar imposibilitatea detaşării
în urma examinării subiectului B.C. cu de imaginile-stimul, fac ca bolnava să intre
ajutorul T.A.T.-ului, s-a tras concluzia că direct în „scena dramatică a povestirilor", să
logonevroza de care suferea a apărut pe fondul vorbească direct despre ea însăşi în unele
unei firi profund introvertite, a unei labilităţi si istorioare - semn al psihozei grave. De exemplu,
fragilităţi afective pronunţate, fiind la planşa 4, bolnava spune: „O femeie şi un
declanşată de acu-: .i-iarea unor stări om... O iubire de dragoste. Ce are el, ce are
distimice, ca urmare a irecventelor siifiicte, el... Se gândeşte la casa ei, la familie, sâ-şi
uneori dure, cu tatăl său, care nu-1 înţelege şi facă o situaţie şi dacă nu, poate rămâne
căruia uu-i place „firea" băiatuiui(!). Subiectul a păcălită de el. Eu nu mai stau în spital, acasă
fost îndrumat spre tratament logopedic şi pot să mă recuperez, fac mâncare, o ajut pe
psihoterapeutic. De asemenea, i s-a mama şi sunt şi extrem de nervoasă. Uneori
recomandat mamei să încerce să modifice parcă se duce patul cu mine, aşa simt şi nu mai
climatul socio-afectiv al familiei, îndeosebi ştiu ce-i cu mine". Sesizăm aici - ca de altfel şi
relaţiile dintre băiat şi tatăl săi" în alte istorioare - incoerenţa vorbirii, alterarea
Totuşi, tulburările afective ale subiectului B.C, expresiei verbale, a discursului verbal, îndeosebi din
pe fondul cărora a apărut şi bâlbâială, nu s- punct de vedere sintactic, dificultatea de a povesti în
au atenuat, ci, dimpotrivă, s-au înmulţit şi s-au raport cu o singură temă legată de planşa-
exacerbat, întrucât după doi ani de la data stimul, conţinutul arbitrar al istorioarei. De
examinării psihologice cu T.A.T.-ul s-a îmbolnăvit asemenea, remarcăm evocările senzoriale de
de schizofrenie. Deşi unele perturbări afective tip halucinatoriu, reacţiile depresive, instabilitatea
s-au relevat deja cu prilejul examinării cu emotivă. Multe dintre aceste
Testul tematic de apercepţie, totuşi nu erau caracteristiciale povestirilor T.A.T. şi ale
conturate simptomele (semnele psihopatologice) proiecţiei reprezintă „factori de eşec" (după
care să ne fi îndreptăţit să ne gândim la o Shentoub) sau semne patolo^e întâlnite în
asemenea evoluţie spre psihoză, mai ales că schizofrenie (după Rapaport şi Schafer).
diagnosticul de schizofrenie este, adesea, dificil de Analiza „universului" povestirilor, a
precizat. De altfel, putem spune că trebuinţelor, emoţiilor, sentimentelor şi
lcgonevroza de care suferea B.C. era destul de conflictelor eroilor, precum şi a „presiunilor
pregnantă şi de dramatică, „mascând" externe" ne arată că nota predominantă a
perturbările afective subiacente, în cadrul proiecţiei este cea distimicâ, haloul afectiv
cărora s-a produs, şi care au evoluat sinuos spre negativ al acestora având o frecvenţă şi o
un sindrom schizoid şi apoi spre schizofrenie. intensitate mare. Astfel, dintre tulburările
ideo-afective care au o mare frecvenţă în
102 povestirile
103
'■ Test* Tematic de Apercepfr (studiu
bolnavei amintim: delirul de influenţi şi de monografic)
relaţie, ideile de persecuţie, anxietatea. vrut omul altuia..."; „...aşa cura nu ştiu eu ce
Cele de mai sus pot fi exemplificate prin povestirea se întâmplă acuma dacă nu-i corect omul...".
realizată de bolnavă la planşa 9 GF: „O femeie stă — Sentimente de culpabilitate
prin pădure şi fuge după alta ca să o scape de cu reacţii depresive.
la un rău ce i-a venit din lipsa cuiva. Are vreun Astfel, la bolnava S.E. întâlnim proiectarea unor asemenea
duşman de aproape, aşa cum nu ştiu eu ce semne psihopatologice în povestiri, ca, de exemplu: „... A fost
se întâmplă acuma dacă nu-i corect omul. Stă copilul unei femei. L-a dat la şcoală şi el s-a
mirată, priveşte după copilul ei. E disperată... dus să înveţe. Poate nu au fost mulţumiţi..."
ţine ceva în mână, un copil învelit în ceva. E (planşa 1); „... Fata a făcut un râu şi plânge, se
copilul ei. Nu ştiu ce o să se întâmple". în sfarmă..." (planşa 3 GF).
cadrul acestei povestiri cu o temă anxiogenă, — Lipsa deznodământului povestirii
ca de altfel şi în cadrul altora pe care le-a sau deznodă
imaginat bolnava, sesizăm printre factorii de mânt incert. Este un semn psihopatologic întâlnit în toate
eşec adaptativ fanteziile nestructurate, ideile de povestirile T.A.T. ale bolnavei S.E. Analiza
persecuţie, care se pot generaliza în cadrul deznodămintelor
unor teme de persecuţie, precum şi factori de povestirilor imaginate de bolnavă ne relevă
labilitate afectiva, cum sunt tristeţea, lipsa de încredere
disperarea care generează anxietatea, iar din în sine, labilitatea afectivă, imposibilitatea de
punct de vedere formal, realizarea „pe mărite" a a-şi coordona
istorioarei şi introducerea altor personaje. existenţa singură, trebuinţa acută de
Pe lângă ideile şi temele de sprijin. Iată câteva
persecuţie, exemplificate mai sus, din analiza şi exemple de deznodăminte: „...va putea învăţa
interpretarea istorioarelor T.A.T. ale acstei dacă îl ajută
bolnave mai desprindem şi alte trăsături părinţii şi e sănătos, să-i dea cineva un sfat.";
paranoide menţionate si de Rapaport şi „...o s-o ajute,
Schafer), cum sunt: poate că o nenorocire o să se întâmple.";
— Teme de bănuială, de neîncredere. „...au nevoie unul
Astfel, la de altul. Mai târziu s-or desparţi dacă nu se
a 7 GF întâlnim o asemenea r . . ' . - . ..l-uiu* ei o împacă." Iar la
■bă că art r'teţr cu cirevs... ţi,, si nu numeroase planşe apare în mod
face un rău? stereotip în locul
?ni greşesc în z;u , ;- azi. Nu se întâmplă deznodământului, expresia: „nu ştiu ce se va
nimic". întâmpla", care
—Critici moralizatoare. De exemplu, la planşa relevă incertitudinea, nesiguranţa bolnavei,
5: sentimentul de
r
O femeie vine să se uite ia camera ei şi vede insecuritate.
aranjată propria Analiza formei povestirilor, după cum rezultă
'■-i r.iobilă. Poate o caută cineva între timp şi ea şi din exemplele date, ne arată că acestea
se uită cum sunt la limita unor istorioare - unele fiind
mă uit eu. Simte necaz. înainte a avut abia schiţate. Toate povestirile sunt stângace,
greutăţi ca mine, că dezorganizate, incoerente, cu un stil confuz,
eu nu m-am băgat în familia altuia, mi-am sunt realizate de multe ori „pe sărite",
