1. Rolul si dinamica politicilor comunitare 2. Piata interna a UE/Piata comuna a UE 3. Politicile si spatiul monetar comunitar 4.

Finantarea si bugetul comunitar 5. Politica concurentiala si protectia consumatorului 6. Politicile agricole comunitare 7. Politica comunitar a pescuitului 8. Politica UE n domeniul social 9. Politica comunitara a transportului 10. Justitie si Afaceri Interne in cadr.UE JAI 11. Politica protectiei mediului in spatiul comunitar 12. Politicile regionale a UE 13. Politica extinderi UE 14. Sistemul Institutional UE 15. Procesul decizional in UE 16. Politica externa de securitate 17. Politica europeana de Vecinatate 18. Strategia Europa 2020 19. Strategia europeana de dezv durabila 20. Startegia securitatii energetice a ue 21. Strategia europeana pt tineret

Curs Politicile UE

1. Intoducere.Rolul si dinamica politicilor comunitare

Dupa semn.Trat.Paris 1951 si instituirea CECO-Comun.Eu-na a Carb.si Otel.intre 6st.eu-ne sa format o Piata Unica de vinzare si cumpar.a carb.si otel.St.eu-ne constientizeaza k pt.o mai buna gestionare si cresterea profitului econ.e necesar de a introduce standarte unice in producerea,exploatarea,vinzarea(intre st.semnat.si unele st.terte).Astfel pt.prima a data pe continent.eu-an apare o Piata Unica teritoriul careia se rasfringea pe citeva st.Asa st.eu-ne(semnatarii) sau vazut nevoite sa renunte la pol.si normele nation.in favoarea pol.comunitare.Pt.aceasta a fost nevoie in 1-ul rind de armonizat legislatia nation.la niste standarte unice,insa,simpla instituire a pietii unice nu rezolva toate probl, st.UE-nu aveau diverse politici de taxare a materiei prime si a materiei finale; promovau pol.de vinzare difer.in raport cu st.terte(Astfel incit otel.vindut de Fr.si Germ.unui st.tert varia ca suma).Sa constientizat necesitatea crearii unei uniuni vamale ce ar fi permis instaurarea unor standarte unice a export.si imp.din aceasta zona. In 1957 e semn.Tr.Roma prin care se creaza CEE-Com.Ec.Eu-na- Piata Unica isi largeste sfera de activitate.Sunt instituite cele 4 libertati fundamentale: 1.LIBERA CIRCULARE a 1.Marfurilor 2.Serviciilor 3.Persoanelor 4.Capital. Sunt abolite restictiile vamale intre st.semnat.E de acum posibil import.si exp.bunurilor industrial si neindustr,in afara de carb.si otel.Dar exista un puternic impediment- politicile nation.ce promovau:1.monopolul producatorului autohton 2.discriminarea producator.reiesind din provenienta sa statala 3.o politica de protectionism Pol.Comunitara avea ca scop eliminarea acestor factori.Aici erau 2Metode: 1.Ajustarea politicilor la niste standarte unice 2.Renuntarea la orice pol.nation.si adoptarea unei pol.unice (St.eu-ne le era greu sa renunte de aceea erau adoptate politici paralele) St.eu-ne din nedorinta de cedare a prioritatilor nation.unui organ supranation.au adoptat decizia de a efectua viata pol.si econ.in baza a 2Politici: 1.P.Nation. ce se rasfringe pe un teritoriu bine definit.2.P.Comunitara- pe terit.st.semnatare. St.Semnatare se vedeau obligate de a duce aceeasi pol.in raport cu st.terte privind imp.si export.de bunuri. Facilitatile vamale se rasfringeau asupra 3Sfere: 1.Barierile fizice- trecerea fara control a pers.care posedau cetatenia st.semn.,precum si unitatile de transport a cetatenilor. 2.Controlul tehnic-astfel produsele st.semnat.tb.sa corespunda standartelor si normal.pietii unice.In ac.caz nu erau supuse controlului fitosanitar si puteau trece fara dificultati juridice granitele teritoriale a statelor. 3.Impozitele vamale erau excluse pt.st.semnatare la iesirea si intrarea pe terit.unui alt st.In acelasi timp sau impus standarte unice de taxare la iesirea si intrarea in spatiul Pietii unice. 2.Piata interna a UE/Piata comuna a UE Dupa semnarea Tratatului de la Roma 1957,si instituirea Com.Eur., in spatiul comunitar s-a creat o piata unica delimitata geografic de frontierele Comunitatii Europene in cadrul careia activau aceleasi set de norme standarde si reguli. Piata comunitara s-a creat in 6 etape : 1. Institutionalizarea liberului schimb prin care au fost inlaturate restrictiile de comert intre statele membre. 2. Uniunea vamala care reprezenta liberul schimb+regimul comertului extern comun. 3. Piata interna a bunurilor de consum care repr. Uniunea Vamala+Libera circulatie a bunurilor fara existenta restrictiilor de comert.
2

4. Piata unica formata din piata interna+Circulatia libera a serviciilor,capitalului si fortei de munca. 5. Uniunea monetara care reprezinta Piata unica+moneda unica. 6. Uniunea economica compusa din uniunea monetara +uniunea economica comuna. Principala preocupare a statelor membre,era elaborarea unui set de norme comunitare cu scopul armonizarii legislatiei nationale,crearea unui set de norme si standarde tehnice care ar facilita comertul dintre statele membre. Piata comuna cuprinde un spatiu fara frontiere interne,in care libera circulatie a marfurilor , serviciilor si capitalului este asigurata de acte normative. Cele 4 libertati : 1. Libera circulatie a persoanelor-In primul rind e legiferata libera circulatie a muncitorilor,astfel un cetatean al UE are dreptul sa munceasca in oricare alt stat membru, indiferent de statul de provinienta.Insa in raport cu unele state membre uneori celelalte state membre isi iau rezerve pe o perioada de timp. De regula cetatenii UE au dreptul de sedere si de munca in statele membre daca acest stat ofera posibilitatea de angajare Cetateanul are dreptul de a circula in cadrul statului unde activeaza Cetateanului i se ofera automat viza de resedinta in statul dat Muncitorul are dreptul sa detina orice functie in afara de cele administrative si politice El are dreptul de a procura si vinde teren,are dreptul de a intemeia si conduce o afacere supuninduse normelor nationale si a celor comunitare Sunt recunoscute actele de studii :primare,speciale,medii,superioare,permisuri de conducere,certificate de finisare a cursurilor etc. 2. Libera circulatie a serviciilor-care presupune acordarea de servicii de catre o firma nationala in intreg spatiul comunitar. De regula acestea sunt companiile de asigurari si bancile comerciale Activitatea comerciala- produsele cu apartenenta nationala nu au frontiere in spatiul comunitar Serviciile de transport (aerian,feroviar,auto) 3. Libera circulatie a marfurilor-care materializeaza principiile UniuniiVamale,adica exportul,importul de marfuri fara restrictii cantitative.intre statele membre sunt interzisetaxele vamale si impozitarea atit importurilor cit si exporturilor Acticvitatea pietii unice a dat posibilitatea cresterii schimburilor comerciale intre statele membre si dintre statele mebre si statele terte. S-a ameliorat cadrul concurential A permis imbunatatirea procesului de gestionare a importului de produse naturale A permis standartizarea si dezvoltarea rationala a tuturor regiunilor UE prin introducerea cotelor de productie si de realizare. Se efectueaza controlul si conducerea asupra monopolului 4. Libera circulatie a capitalului- sunt interzise restrictiile privind miscarea capitalelor si platilor. Orice investitor poate investi in orice tara si in orice regiune a spatiului comunitar fara plati aditionale. Serviciile financiare,adica investitiile directe sau indirecte nu vor fi supuse taxarii duble in spatiul comunitar,in conditiile in care ele provin dintr-un stat membru ,nu si din unul tert In cadrul UE exista libera circulatie a resurselor financiare a cetatenilor,insa ele pot fi inghetate sau stopate, in cazul cind se presupune sau se demonstreaza ca ele ar avea legatura cu gruparile teroriste internationale sau cu gruparile criminale. 3. Politicile si spatiul monetar comunitar
3

In procesul construirii europene,un rol important ii revine politicilor monetare.Disparitia frontierelor terestre atrage dupa sine necesitatea crearii unei valute unice si puternice. Statele devin foarte dependente si microcrizele la nivel national,atrag dupa sine complicatii financiare si in alte state. Unitatea monetara a fost instituita in citeva etape : Crearea rapoartelor financiare datorita fluctuatiilor valutare a statelor comunitatii europene de politicile si programele comunitare Crearea sistemului monetar European Institutionalizarea uniunii monetare In cadrul procesului de constituire a UE,statele membre erau datoare cu politicile sale nationale,cu rezervele valutare,stabilirea cursurilor valutare,marirea dobinzilor,etc. Afost nevoie de racordarea politicilor financiar valutare la standardele si normele comunitare prin instituirea acelorasi reguli si drepturi pentru jucatorii financiari.Pentru o mai buna stabilitate a valutei nationale aceasta a fost convertita din dolari in aur iar mai apoi si in euro,cu scopul de a nu fi dependenti de crizele economice din afara spatiului comunitar. La inc.anilor 90, Com.Eur., elaboreaza mai multe proiecte cu privire la viitoarea reuniune monetara si cu privire la moneda unica. Pentru aceasta a fost nevoie de instituirea sistemului european al bancilor centrale in cadrul carora activau bancile bancile central nationale si banca europeana.ele coordonau politicile monetare,finaciare dau avizuri Parl.,Consiliului si Comisiei in cazul in care in aceste institutii se punea la dezbatere sau se supunea la vot un proiect lagislativ pe problemefinanciare si monetare. La fel se planifica schimbarea bancilor nationale cu una unica europeana.Pentru aceasta trebuia sa dispara elementul cheie al bancilor nationale-valuta nationala si schimbarea acesteia in valuta unica. S-a stabilit o perioada de trecere de la valuta cea nationala la cea comunitara compusa din 3 etape : Fiecare stat are valuta sa proprie Sunt valabili banii nationali dar si cei comunitari Banii nationali urmeaza sa dispara si va ramine doar valuta comunitara Instituirea Uniunii Monetare atrage dupa sine o serie de obligatii a statelor care tind a fi parte sau deja sunt parte a UE.Astfel deficitul public nu trebuia sa depaseasca 3 % iar datoriile interne si externe sa nu depaseasca 60% din PIB. La fel se stabileste rata inflatiei, aceasta poate sa varieze de la 15% pina la 2%. Pentru stabilitate monetara este nevoie de standardizarea preturilor la bunuri si servicii ,insa oricum se ia in calcul spacificul regiunii date. Pe tot parcursul schimbarilor date, institutiile implicate in politica monetara au fost bancile nationale si banca central europeana. Instituirea pietii monetare unice a dat posibilitatea: Eliminarii avantajelor nationale Cresterea concurentei Eliminarea standardelor duble Impunerea acelorasi norme si activitati bancare (acordarea de credite si depozite banesti) Banca Central Europeana,prin intermediul Comisiei UE are posibilitatea de a : Avertiza un stat in cazul in care acesta a incalcat partial sau total una din obligatiile sale
4

 De a sanctiona in cazul in care un stat incalca sistematic indatoririle sale fata de comunitate Statele nationale sunt obligate dupa aderare la Uniunea Monetara sau chiar in perioada de admitere,sasi coordoneze in totalmente politicile sale valutare si financiare cu cele comunitare. In caz de microcrize economice, catastrofe naturale sau alti factori obiectivi sau subiectivi,statele membre vor ajuta statul care a avut de suferit cu scopul ca criza data sa nu se extinda in spatiul comunitar. Principalul organ care supravegheaza elaborarea si implimentarea politicilor comunitare,este Comisia UE.Ea are dreptul sa propuna Consiliului UE,excluderea unui stat din spatiul monetar comunitar Comisia la fel stabileste rata schimbului monedei unice la recomandarea Bancii Centrale. La fel ea gestioneaza rezervele valutare comunitare.

