Sunteți pe pagina 1din 47

Universitatea tehnic Gheorghe Asachi din Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii

Caiet de practic tehnologic, de organizare si de conducere


AN III CCIA

Profesor ndrumtor, Onutu Catalin

Student, Ionescu Stefan-Lucian grupa 3302 - septembrie 2012 -

Programa analitic Pentru practic tehnologic , de organizare i de conducere Anul III 1. Durata practicii: 4 sptmni x 5 zile/spt. x 6 ore/zi = 120 ore Perioada de desfurare a practicii : 18 iunie 13 iulie 2012 2. Obiectivele practicii 2.1. mbogirea cunotinelor studenilor in domeniul tehnologiei i organizrii lucrrilor i in general, in domeniul alctuirii si execuiei construciilor, construciilor de drumuri, poduri si cai ferate. 2.2. nsuirea de ctre studeni a metodei de exprimare in scris si grafic prin scheme i fise tehnologice att a concepiei de ansamblu ct si a detaliilor ce condiioneaz realizarea in practica a diferitelor procedee tehnologice, n condiii corespunztoare de calitate, de securitate a muncii si de eficienta economic . 2.3. Iniierea studenilor in activitatea curenta a conductorului unui punct de lucru , la realizarea unui obiectiv de construcie , activitate ce caracterizeaz perioada imediat urmtoare absolvirii facultii . 3. Tipuri de activiti desfurate de studeni n timpul practicii tehnologice n vederea atingerii obiectivelor enunate la punctul 1 studenii vor desfura in timpul practicii tehnologice urmtoarele tipuri de activiti : - activitate de documentare ; - activitate de analiza si de prelucrare a informaiilor privind tehnologia de execuie ; Toate aceste activiti se consemneaz in caietele de practic , a cror elaborare constituie o activitate continu , pe toata durata practicii . 3.1. Activitatea de documentare se refer la culegerea informaiilor privind : a) Sistematizarea si organizarea teritoriului pe care este amplasat obiectivul: n caietul de practic se reproduce sub forma de schi planul de situaie din zona obiectivului i legturile sale cu restul antierului. b) Caracteristicile funcionale ale obiectivului : n caietul de practic se reproduc , din documentaia tehnica sub forma de schie , planurile din care rezulta funcionalitatea obiectului nsoite de explicaiile necesare ; c) Caracteristicile structurale ale obiectului exprimate prin planuri , seciuni i detalii de execuie pentru principalele elemente de construcie , schiate pe caietul de practic . d) Tehnologia de execuie a obiectului prezentat succint printr-o descriere nsoit de schiele strict necesare explicitrii acesteia. e) Organizarea lucrrilor la obiect prezentat n caietul de practic printr-un plan cotat in care se precizeaz amplasarea utilajelor , depozitele de materiale i prefabricate , organizarea pazei i stingerii incendiilor , cile de acces , reelele de alimentare cu energie , inclusiv distanele de transport pentru beton si prefabricate . f) Organizarea unitii ce executa lucrarea ( obiectul ) cu evidenierea denumirii i legturilor de subordonare , organizarea intern cu atribuiile diferitelor compartimente , formaii de munca etc . 3.2. Activitatea de analiz i de prelucrare a informaiilor privind tehnologia de execuie constituie activitatea centrala a studenilor in timpul practicii tehnologice si consta n : a) Reproducerea n caietul de practic a graficului de realizare a obiectului sau reconstituirea acestuia sub ndrumarea conductorului punctului de lucru pentru a reflecta : - principalele faze tehnologice i succesiunea sau nlnuirea lor ;
2

- duratele planificate de execuie pe faze si pe ansamblul obiectului , realizarea lor pan n momentul terminrii stagiului de practic ; b) Reproducerea n caietul de practic sub forma de scheme logice a organizrii principalelor procese tehnologice complexe si anume : - executarea terasamentelor ; - executarea lucrrilor monolite din beton armat ; - montarea elementelor prefabricate din beton sau din metal ; - executarea suprastructurilor de drumuri ; - executarea suprastructurilor de cale ferata ; - executarea lucrrilor de consolidare ; - executarea lucrrilor de ntreinere a drumurilor . Schema logica a unui proces complex reprezint releveul situaiei existente i trebuie s reflecte succesiunea tuturor proceselor componente cum ar fi: - n cazul lucrrilor de terasamente : sparea , transportul , descrcarea , mprtierea compactarea pmntului , finisarea ; - n cazul lucrrilor monolite din beton armat : producerea betonului , executarea armturilor , lucrri de cofrare ( fixe sau mobile ) ridicarea betonului la obiect , punerea n oper , protecia sau tratarea dup betonare ; - n cazul montrii elementelor prefabricate : transportul , manipularea i depozitarea elementelor prefabricate , tehnologia de montare , asigurarea continuitii ( postntinderea armturilor ) executarea monolitizrilor i a izolaiilor hidrofuge ; - n cazul executrii suprastructurilor rutiere : executarea straturilor granulare , prepararea , transportul , aternerea , compactarea i finisarea straturilor executate din materiale stabilizate , beton de ciment sau beton asfaltic , lucrri de colectare si scurgerea apelor ( drumuri , anuri etc .) normarea calitii lucrrilor ( n laborator i n situ ) ; - n cazul executrii suprastructurilor de cale ferat : executarea straturilor granulare (de repartiie , prisma de balastare ) , lucrrilor executate pe baza de montaj i de cale , lucrri de buraj i de finisare a cii ; - n cazul executrii lucrrilor de consolidare : sparea in spatii nguste ; executarea de coloane barete sau piloi , betonari sau montarea de elemente prefabricate , folosirea textilelor neesute sau alte elemente pentru consolidarea taluzurilor ( pereuri ) . Pe schemele ntocmite se vor evidenia pentru fiecare proces i n special pentru cele mecanizate utilajul conductor si cele subordonate , datele de identificare a acestora , n special productivitile realizate in condiii concrete de lucru , duratele ciclurilor respective ; - n cazul lucrrilor de ntreinere a mbrcminilor rutiere : pregtirea suportului , materialelor i dozajelor folosite in regimul de temperatura tehnologic de execuie ; c) Elaborarea pentru principalele procese tehnologice, ce intra in compunerea unui proces complex a unor fie tehnologice , care vor structura i vor conine toate datele evideniate n modelele de fie din ndrumtorul pentru elaborarea fiselor tehnologice pentru lucrri de construcii . Aceste fie tehnologice vor constitui un releveu al situaiei reale nregistrate pe antier. Se recomanda ca in paralel sa se elaboreze si fise tehnologice in care sa se reflecte gndirea critic i propunerile personale ale studentului pentru mbuntirea organizrii procesului . O atenie deosebit se va da aspectelor prin care tehnologia de execuie influeneaz calitatea lucrrilor , securitatea munci i, eficienta economic. Se vor elabora sau reproduce in caietul de practic cel puin doua fise tehnologice . 3.3. Activitatea de elaborare a caietului de practica constituie , aa cum rezult din cele expuse anterior , activitatea prin care studentul face dovada preocuprilor sale n timpul practicii si a nivelului la care s-au situat aceste preocupri .