făcut de rând, subiectul intrând direct în scena dramatică a
n-am vrut omul altuia. Nu ştiu ce se va povestirii, proiectându-şi stările afective,
întâmpla". conflictele, fragmentând tema acesteia şi
Observam şi în cazul proiecţiei directe, pierzând firul logic. Toate acestea sunt semne
nedeghizate, din această povestire că trasaturile grave ale perturbării personalităţii subiectului,
paranoide sunt împletite cu factorii de labilitate îndeosebi în sfera afectivităţii, dar şi a
afectivă şi cu factorii de eşec adaptativ intelectului. Tipul de organizare a povestirilor T.A.T. este
menţionaţi mai sus, semne ale psihozei grave „univoc-biunivoc", iar mecanismele utilizate în
care este schizofrenia. Alte semne caracteristice construirea lor se bazează frecvent pe proiecţia
psihozei întâlnite în istorioarele bolnavei 8.E. sunt: directă, nedeghizată, dovedind caracterul
—Perseverarea unor fraze stereotipe referitoare sărac al arsenalului defensiv al bolnavei S.E.
la dragoste, la morala, în cadrul diverselor povestiri T.A.T. Rezultatele obţinute prin T.A.T. relevă, deci,
De exemplu: „O femeie şi un om... o iubire de conţinutul psihic al personalităţii psihotice a
dragoste..."; subiectului S.E., îmbogăţind datele examenului
„...un om stă cu mâinile... se gândeşte la psihiatric, şi confirma diagnosticul de schizofrenie.
iubire..."; „...că eu Totodată, se confirmă ipoteza că disfuncţiile
nu m-am băgat in familia altuia, mi-am văzut socio-afective din familia bolnavei au contribuit la cronicizarea
de rând, n-am
104 105
Testul Tematic de Apercepţie (studiu
monografic)
schizofreniei. Acest lucru se sprijină pe faptul că
T.A.T.-ul a pus in evidentă trăirea exacerbată de
către bolnavă a unor insatisfacţii afective, cu
stări de anxietate, de insecuritate, de tristeţe
şi reacţii depresive accentuate legate, în multe 8. CALITĂŢI ŞI LIMITE ALE T.A.T.-ULUI
povestiri, de relaţiile neadecvate din familie şi cu
individul cu care a avut cei doi copii şi care, "în general - scrie M. Roşea (1971, p. 102)
conform anchetei sociale, a părăsit-o. Datele - există la nespecialişti părerea că aplicarea
obţinute prin Testul tematic de apercepţie ne testelor - a celor de personalitate, ca şi a altora -
dau indicaţii asupra necesităţii unei ar aduce soluţia multora din problemele critice
psihoterapii individuale şi a psihoterapiei familiei ale practicii. Onestitatea profesională a
bolnavei, pentru a se evita exacerbarea delirului psihologului cere o prezentare cât mai exactă şi
paranoid şi instalarea inversiunii afective mai obiectivă a posibilităţilor şi a limitelor
metodelor standardizate de cunoaştere a psihicului
uman".
Testul tematic de apercepţie este un
instrument util pentru studierea trebuinţelor,
emoţiilor, sentimentelor, dorinţelor,
conflictelor, atitudinilor faţă de
persoanele apropiate sau faţa de alte
persoane. Aceasta probă proiectivă relevă,
de asemenea, stări psihice şi conţinuturi
psihice neconştientizate de subiect. E.
Stern (1950) arată că T.Â.T.-ul este nu numai
„un auxiliar ştiinţific" preţios, ci şi un mijloc
diagnostic de primă importanţă tn psihologia
aplicată şi mai ales în psihologia clinică. Acolo
unde apar tulburări afective, probleme
relaţionale, tulburări de comportament etc, Testul
tematic de apercepţie este mai mult decât
necesar pentru relevarea cauzelor acestora, a
intensităţii lor şi pentru luarea unor măsuri
profilactice cu scopul evitării exacerbării
tulburărilor, precum şi pentru indicarea unor
măsuri terapeutice (îndeosebi
psihoterapeutice). Acest test ne permite să ne
apropiem de înţelegerea problemelor
subiectului, întrucât ne dă informaţii utile
privind personalitatea şi experienţa sa de viaţă şi
ne arată în ce direcţie trebuie să ne îndreptăm
investigaţiile, prin utilizarea şi a altor teste
psihologice sau a altor metode. De multe ori, T.A.T.-ul
dă în scurt timp mai multe informaţii despre
personalitatea subiectului decât poate da observarea
comportamentului acestuia timp de mai multe ore sau chiar
zile (M. Cristescu, 1972).
D. Anzieu (1973) consideră Testul tematic
de «percepţie ca fiind util în studierea
motivaţiei, a intereselor şi a trebuinţei de
realizare, ceea ce s-a demonstrat, de altfel,
experimental. Astfel, W.J. Atkinson şi McClelland
(1953) au
107
Testul Tematic de Ai ografic)
procedat la găseşte
investigarea eroul
cu ajutorul povestirilo
T.A.T.-ului a r
trei motive (subiectul
specifice care se
diferite: proiecteaz
motivaţia ă).
succesulu Confor
i m
determinat trebuinţelo
ă de nevoia r,
de intereselor
realizare şi
(n Ach); scopurilor
motivaţia proprii,
afilierii omul
determina caută sâ
tă de stabileasc
nevoia de ă anumite
afiliere (n relaţii
Aff) şi interperso
motivaţia nale, în
puterii cadrul
determinat cărora
ă doreşte sâ
de nevoia de primească
putere (n de la cei
Pow), toate din jur un
trei anumit - - i o
găsindu-se reacţie si
în lista să
trebuinţelo recunoas
r elaborată că la ace-
de Murray, t ; a anumite
respectiv o^/ucuiari
în lista tâţi care
.forţelor să
interne" constituie
surprinse mijloace de
prin T.A.T. satisfacere a
şi care, trebuinţelo
prin r sale.
interrelaţiil Tocmai de
e cu aceea, de
„presiunil exemplu,
e schimbăril
externe", e
relevă TiOtiveior
dinamica în sensul
motivaţio unei mai
nală a bune
individului. integrări
Legat de sociocultur
dinamica ale au mai
motivaţion multe
ală trebuie şanse să
subliniat se
rolul producă
relaţiilor într-o
interperso atmosferă
nale în în care
procesul individul
producerii (respectiv,
sau eroul din
susţinerii povestirile
unor T.A.Ţ.) „se
schimbări simte în
ale mod
motivelor călduros şi
persoanel sincer
or sprijinit şi
participant respectat
e la de ceilalţi
interacţiun deci se
e, ceea ce simte ca o
prin T.A.T. persoană
se poate capabilă
surprinde să se
tocmai autocunoa
datorită scă şi să-
interpretă şi
rii u.recţione
relaţiilor ze propriul
dintre comporta
trebuinţele ment
eroului viitor"
(eroilor) şi (McClellan
„presiunile d, W inter,
externe", 1969, p. 75).
acestea în
din urmă viaţa
fiind de cotidiană,
fapt fiecare om
trebuinţele încearcă
persoanelo să-i
r din cunoască
anturajul pe cei din
în care se jur, sâ-i
„descifreze" care, după
cu un sistem opinia
propriu de noastră,
evaluare, pot fi
format în surprinse
