Sunteți pe pagina 1din 41

PANOU CU MIEZ DIN

POLISTIREN EXPANDAT
PANOU CU MIEZ DIN SPUMA
POLIURETANICA RIGIDA
PANOU CU MIEZ DIN SPUMA
POLIURETANICA RIGIDA SI
FETE DIN PLACAJ
300
g
900
g
850
g
70
425 30
3
2
28
g
15 180
900
3
8
Elemente profilate
folosite ca:
-acoperiri de atic,
pasarele si coame
-acoperiri cu tabla
pentru colturi exterioare
sau
interioare
-rame pentru usi,
ferestre sau luminatoare
-profile de rigidizare a
marginilor
-table pentru streasina
picuratoare
-socluri sau conectari
din tabla
-profile distantiere
pentru constructii de
sustinere
profile Z
Avantaje
-imbinare fixa cu banda
izolatoare din fabrica
-mare permeabilitate la aer
- pierderi de caldura mici
- imbinari camuflate,
suprafete uniforme
- greutate proprie mica
- instalare usoara si rapida
- excelenta izolatie termica
- economie de energie
-deschideri largi, costuri de
structura mici
- protectie excelenta la
coroziune
- durata de viata mare
- varietate mare de culori
Avantaje:
- design placut - forma
caracteristica, aspect placut
- excelenta izolatie termica -
economie de energie
-imbinare fixa cu banda
izolatoare din fabrica -
impermeabil la aer, pierderi mici
de caldura
- imbinare ascunsa - suprafata
uniforma
- greutate proprie mica -
instalare usoara
- instalare rapida
-deschideri largi - costuri reduse
de structura
- protectie excelenta la coroziune
- durata de viata mare
- varietate mare de culori
AVANTAJE:
Rezistenta buna
Greutate redusa
Rezistenta la coroziune
Durabilitate ridicata
Dimensiuni diverse
Izolare fonica buna
Izolare termica foarte buna
Productivitate ridicata (produse industriale de serie)
Rezistenta ridicata la foc
Pret redus
Functiunile partilor componente ale elementelor
sandvis
Straturile componente ale produselor sandvis conlucreaza
prin adeziune directa sau prin intermediul unui strat
adeziv care asigura continuitatea structurala pe
sectiunea transversala a panourilor. n cazul utilizarii
materialelor pe baza de polimeri se pot alcatui solutii
care nu necesita strat de adeziv suplimentar, aderenta
realizndu-se direct la contactul dintre componente.
- straturile exterioare (fee)
- stratului intermediar (miez)
- interfaa dintre straturi
Functiunile straturilor exterioare
Functiunea principala a straturilor exterioare este aceea de a
asigura portanta de ansamblu prelund tensiunile normale si
tangentiale provenite din ncarcarile uzuale.
Fetele asigura contributia majora la rigiditatea, stabilitatea si
configuratia geometrica a elementelor n exploatare.
Prin intermediul acestor straturi se transmit sarcinile locale si
reactiunile concentrate la miezurile mai putin rigide.
Straturile exterioare ndeplinesc si alte cerinte fizico-mecanice
legate de robustetea la manipulare si montaj precum si
durabilitatea n conditii diverse de exploatare.
Pe lnga functiunile structurale fetele ndeplinesc si alte roluri:
rezistenta la agresivitatea climatica, propagarea focului,
abraziune, eroziune, derapare, degradare chimica si atacul
microorganismelor.
Functiunile stratului intermediar
Miezul elementelor sandvis separa cele doua fete si le mentine n
pozitie stabila, realiznd conlucrarea acestora n vederea asigurarii
capacitatii portante necesare.
Stratul intermediar preia eforturile de lunecare si asigura
rigiditatea la forfecare corespunzatoare prevenirii unor forme de
instabilitate locala. mpiedica separarea straturilor exterioare fata
de miez prin rezistenta la tractiune normala pe planul
elementului.
Rezista la actiunea fortelor concentrate locale, provenite din
sarcini accidentale.
Asigura cerintele de izolare acustica si termica precum si o
comportare corespunzatoare la actiunea focului.
Interfaa dintre straturi
Principalele functiuni structurale ale regiunii de interfata
constau n: transferul tensiunilor tangentiale dintre fete si miez,
stabilizarea straturilor exterioare subtiri mpotriva flambajului
local prin ndepartarea n raport cu miezul si preluarea sarcinilor
normale pe planul elementului. De cele mai multe ori miezul si
fetele produselor sandvis conlucreaza prin efectul adeziunii
directe a straturilor. ntre straturile rigide se pot prevedea uneori
tije de rigidizare sau diafragme care preiau o parte din lunecari
modificnd si modul de lucru pe portiuni si n ansamblul
elementului.
Aderenta ntre straturile produsului trebuie sa fie durabila,
stabila, putin sensibila la flambaj, sa nu-si reduca rezistentele n
intervalul temperaturilor de exploatare, sa reziste la agresivitatea
factorilor de degradare si sa permita asocierea unor materiale cu
caracteristici diferite.
Materiale utilizate la produsele de tip sandvis
Materiale pentru fee:
Fetele elementelor sandvis pentru construcii se caracterizeaza
din punct de vedere geometric prin doua dimensiuni (latime si
lungime) mult mai mari n comparatie cu cea de a treia
dimensiune (grosimea). Astfel orice material care poate fi pus n
opera sub forma de foi este utilizabil la realizarea produselor
sandvis.
Materialele care corespund din acest punct de vedere sunt:
- lemnul sub forma de placaj;
- otelul sub forma de foi, protejate sau nu prin vopsire;
- aluminiul sub forma de foi;
- azbestul sub forma foi;
- materialele plastice nearmate;
- compozitele polimerice ca produse tip membrana.
Materiale pentru miezuri
Miezuri continue din spume plastice rigide:
- Spuma fenolica
- Spuma poliuretanica rigida
- PVC-ul expandat
Miezuri discontinue:
- Structuri tip fagure
- Structura cu celule hexagonale
- Miezurile discontinue ondulate
IPOTEZE PENTRU EVALUAREA CARACTERISTICILOR
NECESARE IN PROIECTAREA PANOURILOR SANDVIS
MODURI DE CEDARE A
PANOURILOR SANDVIS CAND
CEDAREA ARE LOC PRIN MIEZ