n consecin , caietul de practica se va elabora in mod continuu in toata perioada practicii, astfel nct acesta va avea i aspectul unui jurnal de antier , a unei dri de seam zilnice de activitate. n fiecare zi calendaristic , dup menionarea datei , se va rezuma ntr-o fraz sau dou n ce a constat activitatea din ziua respectiv , dup care se vor dezvolta problemele ce au fcut obiectul preocuprilor din ziua respectiva conform indicaiilor de la pct. 3.1. i 3.2 . Se admit i chiar se recomand fotografii consemnnd faze ale procesului tehnologic. 4. Documentaii economice ( antemsuratori , devize , situaii de lucrri , lucrri , extrase de resurse ) pentru lucrrile executate pe antier n perioada practicii . 5. Studiul activitii conducatorului : - punctului de lucru; - antierului. Studiul va evidenia: a) activitile conductorului pe parcursul unei sptmni, de la ora 8,00 14,00; b) analiza critic a activitilor constatate (necesitatea) activitilor, oportunitatea momentului etc. ; c) opinii personale asupra modului de rezolvare a problemelor din sarcina conductorului. Observaii: Practica se finalizeaz prin colocviu susinut in perioada 3 16 septembrie 2012 , la o dat stabilit de cadrul didactic ndrumtor . Nota va reflecta prezent , coninutul caietului si cunotinele dobndite . ndrumtorul are obligaia de a finaliza situaia fiecrui student din grupa pe care o ndrum . 6. Organizarea activitii studenilor pe perioada practicii 6.1. Perioada de desfurare a practicii este de patru sptmni . Programul de activitate este de 6 ore/zi , inclusiv completarea caietului de practic . 6.2. Perioada de practica se mparte in urmtoarele etape: 1 zi - prezentarea la antier , repartizarea la locurile de munc , instructajul general de protecia muncii i programarea activitii de ctre conductorul punctului de lucru ; 1 zi - instructajul de protecia muncii la locul de munc , documentarea inclusiv consemnarea n caietul de practic a informaiilor obinute conform pct. 3.1. n paralel cu asistarea conductorului punctului de lucru conform pct. 3.3.a) . 17 zile - analiza i prelucrarea informaiilor privind tehnologia de execuie conform pct. 3.2. n paralel cu asistarea conductorului punctului de lucru . 1 zi - vizarea caietului de practic de ctre conductorul punctului de lucru . TOTAL : 20 zile lucrtoare . 6.3. In funcie de posibilitatea asigurrii rotirii studenilor la mai multe antiere pe care se desfoar procese tehnologice diferite sau a organizrii unor vizite de documentare la alte lucrri executate sau n curs de execuie programul poate suferi modificri .

Hotararea de Guvern 300 din 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 252 din 21 martie 2006

CERINTE MINIME de securitate si sanatate pentru santiere Observatii preliminare: Obligatiile prevazute in prezenta anexa se aplica de fiecare data cand caracteristicile santierului ori ale activitatii, circumstantele sau un risc o cer. In sensul prezentei anexe, termenul incaperi inseamna, printre altele, baraci. PARTEA A Cerinte minime generale pentru locurile de munca din santiere 1. Stabilitate si soliditate 1.1. Materialele, echipamentele si, in general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta securitatea si sanatatea lucratorilor, trebuie fixate intr-un mod adecvat si sigur. 1.2. Accesul pe orice suprafata de material care nu are o rezistenta suficienta nu este permis decat daca se folosesc echipamente sau mijloace corespunzatoare, astfel incat lucrul sa se desfasoare in conditii de siguranta. 2. Instalatii de distributie a energiei 2.1. Instalatiile trebuie proiectate, realizate si utilizate astfel incat sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar lucratorii sa fie protejati corespunzator contra riscurilor de electrocutare prin atingere directa ori indirecta. 2.2. La proiectarea, realizarea si alegerea materialului si a dispozitivelor de protectie trebuie sa se tina seama de tipul si puterea energiei distribuite, de conditiile de influenta externe si de competenta persoanelor care au acces la parti ale instalatiei. 3. Caile si iesirile de urgenta 3.1. Caile si iesirile de urgenta trebuie sa fie in permanenta libere si sa conduca in modul cel mai direct posibil intr-o zona de securitate. 3.2. In caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie sa poata fi evacuate rapid si in conditii de securitate maxima pentru lucratori. 3.3. Numarul, amplasarea si dimensiunile cailor si iesirilor de urgenta se determina in functie de utilizare, de echipament si de dimensiunile santierului si ale incaperilor, precum si de numarul maxim de persoane care pot fi prezente. 3.4. Caile si iesirile de urgenta trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile din legislatia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE. Panourile de semnalizare trebuie sa fie realizate dintr-un material suficient de rezistent si sa fie amplasate in locuri corespunzatoare. 3.5. Pentru a putea fi utilizate in orice moment, fara dificultate, caile si iesirile de urgenta, precum si caile de circulatie si usile care au acces la acestea nu trebuie sa fie blocate cu obiecte. 3.6. Caile si iesirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevazute cu iluminare de siguranta, de intensitate suficienta in caz de pana de curent. 4. Detectarea si stingerea incendiilor
5

4.1. In functie de caracteristicile santierului si de dimensiunile si destinatia incaperilor, de echipamentele prezente, de caracteristicile fizice si chimice ale substantelor sau ale materialelor prezente, precum si de numarul maxim de persoane care pot fi prezente, este necesar sa fie prevazute un numar suficient de dispozitive corespunzatoare pentru stingerea incendiilor, precum si, daca este cazul, un numar suficient de detectoare de incendiu si de sisteme de alarma. 4.2. Dispozitivele de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu si sistemele de alarma trebuie intretinute si verificate in mod periodic. La intervale periodice trebuie sa se efectueze incercari si exercitii adecvate. 4.3. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie sa fie accesibile si usor de manipulat. 4.4. Acestea trebuie sa fie semnalizate conform prevederilor din legislatia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE. Panourile de semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistente si amplasate in locuri corespunzatoare. 5. Ventilatie Tinandu-se seama de metodele de lucru folosite si de cerintele fizice impuse lucratorilor, trebuie luate masuri pentru a asigura lucratorilor aer proaspat in cantitate suficienta. Daca se foloseste o instalatie de ventilatie, aceasta trebuie mentinuta in stare de functionare si nu trebuie sa expuna lucratorii la curenti de aer care le pot afecta sanatatea. Atunci cand este necesar pentru sanatatea lucratorilor, un sistem de control trebuie sa semnalizeze orice oprire accidentala a instalatiei. 6. Expunerea la riscuri particulare 6.1. Lucratorii nu trebuie sa fie expusi la niveluri de zgomot nocive sau unei influente exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf. 6.2. Atunci cand lucratorii trebuie sa patrunda intr-o zona a carei atmosfera este susceptibila sa contina o substanta toxica sau nociva, sa aiba un continut insuficient de oxigen sau sa fie inflamabila, atmosfera contaminata trebuie controlata si trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a preveni orice pericol. 6.3. Intr-un spatiu inchis un lucrator nu poate fi in nici un caz expus la o atmosfera cu risc ridicat. Lucratorul trebuie cel putin sa fie supravegheat in permanenta din exterior si trebuie luate toate masurile corespunzatoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv si imediat. 7. Temperatura In timpul programului de lucru, temperatura trebuie sa fie adecvata organismului uman, tinandu-se seama de metodele de lucru folosite si de solicitarile fizice la care sunt supusi lucratorii. 8. Iluminatul natural si artificial al posturilor de lucru, incaperilor si cailor de circulatie de pe santier 8.1. Posturile de lucru, incaperile si caile de circulatie trebuie sa dispuna, in masura in care este posibil, de suficienta lumina naturala. Atunci cand lumina zilei nu este suficienta si, de asemenea, pe timpul noptii locurile de munca trebuie sa fie prevazute cu lumina artificiala corespunzatoare si suficienta. Atunci cand este necesar, trebuie utilizate surse de lumina portabile, protejate contra socurilor. Culoarea folosita pentru iluminatul artificial nu trebuie sa modifice sau sa influenteze perceptia semnalelor ori a panourilor de semnalizare. 8.2. Instalatiile de iluminat ale incaperilor, posturilor de lucru si ale cailor de circulatie trebuie
6