experienţ în câteva
a carac-
anterioar teristici
ă în ale lor şi
funcţie de prin
structura interpretar
propriei ea T-A.T.-
personalit ului, sunt:
ăţi şi de a)stilu
istoria sa l
de viaţă. afiliat
Acest lucru iv,
se petrece indivi
şi în dul
„percepere fiind
a" caract
personajel erizat
or din printr-
istorioarele o
T.A.T. şi în treb
interpretar uinţă
ea a ceea de
ce simt şi afilie
gândesc re
acestea, pute
precum şi rnică
în ,
imaginare mani
a festâ
acţiunilor nd
acestor dorin
personaje ţă de
de către ader
subiectul are
examinat. la
Se ştie că grup,
fiecare desc
persoană hider
are un stil e
al sau de spre
a-i relaţi
percepe i
pe cei din socia
jur. In le şi
domeniul dorin
relaţiilor ţă de
interpersonal împă
e, stilurile rtăşir
sunt forme e
de fixare a a
acestor expe
relaţii în rienţ
funcţie de ei
motivaţie pers
şi rol (M. onal
Argyle, e de
1967). viaţă
Aceste ;
stiluri, b)stil
ul
108 depe
ndent
,
cara
cteri
zat
print
r-o
pute
rnică
treb
uinţă
de
spriji
n,
prin
depe
nden
ţa
de
alte
pers
oane
,
prin
tendi
nţa
de a
se
lăsa
îndr
uma
t şi
cond
us
per
man o expresie
ent, a
de a intersectări
fi i dinamice
ocrot a vectorilor
it, afectivi,
de a cognitivi şi
lăsa atitudinal
hotă aoţioriali în
râril comporta
e şi mentul
acţiu curent de
nile percepere,
pe înţelegere
sea şi evaluare
ma a
altor eveniment
a; elor (S.
c)stil Marcus, A.
ul Cătina,
domi 1981). Or,
nant, Testul
perso tematic
ana de
caract apercepţi
erizân e ne oferă
du-se - alături de
prin alte probe
tendi consacrate
nţa (proba
de a recunoaşt
cond erii
uce, emoţiei
de a după film,
orga după
niza, fotografii;
de a diferenţiat
lua orul
hotă semantic
râri, al lui
deciz Osgood
ii etc.) - şi
şi de informaţii
a utile
avea privind
iniţia stilul
tive, apreciativ
deci al
print subiectului
r-o . Aceasta,
pute deoarece
rnică şi prin
treb T.A.T. se
uinţ pot realiza
ă de proiectare
domi a şi
nare dezimplica
şi de rea acelor
reali calităţi ce
zare. pun
Treb obiectul
uinţele, percepţiei
emoţiile, - în sens
sentiment larg - în
ele şi relaţie cu
atitudinile subiectul,
individului precum şi
influenţeaz a acelor
ă şi stilul deter-
apreciativ al minări
acestuia. care
Stilul conferă
apreciativ semnificaţi
cuprinde i în raport
într-o cu ce se
unitate aşteaptă şi
funcţional ce poate
ă emoţia- primi
cogniţia- subiectul
atitudinea în registrul
, său
reprezent motivaţiona
ând o l-afectiv.
manieră Inte
personală nsitatea
de motivelor
evaluare unei
şi de persoane
interpretar este
e a reflectată
eveniment atât de
elor frecvenţa
realităţii cu care ea
care se
prezintă gândeşte
aspecte la
divergente categoria
. Deci, particulară
stilul de stimuli
apreciativ care îi
reprezintă definesc
motivul, gândurilor
cât şi de individuale
intensitate determinat
a e de
reprezentă anumite
rilor. trebuinţe
Concepere şi a
a posibilităţii
comporta de corelare
mentului a acestora cu
motivat ca comportamen
funcţie a tul previzibil,
variabilelo Testul
r tematic de
reprezentă apercepţi
rilor şi e este
ideilor a considerat un
condus la instrument
problema care poate fi
modalităţil utilizat
or de
relevare a 109
VasSe Preda
Testul Tematic de Apercepţie (studiu
monografic)
în acest scop. Dar, desigur, după cum am
văzut când am vorbit despre interpretarea noi nu putem deci aştepta de la acest test
rezultatelor obţinute prin T.A.T., problema un înalt grad de fideUtate, deşi marea
predicţiei comportamentului real al subiectului pe baza mas» a conţinutului pune in relief tendinţe
informaţiilor obţinute cu această probă proiectivă şi trăsături relativ constante* (H. Murray, 1950,
trebuie privită cu rezervele cuvenite. p. 23; s.n.). La rândul său, Tomkins (1947, citat de D.
Limitele psihometrice ale T A.T. ului trebuie privite Anzieu, 1973) arată că, de fapt, concordanţa
în contextul particularităţilor validării testelor între două protocoale succesive la T.A.T. variază,
proiective. M.D. Ainsworth (1951) a enunţat între altele, în ftoncţie de stabilitatea
câteva reguli fundamentale în acest domeniu. personalităţii subiecţilor; fidelitatea poate
Testele proiective nu explorează o variabilă unică, atinge coeficienţi de 0,90, dar scade la 0,46 în
ci descriu o persoană în termenii unei scheme cazul adolescenţilor aflaţi în plină dezvoltare
dinamice de variabile, ele însele în afectivă, şi mult mai jos în cazul nevroticilor —
intercorelaţie. Un test proiectiv impiică înainte şi după psihoterapie. De altfel, în
transformarea unei mase de date calitative cazurile patologice metoda testării-retestării
(răspunsuri libere ale subiectului în raport cu stimulii- este valabilă în mai mică măsură din cauza
standard) într-o formă manipulabilâ; înainte de a modificărilor care au loc în sfera personalităţii odată
le putea nota cantitativ trebuie să se distingă cu progresul bolii, sau datorită reechilibrărilor
categoriile fundamentale după care ele sunt care apar sub influenţa terapiei
cotate. într-adevăr, fiecare sistem de interpretare medicamentoase şi a psihoterapiei.
a Testului tematic de apercepţie se bazează 2) Sensibilitatea. Pentru un test proiectiv sensibi-
pe un sistem de clasificare a răspunsurilor litatea rezidă în capacitatea testului de a releva,
care, la rândul său, nu capătă valoare decât în funcţie de importanţa în structura
prin interpretarea pe care o suscită. Or, valoarea personalităţii, diversele trăsături care o
unei clasificări ţine mai mult de fidelitate decât de caracterizează. S-a presupus că din analiza
validitate (D. Anzieu, 1973, p. 239). povestirilor T.A.T. s-ar deduce aspecte esenţiale,
1) Fidelitatea unui test de personalei = •>* r< are defini ■ stabile ale personalităţii (în primul rând
_L 'ntâi prin acord între diferiţi examinatori care trebuinţele şi atitudinile), dar cercetările
analizează *. interpretează protocoalele, lucrând experimentale au dovedit că tematica şi
separat. Această definiţie presupune, evident, conţinutul istorioarelor sunt simţitor influenţate
competenţa .interpreţilor", respectiv, gradul de de experienţe recente, fără repercusiuni de
experienţă necesar şi simţul clinic al durată asupra personalităţii. Or, se ştie că un
psihologului care examinează cu acest test. Dar mijloc de a verifica dacă un test proiectiv
acordul diferiţilor cercetători privind posedă o sensibilitate bună ar fi să se vadă dacă