a. b.


c. d.


e.

MODURI DE CEDARE
A PANOURILOR
SANDVIS
Elementele sandvis se clasifica dupa comportarea lor
structurala. La produsele stratificate asociate, tip sandvis, se
disting patru regimuri de lucru, si anume:
a. Comportare tip grinda compozita
b. Comportare tip grinda sandvis cu straturi exterioare subtiri:
- elementele sandvis sunt cu fete foarte subtiri daca
d/t >100;
- elementele sandvis sunt cu fete subtiri daca
100 > d/t >5,77.
c. Comportare tip grinda sandvis cu straturi exterioare groase
- in aceasta categorie sunt cuprinse elementele
sandvis ce satisfac relatia: d/t < 5,77.
d. Comportare tip panou sandvis
i
max
i
i , ech
A
E
E
A =
where:
- A
ech,i
= the equivalent area of lamination i;
- A
i
= the real cross-sectional area of lamination i;
- E
i
= the elasticity modulus of wood material of lamination i ;
- E
max
= elasticity modulus of outer laminations.
Metoda ariei echivalente = metoda sectiunii transformate
b
t
t
c
h
Se considera ca toate straturile
conlucreaza perfect ntre ele si
sunt izotrope n planul lor.
A. Rigiditatea grinzii sandvis
2 1
c
b

E
+
4
d
t b
+
2 1
t
b

E
2 = I E = D
3
c
2 3
f
(

E
f
E
c
n care:
E
f
este modulul de elasticitate al straturilor exterioare;
E
c
este modulul de elasticitate al miezului;
b, t, d, c - notatii conform figurii
d/2
E