amplasate astfel incat sa nu prezinte risc de accidentare pentru lucratori. 8.3. Incaperile, posturile de lucru si caile de circulatie in care lucratorii sunt expusi la riscuri in cazul intreruperii functionarii iluminatului artificial, trebuie sa fie prevazute cu iluminat de siguranta de o intensitate suficienta. 9. Usi si porti 9.1. Usile culisante trebuie sa fie prevazute cu un sistem de siguranta care sa impiedice iesirea de pe sine si caderea lor. 9.2. Usile si portile care se deschid in sus trebuie sa fie prevazute cu un sistem de siguranta care sa impiedice caderea lor. 9.3. Usile si portile situate de-a lungul cailor de siguranta trebuie sa fie semnalizate corespunzator. 9.4. In vecinatatea imediata a portilor destinate circulatiei vehiculelor trebuie sa existe usi pentru pietoni. Acestea trebuie sa fie semnalizate in mod vizibil si trebuie sa fie mentinute libere in permanenta. 9.5. Usile si portile mecanice trebuie sa functioneze fara sa prezinte pericol de accidentare pentru lucratori. Acestea trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de oprire de urgenta, accesibile si usor de identificat, cu exceptia celor care se deschid automat in caz de pana de energie, si trebuie sa poata fi deschise manual. 10. Cai de circulatie - zone periculoase 10.1. Caile de circulatie, inclusiv scarile mobile, scarile fixe, cheiurile si rampele de incarcare, trebuie sa fie calculate, plasate si amenajate, precum si accesibile astfel incat sa poata fi utilizate usor, in deplina securitate si in conformitate cu destinatia lor, iar lucratorii aflati in vecinatatea acestor cai de circulatie sa nu fie expusi nici unui risc. 10.2. Caile care servesc la circulatia persoanelor si/sau a marfurilor, precum si cele unde au loc operatiile de incarcare sau descarcare trebuie sa fie dimensionate in functie de numarul potential de utilizatori si de tipul de activitate. Daca sunt utilizate mijloace de transport pe caile de circulatie, o distanta de securitate suficienta sau mijloace de protectie adecvate trebuie prevazute pentru ceilalti utilizatori ai locului. Caile de circulatie trebuie sa fie clar semnalizate, verificate periodic si intretinute. 10.3. Caile de circulatie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel incat sa existe o distanta suficienta fata de usi, porti, treceri pentru pietoni, culoare si scari. 10.4. Daca santierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie sa fie prevazute cu dispozitive care sa evite patrunderea lucratorilor fara atributii de serviciu in zonele respective. Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii abilitati sa patrunda in zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie semnalizate in mod vizibil. 11. Cheiuri si rampe de incarcare 11.1. Cheiurile si rampele de incarcare trebuie sa fie corespunzatoare dimensiunilor incarcaturilor ce se transporta. 11.2. Cheiurile de incarcare trebuie sa aiba cel putin o iesire. 11.3. Rampele de incarcare trebuie sa fie sigure, astfel incat lucratorii sa nu poata cadea. 12. Spatiu pentru libertatea de miscare la postul de lucru Suprafata posturilor de lucru trebuie stabilita, in functie de echipamentul si materialul necesar, astfel incat lucratorii sa dispuna de suficienta libertate de miscare pentru activitatile lor. 13. Primul ajutor
7

13.1. Angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face in orice moment. De asemenea, angajatorul trebuie sa asigure personal pregatit in acest scop. Trebuie luate masuri pentru a asigura evacuarea, pentru ingrijiri medicale, a lucratorilor accidentati sau victime ale unei imbolnaviri neasteptate. 13.2. Trebuie prevazute una sau mai multe incaperi de prim ajutor, in functie de dimensiunile santierului sau de tipurile de activitati. 13.3. Incaperile destinate primului ajutor trebuie sa fie echipate cu instalatii si cu materiale indispensabile primului ajutor si trebuie sa permita accesul cu brancarde. 13.4. Aceste spatii trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile din legislatia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE. 13.5. Trebuie asigurate materiale de prim ajutor in toate locurile unde conditiile de munca o cer. Acestea trebuie sa fie semnalizate corespunzator si trebuie sa fie usor accesibile. Un panou de semnalizare amplasat in loc vizibil trebuie sa indice clar adresa si numarul de telefon ale serviciului de urgenta. 14. Instalatii sanitare 14.1. Vestiare si dulapuri pentru imbracaminte 14.1.1. Lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie vestiare corespunzatoare daca acestia trebuie sa poarte imbracaminte de lucru si daca, din motive de sanatate sau de decenta, nu li se poate cere sa se schimbe intr-un alt spatiu. Vestiarele trebuie sa fie usor accesibile, sa aiba capacitate suficienta si sa fie dotate cu scaune. 14.1.2. Vestiarele trebuie sa fie suficient de incapatoare si sa aiba dotari care sa permita fiecarui lucrator sa isi usuce imbracamintea de lucru, daca este cazul, precum si vestimentatia si efectele personale si sa le poata pastra incuiate. In anumite situatii, cum ar fi existenta substantelor periculoase, a umiditatii, a murdariei, imbracamintea de lucru trebuie sa poata fi tinuta separat de vestimentatia si efectele personale. 14.1.3. Trebuie prevazute vestiare separate pentru barbati si femei sau o utilizare separata a acestora. 14.1.4. Daca nu sunt necesare vestiare in sensul primului paragraf al pct. 14.1.1 fiecare lucrator trebuie sa dispuna de un loc unde sa-si puna imbracamintea si efectele personale sub cheie. 14.2. Dusuri, chiuvete 14.2.1. Atunci cand tipul de activitate sau cerintele de curatenie impun acest lucru, lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie dusuri corespunzatoare in numar suficient. Trebuie prevazute sali de dusuri, separate pentru barbati si femei, sau o utilizare separata a acestora. 14.2.2. Salile de dusuri trebuie sa fie suficient de incapatoare, astfel incat sa permita fiecarui lucrator sa isi faca toaleta, fara sa fie deranjat si in conditii de igiena corespunzatoare. Dusurile trebuie prevazute cu apa curenta, rece si calda. 14.2.3. Atunci cand dusurile nu sunt necesare, in sensul primului paragraf al pct. 14.2.1, trebuie sa fie prevazut un numar suficient de chiuvete cu apa curenta calda, daca este necesar. Acestea trebuie sa fie amplasate in apropierea posturilor de lucru si a vestiarelor. Trebuie prevazute chiuvete separate pentru barbati si pentru femei sau o utilizare separata a acestora atunci cand acest lucru este necesar din motive de decenta.
8

14.2.4. Daca incaperile cu dusuri sau cu chiuvete sunt separate de vestiare, aceste incaperi trebuie sa comunice intre ele. 14.3. Cabine de WC-uri si chiuvete In apropierea posturilor de lucru, a incaperilor de odihna, a vestiarelor si a salilor de dusuri lucratorii trebuie sa dispuna de locuri speciale, dotate cu un numar suficient de WC-uri si de chiuvete, utilitati care sa asigure nepoluarea mediului inconjurator, de regula ecologice. Trebuie prevazute cabine de WC-uri separate pentru barbati si femei sau utilizarea separata a acestora. 15. Incaperi pentru odihna si/sau cazare 15.1. Lucratorii trebuie sa dispuna de incaperi pentru odihna si/sau cazare usor accesibile, atunci cand securitatea ori sanatatea lor o impun, in special datorita tipului activitatii, numarului mare de lucratori sau distantei fata de santier. 15.2. Incaperile pentru odihna si/sau cazare trebuie sa fie suficient de mari si prevazute cu un numar de mese si de scaune corespunzator numarului de lucratori. 15.3. Daca nu exista asemenea incaperi, alte facilitati trebuie sa fie puse la dispozitie personalului pentru ca acesta sa le poata folosi in timpul intreruperii lucrului. 15.4. Incaperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar in cazuri exceptionale trebuie sa fie dotate cu echipamente sanitare in numar suficient, cu o sala de mese si cu o sala de destindere. Acestea trebuie sa fie dotate cu paturi, dulapuri, mese si scaune, tinandu-se seama de numarul de lucratori. La atribuirea lor trebuie sa se tina seama de prezenta lucratorilor de ambele sexe. 15.5. In incaperile pentru odihna si/sau cazare trebuie sa se ia masuri corespunzatoare pentru protectia nefumatorilor impotriva disconfortului produs de fumul de tutun. 16. Femei gravide si mame care alapteaza Femeile gravide si mamele care alapteaza trebuie sa aiba posibilitatea de a se odihni in pozitie culcata, in conditii corespunzatoare. 17. Lucratori cu dizabilitati Locurile de munca trebuie sa fie amenajate tinandu-se seama, daca este cazul, de lucratorii cu dizabilitati. Aceasta dispozitie se aplica in special usilor, cailor de comunicatie, scarilor, dusurilor, chiuvetelor, WC-urilor si posturilor de lucru folosite sau ocupate direct de catre lucratorii cu dizabilitati. 18. dispozitii diverse 18.1. Intrarile si perimetrul santierului trebuie sa fie semnalizate astfel incat sa fie vizibile si identificabile in mod clar. 18.2. Lucratorii trebuie sa dispuna de apa potabila pe santier si, eventual, de alta bautura corespunzatoare si nealcoolica, in cantitati suficiente, atat in incaperile pe care le ocupa, cat si in vecinatatea posturilor de lucru. 18.3. Lucratorii trebuie sa dispuna de conditii pentru a lua masa in mod corespunzator si, daca este cazul, sa dispuna de facilitati pentru a-si pregati masa in conditii corespunzatoare. PARTEA B CERINTE MINIME specifice pentru posturile de lucru din santiere Observatii preliminare Atunci cand situatii particulare o cer, clasificarea cerintelor minime in doua sectiuni, asa cum sunt prezentate mai jos, nu trebuie sa fie considerata obligatorie. SECTIUNEA 1 Posturi de lucru din santiere, in interiorul incaperilor
9