semnificaţia datelor obţinute prin T.A.T. este el reflectă, în consens cu teoria psihologică,
influenţat de insuficienta standardizare a sistemului schimbările fundamentale care survin în
de analiză şi de interpretare. Fidelitatea personalitate odată cu vârsta, cu boala sau cu
interexaminatori este extrem de diferită, obţinându-se circumsta nţele excepţio na le. Dacă
coeficienţi de la 0,39 la 0,89. De asemenea, schimbarea indusă în personalitate nu este decât
interpretările date de mai mulţi clinicieni au fost temporară sau parţială, protocolul testului relevă
concordante doar la 50-75% dintre povestiri o structură intactă a personalităţii, cu excepţia -
(după Freeman, 1936, citat de D. Anzieu, 1973). în unele cazuri - a unu sau două aspecte. In
această perspectivă au fost făcute cercetări
Fidelitatea unui test se mai defineşte prin experimentale. Astfel, în cursul examinării cu
stabilitatea răspunsurilor subiectului la două Testul tematic de apercepţie, L. Bellak (1947) a
examinări succesive, factorul „învăţare" fiind dat subiecţilor aflaţi sub hipnoză ordinul de a
eliminat. Definită în acest mod, fidelitatea se simţi agresivi când se vor deştepta, terminând
testelor proiective nu poate fi distinsă de apoi aplicarea T.A.T.-ului începută înainte de
sensibilitatea lor. Referindu-se la acest înţeles al hipnoza şi întreruptă la mijlocul aplicării.
fidelităţii, Murray apreciază că „răspunsurile la Compararea celor două jumătăţi ale testului arată
T.A.T. "reflectă dispoziţia schimbătoare, cât şi persistenţa caracteristicilor principale ale
situaţia de viaţă prezentă a subiectului; personalităţii subiecţilor şi o creştere a
110 tendinţelor agresive, care însă nu este statistic
semnificativă. Ceea ce variază de la un subiect
111
Vasie Preda— TestU Tematic de Apenxpţh (studiu
la altul este mai ales mânuirea monografici
agresivităţii: unul o exteriorizează, altul punct de vedere statistic între grupul normal
încearcă mai ales un sentiment de cul- şi grupele de anormali s-a obţinut atunci
pabilitate etc. când s-au combinat toate aspectele enumerate
O altă cercetare a lui Bellak a fost mai sus. Unii autori arata însă câ, în privinţa unor
realizată într-o situaţie excepţionala. Este vorba criterii care ar releva nevroze, stabilite cu T.A.T.,
de aplicarea T_A.T.-ului unor nazişti condamnaţi trebuie să manifestam prudenţă, întrucât
la moarte în procesul de la Nurnberg. semnele care la acest test proiectiv
Istorioarele T.A.T. au relevat, pe de o parte, sentimente de diferenţiază subiecţii nevrotici de cei sănătoşi
eşec în obiectivele majore ale vieţii şi angoasă în pot apărea şi la indivizii cu "un statut socio-
faţa sfârşitului iminent, iar pe de altă parte un economic scăzut care nu sunt nevrozaţi
număr mare de factori care reprezentau, într- (Anzieu, 1973).
adevăr, trăsături caracteristice personalităţii Validitatea predictivă a T.A.T.-ului, ca
acestor nazişti. Din toate acestea rezultă de altfel şi a altor probe proiective, trebuie
că probarea sensibilităţii testelor proiective privită cu prudenţă. In acest sens, amintim
se poate face şi prin testarea gradului de existenţa unor cercetări care relevă corelaţii
influenţă pe care un eveniment sau o negative între predicţia făcută cu T.A.T. şi
anumită situaţie deosebită o exercită asupra reuşita şcolară şi profesională, reuşita la
personalităţii. examene, raporturile cu profesorii, raporturile
3) Validitate* testelor proiective poate fi cu superiorii etc. Genest (1968) apreciază câ
vizată fie prin metoda corelaţiei cu un criteriu validitatea metodelor proiective în raport cu conduita
extern, fie pe baza predicţiei profesională nu a putut fi niciodată stabilită în
comportamentului. Compararea rezultatelor afara cazurilor anormale. Deci, predicţia
obţinute prin testele proiective cu datele anamnestice, comportamentului subiectului pe baza T.A.T.-
autobiografice, cu examenul psihiatric etc. a ului trebuie privită cu prudenţă, deoarece cu
devenit clasică. ajutorul acestei metode proiective nu putem sesiza totalitatea
Oberholzer (după Anzieu, 1973) face o personalităţii în dinamica sa. De altfel însuşi
interpretare .oarba" a protocoalelor T.A.T. ale Murray a sintetizat cel mai bine valoarea şi
unor polynezieni şi ale unor i-dieni din America limitele Testului tematic de apercepţie. El a
de Nord (Navaho şi Hopi), descriind subliniat faptul câ un interpret serios antrenat, cu o
.personalitatea de bază" a acestor popoare cu bună pregătire psihologică şi cu cunoştinţe
aceeaşi precizie ca şi etnologii care au psihanalitice, precum şi cu o bogată experienţă
efectuat observaţii şi anchete la faţa locului. clinică, poate obţine cu ajutorul T.A.T.-ului
Alţi autori au ajuns de asemenea la informaţii importante despre impulsurile,
concluzia că validitatea T.A.T.-ului este trebuinţele, emoţiile, complexele şi conflictele
satisfăcătoare. Astfel, Harrison găseşte o subiectului. Dar, scrie Murray (1950, p. 18-19), „concluziile
corespondenţă în 75% din cazuri între datele la care analiza povestirilor T A.T. permite să se ajungă
obţinute prin T.A.T. şi datele clinice (după P. trebuie considerate doar ca bune «ghiduri», ca ipoteze de
Pichot, 1950). Urmărind aspectele lucru, care vor fi verificate prin alte metode, şi nu
diferenţiatoare pentru normali şi mai multe ca lucruri dovedite... T.A.T.-ul nu oferă decât 20
grupuri psihiatrice, A. Ritter şi D.L. Eron (1952) de mici eşantioane ale gândirii subiectului. A
au aplicat Testul tematic de «percepţie considera câ acesta oferă în mod invariabil
unui grup de psihonevrotici spitalizaţi, unor osatura întregii personalităţi este un optimism
schizofreni spitalizaţi şi unui grup de control, nejustificat".
subiecţii fiind omologaţi sub aspectul vârstei,
nivelului educativ, nivelului intelectual şi al
situaţiei familiale. Sau comparat următoarele
aspecte (fiecare în parte şi în diferite
combinaţii): distorsiunea perceptivă, nivelul
de interpretare, deznodământul, temele, tonul
emoţional. Dintre subiecţii grupei de control
40% au răspuns la o anumită imagine cu
aceaşi temă, cu acelaşi ton emoţional şi au
elaborat acelaşi deznodământ. Diferenţierea 113
cea mai semnificativă din
112
Vasie Preda -