4.Finantarea si bugetul comunitar Sistemul financiar si comunitar caracterizat complex si autonom nedepinzind de statele nationale. In procesul dat e implicat consiliul UE, comisia UE si parlamentul UE. Finantarea UE este din 2 directii : 1. Resurse proprii a UE 2. Resurse financiare a fiecarui stat national. Din 1958 UE dispune de un buget comunitar care pina in 1970 este format doar de depunerile financiare a statelor nationale. Dupa 1970 incepe sa capete un grad mai mare de autonomie si pe linga depunerile nationale apar si resurse proprii. Principiile elaborarii proiectului bugetar : 1. Unitate-ceea ce presupune ca toate veniturile si cheltuielile tutror institutiilor comunitare sunt vazute in ansamblu. 2. Universalitate-veniturile acopera toate cheltuielile si nu se creaza anumite categorii de venituri care s-ar folosi de cheltuieli. 3. Anualitatebugetul UE este adoptat anual reiesind din perspectivele financiare multianuale. 4. Transparentza-toate etapele elaborarii si documentele finale sunt prezentate publicului larg. Varianta finala este publicata in jurnalul oficial UE, unde sunt traduse si autorizate in toate limbele UE. 5. Echilibrul-in procesul elaborarii trebuie de luat in calcul toate veniturile shi cheltuielile UE, astfel in cit sa nu existe sectoare neacoperite. UE nu are dreptul de a lua credite, astfel nu-si poate permite sa aiba dificit bugetar, in acelasi timp in cazul in care este surplus bugetar banii automat sunt transferatzi pe anul urmator. 6. Unitatea de cont-toate cheltuielile shi veniturile UE se calculeaza exclusiv in euro. 7. Gestionarea bugetara-este atribuita parlamentului UE si Curtii de Conturi Procedura de adoptare a bugetului comunitar : 1.Anual, toate institutiile UE trebuie sa elaboreze un proiect in care sa fie prevazut expres cheltuielile si veniturile acestora. Proiectul dat va fi prezentat comisiei UE pina in data 1 iulie. 2.In baza acestor proiecte, comisia elaboreaza un anti proiect in care sunt prevazute cheltuielile si veniturile UE pentru 1 an bugetar, la fel comisia UE are dreptul sa propuna modificari, rationalizari shi adaosuri. 3.Anti proiectul comisiei se prezinta consiliului pina in data de 1 septembrie. Consiliul folosind metoda codeciziei impreuna cu parlamentul, discuta si se pronunta asupra priectului dat in 1 lectura. Pina la data de 5 octombrie trebuie sa aiba loc cel putin o sedinta. 4.Consiliul voteaza prin majoritatea calificata anti proiectul, acesta transforminduse in proiect bugetar. 5.Proiectul bugetar este transmis parlamentului european care in maxim 45 de zile trebuie sa se pronunte asupra proiectului. Parlamentul poate intreprinde : -Sa repinga proiectul in totalitate cu conditia ca pentru aceasta vor vota 2/3 din deputati. Proiectul este reintors consiliului, acesta fiind nevoit sa prezinte unul nou. In cazul in care la inceputul anului calendaristic nu e adoptat bugetul comunitar UE va cheltui pentru fiecare luna cite 12% in calcul cu bugetul anterior. -Parlamentul poate sa formeze amendamente la cheltuielile neobligatorii si sa accepte sau sa respinga pe cele obligatorii. -Parlamentul poate sa aprobe proiectul si fara amendamente.

In cazul reintoarcerii proiectului la Consiliu, acesta are la dispozitie 15 zile pentru a propune un nou proiect. Daca consiliul prin majoritatea calificata accepta modificarile, proiectul se reintoarce in parlament. In acelasi timp, proiectul poate fi retrimis fara schimbari structurale. Parlamentul are la dispozitie 15 zile pentru a se pronunta asupra noului proiect prin : -repspingere ; -adoptare ; -amendament. Presedintele parlamentului UE are functia de a supune la vot si de a anunta comisia si consiliul ca bugetul a fost adoptat. SURSELE FINANTARII UE : 1.Sursele traditionale-UE retine 10% din platile de devamare, impozitele agricole, impozitele pe bunurile mobile si imobile. Principalii bani provin din orasele porturi si aeroporturi comerciale prin care intra cea mai mare parte a bunurilor comercializate in spatiul comnunita. 2.Resursele TVA-UE retine 1% din TVA-ul din statele nationale. 3.Resursele PIB-fiecare stat membru participa financiar la bugetul comunitar reiesind din PIB-ul national, dar acesta nu poate depasi 1,27% . BUGETUL COMUNITAR ESTE INDREPTAT PENTRU : 1.Buna functionare administrativa si tehnica a institutiilor UE.2.Acoperirea financiara a politicilor comunitare.3.Ajutoare financiare UE acordate statelor terte.4.Participarea la operatiuni militare si operatiuni postconflict.Aproximativ 80% din bugetul comunitar este format din participarea financiara a statelor nationale.In ultimul timp, in UE persista ideea elaborarii bugetului multianual. Incepind cu anul 1988 era elaborat un proiect general pentru o perioada de 5 ani iar mai apoi dupa tratatul de la Nisa dupa o perioada de 7 ani. Actiunea data a fost intreprinsa pentru : Rationalizarea cheltuielilor multianuale ;nici o politica comunitara nu poate fi planificata pe un an,politicile avind un caracter strategic si de lunga durata. Pentru a opri beligeranta financiara ,anual are loc o lupta institutionala dintre comisie,consiliu si parlament pe de o parte si statele nationale pe de alta parte. Statele au tendinta de a-si micsora varsarea financiara iar institutiile comunitare doresc marirea bugetului european, ca acesta sa fie in stare sa realizeze toate politicile si proiectele comunitare. Astfel,dupa aceeasi schema,odata la 7 ani este adoptaat bugetul multianual,iar pentru fiecare an in parte,anual e adoptata bugetul sectorial.Bugetul comunitar prevede politica generala a UE pe termen scurt:-posibilitatea extinderii geografice;-acordarea ajutoarelor statelor terte;-elaborarea si implimentarea unor noi politici;-asistenta financiara si logistica; Ue mai prevede si inghetarea unor proiecte si politici ca: -ce nu au acoperire financiara; -ce nu corespund intereselorsi prioritatilor UE; -pe problemele ce s-au consumat. 5. Politica concurentiala si protectia consumatorului in spatiul comunitar. Pentru buna functionare a pietii comunitare,este nevoie de un set de norme si reguli pe care statele nationale le-ar respecte si implimenta.Politica concurentiala este un element cheie in construirea si consolidarea pietii comunitare.Prevederile in aceasta problema au fost si in tratatul de la Roma si in actul Unic European(1986) si in tratatul de la Maastricht(1992), insa nu exista un tratat expres privind politica concurentiala. Statele membre au convenit si in urma tratativelor dificile si lungi, in noiembrie 1999 a fost semnat acordul Anticoncurential care avea la baza principiul concurenta in spatiul comunitar trebuie sa fie libera si corecta. Proteciei Consumatorilor s-a dezvoltat n mod constant, ns a devenit important, n special, odat cu finalizarea procesului de formare a pieei interne a UE n 1993. Principalele obiective ale UE n domeniul proteciei consumatorilor sunt: S ofere mai mult putere consumatorilor UE: Aezarea consumatorilor pe prim plan va oferi beneficii cetenilor, dar, de asemenea, va stimula, n mod semnificativ, i concurena. Consumatorii mputernicii
6

au nevoie de alegeri reale, informaii exacte, transparen a pieei i ncredere care decurge din protecia eficient i drepturile solide ale acestora. S amelioreze bunstarea consumatorilor UE n materie de preuri, posibilitatea de alegere, de calitate, de diversitate, de accesibilitate i de siguran. Bunstarea consumatorilor este n centrul ateniei pe pieele performante. S protejeze consumatorii cu eficacitate mpotriva riscurilor i ameninrilor serioase, pe care nu le pot aborda ca indivizi. Nivelul nalt de protecie mpotriva acestor ameninri este esenial pentru ncrederea consumatorului. Documentul prevede 2 tipuri de motivatii: 1.Motivatii generale ce presupun: Autonomia intreprinderilor industriale si de productie Alocarea resurselor echitabile 1. Motivatii speciale care presupun: Inlaturarea barierelor comerciale Supravegherea,sanctionarea procurarilor si vinzarilor care pot duce la monopolizarea pietii Controlul monopolurilor de stat din partea institutiilor comunitare Controlul comunitar asupra ajutoarelor statale Orice institutie juridica trebuie sa fie capabila de a concura nu doar la nivel national ci si la nivel comunitar.Institutiile europene se imlica mai putin in politicile concurentiale nationale, atragind atentia la cele de nivel comunitar,incercind sa inlature barierele artificiale si reale din acest spatiu.La fel institutiile comunitare supravegheaza ca statele nationale sa nu abuzeze de sustinerea producatorilor autohtoni si stoparea celor straini. UE dispune de mai multe instrumente de gestionare a politicii comunitare : Instrumentrul legislativ- 1. Prin prevederile tratatelor UE, un stat sau o institutie poate fi sanctionat. 2. Comisia UE impreuna cu Consiliul si dupa consultarea Parlamentului pot adopta acte normative privind politica cancurentiala a statelor nationale si a UE Instrumentul administrativ- Comisia UE, dupa ce a fost sesizata de o persoana fiszica sau de una juridica de incalcarea normelor concurentiale,poate avertiza sau sanctiona o institutie sau un stat. Instrumentul juridic-Curtea Europeana de Justitie rezolva cazuri de solutionare a litigiilor politicilor concurentiale aparute intre 2 actori juridici care provin din 2 state nationale. Instrumentul institutional- Comisia prin intermediul Directiei Generale, ghideaza si supravegheaza politica concurentiala comunitara. UE , prin implementarea politicilor concurentiale incearca a realiza interesul economic general, a nedescrimina nici o institutie economica care activeaza pe teritoriul UE si de a avea o politica economica cit mai transparenta. Principalul beneficiar al implimentarii politicilor concurentiale este consumatorul. O buna concurenta are ca rezultat: Crestera ofertelor Micsorarea preturilor Cresterea calitatii Consumatorul este parte integra a pietii comunitare.El poate influenta direct sau indirect activitatea economica a unei companii. In cadrul UE exista organizatii obstesti ale consumatorului care au statut juridic si posibilitatea de asi apara mai eficient drepturile in conditiile prestarii serviciilor proaste sau a produselor nerecomandate.
7

