Sunteți pe pagina 1din 10

Calorii hrisca

100 grame
Calorii Proteine Lipide Carbohidrati Fibre 343 13.2 3.4 71.5 10

200 grame
Calorii Proteine Lipide Carbohidrati Fibre 686 26.4 6.8 143 20

300 grame
Calorii Proteine Lipide Carbohidrati Fibre 1029 39.6 10.2 214.5 30

HRISCA, ALIMENT SI MEDICAMENT

"Cine" este hrisca? Hrisca este adesea confundata cu cerealele. De fapt este un nume generic dat unor plante ierboase, in mare majoritate anuale, care apartin familiei Polygonaceae, familie din care fac parte macrisul, rubarba (reventul), stevia creata. Denumirea stiintifica pentru hrisca comuna, cea mai des consumata (in engleaza buckwheat) este Fagopyrum esculentum, pentru ca sunt mai multe specii apartinand genului Fagopyrum (sp. tataricum - hrisca tatarasca, amara, cea perena cymosum, etc.).

Hrisca a fost "domesticita" si cultivata pentru prima oara, se pare, in Asia de sud-est, acum cca 8000 de ani. S-a raspandit cu rapiditate in Asia Centrala si in Extremul Orient. Alte surse plaseaza origine ei in Tibet, iar in Balcani prezenta ei este datata cu cca 6000 de ani in urma. Creste pe terenuri putin fertile, chiar acide, dar care trebuiesc bine drenate. De asemenea, nu ii priesc zonele cu temperaturi ridicate. Compusii din hrisca 70-80% din masa fructelor de hrisca este reprezentata de amidon, in care 25% este amiloza si 75% amilopectina. Proteinele se afla intr-un raport de 18% (dintre care cele cu aport biologic deosebit sunt peste 90%), printre care se numara gluteina si globulina, si se evidentiaza concentratia deosebita de aminoacizi esentiali precum arginina, lyzina, threonina, triptofanul, cysteina. Continutul in minerale este de asemenea ridicat: fier, zinc, seleniu. Compusii aromatici (cei care au la baza un nucleu benzenic) si care intr-adevar dau "aroma", parfumul

caracteristic pentru hrisca sunt in principal reprezentati de salicilaldehida (2hidroxibenzenaldehida. Un rol deosebit il au compusii cu valoare antioxidanta cum este rutinul si taninurile. Hrisca a constituit mult timp sursa principala de extragere a rutinului din care se obtine rutozidul. Un alt compus important este fagopyrina, subtstanta toxica ce provoaca la unele persoane fenomenul de fotosensibilizare. Hrisca - aliment important Hranitoare, aromata, gustoasa chiar, este un aliment intalnit in bucataria multor popoare, mai mult sau mai putin asiatice. Se consuma plantele verzi, plantulele (de 5-7 zile), si fructele, care sunt tari, asemanatoare cu semintele de floarea soarelui, dar mult mai mici in dimensiuni, denumite stiintific achene. Desi nu este o cereala, hrisca intruneste calitatile fainei de grau integrala. Este de fapt superioara graului din multe puncte de vedere: contine mult mai putine glucide, nu contine gluten, contine cantitati mari de lisina (aminoacid esential), fier, seleniu si mai mult calciu, cantitati impresionante de antioxidanti si se prezinta ca o alternativa la grau pentru cei care au intoleranta la cereale. Semintele de hrisca sunt aromate si usor dulcegi. Ele pot fi consumate crude, fierte sau prajite, simple sau in amestec cu alte alimente, sau ca faina, de asemenea in numeroase combinatii. Sunt celebri taieteii japonezi soba, care constituie alaturi de orez un aliment de baza in arhipelagul nipon. Nu mai putin gustoase sunt galetele frantuzesti facute din "faina neagra - ble noire". In Japonia, hrisca este la mare pret, fiind o adevarata arta sa se prepare taieteii soba de diferite dimensiuni. Japonezii consuma cu mare placere si planta verde, in special in primele stadii de dezvoltare. De asemenea, Korea este un mare consummator de hrisca, din faina fiind obtinute nenumarate tipuri de taietei, supe si jeleuri. In Rusia si Polonia hrisca este inclusa de asemenea in numeroase retete. Din faina de hrisca se poate face paine, se fac prajituri si biscuiti. Mierea obtinuta din florile de hrisca este bruna si extrem de parfumata. Inca un "medicament" oferit de mama natura: hrisca Datorita lipsei de gluten, am mai spus, poate fi consumata de cei cu intoleranta la acest compus, sau cei cu boala celiaca (enteropatia glutenica) S-a constat in urma unor studii ca hrisca are un rol important in mentinerea nivelului scazut de glucoza, ceea ce ar reprezenta nu numai o alternativa alimentara dar si un supliment "medical" pentru diabetici. Terciul de hrisca cu lapte are rol in combaterea diabetului dar are rol in cresterea secretiei unui neuromediator - dopamina - cu rol in combaterea depresiei. Tot pentru diabetici, un amestec de hrisca cu iaurt (lasat peste noapte pentru fermentat) este extrem de eficace. Prezenta unui tip de inositol (implicat in mecanismele secundare se reglare a sintezei de insulina) face ca hrisca sa fie studiata cu mult interes nu numai in cazul persoanelor cu diabet insulinodependent dar si a femeilor care manifesta Sindromul Ovarelor Polichistice.