9. ANEXE

FIŞA DE COTARE I
IDENTITICAREA CU EROUL (EROII)
(dupăH.Murray)
Numele şi prenumele
subiectului.
Vârsta________Profesiunea____

Numărul]
Eroul (eroii) cu care se identifică subiectul
Criterii de bază pentru caracterizarea eroului:
Superioritate □
Inferioritate □
Criminalitate □
Anomalie mentală

însingurare Q
Izolare Q
Dependenţă □
Calităţi de şef □
Dispoziţie spre ceartă □
Observaţii:
Serial__________________________
Seria all-a
didentttk

115
Teshd Tematic de Ap
FIŞA DE COTARE II FIŞA DE COTARE III
MOBILURILE, TENDINŢELE ŞI SENTIMENTELE FORŢELE CE PROVIN DIN MEDIU
EROILOR (STĂRILE INTERIOARE ŞI EMOŢIILE) (PRESIUNILE EXTERNE)
(după H. Murray) (după H. Murray)
Numele şi prenumele subiectului. Numele şi prenumele subiectului.
Vârsta_________Profesiunea_____ Vârsta_________Profesiunea_____
Numărul planşei Numărul planşei.
Mobilurile, tendinţele şi sentimentele Forţele ce provin din mediu (presiunile
eroilor (stările externe):
interioare şi emoţiile): Afiliaţie asociativă □
Su p u n er ea □ Afiliaţie emoţională □
Trebuinţa de realizare CU Agresiune emoţională şi verbală □
Agresiune emoţională şi verbală □ Agesiune materială şi socială □
Agresiune materială şi socială □
Agresiune materială şi antisocială O
Agresiune materială şi antisocială □
Distrucţie □ Distrugerea bunurilor eroului □
Dominare □ Dominare prin constrângere □
Agresiune contra propriei persoane Q Dominare prin restricţie Q
Solicitudine Dominare prin seducţie,
Pasivitate □ persuasiune □
□ Solicitudine
Sexualitate
Respingere

Trebuinţa de sprijin
Privatie .
a
Trebuinţa de achiziţie
□ Pierdere □
Trebuinţa de afiliaţie
□ Pericol material activ

Trebuinţa de autonomie
Fuga de blan.
□ Pericol material prin

Fuga de durere ■
□ absenţa susţinerii
Trebuinţa de cunoaştere □ □
Trebuinţa de creaţie □ Rănire prin agresiune □
Trebuinţa de exhibiţie
□ Rănire prin accident □
Trebuinţa de respingere
(persoane f. izolate)
Conflictul □
Versatilitate (instabilitate) □
emoţională
Descurajare □
Anxietate □
Entuziasm □
Neîncredere □
Gelozie □
Concluzii □
116 117
PIŞA DE COTARE IV PIŞA DB ANALIZA A
CONŢINUTUL POVESTIRILOR TJLT.
TJLT.
(dupâ V. Shentoub, 1981, 1987)
Numele şi Numele şi prenumele,
prenumele Data examinării__
subiectului. Profesia____________
Vârsta Nivel de şcolarizare____________
______________ Vârsta_________
Profesiunea____
FACTORII SERIEI A (RIGIDITATE)
Numărul planşei_____ (A.O. CONFUCTUALIZAREINTRA-
Numărul istorioarelor_______' PERSONALA) A. 1. 1. Istorii
Rezumatul (tema) istoriei (istorioarelor) construite aproape de tema
banală.
2.Recurge la referinţe literare,
Acţiuni: culturale, la vis.
• Realizate: 3.Integrarea referinţelor sociale
-trecute ___ .(+/-/O)
şi de simţ comun.
-prezente ____
-viitoare ___ A.2.
• Gândite:
-trecute ___ 1.Descrieri detaliate cu acroşaj
-prezente ____ (sprijin) pe Dd şi Ban
-viitoare ___ .(+/-/O) (sau mai rar evocate, inclusiv a
- Verbale: .(V-/OJ
expresiilor şi posturilor).
-trecute ___ 2.Justificarea interpretărilor prin
-prezente ____ aceste Dd.
-viitoare ___ 3.Precauţii verbale.
4.îndepărtare temporo-spaţială.
Fără acţiune 5.Precizii cifrice.
(simplă 6.Ezitări între interpretări diferite.
descriere). 7.Oscilaţii între expresii de
Refuz __•_______ agresivitate şi de apărare.
________________ 8.Meditare.
9.Anulare.
________________
10.Elemente de tipul formaţiei
Deznodământul: reacţionale (curăţenie,
Soluţii
-reuşit ordine, ajutor, datorie, economie etc).
-Concluzii (+/-/ o) -eşecur
e:
-Concluzii (M.p./M.e.) 11.Tăgăduire.
i: 12.Insistare pe fictiv.
(P
/t/ 13.Intelectualizare (abstracţie,
î) simbolizare, titlul dat
( istorioarei în raport cu
M. conţinutul manifest).
p./ 14.Schimbare bruscă a direcţiei
M. în cursul istorioarei
e.) (însoţita sau nu de pauză în
(P discurs).
/t/ 15.Izolarea elementelor sau a
î) personajelor.
( 16.Dd evocat şi neintegrat.
M. 17.Accent pus pe conflictele intra-
p./ personaie._
M. 18.Afecte exprimate prin mimică.
e.)
Pari deznodământ
Legendă: + = pozitivă; - = negativă; o
= neutră
M.p. = mijloace proprii; M.e. =
mijloace exterioare p = parţială;
t = totală; î = îndoielnică