Comisia organizeaza intilniri cu organizatiile de consumatori la care le sunt explicate drepturile si obligatiunile acestora. Org. de Consumatori pot depune plingeri colective in raport cu o institutie economica sau cu un stat national. Legislatia UE include 4 domenii cu referinta la politicile concurentiale: 1. Acordurile anticoncurentiale semnate la nivel bilateral si multilateral. 2. Controlul operatiunilor economice care pot duce la monopolizarea pietii 3. Supravegherea ajutoarelor ce vin din partea unui stat 4. Supravegheaza activitatea intreprinderilor ce dispun de drepturi exclusive. Statele au dreptul de a ajuta institutiile economice dar, doar in conditiile cindsectorul dat nu reprezinta un interes pentru agentii economici,adica sectoarele cele care aduc venit minim,sau neconsiderabil. 6. Politicile agricole comunitare Politica agricola a Europei se decide la nivelul UE de catre guvernele statelor membre si este pusa n aplicare de catre statele membre. Aceasta politica urmareste sprijinirea veniturilor agricultorilor, ncurajndu-i totodata sa produca marfuri de nalta calitate cerute de pia i s gseasca noi modaliti de a-i mbunatai activitatea, precum sursele ecologice regenerabile de energie. Politica UE n domeniul agriculturii evolueaz n mod constant. n urm cu 50 de ani, se punea accent pe furnizarea unor cantiti suficiente de alimente pentru o Europ care traversase un deceniu de lipsuri cauzate de rzboaie. Subvenionarea produciei pe scar larg i cumprarea surplusurilor n scopul garantrii siguranei alimentare sunt de domeniul trecutului. Politica UE n domeniu i propune s le ofere tuturor productorilor (de la agricultori i cresctori de animale pn la productori de fructe, legume sau de vin) posibilitatea de a se susine singuri att n UE, ct i pe piaa mondial. n acest sens, politica agricol a UE a suferit modificri semnificative n ultimii ani. Textele juridice au fost scurtate i adaptate astfel nct s fie mai uor de neles. Au fost eliminate aproape 80 de documente juridice n cadrul a ceea ce este cunoscut sub denumirea tehnic de organizarea pieei comune unice. Prin Politica Agricol Comun rile membre i-au dorit atingerea urmtoarelor obiective: - creterea productivitii n agricultur, promovarea progresului tehnic, asigurnd dezvoltarea raional a produciei agricole i utilizarea optim a factorilor de producie, ndeosebi a muncii; - asigurarea unui nivel de via echitabil populaiei agricole, n special prin ridicarea venitului individual al celor ce lucreaz n agricultur; - stabilizarea pieelor; - garantarea securitii n aprovizionare; - asigurarea de preuri rezonabile pentru consumatori. Tratatul de la Roma propunea n fapt elaborarea unui program comun de dezvoltare a agriculturii rilor membre care s in cont de: - caracterul particular al activitii agricole decurgnd din structura social a agriculturii i disparitile structurale i naturale ntre diversele regiuni agricole; - necesitatea de a opera gradual ajustrile oportune; - faptul c, n statele membre, agricultura constituie un sector intim legat de ansamblul economici.

In tratatul de la Roma (57) in articolul 3, era prevazut ca Comunitatea Europeana are o politica Agricola Comuna.Scopul principal al politicii date era crearea pietii agricole unice si rationalizarea preturilor in spatiul comunitar.Politica agricola avea citeva scopuri majore: modernizarea agriculturii in statele membre prin schimbarea instrumentariului de prelucrare a pamintului si utilajul de prelucrare a produselor prime.stabilizarea preturilor in spatial comunitar , facindule rentabile att pentru producatori cit si pentru consumatoriasigurarea standardelor de viata si a normelor vitale pentru populatia rurala.Politicile Comunitare Agricole au 2 tipuri generale :dezvolatare rurala-in spatiul comunitar populatia ocupata de agricultura reprezinta mai mult de 50%,iar ponderea agriculturii in PIB este mai putin de 50%.S-a hotarit dezvoltarea insfrasctucturii rurale prin consolidarea fermierilor mici(a fermelor de familie) Gospodariile taranesti trebuie sa aiba un ciclu inchis de productie si sa nu comercializeze produsele prime. Era nevoie de industrializarea agriculturiiprin aparitia fabricilor mici de prelucrare a materiei prime. politica agricolaeste in acelasi timp si o politica sociala prin care se incearca ajutorarea paturilor mai putin dezvoltate.Se dorea inlaturarea diferentelor nivelului de viata din spatiul rural si cel urban. Era nevoie de instruirea fermierilor care sa fie in stare sa posede mijloace tehnice avansate.In acelasi timp,comunitatea europeana isi propunea mentinerea specificului rural si promovarea turismului rural. Politica Agricola Comuna e fundamentata pe 3 principii : crearea si metinerea unei piete agricole comune cu preturi standartizate. acordarea preferintelor pentru produsele comuniatare prin introducerea impozitarii marite pentru statele terte. Solidaritate financiara fiecare stat va aloca o amunita suma de bani reesind din PIB-ul national,indiferent cit are de cistigat in urma PAC. In realizarea politicilor comune sunt implicate toate cele 3 argumente (structuri) principale a UE.Consiliul UE-prin intilnirile sistematice a ministrilor agriculturii. Girectia generala a agriculturii-In cadrul Comisiei UE.Comisia parlamentara permanenta- pe probleme de agricultura. Politica Agricola Comunitara este realizata prin citeva instrumente :protectia pietii interne prin sistemul de taxeadministrarea preturilor la nivel comunitarsubventii pentru produsele exportateperfectionarea structurilor de comercializareacordarea platilor compensatorii in cazuri de situatii exceptionale. Comunitatea Europeana din dorinta de asigurarea echilibrului dintre producerea si vinzarea,anual din banii comunitari se procura surplusul bunurilor agricole ceea ce ar permite mentinera preturilor stabile si mentinerea cererii. Interesul financiar de realizare PAC e fondul European de garantare si orientare Agricola.Prin instrumental dat se dezvolta nu doar agricultura traditional ci si cea ecologica.Nu toate statele sunt la fel de industrializate,astfel statele puternic industrializate ofereau cei mai multi bani si primeau cele mai multe investitii.Statele preponderant agricole alocau bani mai putini insa primeau investitii mai mari.Dar in rezultat productia Agricola era menita spatiului comunitar. In cazul in care era surplus de bunuri agricoli fermierilor le era propus sa nu cultive pina la 15 % din terenul agricol.Pentru aceasta ei primeau compensatii.Politica Agricola este in acelasi timp si un instrument de extindere care ajuta statele preaderante si cele aderante de a-si ajusta sistemele agroalimentare nationale.Dupa extinderea 2004-2007 terenurile agricole comunitare au crescut cu 50 % iar forta de munca implicate in agricultura cu 200 %.In cazul neexistentei politicii agricole fortele de munca ar fi emigrat spre Vest in cautarea locurilor de munca mai bine platite. Ajutorul financiar acordat statelor preaderante sa infaptuit prin programul SAPARD program special de aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala.Scopul programului dat au fost si sunt: -Investitii directe a sectorului agroalimentar -Sistematizarea comertului cu produse agricole -Eficientizarea standartizarii si controlului fitosanitar
9

-Implimintarea metodelor ecologice in producerea bunurilor agrikole -Ajutorarea tinerilor fermieri prin organizarea continuu,cursuri de management agricol -Diversificarea activitatii in zonele rurale -Dezvoltare infrastructurii rurale -Crearea organizatiilor profesionale a agricultorilor cursurilor special:de recalificare si pregatire

Fiecare stat aderant va elabora un plan complex in care vor fi stabilite: -Prioritatile dezvoltarii rurale si agricole -Masurile care vor fi intreprinse in domeniul dat -Domeniile in care statul se poate ispravi desinestatator si cele in care e necesar investitii comunitare 7. Politica comunitar a pescuitului De la inceput, Politica Pescuitului era parte integrala a Politicii Agricole, care insa nu putea regla in totalmente acest domeniu, deoarece pescuitul nu este o activitate agricola. S-a convenit ca politica pescuitului sa fie o politica autonoma(prinderea pestelui) iar cresterea pestelui tine de domeniul agriculturii. Prin Politica Pescuitului Comunitatea Europeana (CE) dorea ajutorarea si dezvoltarea regiunilor slab dezvolate amplasate de-a lungul litoralului comunitar (mai ales Italia de Sud ,Spania de Sud si Portugalia).Prin intermediul acestor politici s-au introdus standardele in flota comunitara(care se ocupa cu prinderea petelui) si in metode de prindere a pestelui. Prin regulamentele din 1970 i 1976 s-au stabilit prioritatile Politicii Pescuitului : 1. Imbunatatirea calitatii pestelui prins 2. Imbunatatirea conditiilor de prelucrare(prelucrare primara) 3. Standardizarea produselor comercializate. Incepind cu anul 1992 a inceput sa activeze piata comuna a produselor piscicole care se bazeaza pe 5 componente 1. Standarde de marketing unice,ceea ce presupune ca soiurile/speciile de peste coincid in intreg spatiul comunitar (si aceleasi specii sunt interzise de a fi prinse pentru toate statele comunitare ; aceleasi standarde de ambalare a produsului si in conformitate cu legislatia europeana se permite folosirea ambalajelor nenaturale si conservantilor nenaturali ; volumul unic de peste comercializat. 2. Dreptul la informare a consumatorilor ,care presupune ca toti cetatenii UE trebuie sa cunoasca in detalii despre produsele consumate ; Accesul la informatii privind produsele tuturor companiilor din spatiul comunitar,ceea ce ii permite alegerea celui mai bun produs la cel mai avantajos pret. 3. Organizarea comunitatilor producatorilor ceea ce permite ca Asociatiile Pescarilor sa poata conlucra ,coordona metodele pescuitului si sistemul de prelucrare primara.La fel in aceste grupuri sunt invitati sa faca parte agentii economici care se ocupa de prelucrarea secundara,ceea ce permite implimentarea standardelor unice in conservarea ,ambalarea si vinzarea produselor piscicole. 4. Interventiile comunitare in mentinerea pretului cu produsele piscicole prin acordarea ajutoarelor financiare si imprumuturilor avantajoase.Instituirea unui sistem unic de preturi atit pentru statele care au iesire la mare cit si pentru statele pur terestre. 5. Sustinerea producatorilor care exporta produsele piscicole.UE sustine producatorii care isi exporta bunurile in statele terte prin acordarea regimului special de devamare si scutiri impozitare.
10