2 1
c
b
+
E

2
d
t b
+
E

6
t
b
= D
c
3
f
2
f
3
z
De regula, structurile sandvis au straturile exterioare subtiri n raport cu miezul
(td) iar modulul de elasticitate al miezului este neglijabil n raport cu cel al fetelor
(EcEf). S-a constatat ca aportul primului termen la rigiditatea ansamblului nu
depaseste 1% daca:

(7.3)

iar contributia termenului al treilea este de acelasi ordin de marime cnd:

(7.4)

n acest fel se poate calcula rigiditatea la ncovoiere a grinzii sandvis cu
relatia:

100 >
t
d
3
2
|
.
|

\
|


100 >
c
d

c
t

E
E
6
2
c
f
|
.
|

\
|



E

2
d
t b
= D
f
2


E

2 1
c
b
+
E

2
d
t b
+
E

6
t
b
= D
c
3
f
2
f
3

E

2
d
t b
= D
f
2
Distributia tensiunilor normale pe naltimea sectiunii transversale se poate stabili pe
baza teoriei obisnuite a ncovoierii adaptata la natura compozita a sectiunii
transversale:
- tensiunile normale n miez:

(7.

- tensiunile normale n straturile exterioare:


(


2
c
< z <
2
c
- z
D
E
M
=
c
c
o


(


2
h
- > z >
2
c
- si
2
h
< z <
2
c
z
D
E
M
=
f
f
o

B. Distributia tensiunilor normale
Valorile maxime ale tensiunilor normale:
2
c

D
E
M
+ =
c x a m
c
_
o
2
h

D
E
M
+ =
f
x a m
f
_
o
Raportul dintre valorile maxime ale tensiunilor normale:
c
h

E
E
=
c
f
x a m
c
x a m
f
o
o
B. Distributia tensiunilor normale

btd
M
=
conv
o
C. Distributia tensiunilor tangentiale
Distributia tensiunilor tangentiale pe naltimea sectiunii transversale
a unei grinzi omogene este data de relatia:
I b
S T
= t
n care:
T - forta taietoare n sectiunea considerata;
I - momentul de inertie al ntregii sectiuni n raport cu axa
neutra;
S - momentul static al partii din sectiune pentru care z>z1;
b - latimea sectiunii
n cazul unei grinzi cu sectiune compusa, de tip sandvis:
( ) E S
b D
T
= t
n relatie D este rigiditatea la ncovoiere a sectiunii, iar ( ) SE 1este suma:
( )
E

z
+
2
c

2
c

2
b
+
E

2
d t b
= E S
c 1 f
|
.
|

\
|
|
.
|

\
|

iar expresia tensiunii tangentiale n miez este:


(

|
|
.
|

\
|

E

z
-
4
c

2
1
+
E
2
d t

D
T
=
c 1
2
2
f
t
Daca se ndeplineste conditia:
100 >
c
d

c
t

E
E
4
c
f
se poate accepta ipoteza distributiei uniforme a tensiunii tangentiale pe
grosimea miezului:
E

2
d t

D
T
=
f
t
Daca se poate neglija rigiditatea straturilor exterioare n raport cu axa proprie
d b
T
= t
C. Distributia tensiunilor tangentiale
- n care A ~ bd
2
/c,
- iar produsul AG = AGc este rigiditatea la forfecare a grinzii sandvis,
- G si Gc au aceeasi semnificatie, modulul de elasticitate la forfecare al miezului.
D. Deplasarile grinzilor sandvis cu straturi exterioare subtiri
G A 4
L P
=
w

2 max
D 48
L
P
=
w

3
1 max
G A 4
L P
+
D 48
L
P
=
w

3
max
Din incovoiere
Din forfecare
Sageata in cazul unei
forte concentrate
G A 8
L
q
+
D 384
L
q 5
=
w

2 4
max
Sageata in cazul unei
sarcini uniform distribuite
A. Sarcina concentrata P la mijlocul deschiderii
Deplasarea totala maxima la mijlocul deschiderii este:
S
D
D
- 1
D
4
L P
+
D 48
L
P
= w
1
f
2
Q
3
(