1
1
FACTORII SERIEI B (LABILITATE) 7. Evocarea de elemente anxiogene urmate sau
(B.O. CONFLICTUAUZAREINTER-PERSONALĂ) precedate de opriri ale discursului. (F). 1.
B. 1. 1. Istorioară construită în jurul unei Sprijinirea strânsă de conţinutul manifest.
fantezii personale. 2.Accent pus pe cotidian, pe factual, actual, concret.
2.Introducerea unor personaje care nu 3.Accent pus pe „a face".
figurează 4.Apel la normele exterioare.
în imagine. 5.Afecte de circumstanţă.
3.Identificări suple, flexibile şi difuze. (N). 1. Accent pus pe încercări subiective (non-
4.Expresii verbalizate ale afectelor, relaţionale).
nuanţate, modulate 2.Referinţe personale sau autobiografice.
prin stimuli. 3.Afect titlu.
B.2. 1. Intrare directă în povestire. 4.Postură semnificativă a afectelor.
2.Istorioară pe sărite. Fabulaţie 5.Accent pus pe calităţile senzoriale.
îndepărtată 6.Insistenţă pe repetarea limitelor şi a
de imagine. contururilor.
3.Accent pus pe relaţiile interpersonale. 7.Relaţii speculative.
Povestire 8.Punerea în imagine.
în dialog. (M). 1. Accent pus pe o tematică de peirdere,
4.Expresii verbalizate ale unor afecte puternice de suport, de sprijin.
sau exagerate. 2.Idealizarea obiectului (valenţe pozitive sau
5.Gust pentru dramă, teatralism. negative).
6.Reprezentări contrastante,
alternanţă între 3.Schimbări bruşte.
stări emoţionale opuse.
7.Dus şi întors între dorinţe contradictorii. FACTORII SERIEI D (COMPORTAMENT)
Sfârşitul D. 1. Agitaţie motricâ. Mimică şi/sau expresii
povestirii relevă realizarea magică a corporale.
dorinţei. 2.întrebări, cerinţe exprimate
8.Exclamaţii, digresiuni, examinatorului.
comentarii, 3.Critica materialului şi/sau a situaţiilor.
aprecieri personale. 4.Ironie, derâdere.
9.Erotizarea relaţiilor, pregnanta tematicii 5.Trage cu ochiul examinatorului.
sexuale
ş;/sau de simbolism transparent. FACTORII SERIEI E (EMERGENŢA ÎN PROCESELE
PRIMARE)
10.Ataşament pe Dd narcisice (valenţe E. 1. Perceperea de Dd rare sau bizare.
pozitive 2.Justificări arbitrare plecând de la aceste
sau negative;.
Dd.
11.Instabilitate în indicaţii. Ezitare asupra s 3.False percepţii.
xului
4.Percepţii de obiecte dezmembrate,
personajelor.
îmbueâtăţite
12.Accent pui pe o tematică a stilului: a
(şi/sau de obiecte deteriorate sau de personaje bolnave,
merge,
cu malformaţii).
a alerga, a spune, a evita etc.
5.Percepţii senzoriale.
13.Prezenţa temelor de frică (teamă),
catastrofa, vertij 6.„Scotomizarea" obiectelor manifeste.
etc. într-un context dramatizat. 7.Confuzii de identitate („telescopage" des roles).
8.Instabilitatea obiectelor.
9.Dezorganizarea secvenţelor temporale.
FACTORII SERIEI C (INHIBIŢIE)
| Pj. 1. Timp de reacţie lung şi/ sau pauze în 10.Perseverare.
timpul povestirii. 2 Tendinţă generală la 11.Inadecvarea temelor la stimul: Fabulaţii
restricţie. în afară
3.Anonimatul personajelor.
4.Conflicte neexprimate.
5.Povestiri banalizate excesiv, impersonale.
6.Necesitatea de a pune întrebări. Tendinţa
spre refuz.
Refuz.
120 12!
de ii :ţii, simbolism ermetic.
12.Expresii .crude", brutale, legate de tematici sexuale
sau agresive. Tip 3. (Lizibilitate - MU 1)
13.Expresii ale afectelor şi/sau ale
reprezentărilor Predominanţa şiE factorilor
masiv legate de o oarecare problematică ■ Apărări masive, C afecte
(ca masive (pline de şi fantasme
incapacitatea, deznodământul, reuşita, subiacente) D
megalomania,
frica, moartea, destrucţia, persecuţia 3. IPOTEZA PRIVIND ORGANIZAREA STRUCTURALA
etc). Luarea în seamă a elementelor diferenţiale
14.Tulburări verbale, de expresie sintactică următoare:
(tulburări -natura conflictului;
ale sintaxei). -natura angoasei;
15.Discurs vag, nedeterminat, imprecis. -tipul de relaţii ale obiectului dominant,
16.Asocieri prin consonanţă sau stadiul
contiguitate, de fixări-regresii dominante;
vorbire incoerentă. -modalităţi defensiv-dominante.
17.Asociaţii scurte.
18.Proiecţie.
19.Percepţia greşită a obiectelor.
20.Căutarea arbitrară a intenţionalităţii
imaginii
şi/sau a fizionomiei sau atitudinilor.
21.Suprapunerea obiectului.
1. PROCEDEE PREZENTE

Cf Cn

2. EVALUAREA
MODALITĂŢILOR
DE FUNCŢIONARE
MINTALA
Tip 1. (Lizibilitate +)
•Procedee suple, flexibile şi
variate
•Prezenţa factorilor A1 - B1
•Afecte nuanţate
•Istorii structurate
■Rezonanţă
fantasmatică
Tip 2.
(Lizibilitate ±)
■Predominanţa factorilor A2
ş
i
/
s 123
a
u
B
2
ş
i
/
s
a
u
C
ş
i
/
s
a
u
D
•Producţia alterată prin
mecanismele puse în lucru,
care permit o degajare parţială (impact
fantasmatic subiacent)