Prin tratatul de la Maastricht, era prevazut ca statele membre UE au acces liber la marile si oceanele din jurul Europei dar fara de incalcare. 8. Politica UE n domeniul social Toate statele membre a UE dispun de o politica sociala insa acestea erau foarte diverse in raport cu politicile altor state comunitare. In genere, Politica Sociala a fiecarui stat este bazata pe 3 piloni. 1.Concurenta loiala. 2. Cooperare sociala 3.Solidaritate. Reesind din aceasta, exista 3 nivele(modele) alternative de politici sociale. 1. Modelul liberal (SUA,Marea Britanie)presupune implicarea redusa a statului in domeniile sociale, sustinerea agentilor economici mici, dar in acelasi timp promovarea ideii autonomiei economice. 2. Modelul conservator(Franta, Germania)statul este implicat in politica sociala prin acordarea indemnizatiilor sociale, sustinerea paturilor defavorizate si sustinerea paturilor mici si mijlocii. 3. Modelul social-democrat(Suedia, Finalnda, Danemarca) presupune implicarea masiva a statului in economia nationala, acordarea subventiilor sociale pentru someri si clasele defavorizate,asigurarea din contul statului al studiilor primere, medicinei primare, asigurarea sociala continua. UE are la baza politicii sale sociale 2 conceptii: 1. Piata fortei de munca care presupune sustinerea bussinessului mic si mijlociu,sustinerea producatorilor autohtoni care ar putea crea noi locuri de munca pentru cetatenii UE. In acelasi timp, UE organizeaza cursuri de repregatire sau de perfectionare a calitatii cadrelor care temporar au ramas someri, in conditiile in care nici dupa cursurile de pregatire muncitorii nu si-au gasit un loc de munca,acestora li se va acorda o subventie sociala care sa le mentina existenta. 2. Statul social -conceptie ce prevede sau presupune acordarea serviciului de educatie, formarea profesionala ,ajutor in angajare si ajutorarea persoanelor defavorizate si somerilor din contul statului. Principalele instrumente de realizare a politicii comunitare sociale sunt sindicatele si patronatele. La nivel comunitar sunt formate Confederatia Europeana a Patronatelor. Acestea au dreptul sa propuna modificari la legislatia europeana in vigoare,la fel ele participa la procesul de initiere si elaborare a actelor normative in care exista prevederi privind politicile sociale. Politicile sociale se aplica la 3 nivele: 1. La nivelul comunitar care se realizeaza prin fondul social european (banii alocati din bugetul comunitar pentru realizarea politicilor social-comunitare) 2. Nivelul national sunt alocarile din bugetul national pentru realizarea politicilor sociale nationale. 3. La nivelul regional care sunt realizate din alocatiile bugetelor regionale si prevad specificul regional. La intilnirea de la Lisabona din 2000, statele membre UE au stabilit noi prioritati pentru politica sociala. 1. Pregatirea economiei comunitare catre tranzitia la noul tip de dezvoltare economica cu pregatirea muncitorilor care ar avea cunostinte si abilitati de a gestiona si conduce tehnologiile hi-tech (it,nanotehnologii) 2. Modernizarea politicilor sociale prin declararea omului ca principala valoare statala. 3. Dezvoltarea societatii bazata pe cunoastere. 4. Promovarea politicilor de includere sociala de nedescriminare reesind din gen, rasa, nationalitate, religie si altele.
11

5. Incurajarea producatorilor autohtoni de a-si consolida si mari bussinessul propriu pentru marirea noilor locuri de munca. 9. Politica comunitara a transportului In procesul edificarii economiei comunit.un element cheie la constituit sil constitue edificarea sistemelor de transport.Unul din element.cele m.complicate a fost diferentele mari a infrastructurii nation.; in unele st.transport.si infrastructura erau m.dezvoltate,in altele dimpotriva. Constientizind necesitatea consolidarii pietii unice, dezvolt.economiei-direct dependent de dezvolt.politicii transport., liderii eu-ni au convenit la unificarea system.de transp.eu-an, ce are citeva aspecte: 1.Unificarea si standartizarea cailor detransp. (auto, feroviar, fluvial,maritime,aerian): implimentarea acelorasi standarte tehnice. 2. Securitatea ce are citeva aspect:-sec.ecologica cantitatea de gaze toxice ce le emana un automobil in atmosfera, Standartele Euro1,Euro 2,3, 4.-sec.muncitorilor sec.pasagerilor sec.marfurilor : a)marf.toxice, inflamabile si explozibile b)sec.pe distante lungi, atacurile banditesti si pirateria. 3.Asigurarea sociala- Muncitorii din domen.transport.se bucura de indemnizatii unice sociale si achita aceleasi taxe.La fel exista si functioneaza regimul de lucru si reg.de odihna. 4. Standartele educationale- St.membre isi recunosc reciproc diplomele de studii in domeniul transport.sau alte certificate cadau drept.posesorului de a practica activitati legate de transport. Luind in consid.necesitatea dezvoltarii Pietii Comunitare- Consiliul de Ministri UE a adoptat un doc.cadru Carta albace stabileste prioritatile si strategiile dezvoltarii politicii transport.pina in 2010.Astfel sa convenit capina la finisarea acestei perioade sa aiba loc Armonizarea totala a standartelor tehnice (clasificarea automobilelor,clasif.dupa greutate,clasif.dupa capacitatea motor.) Crearea unui registru unic eu-an in care sa fie incluse toate unitatile de transp.ce sunt inregistrate in spat.comunitar Instaurarea unui regim de viteza unic,in dependent de tipul drumurilor Instaurarea unor taxe unice pt.devamare,platile anuale si circulatia pe drum.cu plata (exista o serie de categ.de automob.ce nu se supun taxarii pe aceste drum:fortele armate,pompieri,politia) .In anumite automobile vor fi instalate echipamente ce limiteaza automat viteza. Instaurarea standart.unice ce priveste calitatea automob.si revizia tehnica. UE intreprinde o serie de masuri in standartizarea si celorlalte tipuri de transp.ca cel maritim prin Instaurarea standart.unice in normele tehnice a porturilor cit si a porturilor comerciale.LA fel sunt primate o serie de norme comunitare ce reglementeaza transp.aerian, in primul rind ceea ce tine de securitatea pasagerilor. (tehnica, factorul extern etc.) 10.Justitie si Afaceri Interne in cadr.UE JAI Prin Tr.Maasticht a fost infiintat cel deal 3-lea Pilon al UE- cooperarea judecatoreasca si politieneasca si problemele de securitate interna. Odata cu aprofundarea proceselor de integrare economica,frontierele interstatale devin tot mai libere,ceea ce da posibilit.dezvoltarii nu doar a economiei,dar creste si nivelul de criminalitate.Iata dece st.europene aveau nevoie de elaborarea si implement.unor politici special in domen.prevenirii si combaterii criminalitatii organizate, transfrontaliere, consolidarea securitatii interne si a domeniilor ce tin de colaborarea comunitara - valuta unica ( falsificarea bancnotelor ); -tranzactiile comunitare (spalarea de bani, eschivarea de la plata impozitelor). Cu acest scop au fost formate 2Institutii specializate:
12

EUROPOL (European Police)- colaborarea politieneasca prin recunoasterea mandatelor de arrest in st.comunitare; desafsurarea actiunilor comune in domen. prevenirii,stoparii si combaterii crimelor atit in spatiul comunitar cit si in statele candidate si cele ce se afla in process de preaderare; coruptia la nivel inalt, la nivel economic; desfasurarea trenningurilor pt.colaboratorii organelor de forta din state. recent membre, candidate si cele care se afla la etapa de preaderare cu scopul unificarii si consolidarii sistemului de securitate comunitar. EUROJUS ( European Justice)- colaborarea justitiala la nivel comunitar si ea presupune recunoasterea sentintelor judecatoresti a amenzilor si a restrictiilor (sa nu parasim statul, sa nu conducem automobilul, de a purta arma,de a educa copii); organizarea treningurilor pentru functionarii din sistemul judiciar (inclusiv si supraveghetorii detinutilor) Domeniile strategice de colaborare politieneasca si juridica sunt: -Prevenirea si combaterea traficului de finite umane (femei,copii,organe) -Crimele financiare -Prevenirea si combaterea violentei -Prevenirea si combaterea migratiei ilegale 11. Politica protectiei mediului in spatiul comunitar Pina la incep.anilor 70 problema data nu a reprezentat un punct de interes pt. institutiile comunitare. Populatia,cit si liderii nu constientizau pericolul ce provine de la insecuriatatea ecologica,insa in urma unor raporturi facute la ONU ds.situatia ecologica la moment, au impulsionat autoritatile comunitare de a adopta masuri si politici concrete in: Stoparea consumului nelimitat a bunurilor naturale; Folosirea rationala a resurs.naturale; Promovarea politicii de conservare a mediului ambient. Din1972 au inceput a fi implimentate programe de actiune pt.mediu. Autoritatile comunitare au mentinat ca probl.de mediu necesita implicare directa si indirect a institutiilor comunitare,a st.nationale,a autoritatilor locale,organizatiilor obstesti si profesionale,cit si a fiecarui individ in parte. Era necesara stoparea mentalitatii de consum-toate resursele au un character epuizabil,de aceea prin intermed.scolilor si organizatiilor obstesti trebuia de educat populatia in spiritrul consumul rational si chiar de economie a resurselor naturale , formula de aur e- Daca nu poti pastra,atunci nu distruge In 1970 CE avea citeva obiective-cheie: Pastrarea, protectia si imbunatatirea calitatii mediului inconj.; Protejarea sanatatii populatiei; Utilizarea prudent si rationala a resurs.natur.; Promovarea politicilor in acest domeniu la nivel international, regional si comunitar. In cadr.UE sint citeva reguli in ceea ce priveste principiile legislative de protectie si conservare a mediului ambiant: 1.Poluantul plateste, ceea ce presupune ca institutiile economice si persoanle fizice poarta responsabilitate administrative si penala, in caz. in care polueaza mediul ambiant intentionat/ neintentionat. Persoan. sau institutiile date vor achita amenzi in dependenta dedaunele pricinuite.La fel ei vor fi supusi realizarii politicii de mediu. 2.Actiuni de prevenire, orice insecuritate ecologica e mai usor de prevenit decit de recuperat.De aceea UE sustine cercetarile stat.in domeniu ce au ca scop identificarea problemelor de mediu care exista si care ar putea aparea. 3.Precautii pt.actiuni ce ameninta sa dauneze sanatatii publice, autoritatile comunitare si nationale sunt obligate sa intreprinda masuri sigure in inlaturarea amenintarilor ecologice. 4.Protectia la nivel inalt presupune ca problemele date necesita a fi discutate la nivelul sefilor se state si de guverne; 5.Integrarea legislatiei comunitare, tratatele constitutive si aditionale trebuie sa contina prevederi privind mentinerea mediului inconjurator, instrumente de protective, mecanisme financiare de realizare a politicii de mediu. 6.Responsabilitate- fiecare nivel al puterii trebuie sasi assume responsab.in prevenirea, conservarea si dezvoltarea mediului ambiant.In
13