Contraindicatii si precautii in consum Sunt doua probleme legate de consumul de hrisca. Prima problema este fagopyrismul, o afectiune care consta in fotosensibilizarea acuta a pielii, datorata consumului de planta verde in cantitati mai mari, sau a sucului extras din planta verde. Boala este datorata compusului denumit fagopyrina, persoanele cu pielea mai alba avand in mod evident cel mai mult de suferit. Apar pete rosii, care pot dura cateva zile, iar senzatiile de arsura, durere sunt persistente. Pielea devine dureroasa la atingere. Simptomele pot sa dispara in cateva zile. A doua problema este cauzata de alergiile la hrisca. Ea insasi este un alergen fatal, in special pentru populatiile asiatice, cu predominanta in Japonia si Koreea, provocand soc anafilactic. Hrisca este o planta cu multiple utilizari, iar viitorul va dezvalui noi valente. Pentru pescari, se foloseste la pescuitul de crap, singura, sau in amestec cu porumb sau in, cu rezultate deosebite. Datorita compozitiei sale hrisca este inclusa in alcatuirea unor meniuri variate, in dietele multor boli, iar recent a fost inclusa in curele de slabire. Este recomandata pentru cei care sufera de afectiuni cardio-vasculare in general si atreoscleroza si hipertensiune arteriala in special, celor cu edeme de diferite naturi, persoanelor cu diabet zaharat si fragilitate vasculara, combate hemoragiile. Toate cele prezenatate pana acum ne indeamna sa acceptam valoarea alimentara dar si terapeutica a acestei plante mai putin folosite la noi: hrisca.

Dr. Cristina Radulian Articol supervizat de Dr. Serban DAMIAN, nutritionist sportiv, Centrul de nutritie Superfit

HRISCA aliment miraculos


Pledoarie pentru hric

Un aliment cu foarte mare capacitate de vitalizare, regenerare si intinerire ! "Acum civa ani am descoperit un aliment magic care m-a cucerit pe loc, aliment pe care l consider absolut special i pe care l recomand cu mare drag tuturor. Este vorba despre hric i mulumesc lui Dumnezeu, pentru c mi-a ieit hrica n cale.