122
Testul Tematic de Apercepţie (studiu monografic)

BIBLIOGRAFIE
ABT, L.E., BELLAK, L, Projective Psychology, New York,
Knopf, 1950.
AINSWORTH, D. M., Some proUems ofvalidation of projective
techmques, Brit. J. Med. Psychoi., 1951,24,151-161.
ALLFORT, G.W', Structura şi dezvoltarea
personalităţii, Bucureşti, E.D.P., 1981.
ANASTASI, A., Fields of Applied Psychology, New York,
McGraw-Hill, 1964.
• ANZIEU, D., Problemes poses par la validation des techniques
.projectives, Bul. Psychoi., 1952,6, numero special, 63-79.
ANZIELC D., Les methodes projectives, Paris, P.U.F., 1973.
ARGYLE, M., The Psychology of Interpersonal Behaviour, I
cndon, Penguin Books, 1967.
ARNOLD, M.B., The T.A.T. as a Projective Method, în
P Semeor.cff (rd.), "Personality Assessment", New York, Penguin
BOOKS, 19~0,
AR ON, B:, A Manual for Analysis of the T.A.T., Berkeley,
Willis E. Berg, 1949.
ATKINSON, J.W., Motivatwnal determinants of risk-laking
behaviour, în J.W. Atkinson (ed.), "Motives in Fantasy, Action and
So c i e t y. A M e t h o d o f A s se se m e n t a n d S t u d y ", N e w Yo r k ,
D. van Nostrand Company Inc., 1966.
BATY, M. A., DREGER, R.M., A comparison ofthree methods of
record T.A.T. protocols, Journal of Clinical Psychology, 1975,31, p. 348.
• BELLAK, L., Guidcpour l 'interpretation du T.A. T., Paris, Centre
de Psychologie Appliquee, 1954.
BELLAK, L., A Guide to the Interpretation ofTA. T., New York,
Psychological Corporation, 1947.
BELLAK, L., The T.A.T. and CA. T. in Clinical Use, New York,
Grune and Stratton, 1954.
BELIAK, L., BELLACK, S.S., TheChildren's Apperception Test.
New York, C.P.C., 1949.
BENASSY-CHAUFFARD, C, L'emploi du T.A.T. en psycho-
logie differentielle. Nouvelle methode de correction, Ann. Psychoi., 1951,
50, 603-618.
Î 24 125
Vasăe Preda — Testul Tematic de Apercepţie
BOULANGER-BALLEYGUIER, G., Lapersonalitedes enfants (studiu monopvfic)
normaux et caracteriels a travers le test d'aperception C.A.T., Paris, FREUD, S., Introduction ă la psychanalyse, Paris,
C.N.R.S., 1960. Petite Bibliotheque Payot, 1965.
BRELET, ?., A propos du nartissisme dans le T.A. T, Psychologie' FREUU S., Le Moi etla&M "Essais de psychanah/se". Paris,
francaise, 26,1,1981, 24-38. Petite Bibliotheque Payot, 1981,221-275.
BRELET, F., T.A. T. et narcissisme, perspectives dynamiques et GORI, R., POINSO, Y., Approche psychdhupiistique du TJL.T.,
economiques, Psychologie francaise, numero special "Techniques Bull. Psychol., 1970-1971,24,12-15,713-717.
Projectives II", 28, 2,1983,119-123 HAYNAL, A., Sur le probleme de points de contact entre la
• BRELET, F., Le T.A. T. Fantasme et situation projective, Paris, i ^ d P i l h r i
Dunod, 1986. CHABERT, C, Modalites du fonctionnement psychique g g ^ de
des adolescents ă travers le Rorschach et le T.A. T, l'enfant, 1969,2,537-
Psychologie francaise, HARRISON, R., Thematic Aperception Methods, în
numero special "Techniques Projectives II", 28,2,1983,187-194. B.B. Wolman (ed.), "Handbook of Clinical Psychology", New York,
CHABERT, C, Rorschach et T.A. T.: antinomie et complemen- McGraw-Hill, 1965.
tarite, Psychologie francaise, numero special "Cinquantenaire du HENRY, W.E., FARLEY, }., The validity of the Thematic
T.A.T.", 32, 3,1987,141-144. Apperception Test in study of adolescent personality, Psychological
CHABERT, C, La psychopatologie ă l'epreuve du Monographs, 1959,73,17.
Rorschach, Paris, Dunod, 1987. HOLT, R.R., Formal Aspect of the T.A. T, a neglected resource,
• CRISTESCU, M., Implicaţii metodologice în Journal of Projective Techniques, 1958,22 (2), 163-172.
prelucrarea datelor • HOLT, R.R., The nature ofT.A.T. stories as a cognitive product,
obţinute prin intermediul testului T.A.T., în Kagan & Le sser, "Con temporar ies Issues in Apperceptive
Comunicări la Conferinţa Methods", New York, Ch. Thomas Publ. edit, 1%1.
Naţională de Psihologie, Bucureşti, 1968. HOLT R.R., Methods in Clinical Psychology, voi. I, Projective
CRISTESCU, M, Testul T.A. T. şi tulburările de Assessment, New York, Plenum Press, 1978.
comportament, v ^osmovici (coord.), "Metode KAGAN, J., Thematic Apperceptive Techniques xvith Children,
pentru cunoaşterea personalităţii , privire specială la în A. Rabin & M. Haworth (ed.)., "Projective Techniques with
elevi", Bucureşti, E.D.P., 1972. Children", New York, Grune & Stratton, 1960,105-129.
CRONBACH, L.J., Essential of Psychological Testing, New \ KARON,B.P., TheThernaiicApperception Tcs*,înRabia Al (ed.),
urk. Harper & Row, 1970. "Assessment with projective techniques", New York, Springer, 1981.
CSIRSZKA,)., A beUleszkedes diagnosztikcd KELLY, G., The Psychology of Personal Constructs, New York,
vizşgMata a Thematic Apperception Test modositott ertekelesevel, Norton, 1955.
MTA, Pszirhol6giai Tanulmânyot, voi. XI 1970. LAP LANC HE, ]., PONTALIS, J.B., Vocabulaire de
DANA, R.H., Thematic Apperception Test, în C.S. Newmark psychanalyse, Paris, P.U.F., 1967.
(ed.) "Major Psychological Assessment Instruments", Boston, Allyn LAZARUS, R.S., The Stress and Coping Paradigm, în C.
&Bacon, 1985,89-134. Eisdorfer (ed.), "Models for Clinical Psychopathology", Prentice
DANA, R.H., Thematic Apperception Test Used with Hali, Englewood Cliffc, New Jersey, 1981.
Adolescents, în A.I. Rabin (ed.), "ProjectiveTechniques for Adolescents LAZARUS, R.S., FOLKMAN S., The Concept of Coping. în
and Children", New York, Springer, 1986,14-36. A. Monat, R. Lazarus, "Stress and Coping: An Anthology", New York,
ENĂCHESCU, C., Elemente de psihologie Columbia University Press, 1991,189-207.
proiectivă. Bucureşti, Ed. ştiinţifică, 1973. MAMALI, C, Balanţă motivaţională şt
FREUD, A., Le Moi et Ies mecanismes de defense. Paris, P.U.F., coevotufie, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,
1949. 1981
FREUD, S., Pulsions et destin des pulsions, în "Meta- MARCUS, S., CĂTINA, A., Stilun apreciative. Bucureşti,
psvchologie". Paris, Gallimard (coli Idees), 1968,11-44. Ed. Academiei R.S.R., 1980.