cadr.UE exista m.m.institutii implicate direct si indirect in problem de mediu. In primul rind sint vizate institutiile din triunghiu puterii comunitare: Comisia- Directia Generala pt.mediu are 2 competente principale:1.Initierea legislatiei in domeniul mediului 2.Monitoriz.si implimentarea politicii de mediu. Consiliul- Cons.de ministry de mediu care se intrunesc de citeva ori pe an si coord. politicile comunitare in st.membre ,preaderante si terte ce sunt legate de problem.de mediu.La fel, coordonarea colaborarii internation.ca de ex.Deciziile ONU in domeniul de mediu sau deciziile Conferintelor internat.specializate(Rio de Janeyro 92, Kyoto 97) Parlamentul- In cadr.Parlamentului activeaza Comitetul pt.mediu, sanatate publica si protectia consumatorului .Are ca imputerniciri: participarea la elaborarea actelor legislative; consultarea Comisiei bugetare in procesul elaborarii bugetului UE etc. Comitetul Economic si Social are functia de consultare a Parlament.si in caz de necessitate a altor organe comunitare. Comitetul regiunii are responsabilitatiea de implicare a autoritatilor locale in realizarea politicii de mediu. 12.Politicile regionale a UE I.In ciuda fapt.ca UE e un spatiu in general dezvoltat din punct de vedere economic si financiar,exista diferente dintre diverele st.sau regiuni. Din punct de vedere geograpfic aceste diferente au 4dimensiuni: diferentele dintre Nord si Sud,unde N-state dezvoltate /bogate, S-st.ce se ocupa preponderent cu agricultura/ mai slab dezvoltate; Zonele Centrale- aici sunt concentrate centrele industrial iar Periferia e determinate de dependent de o ramura econom (pescuit, agricultura) Se determina ca o regiune e bogata sau saraca in dependent de PIB pe cap de loc., acesta se compara cu media eu-na. Cind acesta e m.mare ca media eu-na=regiunea bogata; m.mic= regiunea saraca. PRC are la baza 2Principii: 1.Pr.Solidaritatii ce presupune ca ajutoarele vor fi acordate regiunilor ce au c.m.mult nevoie de asta.Presupune redistribuirea resurs. Necesare de la zonele bogate la cele sarace. 2.Coeziunea ce presupune unitatea UE, prin dezvoltare vor avea de cistigat ambele regiuni prin faptul ca cele dezvoltate vor fi m.putin supuse migratiei. II Evolutia istorica a PRC prin prisma Tr.Internationale: 1.Tr.Roma se stab.ca stat.nationale vor aplica politici special cu scopul dezvolt. uniforme a diverselor regiuni nationale.La fel se stab.ca st.national e cel ce raspunde de elaborarea,implimentarea si evaluarea politicilor regionale. 2.Act Unic Eu-an- semnat 1986 are ca scop fortificarea Pietii Unice ce are la baza cele 4Libertati.Aici au fost stabilite principiile de activitate a PRC: 1. Pr. Concentrarii ce prevedea cea m.mare necessitate.In acest scop institutiile comunitare si nationale vor elabora o baza de date cu o statistica exacta unde va fi stabilita lista regiunilor de la cel mai inalt la cel mai slab dezvolt. 2.Pr.Aditionalitatii ce prevede ca ajutoarele comunitare nu vor inlocui ci vor ajuta proiectele nationale pt.dezvolt.unei regiuni.In acest scop se stabilesc niste instrum. Permanente de colaborare a celor 3Puteri-nivele a UE . 3.Parteneriat prevede ca vor participa direct si indirect la elaborarea, evaluarea si implement. Politicilor comunitare. 3.Tr.Maastricht- aici e stabilit ca regiune defavorizata va fi consid.regiunea in care PIB pe cap de loc.e m.mic de 90% din media eu-na.Aici se specifica ca UE are ca scop edificarea structurii laun nou nivel prin crearea Uniunii Economice si Monetare. 4.Tr.Amsterdam au fost stabilite obiectivele PRC:
14

1.Ajutorarea st.in care PIB pe cap loc.e m.mic de 75%in comparative cu media eu-na.Pt.aceasta au fost stabilite m.multe instrumente: a)SME- ce presupune sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii din zonele defavorizate cu scop.crearii a noi locuri de munca ; dezvoltarea infrastructurii locale si stoparea migratiei regionale. 2.Ajutorarea regiunilor ce se afla in scimbare social-economica, in prim.rind a regiunilor dependente de o singura ram.economica.E determinate rata somajului in reg.date. Cind ea depaseste media pe UE regiunea data are drept.sa solicita ajutor prin intermediul instrumentului b) Adapt acorda ajutor pt.restructurarea economiei, organizarea cursurilor pt.populatia bastinasa etc. 3.Eficientizarea managementului sistemului educational, de tineret si ocuparea fortei de munca e predestinat regiunilor care ca urmare a factorilor obiectvi sau subiectivi o anumita categorie din societate nu e incadrata in viata sociala. UE prin intermed. initiativei c)Employment va ajuta incadrarea in viata soc.-econ. a femeilor, tineretului si altor grupe social vulnerabile. 4.Asistenta regiunilor dependente de activit.agricola si forestiera.UE prin intermed. fondurilor structural va sustine sectorul agricol di aceasta regiune si va incuraja aparitia altor domenii de actvit.decit cele traditionale. Prin intermed. d)Leader va ajuta ladezvoltarea regiunilor rurale si dependente de domen. agricol. 5.Ajutorarea regiunilor indepartate, isolate si slab populate.UE promoveaza politici cu scopul incadrarii tuturor regiunilor comunitare in un system unic eu-an. Va acorda ajutoare si facilitate pt.populatia care doreste sa actioneze in aceste regiuni. Prin intermed. e)Regis va acorda ajutor regiunilor sus numite In Tr,de preaderare si de aderare UE stabileste un cadru exact cu st.terte privind acordarea fondurilor structurale; marirea ajutorului financiar va depinde de 2 Fctori Generali: 1.Capacitatea de absorbtie a unei mase financiare de catre regiuni 2.Capacitatea de administrare a autoritatilor locale a acestor regiuni. III.Aspectele institutionale: 1.ComisiaUE dispune de Directia generala a politicii regionale ce coordoneaza activitatea comerciala, politicile si programele in st.membre sis t.candidate. La fel Comisia dispune de drept.de initiativa de acordare ,marire sau micsorare a unui fond comunitar. Comisia are imputerniciri de a stabili marimea fondului comunitar 2.Parlament.UE- in cadr.lui activeaza Comisia pt.dezvolt.regionala ce are ca scop coordonarea pozitiilor comunitare in cadr.Parl. Comisia ia parte la sedintele parlamentare ce analizeaza problemele regionale. 3.Consiliul UE- principalul organ ce e preocupat de politicile regionale e Ecofin. Problemele regionale sunt discutate la toate nivelele Consiliului UE.Astfel in dependent de gravitatea problemelor ele pot fi puse in discutie la Sameturile UE;Intilnirile Ministrilor cit si la nivelul reprezentantilor permanenti. 4.Comitetul Regiunii e organ.comunitar abilitat sa reprezinte regiunile comunitare la nivel eu-an.Are rol consultative pe linga Cons, Com, Parl. Aceste institutii pot solicita avizul Comitetului in cazul adoptarii unei decizii . La fel in process.de elaborare, implimentare si evaluare sunt implicate autoritatile nationale,regionale si celelocale. IV.Instrumentele financiare de realizare a PRC. La momentul crearii UE nu existau instrumente sau programe special privind PRC. Ele apar la incep.an 60.Astfel:

15

1.In 1962 FEOGA- Fondul eu-an de orientare si garantare Agricola- scop sustinerea reg.eu-ne dependente de activitatea Agricola.Presupunea acordarea ajutoarelor economice si facilitatilor la nivel national si comunitar. 2.In 1975 apare FEDR-Fondul eu-an de dezvoltare reginala- ce largaeste spectrul de activitati comerciale incluzind toate regiunile, nu doar cele agricole ci si cele dependente de alte sectoare economice, isolate, indepartate, aflate in per.de tranzitie.Fondul prevede alocarea banilor comunitari regiunilor in dependent de necessitate, neexistind o suma unica. 3.In 1993 apare IFOD Instrumentul financiar pt.orientarea pescuitului ce era indreptat in ajutorarea regiunilor dependente de pescuit. 4.In 2002 apare Fondul Solidaritatii ce are ca scop ajyutorarea st.membre sau candidate pe teritoriul carora sau produs accidente natural sau tehnogene. La fel exista Fonduri pt.st.ce merg pe calea integrarii, ce au ca scop asistarea lor in procesul de echivalare la normele comunitare. 1.ISPA-Instument.structural de preaderare- ce are ca scop includerea indirect a st. preaderante la sistemul comunitar, pentru ca in procesul de aderare final sa aiba cit mai putine deficiente tehnice si normative. 2.SAPARD-Programul Special de aderare pt.agricultura si dezvolt.rurala- are ca sfera de activitate reforma sistemului agrar national , includerea treptata in politica agrara comunitara. Principiul general de acordare a fondurilor structurale pt.statele preaderante este: Banii se aloca in conditiile existentei proiectelor acceptate la toate nivelele(national, regional, comunitar) 13.Politica extinderi UE Inca de la crearea UE (1951) era evident ca numarul de state din componenta ei va creste, deoarece comunitatea era conceputa ca o uniune economico-financiara care pentru o mai buna functionalitate ,are nevoie de un numar cit mai mare de state, cu caracteristici macroeconomice asemanatoare. In primul val de extindere (1973) au intrat Irlanda si Marea Britanie, (1981) Grecia, (1986) Portugalia si Spania, (1995) Filanda, Suedia, Austria, (2004)- 10 state, 2007- state (Bulgaria ,Romania). Principalul val de extindere a fost cel din 2004 cu anexa din 2007. Statele din Europa Centrala si de Sud-Est, au inceput procesul de dialog cu UE inca din anii 80 ai secolului XX, insa acesta era un dialog rezervat si mai mult pe dimensiuni economice. Odata cu prabusirea URSS-ului si democratizarea statelor din Europa Centrala si de Est, dialogul politic dintre statele din regiune si UE s-a intensificat. Chiar de la inceputul anilor 90, Comunitatea Europeana si-a luat angajamentul de a asista aceste state in procesul de edificare si consolidare a sistemelor democratice si de a le ajuta in procesul de aderare la Comunitate. La acel moment exista un cadru normativ,slab dezvoltat,privind cerintele in procesul de aderare,ele reesind din criteriile stabilite in tratatele constituitive. S-a simtit nevoia de a convoca o conferinta speciala, unde s-ar fi stabilit cerintele multidimensionale pentru statele care isi declara dorinta de a deveni membri plenari. Astfel in 1993, a avut loc conferinta de la Copenhaga, in cadrul careia liderii Europeni au stabilit citeva cerinte minime pentru statele doritoare de a deveni membre: 1. Cerinte geografice-pot deveni membri UE statele care se includ in notiunea de Europa Geografica, au granite directe sau indirecte cu continentul european. 2. Criterii istorico-culturale vor fi admise pentru integrare statele care au un trecut istoric si o legatura cultural civilizationala europeana.
16

3. Criterii economice- existenta si functionalitatea economiei de piata, concurenta loiala si posibilitatea economiei nationale de a concura cu partenerii europeni. In acelasi timp, economia trebuie sa aiba capacitate, preotectia minima a producatorului autohton in fata a celor europeni. 4. Criterii politice- functionalitatea sistemului democratic, separarea puterilor in stat ,respectarea drepturilor omului ,in primul rind a celor politice si drepturile minoritatilor. 5. Criterii juridice- capacitatea statului de a aplica Acquis-ul comunitar in domeniul independentei justitiei, nepolitizarea sistemului juridic. 6. Criterii Sociale- Capacitatea statului de asigurare a securitatii sociale si sigurantei sociale. In acelasi timp,era prevazut ca pentru aderare nu era necesar respectarea tuturor cerintelor ,insa ca va exista un minim necesar care va trebui sa fie indeplinit pentru aderare. UE in procesul de axtindere are 2 principii aproape contradictorii: 1.Extinderea la pachet 2.Principiul individual-fiecare stat va avea progrese in procesul de aderare in dependenta de realizarile nationale. Incepind cu anul 90, au fost semnate mai multe acorduri dintre UE si Europa Centrala si de Sud-Est: 1. Acordul de cooperare si comert (ACC)- care avea ca scop: a)Stabilirea relatiilor dintre Comunitate si noul stat independent. b)Identificarea rapoartelor comerciale c) Identificarea perspectivelor. D) Stabilirea instrumentelor relatiilor dintre Europa Centrala si de Sud-Est si Comunitatea Europeana.ACC a fost documentul care a pus baza elatiilor normativ-juridice dintre aceste 2 entitati.Subiectii si-au luat angajamente dat fiind faptul ca Europa de Est doreste sa se integreze in UE, iar UE va asista si ajuta la statele date in procesulde aderare. 2.Apoi a fost semnat Acordul de Asociere (AS)- actul normativ, prin care se stabileste ca statele date au un viitor european. In acordul dat a fost stabilit instrumentele si perioadele de aderare , angajamentele multidimensionale pe care si le luau partile in procesul de aderare. Actul dat prevedea obligatiile pe termen mediu si lung a statelor asociate in raport cu UE.Erau stabilite instrumente juridice de preaderare. 14. Sistemul institutional UE Instituiile comunitare constituie structura acional cea mai important a Uniunii Europene i sunt n numr de 7 Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de minitri), Comisia European, Parlamentul European, Curtea de Justiie, Curtea de Conturi i Banca Central European.