Din pcate acestui aliment i s-a facut o mare nedreptate. Asociat poate cu un stil

de via mai srccios, el a fost scos uor, uor din alimentaie, locul lui fiind luat n mare parte de orez i de gru. De aceea acest articol este defapt o pledoarie i un ndemn adresat tuturor pentru a redescoperi Hrica cea de toate zilele, avantajele ei fiind surpinztoare, dup cum o s descoperii citind acest articol. Pe scurt se poate spune c principalele avantaje ale hrici constau n faptul c: - se gtete foarte repede i n diferite moduri i poate fi consumat i crud i fiart i prajit; - este foarte ieftin raportat la coeficientul calitate/pre; - este foarte sntoas. Ei bine, nu numai ca hrica este cu mult mai sntoas dect orezul, dar este superioar i grului din multe puncte de vedere: conine mult mai puine glucide, nu conine gluten, conine cantiti mari de lysina (aminoacid esenial), fier, seleniu i mai mult calciu, cantiti impresionante de antioxidani i reprezint o alternativ la gru pentru cei care au intoleran la cereale. Hrica este considerat eronat a face parte din categoria cerealelor. Ea este n realitate un nume generic dat unor plante ierboase, n mare majoritate anuale, care aparin familiei Polygonaceae, familie din care fac parte mcriul, rubarba (reventul), stevia crea, iar denumirea pentru hrica cea mai des consumat este Fagopyrum esculentum.

Hrica a fost domesticit i cultivat iniial, se pare, n Asia de sud-est, cu aproximativ 8000 de ani n urm. Ulterior s-a rspndit cu rapiditate n Asia Centrala i n Extremul Orient. Alte surse plaseaz originea ei n Tibet, iar n Balcani prezena ei este datat cu aproximativ 6000 de ani n urm. Crete cu uurin pe terenuri puin fertile, chiar acide, dar care necesit o bun drenare. De asemenea, nu i priesc zonele cu temperaturi ridicate.

La noi n ar se mai cultiv sporadic n nordul rii, mai ales n Bucovina. n schimb n Moldova de peste Prut hrica se bucur de mult preuire. De asemenea, in Ucraina, Rusia, Polonia este nc consumat cu o frecven ridicat. Efectele uimitoare asupra ficatului (mai ales de regenerare) au fcut ca hrica s fie la rui, ucrainieni i japonezi un aliment nelipsit la petreceri i festinuri. A se lua aminte!!! Cum se consum hrica??? nmuiat Pentru adepii hranei vii, i nu numai, hrica este man cereasc deoarece se nmoaie foarte repede n ap rece (aproximativ 2-3 ore) i se poate combina n nenumrate moduri, pstrndu-se intacte propietile ei curative deosebite. Se poate pune n salate, se poate amesteca cu iaurt, smntn, cu sucuri de fructe, cu lapte, dei ideal este ca fructele i lactatele s le mncm separat. Se poate mnca amestecat cu miere, stafide, cacao, nuc de cocos sau alte feluri de nuci. Cu ceap tiat marunt, roii tiate bucele, ptrunjel i un pic de busuioc