126 127
Testul Tematic de Ai pe (studiu
M Apperce
K^£A. ption
M..M« Test,
anisme Archive
psihice s of
demdor Neurob
tglanm gy and
coiutita PSychia
destres, try,
Teză 1935,34
de
docto ,289-
rat. 306.
Unive •
rsitat
ea MURR
"Babe AY,
ş- H.A.,
Bofya Techniq
i", ues for
Cluj- a
Napo systemat
ca, ic
1995. investig
M atori of
fantasy,
C Joum.
C Psychol.
L
,
1937,3,1
E 15-120.
L M
URRA
L Y, H.A.,
A Expiora
tton of
N
Person
D ality,
, New
York,
D Oxford
. Univer
sity
C
Press,
, 1938.
A

T MURR
K AY,
H.A.,
I Themati
N c
S
Apperce
ption
O Test,
N Cambri
dge,
, Harva
J rd
. Univer
sity
W Press,
. 1943.
Tradu
, s în
C Ib.
france
L
ză de
A G.
R Meuni
er
K "Manu
, el du
Themat
R ic
. Aperce
S
ption
Test",
. Paris,
, Ed.
LOVVE Centre
LL, EL, de
TheAchi Psychol.
evement AppUqu
Motive, ee, 1950.
New O
York, BRZU
The Free T, J.E.,
Press, BOLIE
1969. K,
MORG CA.,
AN, Thema
CD., tic
MURR Approa
AY, H. ches to
A., A Person
methodj ality
br Assess
imestiga ment
ting vrith
phantesi CMdre
es: The n and
Themati Adolesc
c ent, în
Knoff 9
H. .
(ed.), O
"The MBRE
Assess DANE,
ment of A.,
Child Distinct
and ion et
Adoles mise en
cent place
person des
ality", aspects
New de la
York, project
Guilfor ion.
d Bull.
Press, de
173- Psycho
198,198 l.,
6. 1962,6,
O numer
BRZUT o
, J.E., special,
CUMM 55-62.
INGS, P
J.A., ICHO
The T, P.,
projecH Les
ve method
approac es
h to d'inves
persona tigatio
lity n de la
assessm person
ents: An alite, în
analysis H.
of Piero
themati n
c (red.)
picture ,
techniq "Trăit
ues, ă de
School psyc
Psycho holog
logy ie
Review appli
, quee
1983,1 ",
2,414- tome
420. 2,
O Paris
M ,
B P.U.F.,
R 1950.
E •
D
A PIOTR
N OWSKI
E , Z.A., A
, new
A evaluati
. on ofthe
, T.A.T.,
L Psycho-
e analytic
d al
i Review,
a XXXVII
g (2),
n 1950,10
o 1-127.
s P
t REDA,
i V.,
c Testu
l
d Tema
u tic
de
c Aper
a cepţi
r e, în
a "îndr
c umăt
t or
e psiho
r diagn
e ostic'
. , voi.
P n,
a Cluj-
r Napo
i ca,
Unive
s
rsitat
,
ea
P "Bab
. eş-
U Bolya
. i",
F 1976.
. R
, APAP
1 ORT,
9 D.,
4
Diagn R
ostic OŞCA,
Psycho M.,
logical Valoa
Testing rea şi
, voi. 2, limite
Chicag le
o,
meto
Yearbo
ok, delor
1946. de
R diagn
APAP ostic
ORT, al
D., perso
Project nalită
ives ţii,
techniq Revista
ues and de
the psiholo
theory gie,
of 1971,1,
thinkin 99-102
g, R
Journal
O
of
Projecti Ş
ve C
Techni A
que, 16 ,
(3),
269- M
275. .
R ,
APAP
ORT, M
D., e
GILL, t
M., o
SCHA d
FER, e
R.,
Diagn
ostic d
Psycho e
logical
Testing p
, New s
York, i
Interna h
tiona] o
Univer d
sity i
Press, a
1968. g
R n
AUSC o
H DE s
TRAU
t
BENB
ERG, i
N., c
Avant- ,
propos
, B
Psych u
ologie c
franca u
ise, r
Techni e
ques ş
projec t
tives i
II, 28 ,
(2),
1983,9
E
8-99.
R D
TITER. .
A-, P
ERON, .
L.D., ,
The use
of the 1
Themati 9
c 7
Apperce 2
ption S
Test to CHAF
differen ER, R.,
tiate Projecti
normal ve
from
abnorm Testing
al and
groups, Psycho
Journ. analysis
Abn. , New
Soc. York,
Psvchol Interna
., tional
1952,47 Univers
,147- ity
154. Press,
128 1967.
S
H
A de la
P validati
I on du
R T.A. T.-.
O fewile
, dedepo
D uilleme
. nt, Rev.
, Psychol
N . appll.,
e 1958,8,
u 4,275-
r 341.
o S
t HENTO
i UB, V.,
c SHENT
OUB, S.
S A.,
t Recherc
y he
l experim
e entale et
s clinique
, du
N theme
e "Banal
w " dans
le
Y T.A.T.,
o La
r psichiat
k rie de
, l'enfant,
B 1961,2-
a 3,405-
s 424.
i S
c HENT
OUB,
B V.,
o DEBR
o AY, R.,
k Contrib
s ution
, du
1 T.A.T.
9 au
6 diagnos
5 tic
. diffbren
S tiel
HENT entre
OUB, normal
V.,Conf et
licts et patholo
structu gique
re dans chez
le TA.T. l'enfant
chez , La
l'enfant psychia
, Rev. trie de
neurops l'enfant
ychiatri ,
e Enf., 1969,12
1963,11 ,1.
,5- S
6,305- HENT
310. OUB,
S V.,
HENT DEBR
OUB, AY, R.,
V., Fonda
Introdu ments
ction theoriq
theoriq ue du
ueala process
method us
e du T.A.T.,
T.A.T., Bull
Bulleti psychol
n de ., 1970-
Psycho 1971,24
logie, ,12-
26,305, 15,897-
10- 908.
11,1972 S
- HENT
1973,58 OUB, V.
2-602 et all.,
S Manud
HENTO d'utilisa
UB, V., tion du
SHENT TA T.
OUB, S. Approc
A., he
Contri psycha
butio nalytiq
n ă la ue,
reche Paris,
rche Dunod,
1990. cu T.A
• T,
Lucra
SNYDE re de
RS, G., diplo
Contri mă -
butio coord
nă onato
une r B.
etude Zorgo
critiq ,
ue Unive
des rsitat
teste ea
s de din
projecti Clu]-
on, Enf Napoca
ance, , 1973.
1952,5, W
76-89. HITEL
S EY,
NYDE J.M., A
RS, G., methodj
■ Y a-t- br
il un assessin
bon g
usage adaplati
du ve ego
TA.T. ? function
', ing
Enfanc using
e, the
1966,1, Themati
49-69. c
S Apperce
TERN, ption
E.,Utes Test,
tdAper Journal
ceptim of Expe-
Themat rimenta
iquede l
Murray Educati
-TA.T., on,
Neucha 1966,34
tel, ,3,1-21.
Delach W
aux et ORCH
Niestle, EL,
1950. F.F.,
• DUPR
EE,
J.L.,
TAKAL Projecti
A, M. ve
(ed.), Storytel
Psychos ling
odal Techniq
concepts ues, în
and the CR.
interpret Reynol
ation ds,
ofinterp R.W.
ersonal Kamph
situatio aus
ns. (ed.),
Some "Hand
develop book of
mental Psyc
studies, holog
Jyvask ical
ylă, and
Univ. Educ
ofjyv aţion
askyl al
ă,19 Asse
77. ssme
V nt of
ASS, L., Child
Studi ren",
ul The
diagn Guilfor
ostic d Press,
al New
integr York,
ării London
social , 1990.
ela 129
dan
LS.B.N. 973-9074-34-0