Instituiile avnd un rol esenial n cadrul construciei comunitare prezint urmtoarele caracteristici: - fiecare dintre ele ocup un loc distinct n structura organizatoric a Comunitilor, rspunznd unor necesiti fundamentale, i anume: Sistemul institutional al UE
17

Instituiile comunitare constituie structura acional cea mai important a Uniunii Europene i sunt n numr de 7 Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de minitri), Comisia European, Parlamentul European, Curtea de Justiie, Curtea de Conturi i Banca Central European. Consiliul Uniunii Europene si Consiliul European Consiliul (Consiliul UE, ex. Consiliul de Ministri al UE) Consiliul Uniunii Europene (sau Consiliul de Ministri) este principala institutie de decizie al Uniunii. Reprezinta guvernele nationale, are 434j92e putere legislativa, adopta bugetul si incheie acordurile internationale negociate in prealabil de catre Comisie. Comisia Europeana - motorul sistemului institutional comunitar Consiliul este principala institutie decizionala a Uniunii Europene. Minitrii din statele membre se ntrunesc n cadrul Consiliului Uniunii Europene. n funcie de chestiunea de pe ordinea de zi, fiecare ar va fi reprezentat de ministrul care rspunde de subiectul n cauz (afaceri externe, finane, probleme sociale, transporturi, agricultur, etc.). Preedinia Consiliului este deinut timp de ase luni de ctre fiecare stat membru, pe baza unui sistem de rotaie. Parlamentul European - reprezinta cetatenii Europei Controleaza din punct de vedere politic activitatile Uniunii si participa la procesul legislativ. De asemenea, parlamentul European imparte cu Consiliul responsabilitatea privind adoptarea bugetului Uniunii. Acesta dispune de puterea de a demite Comisia prin adoptarea unei motiuni de cenzura cu o majoritate de doua treimi. De asemenea, supravegheaza gestionarea politicilor UE prin intrebari orale si scrise adresate Comisiei si Consiliului. Comisia Europeana - reprezinta interesele comune ale UE Comisia este al treilea element al triunghiului institutional care administreaza si conduce Uniunea Europeana. Comisia este responsabila in fata Parlamentului, care ii poate cere, printr-o motiune de cenzura, sa demisioneze colectiv. "Gardian al tratatelor", Comisia vegheaza la aplicarea regulamentelor si a directivelor adoptate de Consiliu si Parlament si poate recurge la calea contencioasa in fata Curtii de Justitie in caz de neaplicare a dreptului comunitar. In calitate de institutie executiva al Uniunii, Comisia pune in aplicare deciziile luate de Consiliu in domenii ca politica agricola comuna. Ea dispune de o putere mare in gestionarea politicilor comune, al caror buget ii este incredintat: cercetare si tehnologie, ajutor pentru dezvoltare, dezvoltare regionala etc. Ca executiv al Uniunii Europene, Comisia European este instituia independent care reprezint i apr interesele Uniunii n ansamblul su . Practic, ea este inima mecanismului instituional al Uniunii, deoarece propune legislaia, politicile i programele de aciune i pune n aplicare deciziile Parlamentului European i Consiliului Uniunii Europene. Membrii Comisiei Europene, denumii ntr-o manier informal, comisari, sunt personaliti ale vieii politice a statelor membre care acioneaz numai n interesul Uniunii, neputnd primi instruciuni de la guvernele lor naionale. Curtea de Justitie
18

Rolul Curtii de Justitie este de a asigura respectarea legislatiei europene, precum si interpretarea corecta si aplicarea tratatelor. Curtea European de Justiie a Uniuni Europene este obligat i are responsabilitatea s observe i s asigure justa interpretare i aplicare a dreptului comunitar aa cum reiese el din legislaia primar dat de Tratatele Uniunii (Comunitilor) Europene i de ctre instituiile comunitare. Curtea de Conturi nfiinat n 1977, Curtea European de Conturi a dobndit statutul de instituie a Uniunii Europene abia n 1993 (prin intrarea n vigoare a Tratatului de la Maastricht). Necesitatea crerii acestei instituii a fost determinat de creterea important a volumului finanelor comunitare, de diversitatea surselor i a cheltuielilor comunitare, de complexitatea operaiunilor pe care gestiunea lor le impunea, precum i a gestionrii creditelor bugetare. Rolul sau este de a verifica incasarea tuturor veniturilor, precum si legalitatea si regularitatea utilizarii fondurilor, urmarind buna gestionare a bugetului Uniunii. Comitetul Economic si Social European Consiliul si Comisia consulta Comitetul Economic si Social European (CESE) in luarea de decizii in anumite domenii politice. Comitetul Regiunilor In temeiul tratatului ( tratatul privind UE ), CR este consultat de Consiliu si Comisie in probleme relevante privind regiunile respective, dar poate emite avize si din proprie initiativa. Banca Europeana de Investitii Banca Europeana de Investitii (BEI), cu sediul la Luxemburg, acorda credite si garantii care sprijina regiunile mai putin dezvoltate ale Uniunii si competitivitatea intreprinderilor. Banca Centrala Europeana Banca Centrala Europeana (BCE), situata la Frankfurt, are responsabilitatea de a gestiona moneda euro si politica monetara a Uniunii. Deci conduc politica monetar a Uniunii. Obiectivul principal este meninerea stabilitii - fiecare instituie reprezint un principiu determinat, are un fundament politic i sociologic distinct i exprim, fiecare, o legitimare proprie; - funciile instituiilor comunitare nu se suprapun schemei statice motenite de la Montesquieu. n cadrul Comunitilor similar puterii legislative de la nivel naional, este Consiliul, puterea bugetar este mprit, Parlamentul european putnd contesta Comisia, iar Comisia este instituie cu atribuii executive; Consiliul cumuleaz funciile legislativ, executiv i guvernamental; - instituiile comunitare particip direct la luarea deciziei comunitare; - instituiile comunitare nu au personalitate juridic proprie; ele acioneaz n numele i pentru Comunitile europene;
19

- instituiile fundamentale sunt comune pentru toate cele trei comuniti, acestea exercitndu-i atribuiile/competenele pe baza celor trei Tratate, la care se adaug cele exercitate n cadrul cooperrii interguvernamentale din cadrul Uniunii Europene.

15. Procesul decizional in UE Procesul decizional n Uniunea European

Dreptul european este format din legislaia primar i cea secundar. Tratatele (legislaia primar) reprezint normele care stau la baza tuturor aciunilor Uniunii.

Legislaia secundar, care include regulamentele, directivele i deciziile, deriv din principiile i obiectivele stabilite prin tratate.

Cum se iau deciziile la nivel european

Procedura standard de luare a deciziilor la nivelul UE este cunoscut sub numele de codecizie.

Procedura de codecizie a fost introdus prin Tratatul de la Maastricht privind Uniunea European (1992) i a fost extins i eficientizat prin Tratatul de la Amsterdam (1999). Prin intrarea n vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, procedura legislativ ordinar a devenit principala procedur legislativ a sistemului decizional al UE.

Procedura legislativ ordinar acord astfel aceeai importan Parlamentului i Consiliului Uniunii Europene ntr-o gam larg de domenii (de exemplu: guvernan economic, imigrare, energie, transport, mediu i protecia consumatorilor). Marea majoritate a legilor europene sunt adoptate n comun de ctre Parlamentul European i Consiliu.

Comisia trimite propunerea sa Parlamentului i Consiliului. Aceste instituii o examineaz i o discut n dou lecturi succesive. Dac nu ajung la un acord dup a doua lectur, propunerea este transmis unui Comitet de conciliere format dintr-un numr egal de reprezentani ai Consiliului i ai Parlamentului. Reprezentanii Comisiei asist, de asemenea, la ntrunirile Comitetului de conciliere i particip la discuii.

20

Odat ce Comitetul ajunge la un acord, textul convenit este trimis Parlamentului i Consiliului pentru o a treia lectur, astfel nct acesta s poat fi adoptat n final ca text legislativ. Acordul final al celor dou instituii este indispensabil pentru adoptarea textului. Chiar i n cazul n care comitetul de conciliere ajunge la un acord asupra unui proiect comun, Parlamentul poate respinge actul propus cu majoritatea voturilor exprimate.

Aceasta nseamn c Parlamentul European (instituia care i reprezint pe cetenii europeni i ai crei membri sunt alei prin vot direct) trebuie s aprobe legislaia UE mpreun cu Consiliul (instituia reprezentnd guvernele celor 27 de state membre). Elaborarea legislaiei UE

nainte de a propune noi iniiative legislative, Comisia evalueaz potenialele consecine economice, sociale i ecologice pe care le-ar putea avea acestea. Prin urmare, Comisia realizeaz evaluri de impact care prezint avantajele i inconvenientele diferitelor opiuni politice.

De asemenea, Comisia consult prile interesate cum ar fi organizaiile neguvernamentale, autoritile locale, reprezentanii industriei i ai societii civile. Grupurile de experi sunt invitate s formuleze avize cu privire la aspectele tehnice relevante. n acest fel, Comisia se asigur c propunerile legislative rspund nevoilor celor vizai i evit procedurile birocratice inutile. Cetenii, ntreprinderile i organizaiile pot participa la procedura de consultare prin intermediul site-ului Consultri publice. Parlamentele naionale i pot exprima n mod oficial rezervele n cazul n care consider c o problem poate fi soluionat mai bine la nivel naional dect la nivelul UE. Revizuire i adoptare Parlamentul European i Consiliul revizuiesc propunerile naintate de ctre Comisie i propun amendamente. Dac cele dou instituii nu cad de acord cu privire la amendamente, are loc o a doua lectur. n cadrul acesteia, Parlamentul i Consiliul pot propune din nou amendamente. Parlamentul are puterea de a bloca propunerea legislativ dac nu ajunge la un acord cu Consiliul. Dac amendamentele sunt acceptate de ctre ambele instituii, proiectul legislativ poate fi adoptat. n caz contrar, se reunete un comitet de conciliere care ncearc s gseasc o soluie. Att Consiliul, ct i Parlamentul pot bloca propunerea legislativ n cea de-a doua lectur. Sesiunile Parlamentului European i o parte din sesiunile Consiliului pot fi urmrite on-line.
21

Tratatele UE Uniunea European se bazeaz pe norme de drept. Aceasta nseamn c orice msur luat de UE deriv din tratatele care au fost aprobate n mod voluntar i democratic de toate rile membre. Tratatul de la Lisabona a extins numrul domeniilor politice crora li se aplic procedura legislativ ordinar. De asemenea, Parlamentul European poate bloca mai uor o propunere legislativ dac nu este de acord cu poziia adoptat de Consiliu. Regulamente, directive i alte acte legislative ( decizii, recomandari. Avize) Obiectivele stabilite n tratate sunt realizate prin intermediul mai multor tipuri de acte legislative. Aceste acte legislative includ regulamente, directive, recomandri i avize. Unele au caracter obligatoriu, altele nu. Unele li se aplic tuturor rilor, altele doar unora dintre ele. Tipuri de proceduri legislative ale Uniunii Europene Co-decizia . Cooperarea . Consultarea . Decizia. 16. Politica externa de securitate a UE ntr-un singur glas