obinem o salat delicioas. Mie personal mi place s o mnnc chiar i puin condimentat cu busuioc, chilli, cimbru Fiart nainte de a fi pus la fiert pentru cei care nu i imagineaz c ar putea s o mnnce doar nmuiat, hrica se las 1/2-1 or la nmuiat dup care se pune la foc de intensitate medie, o parte hric la doua pri de ap i se fierbe 15 -20 de minute pn cnd boabele devin moi i fragede. Apoi poate fi combinat n salate, amestecat cu diferite condimente. Ea poate fi pus i n supe, diferite tipuri de ciorb exact cu 20 de minute nainte de a lua ciorba/supa de pe foc. Fiart, hrica era folosit i ca garnitur exact cum folosim azi orezul i n multe regiuni ( n Bucovina i n ziua de azi) hrica se folosea la umplutura de sarmale, piftele etc Hrica fiart n lapte, la care se adaug miere i scorioar, se numete kaa i este un mic dejun tradiional ucrainean. Fina de hric Este la culoare mai nchis dect fina de gru. Din ea se pot prepara diferite produse: pine, biscuii, tiei, cltite, fin de hrica fiind cunoscut i folosit n ntreaga lume la obinerea diferitor delicatese de patiserie. n Japonia, hrica este la mare pre, fiind o adevarat art s se prepare tieii soba de diferite dimensiuni. n Rusia cltite fcute din hrica sunt umplute cu caviar, obinnduse un aliment festiv. n Frana se fac cltite umplute cu gem. n Korea se fac numeroase tipuri de tiei. n Italia se fac biscuii de hric etc Compoziie: 70-80% din masa fructelor de hric este reprezentat de amidon, cantitate din care 25% este amiloz i 75% amilopectin. 18% sunt reprezentate de proteine (dintre care cele cu aport biologic deosebit sunt peste 90%), printre care se numr gluteina i globulina; se evideniaz, de asemenea, concentraia deosebit de aminoacizi eseniali precum arginina, lyzina, threonina, triptofanul, cysteina. Coninutul n minerale este i el ridicat: fier, zinc, seleniu. Compuii aromatici (cei

care au la baz un nucleu benzenic) i care ntr-adevar dau aroma caracteristic pentru hric sunt n principal reprezentai de salicilaldehida (2hidroxibenzenaldehida. Un rol deosebit l au compuii cu valoare antioxidant precum rutinul i taninurile. Hrica a constituit mult timp sursa principal de extragere a rutinului din care se obine rutozidul. Un alt compus important este fagopyrina, substana toxic ce provoac la unele persoane fenomenul de fotosensibilizare. Efecte. Terapie. Remedii Efectele deosebite ale acestui aliment regal i pe nedrept neglijat sunt din ce n ce mai contientizate, numeroase studii artnd avantajele hrici n prevenia i n tratarea unor probleme de sntate. Un articol destul de cuprinztor ce abordeaz destul de cuprinztor efectele acestui aliment l gsii pe situl revistei Formula As, accesnd linkul http://www.formula-as.ro/2009/873/medicina-naturii-44/hrica-fagopyrumesculentum-11230 S-i redm utilitatea Uor de zis, greu de fcut. mi dau seama c poate multora, la prima ntlnire, gustul acestui aliment o s-i lase rece. Neavnd o strns legtur cu el i neintrnd n zestrea culinar, este mai greu s ne reobinuim cu surprinztoarea hrica. Dar sunt convins c cei care, sunt curioi s re-descopere un aliment extraordinar de nutritiv, de sntos prin calitile lui i care se gtete n diferite moduri, vor ndrzni s-i ofere o ans i s-l reintroduc n diet. i poate ntr-o zi vor fi rentlnite obinuitele de odinioar plantaii de hrica, un aliment cu rezonan si personalitate. Eu m-am bucurat deseori de acest aliment i am ndrznit s fac i pine uscat la cldura soarelui sau cea de iarn a caloriferului din hrica nmuiat, fulgi de gru, ntrit cu semine de floarea soarelui i nmiresmat cu busuioc, cimbru, piper, boia dulce i praf de ardei iute. A ieit foarte gustoas, dar mai ales foare hrnitoare. Am gsit anul trecut n Obor cu 10 lei kilogramul. Din fericire rencep romnii s

planteze. L-am ncurajat pe domnul de la care am cumprat hrica, care se plngea c se alege greu, se vinde greu etc. n trgurile din Iai, de asemenea, mai ales fiindc este influena Moldovei de peste Prut unde hrica este destul de apreciat. De mai aflu surse, postez. i astfel mi nchei pledoaria pentru hrica noastr cea de toate zilele!" http://www.doctor.info.ro/hrica,_aliment_si_medicament.html http://www.formula-as.ro/2009/873/medicina-naturii-44/hrica-

S-ar putea să vă placă și