Deplasarea transversala primara este: S



D 48
L
P
=
w

1
3
1 '
iar cea secundara:
( )
S
- 1
D
48
L
P
=
w

1
f
3
2 '
Forta taietoare:
( )
S
2
P
= Q
2
1 max
Momentele ncovoietoare primare (M1) si secundare (M2) sunt:
S

4
L P
=
M

3 1
( )
S
- 1
4
L P
=
M

3 2
B. Sarcina uniform distribuita
Deplasarea maxima la mijlocul deschiderii este:
S

D
D
- 1
D
8
L
q
+
D
L
q

384
5
= w
4
f
2
Q
2 4
(

Deplasarile transversale partiale sunt:


S

D
L
q

384
5
=
w

4
4
1 '
| |
S
- 1
D
L
q

384
5
=
w

4
f
4
2 '
Forta taietoare primara maxima:
( )
S
2
L q
= Q
5
1 x a m
Momentele ncovoietoare primare (M1) si secundare (M2) sunt:
S

8
L
q
=
M

6
2
1
| |
S
- 1
8
L
q
=
M

6
2
2


( )
( )
( )
( )
D
D
- 1
S
D
D
- 1
D L
48
D
+ 1 =
S

D
D
- 1
S
D
D
- 1
D L
D
12
+ 1 =
S

- 1
2
- 1 =
S
a -
L
2
=
S

- 1
2
+ 1 =
S
- 1 =
S

- 1 - 1 =
S

- 1 +
- 1 =
S
f
4
f
2
Q
2
4
f
1
f
2
Q
2
1
2
2
6
1 2
1
5
2
4
1
3
2
1
2
1
1
|
.
|

\
|
|
.
|

\
|
' '
u |
u
_ |
_
u
u
|
u
|
|
u
u | u
sinh
cosh
cosh sinh

( )
( )
| u u
| u
|
u | u
| u u
|
u |
_ | u
+
+ / 1
=
+
- 1 -
=



1
= a
L
a =
2
L a
=
I /
I
- 1
I
E
G A
=
a
2 1
2
1
1
f f
2
tanh sinh cosh
tanh
cosh tanh sinh
tanh cosh sinh
cos
Parametri de calcul
|
|
.
|

\
|
|
|
.
|

\
|

t
+
t
t
d

t
b +
t
+
t
t
d

t
b +
12
t
b
+
12
t
b
= I
2 1
1
2
2
2 1
2
2
1
2
3
1
3
( )
(


t
+
t
d t t
b
+
t
+
t

12
b

E
= D
2 1
2
2 1
2
3
1
3
f
E
c
0
2
t
+
t
+
t
t
d
=
1
2 1
2
1
q
2
t
-
t
+
t
t
d
=
1
2 1
2
1
q
'
2
t
-
t
+
t
t
d
=
2
2 1
1
2
q
'
2
t
+
t
+
t
t
d
=
2
2 1
1
2
q
( )
q
o
1
f
f 1

D
E
M
=
( )
q
o
2
f
f 2

D
E
M
=
( )
q
o
'
'
1
f
f 1

D
E
M
=
( )
q
o
'
'
2
f
f 2

D
E
M
=
Daca elementele au straturi exterioare groase:
Distributia tensiunilor:
( )
2
t
I
M
-
t
+
t
t
d

I
M
- =
1
f
2
2 1
2 1
f 1
|
|
.
|

\
|
o
( )
2
t

I
M
+
2
t
-
t
+
t
t
d

I
M
- =
1
f
2 1
2 1
2 1
f 1
|
|
.
|

\
|
o'
( )
2
t

I
M
-
2
t
-
t
+
t
t
d

I
M
=
2
f
2 2
2 1
1 1
f 2
|
|
.
|

\
|
' o
( )
2
t

I
M
+
2
t
+
t
+
t
t
d

I
M
=
2
f
2 2
2 1
1 1
f 2
|
|
.
|

\
|
o
unde I este momentul de inertie global al sectiunii grinzii:
( )
t
+
t

12
b
=
I

2
3
1
3
f