UE are propria politic extern i de securitate, ceea le permite statelor membre s se exprime i s acioneze la unison pe scena mondial. Modificrile introduse n 2009 de Tratatul de la Lisabona au ajutat Uniunea s devin mai activ i mai coerent n abordarea sa. Aceste modificri includ numirea naltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe i politica de securitate, care coordoneaz statele membre n elaborarea i punerea n aplicare a politicii externe. naltul Reprezentant este sprijinit de personal civil i militar i de Serviciul European de Aciune Extern. Politica Extern i de Securitate Comun constituie una din modalitile de realizare a relaiilor externe ale Uniunii Europene. Reglementarea sa juridic a fost realizat relativ trziu fa de restul construciei europene, avnd n vedere natura sensibil a acestei politici care n continuare se regsete n sfera competenelor statelor membre. Nevoia unei politici externe comune bazate pe cooperarea statelor a fcut ca, anterior apariiei U.E., politica extern ntre statele membre ale Comunitilor europene s se desfoare n cadrul Cooperrii politice europene (CPE), lansat n 1970, n urma raportului minitrilor afacerilor externe ai statelor membre ale Comunitilor Europene de la Luxemburg i extins prin Actul Unic European (AUE) din anul 1987. Cooperarea politic european consta n consultri periodice ntre minitri afacerilor externe i n contacte permanente dintre administraiile acestora. Ei conveniser s se informeze reciproc cu privire la orice problem important de politic extern, s ajung la un punct de vedere comun i, n msura n care este posibil, s adopte o poziie comun. Orice decizie trebuia luat cu unanimitate de voturi. Problemele
22

ce priveau securitatea se limitau ns la aspectele politice i economice, adic nu includeau i domeniul aprrii. Necesitatea existenei unei politici externe i de securitate comun n toate domeniile la nivel european s-a accentuat n momentul cnd Frana s-a retras din structurile militare ale N.A.T.O., la 7 martie 1976. Prin Tratatul de la Maastricht din 1992, completat prin Tratatul de la Amsterdam, Uniunea European i-a stabilit obiectivul afirmrii sale pe scena internaional, n special prin punerea n practic a unei politici externe i de securitate comun, incluznd definirea n timp a unei politici de aprare, care ar putea conduce, la momentul potrivit, la o aprare comun. Conform Tratatului de la Maastricht, politica extern i de securitate comun (P.E.S.C.) constituie cel de-al doilea pilon al U.E., alturi de Comunitatea Economic European (pilon nti) i Justiia i Afacerile Interne (pilonul al treilea). Tratatele de la Amsterdam (1997) i Nisa (2000) constituie momentul intrrii n scen n mod activ a P.E.S.C. Noutile aduse de Tratatul de la Amsterdam sunt urmtoarele: crearea unui dispozitiv de aciune autonom dotat cu un cadru juridic solid datorit cooperrii dintre state i a unui nalt Reprezentant pentru P.E.S.C., care este n acelai timp i Secretarul General al Consiliului. Acesta are rolul de a contribui la realizarea unei politici externe comune la nivelul U.E. ceea ce constituie un progres n materie de politic extern. Obiectivele actuale ale P.E.S.C. sunt: aprarea valorilor comune, a intereselor fundamentale i a independenei Uniunii; ntrirea securitii Uniunii i statelor membre sub toate formele; meninerea pcii i ntrirea securitii internaionale, conform principiilor Cartei O.N.U., a principiilor Actului final de la Helsinki i a obiectivelor Cartei de la Paris; promovarea cooperrii internaionale; dezvoltarea i ntrirea democraiei i a statului de drept i respectarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale. Spre deosebire de metoda comunitar, proprie integrrii economice, metodele P.E.S.C. se caracterizeaz prin cooperarea ntre statele membre, pentru conducerea politicilor i prin punerea gradual n practic a unor aciuni comune, n domeniile n care statele membre au interese comune. n acelai timp, statele i asum angajamentul de a sprijini activ i fr rezerve P.E.S.C., de a se abine de la orice aciune contrar intereselor Uniunii, de a veghea la conformitatea politicilor lor naionale cu poziiile comune, de a se informa reciproc asupra oricror probleme de politic extern i de securitate i de a susine poziii comune n cadrul organizaiilor internaionale. Actuala politic de securitate i cooperare comun la nivel european, se bazeaz att pe stabilitatea politic, ct i pe cea militar. Politica de securitate bazat pe cooperare renun la orice idee de a impune stabilitatea prin mijloace de confruntare. Putere diplomatic UE ofer asisten tehnic autoritilor vamale, la grania dintre Ucraina i Moldova. UE este un actor cheie n domenii diverse, de la combaterea nclzirii globale pn la intervenii n Orientul Mijlociu. Baza politicii externe i de securitate a UE (PESC) rmne n continuare diplomaia sprijinit, dac este necesar, de msuri comerciale, de asisten, securitate i aprare. Toate acestea sunt menite s contribuie la soluionarea conflictelor i la instaurarea unui climat de nelegere la nivel internaional.
23

Meninerea pcii i a stabilitii UE a trimis misiuni de meninere a pcii n diferite zone de conflict ale lumii. n august 2008, a mediat un acord de ncetare a focului ntre Georgia i Rusia, a trimis observatori europeni pentru a monitoriza situaia (misiunea de monitorizare a UE n Georgia ) i a furnizat ajutor umanitar persoanelor strmutate din cauza luptelor UE joac un rol la fel de important n regiunea balcanic, unde finaneaz proiecte de asisten pentru dezvoltarea unei societi stabile n apte ri. n decembrie 2008, a trimis n Kosovo o misiune format din 1.900 de persoane activnd n domeniul justiiei i poliiei, care s ajute la meninerea ordinii publice (EULEX Kosovo ). Mijloace de intervenie Nu exist o for armat permanent a UE. n schimb, n baza politicii sale comune de securitate i aprare, se sprijin pe forele de meninere a pcii cu care contribuie statele membre, pentru: operaiuni comune de dezarmare misiuni umanitare i de salvare asisten militar prevenirea conflictelor i meninerea pcii misiuni ale forelor combatante pentru gestionarea crizelor, inclusiv pentru restabilirea pcii i stabilizare dup ncetarea conflictelor. Toate aceste misiuni pot contribui la combaterea terorismului, inclusiv prin sprijinul acordat rilor tere n combaterea terorismului pe teritoriul acestora. n ultimii zece ani, UE a desfurat 23 de misiuni civile i operaiuni militare pe trei continente ca rspuns la diverse situaii de criz, de la instaurarea pcii post-tsunami n Aceh, pn la protecia refugiailor n Ciad i la combaterea pirateriei. Rolul important al UE n domeniul securitii ia amploare. ncepnd din ianuarie 2007, UE poate lansa operaiuni de reacie rapid cu dou grupri tactice de lupt concurente numrnd 1500 de persoane i, la nevoie, poate lansa ambele operaiuni aproape simultan. Guvernele decid Politica extern i de securitate este unul dintre domeniile n care guvernele statelor membre continu s fie autoritatea esenial, dei Serviciul European de Aciune Extern i, n mai mic msur, Comisia European i Parlamentul European, se asociaz acestui proces. Deciziile importante se iau prin vot unanim. UE a introdus proceduri flexibile de votare a deciziilor PESC, ns unanimitatea este nc necesar n luarea deciziilor cu implicaii militare i de aprare. Relaii externe O misiune global
24

Datorit ponderii considerabile n domeniul economic, comercial i financiar, UE are posibilitatea de a juca un rol important pe plan internaional. Este cea mai mare putere comercial din lume, iar moneda sa ocup locul doi ca importan la nivel mondial. A ncheiat acorduri i parteneriate comerciale cu ri din n toat lumea i cheltuie peste 7 miliarde de euro pe an pentru ajutorarea statelor n curs de dezvoltare. UE joac un rol considerabil n tranzaciile comerciale internaionale i importana ei crete pe msur ce rile membre iau mai multe decizii comune n materie de politic extern. Construirea relaiilor cu republicile din centrul Asiei UE a ncheiat parteneriate cu cei mai importani juctori de pe piaa mondial, inclusiv cu cei noi, fiecare avnd propriile interese i viziuni. Ea ncearc s se asigure c aceste parteneriate se bazeaz pe interese i beneficii reciproce, ambele pri avnd att obligaii, ct i drepturi. UE organizeaz periodic reuniuni la nivel nalt cu Statele Unite, Japonia, Canada, Rusia, India i China. Relaiile cu aceste ri se refer la multe domenii, inclusiv educaie, mediu, combaterea infracionalitii i drepturile omului. SUA UE este angajat ntr-un parteneriat eficient i echilibrat cu Statele Unite, cel mai mare partener comercial al su. Cele dou pri coopereaz la mai multe niveluri: Consiliul economic transatlantic supravegheaz eforturile de consolidare a relaiilor economice acordul-cadru pentru consolidarea cooperrii n domeniul gestionrii crizelor permite Uniunii Europene i Statelor Unite s colaboreze mai strns, de exemplu n Kosovo i n Republica Democrat Congo sau n misiuni privind viitoarea politic a UE n materie de aprare i securitate de asemenea, UE depune eforturi n direcia consolidrii cooperrii n domeniul schimbrilor climatice i pentru mbuntirea sistemelor bancare mondiale. Rusia Recunoscnd c au raporturi din ce n ce mai strnse, UE i Rusia doresc s coopereze pe toate fronturile. Este vorba de: aprovizionarea cu energie investiii i inovare probleme de securitate, inclusiv nghearea conflictelor i combaterea terorismului i a crimei organizate aspecte de mediu, inclusiv schimbrile climatice. n ceea ce privete politica de securitate i aprare comun a UE, relaiile cu Rusia se dezvolt din ce n ce mai mult sub forma unei foi de parcurs n domeniul securitii care definete msuri concrete de intensificare a cooperrii. Din 2003, Rusia a contribuit i la unele misiuni ale UE (n Bosnia-Heregovina i Ciad, de exemplu). Observatorii electorali sunt trimii n toat lumea n cadrul aciunilor europene de aprare a drepturilor omului.
25

Ctre vecinii din est Ca i n cazul Rusiei, UE dorete s i consolideze relaiile cu Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Moldova, Ucraina i Belarus. Uniunea este preocupat de stabilitatea n regiune dup conflictul dintre Rusia i Georgia din august 2008, ncheiat cu semnarea unui acord de ncetare a focului propus de UE i cu trimiterea de ctre aceasta a unei misiuni de monitorizare n Georgia. UE le ofer finanri considerabile acestor ri, precum i posibilitatea de a ncheia acorduri de liber schimb n cazul n care i reformeaz economiile pentru a-i consolida democraia. Relaii mai strnse cu regiunea Mrii Mediterane i Orientul Mijlociu

Uniunea Mediteraneean dorete s pun bazele unor relaii mai strnse cu Orientul Mijlociu i cu vecinii nord-africani ai UE. Reunind cele 27 de state membre ale UE i alte 16 ri printre care Israel, Turcia i Siria, noul for reprezint aproape 800 de milioane de persoane. n cadrul su vor fi ntreprinse proiecte comune destinate revitalizrii zonei mediteraneene: eliminarea polurii, renovarea porturilor, mbuntirea flotei i folosirea energiei solare, etc. Liga Arab i Autoritatea Palestinian vor fi reprezentate n Uniunea Mediteraneean. Asia i America Latin Uniunea European i intensific relaiile cu gruprile regionale, n special din Asia i America Latin. Astfel, UE a ncheiat parteneriate consolidate cu partenerii si asiatici, aflai ntr-un proces rapid de dezvoltare. Acestea reflect un echilibru mai bun ntre elementele economice, politice, sociale i culturale care caracterizeaz respectivele relaii. Membri poteniali ai UE: Balcanii Croaia i Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei au fost acceptate oficial drept ri candidate la aderare. Albania, Bosnia i Heregovina, Kosovo, Muntenegru i Serbia sunt ri potenial candidate. Regiunea Kosovo i-a declarat independena de Serbia n 2008, dar nu exist nc un acord internaional cu privire la statutul su. UE depune eforturi pentru a gsi o soluie diplomatic dar, n acelai timp, ofer i ajutor practic. 17. Politica europeana de Vecinatate Politica Europeana de Vecinatate (PEV) reprezinta o noua abordare n cadrul relatiilor dintre Uniunea Europeana si vecinii sai, abordare ce o depaseste pe cea traditionala bazata pe cooperare. Aceasta politica constituie un cadru de consolidare a relatiilor de vecinatate si vizeaza intensificarea cooperarii cu statele vecine UE largite n vederea crearii unei zone de prosperitate si buna vecinatate, a unui cerc de prieteni" la frontierele Uniunii.