1. Stabilitate si soliditate Incaperile trebuie sa aiba o structura si o stabilitate corespunzatoare tipului de utilizare. 2. Usi de siguranta Usile de siguranta trebuie sa se deschida catre exterior si nu trebuie sa fie incuiate, astfel incat sa poata fi deschise usor si imediat de catre orice persoana care are nevoie sa le utilizeze in caz de urgenta. Este interzisa utilizarea usilor culisante si a usilor rotative ca usi de siguranta. 3. Ventilatie Daca sunt folosite instalatii de aer conditionat sau de ventilatie mecanica, acestea trebuie sa functioneze astfel incat lucratorii sa nu fie expusi curentilor de aer. Orice depunere sau impuritate care poate crea un risc imediat pentru sanatatea lucratorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminata rapid. 4. Temperatura 4.1. Temperatura in incaperile de odihna, incaperile pentru personalul de serviciu permanent, incaperile sanitare, cantine si incaperile de prim ajutor trebuie sa corespunda destinatiei specifice acestor incaperi. 4.2. Ferestrele, luminatoarele si peretii de sticla trebuie sa permita evitarea luminii solare excesive, in functie de natura activitatii si destinatia incaperii. 5. Iluminatul natural si artificial Locurile de munca trebuie, pe cat posibil, sa dispuna de lumina naturala suficienta si sa fie echipate cu dispozitive care sa permita un iluminat artificial adecvat, pentru a proteja securitatea si sanatatea lucratorilor. 6. Pardoselile, peretii si plafoanele incaperilor 6.1. Pardoselile incaperilor trebuie sa fie lipsite de proeminente, de gauri sau de planuri inclinate periculoase. Pardoselile trebuie sa fie fixe, stabile si nealunecoase. 6.2. Suprafetele pardoselilor, peretilor si plafoanelor incaperilor trebuie sa fie realizate astfel incat sa poata fi curatate si retencuite pentru a se obtine conditii de igiena corespunzatoare. 6.3. Peretii transparenti sau translucizi, in special peretii realizati integral din sticla, din incaperi ori din vecinatatea posturilor de lucru si a cailor de circulatie trebuie sa fie semnalizati clar. Acestia trebuie realizati din materiale securizate sau trebuie sa fie separati de posturile de lucru si de caile de circulatie astfel incat lucratorii sa nu poata intra in contact cu peretii si sa nu poata fi raniti prin spargerea acestora. 7. Ferestre si luminatoare 7.1. Ferestrele, luminatoarele si dispozitivele de ventilatie trebuie sa poata fi deschise, inchise, reglate si fixate in siguranta de catre lucratori. Atunci cand acestea sunt deschise, trebuie pozitionate astfel incat sa nu prezinte un pericol pentru lucratori. 7.2. Ferestrele si luminatoarele trebuie prevazute, inca din faza de proiectare, cu sisteme de curatare sau trebuie sa dispuna de dispozitive care sa permita curatarea acestora fara riscuri pentru lucratorii care executa aceasta activitate ori pentru ceilalti lucratori prezenti. 8. Usi si porti 8.1. Pozitia, numarul, materialele din care sunt realizate, precum si dimensiunile usilor si portilor sunt determinate in functie de natura si destinatia incaperilor. 8.2. Usile transparente trebuie sa fie semnalizate la inaltimea vederii. 8.3. Usile si portile batante trebuie sa fie transparente sau sa fie prevazute cu panouri transparente. 8.4. Suprafetele transparente sau translucide ale usilor si portilor trebuie protejate impotriva spargerii atunci cand acestea nu sunt construite dintr-un material securizat si lucratorii pot fi
10

raniti in cazul in care acestea se sparg. 9. Caile de circulatie Traseele cailor de circulatie trebuie sa fie puse in evidenta, in masura in care utilizarea incaperilor si echipamentul din dotare necesita acest lucru, pentru asigurarea protectiei lucratorilor. 10. Masuri specifice pentru scari si trotuare rulante Scarile si trotuarele rulante trebuie sa functioneze in conditii de siguranta si trebuie sa fie dotate cu dispozitivele de securitate necesare. Acestea trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de oprire de urgenta, accesibile si usor de identificat. 11. Dimensiunile si volumul de aer al incaperilor Incaperile de lucru trebuie sa aiba o suprafata si o inaltime care sa permita lucratorilor sa isi desfasoare activitatea fara riscuri pentru securitatea, sanatatea sau confortul lor. SECTIUNEA a 2-a Posturi de lucru din santiere, in exteriorul incaperilor 1. Stabilitate si soliditate 1.1. Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la inaltime sau in adancime, trebuie sa fie solide si stabile, tinandu-se seama de: a) numarul de lucratori care le ocupa; b) incarcaturile maxime care pot fi aduse si suportate, precum si de repartitia lor; c) influentele externe la care pot fi supuse. Daca suportul si celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate intrinseca, trebuie sa se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunzatoare si sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiva sau involuntara a ansamblului ori a partilor acestor posturi de lucru. 1.2. Verificare Stabilitatea si soliditatea trebuie verificate in mod corespunzator si, in special, dupa orice modificare de inaltime sau adancime a postului de lucru. 2. Instalatii de distributie a energiei 2.1. Instalatiile de distributie a energiei care se afla pe santier, in special cele care sunt supuse influentelor externe, trebuie verificate periodic si intretinute corespunzator. 2.2. Instalatiile existente inainte de deschiderea santierului trebuie sa fie identificate, verificate si semnalizate in mod clar. 2.3. Daca exista linii electrice aeriene, de fiecare data cand este posibil acestea trebuie sa fie deviate in afara suprafetei santierului sau trebuie sa fie scoase de sub tensiune. Daca acest lucru nu este posibil, trebuie prevazute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca vehiculele sa fie tinute la distanta fata de instalatii. In cazul in care vehiculele de santier trebuie sa treaca pe sub aceste linii, trebuie prevazute indicatoare de restrictie corespunzatoare si o protectie suspendata. 3. Influente atmosferice Lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot afecta securitatea si sanatatea. 4. Caderi de obiecte Lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte, de fiecare data cand aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protectie colectiva. Materialele si echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel incat sa se evite rasturnarea ori caderea lor. In caz de necesitate, trebuie sa fie prevazute pasaje acoperite sau se va impiedica accesul in zonele periculoase. 5. Caderi de la inaltime 5.1. Caderile de la inaltime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, in special cu ajutorul balustradelor de protectie solide, suficient de inalte si avand cel putin o bordura, o
11

mana curenta si protectie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent. 5.2. Lucrarile la inaltime nu pot fi efectuate, in principiu, decat cu ajutorul echipamentelor corespunzatoare sau cu ajutorul echipamentelor de protectie colectiva, cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere. In cazul in care, datorita naturii lucrarilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie prevazute mijloace de acces corespunzatoare si trebuie utilizate centuri de siguranta sau alte mijloace sigure de ancorare. 6. Schele si scari 6.1. Toate schelele trebuie sa fie concepute, construite si intretinute astfel incat sa se evite prabusirea sau deplasarea lor accidentala. 6.2. Platformele de lucru, pasarelele si scarile schelelor trebuie sa fie construite, dimensionate, protejate si utilizate astfel incat persoanele sa nu cada sau sa fie expuse caderilor de obiecte. 6.3. Schelele trebuie controlate de catre o persoana competenta, astfel: a) inainte de utilizarea lor; b) la intervale periodice; c) dupa orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur de pamant ori in alte circumstante care le-ar fi putut afecta rezistenta sau stabilitatea. 6.4. Scarile trebuie sa aiba o rezistenta suficienta si sa fie corect intretinute. Acestea trebuie sa fie corect utilizate, in locuri corespunzatoare si conform destinatiei lor. 6.5. Schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare. 7. Instalatii de ridicat 7.1. Toate instalatiile de ridicat si accesoriile acestora, inclusiv elementele componente si elementele de fixare, de ancorare si de sprijin, trebuie sa fie: a) bine proiectate si construite si sa aiba o rezistenta suficienta pentru utilizarea careia ii sunt destinate; b) corect instalate si utilizate; c) intretinute in stare buna de functionare; d) verificate si supuse incercarilor si controalelor periodice, conform dispozitiilor legale in vigoare; e) manevrate de catre lucratori calificati care au pregatirea corespunzatoare. 7.2. Toate instalatiile de ridicat si toate accesoriile de ridicare trebuie sa aiba marcata in mod vizibil valoarea sarcinii maxime. 7.3. Instalatiile de ridicat, precum si accesoriile lor nu pot fi utilizate in alte scopuri decat cele pentru care sunt destinate. 8. Vehicule si masini pentru excavatii si manipularea materialelor 8.1. Toate vehiculele si masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie sa fie: a) bine concepute si construite, tinandu-se seama, in masura in care este posibil, de principiile ergonomice; b) mentinute in stare buna de functionare; c) utilizate in mod corect. 8.2. Conducatorii si operatorii vehiculelor si masinilor pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie sa aiba pregatirea necesara. 8.3. Trebuie luate masuri preventive pentru a se evita caderea in excavatii sau in apa a vehiculelor si a masinilor pentru excavatii si manipularea materialelor.
12

8.4. Cand este necesar, masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie sa fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conducatorul impotriva strivirii in cazul rasturnarii masinii si al caderii de obiecte. 9. Instalatii, masini, echipamente 9.1. Instalatiile, masinile si echipamentele, inclusiv uneltele de mana, cu sau fara motor, trebuie sa fie: a) bine proiectate si construite, tinandu-se seama, in masura in care este posibil, de principiile ergonomice; b) mentinute in stare buna de functionare; c) folosite exclusiv pentru lucrarile pentru care au fost proiectate; d) manevrate de catre lucratori avand pregatirea corespunzatoare. 9.2. Instalatiile si aparatele sub presiune trebuie sa fie verificate si supuse incercarilor si controlului periodic. 10. Excavatii, puturi, lucrari subterane, tuneluri, terasamente 10.1. In cazul excavatiilor, puturilor, lucrarilor subterane sau tunelurilor, trebuie luate masuri corespunzatoare: a) pentru a preveni riscurile de ingropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor sprijine, taluzari sau altor mijloace corespunzatoare; b) pentru a preveni pericolele legate de caderea persoanelor, materialelor sau obiectelor, de iruperea apei; c) pentru a asigura o ventilatie suficienta tuturor posturilor de lucru, astfel incat sa se realizeze o atmosfera respirabila care sa nu fie periculoasa sau nociva pentru sanatate; d) pentru a permite lucratorilor de a se adaposti intr-un loc sigur, in caz de incendiu, irupere a apei sau cadere a materialelor. 10.2. Inainte de inceperea terasamentelor trebuie luate masuri pentru a reduce la minimum pericolele datorate cablurilor subterane si altor sisteme de distributie. 10.3. Trebuie prevazute cai sigure pentru a intra si iesi din zona de excavatii. 10.4. Gramezile de pamant, materialele si vehiculele in miscare trebuie tinute la o distanta suficienta fata de excavatii; eventual, se vor construi bariere corespunzatoare. 11. Lucrari de demolare Cand demolarea unei cladiri sau a unei lucrari poate sa prezinte pericole: a) se vor adopta masuri de prevenire, precum si metode si proceduri corespunzatoare; b) lucrarile trebuie sa fie planificate si executate sub supravegherea unei persoane competente. 12. Constructii metalice sau din beton, cofraje si elemente prefabricate grele 12.1. Constructiile metalice sau din beton si elementele lor, cofrajele, elementele prefabricate sau suporturile temporare si schelele trebuie montate sau demontate numai sub supravegherea unei persoane competente. 12.2. Trebuie prevazute masuri de prevenire corespunzatoare pentru a proteja lucratorii impotriva pericolelor datorate nesigurantei si instabilitatii temporare a lucrarii. 12.3. Cofrajele, suporturile temporare si sprijinele trebuie sa fie proiectate si calculate, realizate si intretinute astfel incat sa poata suporta, fara risc, sarcinile la care sunt supuse. 13. Batardouri si chesoane 13.1. Toate batardourile si chesoanele trebuie sa fie:
13

a) bine construite, realizate din materiale corespunzatoare si solide, de o rezistenta suficienta; b) prevazute cu echipament adecvat pentru ca lucratorii sa se poata adaposti in caz de iruperi de apa si de materiale. 13.2. Constructia, montarea, transformarea si demontarea unui batardou sau cheson trebuie sa se faca numai sub supravegherea unei persoane competente. 13.3. Toate batardourile si chesoanele trebuie sa fie controlate periodic de catre o persoana competenta.

Am efectuat stagiul de practic in cadrul firmei "Iasicon S.A.", in perioada 18 iunie- 13 iulie 2012, in cuantum de 120 ore (4 saptamani x 5zile x 6 ore/zi = 120 ore), la urmatoarele puncte de lucru: 1) Biserica "Sf. Sava" Iasi - lucrri de reabilitare - sef de punct de lucru ing. Muha Adrian. 2) Blocurile Iasicon - lucrri de executie parcare subteran - sef de punct de lucru ing. Verobat Dan. 3) Zona de agrement Ciric - Iasi - lucrari de reabilitare complex de agrement si amenajare
parcare etajata prin diferite tipuri de executie a terasamentelor - sef de punct de lucru ing.

Fosa Liviu.

14

Reabilitarea Bisericii Sf. Sava - Iasi

Biserica Sfntul Sava este o biseric din Iai aflat pe strada Costache Negri nr. 44, ntre liceul V. Alecsandri i Biserica Armeneasc. Din punct de vedere cronologic este considerat ca un edificiu i aezmnt monahal aparinnd secolului al XVI-lea, dar originile ei se pierd n negura secolelor, fiind mult mai veche dect aceast dat oficial a nceputurilor sale. Face parte din patrimoniul naional al monumentelor istorice, fapt ce justifica investitia masiva in reabilitarea acesteia. Lucrarile de reabilitare ale acestui edificiu au constat in principal in consolidarea peretilor structurali, planseelor si a fundatiilor, dupa cum urmeaza: Fundatiile existente din blocuri de piatra au fost dublate de fundatii continue elastice din beton armat, catre au rolul de a da un plus de stabilitate constructiei.

Dupa cum se poate observa in imagine, fundatiile au fost prefazute cu contraforti, care au rolul de a prelua impingerile laterale la care pot fi supuse noile fundatii. S-a recurs la acest procedeu ntrucat nici o alta metoda de realizare a unei continuitati intre cele doua fundatii nu era viabila, din cauza compactitatii indoielnice a fundatiilor existente.

15

In cazul peretilor stucturali s-a procedat diferit, in sensul ca acestia au fost consolidati prin dublarea lor cu stalpi de beton armat. Daca s-ar fi recurs la dublarea lor cu ajutorul unor pereti tip diafragma de beton armat, structura s-ar fi ingreunat inutil.

16

Solidarizarea intre stalpii de beton armat si peretii din blocuri de piatra s-a facut prin strapungerea peretilor cu niste bare de armatura, la capatul carora s-au montat placute metalice. Acestea la randul lor vor fi inglobate intr-o dal de beton armat. Intreg sistemul de solidarizare poate fi vizualizat in figura de mai jos.

17

In cazul planseelor abordarea a fost cel putin interesanta. Spun acest lucru deoarece planseele existente au fost consolidate cu plasee de beton armat de tip grinzi structurale si placa, care au fost amplasate la partea superioara a planseelor existente.Solidarizarea acestora s-a facut cu bare de armatura ce strapung planseele existente.

In fotografia de mai jos sunt vizibile barele ce strapung planseul de caramida.

18

Inainte de turnarea betonului, planseele de caramida au fost sustinute cu popi de lemn, intrucat acestea nu ar fi fost capabile sa sustina betonul proaspat turnat al noilor plansee.

19

Pe langa aspectele structurale, reabilitarea acestui edificiu a avut drept tinta si detalii de ordin estetic si de comfort. Astfel au fost restaurate pictura interioara si fatadele exterioare, iar elementul de noutate fata de starea intiala a fost instalarea sistemului modern de incalzire prin pardoseala.

20

Atributiile sefului de punct de lucru , in cazul restaurarii unui monument istoric, sunt dintre cele mai diverse - de la supravegherea muncitorilor si organizarea acestora, pana la comandarea si receptia materialelor. Un lucru de remarcat insa este necesitatea colaborarii frecvente cu oficialii Ministerului Culturii in vederea identificarii si izolarii eventualelor situri arheologice descoperite in in urma excavatiilor. Acest fapt este mult mai frecvent in cazul excavatiilor in jurul monumentelor istorice, drept dovada, chiar la acest obiectiv lucrarile la o parte a fundatiei au fost oprite datorita descoperirii unui sit arheologic.

21

Parcarea subterana - blocurile Bucsinescu


Blocurile construite de firma Iasicon in Iasi, pe bulevardul Tudor Vladimirescu, reprezinta una dintre cele mai importate investitii din oras.

22

La data la care am vizitat acest santier lucrarile erau intr-un stadiu incipient: pentru o parte din constructie se turnasera peretii tip diafragme de beton armat, iar pentru un alt tronson se turnasersera doar o parte din fundatii.

Sistemul structural Din punct de vedere structural, cladirea cu destinatie de parcare subterana, are urmatoarea configuratie: fundatii izolate elastice pe care sprijina fundatii continue elastice, pereti portanti tip diafragme de beton armat, stalpi circulari si plansee de beton armat..

23

Plan fundatii parcaj subteran

24

Turnarea betonului in fundatiile continue cu autopompa

Armarea fundatiilor izolate si a stalpilor

25

Geometria aleasa pentru stalpi a fost cea circulara, atat pentru a inlesni circulatia masinilor in parcare, cat si pentru a conferi o rezistenta mai mare structurii la actiuni orizontale.

26

Legea prevede obligativitatea ca mostre din betonul pus in opera sa fie incercate in laboratoare specializate. In imagine - prelevarea epruvetelor.

27

In paralel cu lucrarile desfasurate la parcarea subterana, la acelasi punct de lucru, se desfasurau si lucrari de mbunttire a terenului de fundare a blocurilor pentru care este destinata parcarea si care constau in stabilizarea pernei de pamant de sub fundatia blocurilor. Acest lucru era necesar intrucat perna de pamant se afla pe un teren susceptibil la umezire, cu panza freatica aproape de suprafata si exista pericolul, ca in urma unui seism, sa refuleze de sub fundatii. Stabilizarea s-a realizat prin introducerea unor piloti forati turnati monolit,cu armatura fretat, amplasati perimetral pernei de pmnt.

28

Seful acestui punct de lucru are atributii foarte diverse si complexe. Astfel acesta este responsabil de primirea si distributia materialelor pe santier, de receptia si controlul de calitate a betonului proaspat ce urmeaza a fi pus in opera, de organizarea oamenilor si de rezolvarea eventualelor probleme de executie ce pot aparea pe parcursul lucrarilor. Spre exemplu, la un moment dat a fost necesara oprirea lucrarilor la fundatii intrucat o parte din acestea erau inundate. Apa in exces provenea din panza freatica, apropiata de suprafata. Inginerul a fost nevoit sa rezolve rapid problema, deoarece stagnarea lucrarilor ar fi costat foarte mult. Solutia gasita a constat in amplasarea unor tuburi de dren pentru eliminarea apei.

29

Complex agrement Ciric - reabilitare


Titlu: Zona de Agrement Ciric Beneficiar: Municipiul Iasi Valoare totala: 46.624.231,54 RON Perioada: 17 martie 2010 - 17 martie 2013 Organism intermediar: ADR NordEst Piatra Neamt Autoritate: Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Zona de agrement Ciric este un obiectiv foarte important pentru municipalitatea ieseana. Prin proiect, Primaria Iasi doreste crearea, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificare resurselor naturale si cresterea calitatii serviciilor turistice in zona Ciric. Obiectivul general al proiectului: Valorificarea potentialului turistic al Regiunii de Dezvoltare Nord Est in vederea crearii de noi locuri de munca si cresterea economica durabila si echilibrata a regiunii. Obiectivul specific al proiectului: Crearea Zonei de Agrement Ciric in vederea diversificarii formelor de turism din judetul Iasi si dezvoltarii durabile a zonei Ciric. Proiectul vizeaza: - Reabilitarea si reorganizarea unei suprafete de 21,28ha din zona Ciric; - Crearea unei infrastructuri de agrement cu multiple functiuni in vederea formarii unei oferte turistice integrate la nivelul judetului Iasi; - Crearea de locuri de munca permanente si sezoniere. - Cresterea semnificativa a numarului de vizitatori ai zonei. - Cresterea duratei medii de sedere cu aproximativ 20%; - Cresterea cheltuielii medii turistice cu minim 50% dupa implementarea proiectului ca urmare a prelungirii sejurului si a cheltuielilor suplimentare aferente serviciilor de agrement.

30

Lucrarile desfasurandu-se pe mai multe planuri, am considerat importanta studierea graficului de organizare a lucrarilor.

31

Reamenajarea complexului Ciric implica construirea de piscine, de terenuri de sport, spatii comerciale, culminand cu constructia unui telescaun.

La data vizitarii santierului lucrarile erau in stadiul finajelor la piscine, terasamentele petru parcari erau terminate in proportie de 80%, iar in ceea ce priveste telescaunul, se turnasera doar pilotii si radierul pentru fundatie.

32

Fundatia stalpilor de sustinere a telescaunului este o fundatie de adancime, pe piloti, solidatizati la partea superioara cu un radier de beton armat.

33

O parte importanta a lucrarilor desfasurate sunt terasamentele. Acestea au fost realizate atat prin metode conventionale, cat si prin metode moderne, utilizand diferite tipuri de geotextil.

34

Am atasat in cele ce urmeaza devize ale lucrarilor de amenajemente exterioare pentru a lua la conostinta cu exactitate succesiunea operatiunilor necesare. (volumul fondurilor fiind fictive):

Obiectivul: Obiectul:

ZONA DE AGREMANT CIRIC AMENAJARI EXTERIOARE

Lista cu cantitatile de lucrari Deviz oferta CONSOLIDARI terenuri sport Preturile sunt exprimate in RON Obs: RON = Leu greu devizul este o simulare valori fictive ================================================================ Nr. Capitol de lucr. UM CANTITATEA PU TOTAL crt. (col.3xcol4) (denumirea si sub( RON / ( RON ) capitolele de luUM) crari) --------------------------------------------------------------0 1 2 3 4 5 ================================================================ 021 1G1 M.C. 2350.000 3.59 8428.27 LUCRARI DE TERASAMENTE 022 034D M.C. 519082.98 GABIOAN 2,0MX1,0MX0,5M 023 058A 534383.72 UMPLUTURA BALAST 024 003A 25947.88 ASTERNERE GEOTEXTIL 025 310A 139140.38 GEOGRILA 026 268 2153.91 CONDUCTA PP 110 CANALIZARE 027 097B 54079.16 PAMANT STABILIZAT MP. 1100.000 49.16 MP. 9508.000 14.63 M.C. 1249.500 415.43

8630.000

61.92

MP.

8550.000

3.03

360.000

5.98

35

028 357A M 10650.000 1923437.93 PILOTI DE INDESARE DIN PAMANT 029 058C 10840.02 UMPLUTURA DE PAMANT 030 1G1 814.14 LUCRARI DE TERASAMENTE 031 156A 1161.42 COFRAJE ELEVATII 032 154A 6537.12 ARMATURI OB 37 033 155A 16004.83 ARMATURI PC 52 TONA 6.700 TONA 2.530 MP. 85.000 M.C. 227.000 M.C. 2423.000

180.60

4.47

3.59

13.66

2583.84

2388.78

258-78 pag ================================================================= 034 159E4 M.C. 227.000 266.18 60421.77 TURNARE BETON C30/25 IN ELEVATII 035 4421 M.C. 362181.24 PILOTI FORATI D=880MM, L=9M 467.000 775.55

Cheltuieli directe din articole: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT 1735.32 1183712.30 860996.16 1450436.70 169469.60 3664614.76 Din care: Valoare aferenta utilaje termice = 398485.73 Valoare aferenta utilaje electrice = 1051950.98 Detaliere transporturi: -Articole TRA 469.60 Alte cheltuieli directe: -CAS: ( 087.20 -SOMAJ: ( 860996.16 + 1450436.70 * 0.000 + 860996.16 + 1450436.70 * 0.000 + 169469.60 * 0.000) * 0.20800 = 179 TOTAL

169

36

169469.60 * 0.000) * 0.00500 = 304.98 -FOND DE CONC. SI INDEMNIZ.0,85% ( 860996.16 + 1450436.70 * 0.000 + 169469.60 * 0.000) * 0.00850 = 318.47 -SANATATE ( 771.80 -FOND ACCIDENTE 0,279 % ( 860996.16 + 1450436.70 * 0.000 + 169469.60 * 0.000) * 0.00279 = 402.18 -F.GARANTARE 0,25 % ( 860996.16 + 1450436.70 * 0.000 + 169469.60 * 0.000) * 0.00250 = 152.49 Total cheltuieli directe: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ 1735.32 1183712.30 1101033.28 1450436.70 3904651.88 Cheltuieli indirecte: 3904651.88 * 0.1000 = 465.19 Profit: 4295117.07 * 0.0600 = 707.02 TOTAL GENERAL DEVIZ: 824.09 TVA 677.78 TOTAL cu TVA 501.87 4552824.09 * 24.0% = TRANSPORT 169469.60 5,20% 860996.16 + 1450436.70 * 0.000 + 169469.60 * 0.000) * 0.05200 =

44

TOTAL

390 257 4 552 1 092 5 645

258-88 pag ================================================================= Obiectivul: Obiectul: 0258 0004 45000000 45000000 ZONA DE AGREMANT CIRIC TERENURI DE SPORT

Lista cu cantitatile de lucrari Deviz oferta 258-88 CONSOLIDARI Categoria de lucrari: 0258 Preturile sunt exprimate in RON Obs: RON = Leu greu devizul este o simulare valori fictive ================================================================ Nr. Capitol de lucr. UM CANTITATEA PU TOTAL crt. (col.3xcol4) (denumirea si sub( RON / ( RON )

37

capitolele de luUM) crari) --------------------------------------------------------------0 1 2 3 4 5 ================================================================ 001 1G1 M.C. 300.000 3.59 1075.95 LUCRARI DE TERASAMENTE 002 034D 35934.92 GABIOAN 2,0MX1,0MX0,5M 003 058A 15480.41 UMPLUTURA BALAST 004 003A 1517.42 ASTERNERE GEOTEXTIL 005 268 418.82 CONDUCTA PP 110 CANALIZARE 006 097B 9832.57 PAMANT STABILIZAT 007 1G1 8894.52 LUCRARI DE TERASAMENTE 008 034D M.C. 286648.47 GABIOAN 2,0MX1,0MX0,5M 009 058A 941208.87 UMPLUTURA BALAST 010 003A 22457.81 ASTERNERE GEOTEXTIL 011 310A 269266.18 GEOGRILA 012 268 1794.93 MP. 18400.000 14.63 M.C. 690.000 415.43 M.C. 2480.000 3.59 MP. 200.000 49.16 M 70.000 5.98 MP. 500.000 3.03 M.C. 250.000 61.92 M.C. 86.500 415.43

15200.000

61.92

MP.

7400.000

3.03

300.000

5.98

38

CONDUCTA PP 110 CANALIZARE 258-88 pag 4

================================================================= 013 097B MP. 1900.000 49.16 93409.45 PAMANT STABILIZAT 014 357A M 12000.000 2167254.00 PILOTI DE INDESARE DIN PAMANT 015 1G1 15895.37 LUCRARI DE TERASAMENTE 016 034D M.C. 378666.78 GABIOAN 2,0MX1,0MX0,5M 017 058A 1071491.99 UMPLUTURA BALAST 018 003A 48527.09 ASTERNERE GEOTEXTIL 019 310A 265973.53 GEOGRILA 020 268 3440.28 CONDUCTA PP 110 CANALIZARE 021 097B 130429.09 PAMANT STABILIZAT MP. 2653.000 49.16 MP. 18175.000 14.63 M.C. 911.500 415.43 M.C. 4432.000 180.60

3.59

17304.000

61.92

MP.

15990.000

3.03

575.000

5.98

022 357A M 14594.000 2635742.07 PILOTI DE INDESARE DIN PAMANT 023 058C 18602.06 UMPLUTURA DE PAMANT 024 1G1 1273.21 LUCRARI DE TERASAMENTE 025 156A 6654.26 COFRAJE ELEVATII MP. 487.000 M.C. 355.000 M.C. 4158.000

180.60

4.47

3.59

13.66

39

026 154A 17776.82 ARMATURI OB 37 027 155A 35831.70 ARMATURI PC 52 028 159E4 94492.20

TONA

6.880

2583.84

TONA

15.000

2388.78

M.C.

355.000

266.18

TURNARE BETON C30/25 IN ELEVATII 029 442 M.C. 811.000 750197.10 PILOTI FORATI D=1080, L=9M -TEREN FOTBAL 030 156A 9154.74 COFRAJE ELEVATII 031 159E4 45249.78 TURNARE BETON C30/25 IN ELEVATII 258-88 pag ================================================================= 032 002B MP. 550.000 14.66 8062.56 ASTERNERE GEOCOMPOZIT 033 154A 5093.26 ARMATURI OB 37 034 155A 28925.26 ARMATURI PC 52 035 439 1236.41 PERFORARI PENTRU CONECTORI 036 268 119.66 CONDUCTA PP 110 CANALIZARE 037 443 M 638.000 155091.99 PILOTI METALICI BATUTI DE 273 MM 038 159A 13342.97 TURNARE BETON C16/20 039 1G1 2288.19 LUCRARI DE TERASAMENTE M.C. 638.000 3.59 M.C. 51.000 243.09 M 20.000 5.98 M 385.000 3.21 TONA 12.109 2388.74 TONA 1.971 2584.10 5 M.C. 170.000 266.18 MP. 670.000 925.03

13.66

261.63

40

040 003A 470.40 ASTERNERE GEOTEXTIL 041 155A 1074.95 ARMATURI PC 52 042 154E 1774.04 PLASA BORDURATA 043 005A 5597.04

MP.

155.000

3.03

TONA

0.450

2388.78

MP.

108.000

16.43

M.C.

43.000

130.16

STRAT DE PIATRA SPARTA 044 1541 37.20 CONFECTIONAT SI MONTAT AGRAFE 045 1G1 724.47 LUCRARI DE TERASAMENTE 046 156A 1038.45 COFRAJE ELEVATII 047 154A 8268.29 ARMATURI OB 37 048 155A 16434.81 ARMATURI PC 52 049 159E4 53767.39 TURNARE BETON C30/25 IN ELEVATII 050 4421 M.C. 628970.04 PILOTI FORATI D=880 MM, L=9M 811.000 775.55 258-88 pag ================================================================= 051 156A MP. 490.000 13.66 6695.25 COFRAJE ELEVATII 052 159E4 3194.10 TURNARE BETON C30/25 IN ELEVATII 053 002B 5863.68 ASTERNERE GEOCOMPOZIT MP. 400.000 14.66 M.C. 12.000 266.18 6 M.C. 202.000 266.18 TONA 6.880 2388.78 TONA 3.200 2583.84 MP. 76.000 13.66 M.C. 202.000 3.59 TONA 0.016 2325.08

41

054 154A 1123.20 ARMATURI OB 37 055 155A 6378.76 ARMATURI PC 52 056 439 899.21

TONA

0.435

2582.06

TONA

2.670

2389.05

280.000

3.21

PERFORARI PENTRU CONECTORI 057 268 101.71 CONDUCTA PP 110 CANALIZARE 058 443 M 918.000 223157.45 PILOTI METALICI BATUTI DE 273 MM 059 159A 19098.76 TURNARE BETON C16/20 060 1G1 3292.41 LUCRARI DE TERASAMENTE 061 003A 676.77 ASTERNERE GEOTEXTIL 062 155A 549.42 ARMATURI PC 52 063 154E 2546.07 PLASA BORDURATA 064 005A 8070.15 STRAT DE PIATRA SPARTA 065 1541 30.23 CONFECTIONAT SI MONTAT AGRAFE 066 443 53723.09 PILOTI METALICI BATUTI DE 273 MM 067 159A 4709.28 TURNARE BETON C16/20 068 1G1 792.62 M.C. 221.000 3.59 M.C. 18.000 261.63 M 221.000 243.09 TONA 0.013 2325.08 M.C. 62.000 130.16 MP. 155.000 16.43 TONA 0.230 2388.78 MP. 223.000 3.03 M.C. 918.000 3.59 M.C. 73.000 243.09 M 17.000 5.98

261.63

42

LUCRARI DE TERASAMENTE 069 003A 151.74 ASTERNERE GEOTEXTIL 070 155A 348.76 ARMATURI PC 52 071 154E 574.92 PLASA BORDURATA 072 005A 3384.26 STRAT DE PIATRA SPARTA 073 1541 11.63 CONFECTIONAT SI MONTAT AGRAFE Cheltuieli directe din articole: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT 6531.43 3690669.05 2343154.54 3981685.35 646774.26 10662283.21 Din care: Valoare aferenta utilaje termice = 1157996.49 Valoare aferenta utilaje electrice = 2823688.86 Detaliere transporturi: -Articole TRA 774.26 Alte cheltuieli directe: -CAS: ( 376.14 -SOMAJ: ( 715.77 -FOND DE CONC. SI INDEMNIZ.0,85% ( 2343154.54 + 3981685.35 * 0.000 + 646774.26 * 0.000) * 0.00850 = 916.81 -SANATATE 5,20% ( 2343154.54 + 3981685.35 * 0.000 + 646774.26 * 0.000) * 0.05200 = 844.04 -FOND ACCIDENTE 0,279 % ( 2343154.54 + 3981685.35 * 0.000 + 646774.26 * 0.000) * 0.00279 = 537.40 -F.GARANTARE 0,25 % 6 121 19 2343154.54 + 3981685.35 * 0.000 + 646774.26 * 0.000) * 0.00500 = 11 2343154.54 + 3981685.35 * 0.000 + 646774.26 * 0.000) * 0.20800 = 487 TOTAL TONA 0.005 2325.08 M.C. 26.000 130.16 MP. 35.000 16.43 TONA 0.146 258-88 pag 2388.78 7 MP. 50.000 3.03

646

43

( 857.89

2343154.54 + 3981685.35 * 0.000 + 646774.26 * 0.000) * 0.00250 =

Total cheltuieli directe: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ 6531.43 3690669.05 2996402.60 3981685.35 11315531.27 Cheltuieli indirecte: 11315531.27 * 0.1000 = 553.14 Profit: 12447084.41 * 0.0600 = 825.05 TOTAL GENERAL DEVIZ: 909.46 TVA 538.27 TOTAL cu TVA 447.73 258-98 pag ================================================================= 9 16 360 13193909.46 * 24.0% = 3 166 13 193 746 TRANSPORT 646774.26 TOTAL

1 131

Lista cu cantitatile de lucrari Deviz oferta 258-98 CONSOLIDARI PARCARE Categoria de lucrari: 0258 Preturile sunt exprimate in RON Obs: RON = Leu greu devizul este o simulare valori fictive ================================================================ Nr. Capitol de lucr. UM CANTITATEA PU TOTAL crt. (col.3xcol4) (denumirea si sub( RON / ( RON ) capitolele de luUM) crari) --------------------------------------------------------------0 1 2 3 4 5 ================================================================ 001 443A M 1691.000 200.71 339394.52 PILOTI METALICI BATUTI DE 168 MM 002 159A 26685.94 TURNARE BETON C16/20 M.C. 102.000 261.63

44

003 1G1 398.10

M.C.

111.000

3.59

LUCRARI DE TERASAMENTE 004 003A 1226.08 ASTERNERE GEOTEXTIL 005 155A 2723.21 ARMATURI PC 52 006 154E 5962.74 PLASA BORDURATA 007 005A 14448.17 STRAT DE PIATRA SPARTA 008 1541 304.59 CONFECTIONAT SI MONTAT AGRAFE 009 1G1 251.06 LUCRARI DE TERASAMENTE 010 058A 24768.65 UMPLUTURA BALAST 011 310 7050.90 GEOCELULA 012 310A 7317.02 GEOGRILA 258-98 pag ================================================================= 013 003A MP. 300.000 3.03 910.45 ASTERNERE GEOTEXTIL 014 268 418.82 CONDUCTA PP 110 CANALIZARE 015 1G1 3765.82 LUCRARI DE TERASAMENTE 016 058F 2933.59 M.C. 240.000 12.22 M.C. 1050.000 3.59 M 70.000 5.98 10 MP. 500.000 14.63 MP. 390.000 18.08 M.C. 400.000 61.92 M.C. 70.000 3.59 TONA 0.131 2325.08 M.C. 111.000 130.16 MP. 363.000 16.43 TONA 1.140 2388.78 MP. 404.000 3.03

45

PERNA PAMANT 017 3181 55638.78 BUC. 75.000 741.85

GABIOAN 1,0MX1,0MX4,0M 018 3191 83876.54 GABIOAN 1,5MX1,0MX4,0M 019 004A 25194.26 STRAT DE FORMA BALAST 020 003A 4097.03 ASTERNERE GEOTEXTIL Cheltuieli directe din articole: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT 286.734 275929.40 136916.06 166836.22 27684.58 607366.27 Din care: Valoare aferenta utilaje termice = 13710.68 Valoare aferenta utilaje electrice = 153125.54 Detaliere transporturi: -Articole TRA 684.58 Alte cheltuieli directe: -CAS: ( 478.54 -SOMAJ: ( 136916.06 + 166836.22 * 0.000 + 27684.58 * 0.000) * 0.00500 = -FOND DE CONC. SI INDEMNIZ.0,85% ( 136916.06 + 166836.22 * 0.000 + 27684.58 * 0.000) * 0.00850 = 163.79 -SANATATE ( 119.64 -FOND ACCIDENTE 0,279 % ( 136916.06 + 166836.22 * 0.000 + 27684.58 * 0.000) * 0.00279 = 382.00 -F.GARANTARE 0,25 % ( 136916.06 + 166836.22 * 0.000 + 5,20% 136916.06 + 166836.22 * 0.000 + 27684.58 * 0.000) * 0.05200 = 7 684.58 1 136916.06 + 166836.22 * 0.000 + 27684.58 * 0.000) * 0.20800 = 28 TOTAL MP. 1350.000 3.03 M.C. 450.000 55.99 BUC. 75.000 1118.35

27

46

27684.58 * 0.000) * 0.00250 = 342.29 Total cheltuieli directe:

================================================================= GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL 286.734 275929.40 175086.89 166836.22 27684.58 645537.09 Cheltuieli indirecte: 645537.09 * 0.1000 = 553.71 Profit: 710090.80 * 0.0600 = 605.45 TOTAL GENERAL DEVIZ: 696.25 TVA 647.10 TOTAL cu TVA 343.35 933 752696.25 * 24.0% = 180 752 42 64

47