Obiectivele Politicii Europene de Vecinatate:

26

Obiectivul principal al PEV este mpartirea beneficiilor aduse de extinderea UE din 2004 cu tarile sale vecine. Un alt obiectiv este cel stabilit prin Strategia Europeana de Securitate din 2003, si anume cresterea securitatii n vecinatatea Uniunii extinse.

Politica Europeana de Vecinatate nu ofera statelor vizate (statele din estul Europei si statele mediteraneene, si din iunie 2004 si statele sud-caucaziene) perspectiva aderarii la UE, ci permite o relatie privilegiata cu vecinii si o mai buna focalizare a eforturilor n domenii de importanta vitala pentru apropierea statelor vizate de standardele europene.

Printre beneficiile oferite de PEV se numara cele ce tin de dezvoltarea economica si sociala precum si obtinerea posibilitatii de acces pe piata interna si integrarea n cadrul altor alte politici europene:

Educatia, pregatirea profesionala si tineretul; Cercetarea; Probleme de mediu; Cultura; Politica audio-vizualului;

Geneza: Necesitatea unei Politici Europene de Vecinatate (PEV) se face acut simtita n 2003, cnd apare problema crearii a noi bariere n Europa dupa extinderea Uniunii Europene. n martie 2003, Comisia Europeana n Comunicarea sa asupra Europei Extinse traseaza principiile politicii de vecinatate a UE si pune accentul pe importanta acordata de catre Uniunii relatiilor cu vecinii sai. Conform acestei Comunicari, ajutorul financiar furnizat pna acum statelor vecine, ndeosebi prin programele TACIS si MEDA, va fi suplimentat n viitor prin crearea unui nou instrument financiar, Instrumentul European pentru Vecinatate si Colaborare care va sustinea implementarea politicii de vecinatate. n octombrie 2003, Consiliul European a salutat initiativa si a invitat Comisia si Consiliul de Ministri sa o continue. Pe 12 mai 2004 Comisia Europeana prezinta Comunicarea Politica Europeana de Vecinatate. Strategia si Rapoartele pe Tara care stabileste pasii concreti de implementare a politicii de vecinatate si modul de extindere a beneficiilor largirii UE asupra noilor sai vecini.

Atingerea acestor scopuri urma sa se faca prin definirea mpreuna cu tarile vecine vizate a unui set de prioritati ce vor fi notate n Planuri de Actiune, care reprezinta documentul politic-cheie n dezvoltarea relatiilor dintre UE si vecinii sai. Planurile de Actiune urmau sa aiba la baza angajamentul pentru valorile comune: respectul pentru drepturile omului, inclusiv drepturile minoritatilor; suprematia legii; o buna guvernare; promovarea unei bune relatii cu vecinii; respectarea principiilor economiei de piata si a dezvoltarii durabile. Un alt
27

obiectiv al Planurilor de Actiune a fost declarata apropierea n politica externa a partenerilor. Evolutia relatiilor dintre UE si statele vecine cu care Uniunea Europeana va semna Planurile de Actiune va depinde totalmente de modul n care statul vecin va mpartasi efectiv valorile comune citate mai sus. n Planurile de Actiuni urma sa fie definit un set de prioritati, a caror atingerea se va solda cu o aropiere de UE. Aceste prioritati acopera mai multe domenii: dialogul politic include probleme cum ar fi: lupta mpotriva terorismului si a proliferarii armelor de distrugere n masa, rezolvarea conflictelor regionale; politica economica si sociala - se va promova participarea ntr-un numar de programe UE, precum si mbunatatirea interconexiunii si a legaturilor fizice cu UE (transport, energie etc.); comert - se prevede o deschidere mai mare a pietei, n concordanta cu principiile OMC si standardele UE; justitie si afaceri interne - o mai apropiata cooperare n domenii precum: managementul frontierelor, migratia, lupta mpotriva terorismului, traficul cu fiinte umane, droguri si arme, crima organizata, spalarea banilor precum si criminalitatea economico-financiara. Planurile de Actiuni vor fi diferentiate, astfel nct sa reflecte stadiul existent al relatiilor UE cu fiecare tara n discutie. Trasarea Planului de Actiuni pentru fiecare stat-vecin va depinde de necesitatile si capacitatile acestuia, n consideratie fiind luate interesele ambelor parti. De asemenea se va tine cont si de urmatoarele circumstante: Pozitia geografica; Situatia economica; Nivelul de dezvoltare a relatiilor UE statul vizat; Reformele n derulare.

Planurile de Actiune vor avea ca marja definita de timp o perioada de 3-5 ani. Exista posibilitatea ca odata cu ndeplinirea prioritatilor stabilite de Planurile de Actiune, actuala generatie de acorduri bilaterale sa fie nlocuite cu o forma noua de parteneriat privilegiat, reprezentata de Acordurile Europene de Vecinatate.

Statele incluse n Politica de Vecinatate Europeana: n Est: Moldova, Ucraina, Belarus Uniunea Europeana si Rusia au stabilit sa dezvolte n continuare parteneriatul strategic, deja existent, prin crearea celor patru spatii comune, conform deciziilor adoptate la summitul de la St. Petersburg Rusia din luna mai 2003. n Caucazul de Sud: Georgia, Armenia, si Azerbaidjan n Zona Mediterana: Maroc, Algeria, Tunisia, Liban, Libia, Egipt, Israel, Iordania, Siria, Autoritatea Palestiniana.
28

Politica de vecintate urmrete s ofere rilor din Jurul UE un ajutor imediat n varii domenii, cum ar fi sntate, dezvoltare rural, transport, apoi s colaboreze n domeniul afacerilor, mai ales n privina energiei i a exploatrii resurselor naturale i, fapt de interes major pentru UE, s limiteze imigraia ilegal provenit din aceste ri.

Politica de vecintate reprezint o prioritate a politicii externe a Uniunii Europene, astfel nct, exist mai multe categorii de vecini ai UE, pentru care se cer abordri diferite:

- rile din fosta Yugoslavie sunt ri fragile, cu probleme de tranziie (cu excepia Sloveniei i Croaiei) i UE trebuie s le ajute s devin ri politic i economic viabile. UE trebuie s ofere acestor state o perspectiv de aderare;

- Turcia (europenizarea Turciei reprezint o sarcin dificil);

- Moldova, Ucraina (ri foarte srace, trebuie s fie sprijinite pentru cretere economic);

- Rusia (UE este dependent de resursele de energie din Rusia, dar canalele/companiile prin care se aduce energia nu sunt cele mai potrivite);

- Mediterana de Sud (probleme legate de migraie, islam; in anii 50 Algeria a participat la Comunitatea Economic European, dup obinerea independenei cooperarea UE-Algeria fiind redus la un regim de vecintate); n ceea ce privete perspectivele de parteneriat ale Politicii de vecintate, se pot aminti : Perspectiva avansrii dincolo de cooperare spre un grad semnificativ de integrare, inclusiv prin accesul pe piaa intern a UE i posibilitatea de a participa progresiv la aspecte cheie ale politicilor i programelor UE; Ridicarea nivelului oportunitilor i intensitii cooperrii politice, prin intermediul dezvoltrii n continuare a mecanismelor pentru dialogul politic; Continuarea angajamentului puternic al UE de a susine soluionarea conflictului transnistrean, utiliznd instrumentele aflate la dispoziia UE i n strns consultare cu OSCE. UE este gata s examineze cile de a-i consolida mai departe angajamentul;
29

 Oportunitatea pentru convergena legislaiei economice, deschiderea reciproc a economiilor i reducerea continu a barierelor din calea comerului, ceea ce va stimula investiiile i creterea economic; Sprijin financiar sporit: asistena financiar a UE pentru Moldova va fi disponibil pentru a susine aciunile identificate n prezentul document. n acest scop Comisia propune un nou Instrument European de Vecintate i Parteneriat (IEVP) care de asemenea, va include aspectele foarte importante ale cooperrii transfrontaliere i trans-naionale dintre Moldova i (viitoarele) statele membre; Posibiliti pentru deschiderea treptat sau participarea consolidat n anumite programe Comunitare, promovnd legturile culturale, educaionale, de mediu, tehnice i tiinifice; Susinere, inclusiv asisten tehnic i twinning-ului pentru a ndeplini standardele i normele UE, precum i acordarea sfaturilor i sprijinului direcionat pentru ajustarea legislativ prin intermediul unui mecanism precum este Asistena Tehnic i Schimb de Informaii (TAIEX) ; Aprofundarea comerului i relaiilor economice; Stabilirea unui dialog constructiv privind cooperarea n domeniul vizelor ntre UE i Moldova, inclusiv schimbul de preri privind posibilitile oferirii unor faciliti n acordarea vizelor n conformitate cu acquis-ul; Deschiderea ct de repede posibil a unei Delegaii a Comisiei Europene n Moldova. n lumina ndeplinirii obiectivelor acestui Plan de Aciuni i a evoluiei generale a relaiilor UE-Moldova se va examina posibilitatea unei noi relaii contractuale.

18. Strategia Europa 2020 Europa 2020 este o strategie pe 10 ani a Uniunii Europene, al crei scop trece dincolo de depirea crizei care continu s afecteze multe dintre economiile europene. Strategia i propune s elimine deficienele modelului nostru de dezvoltare i s creeze condiii favorabile pentru o cretere economic mai inteligent, mai durabil i mai favorabil incluziunii. Pentru ca acest lucru s fie posibil, Uniunea European i-a fixat 5 obiective eseniale pe care intenioneaz s le ating n urmtorul deceniu. Ele acoper domenii precum ocuparea forei de munc, educaia, cercetarea i inovarea, incluziunea social i reducerea srciei i energia/clima. Europa 2020 va fi un succes doar dac va face obiectul unui efort hotrt i concertat, att la nivelul UE, ct i la nivel naional. La nivelul UE se iau decizii eseniale pentru a definitiva piaa unic n domeniul serviciilor, energiei i produselor digitale i pentru a realiza investiii n conexiuni transfrontaliere eseniale. La nivel naional, mai sunt nc numeroase obstacole n calea concurenei i a crerii de locuri de munc pe care trebuie s le eliminm. Aceste eforturi vor avea impactul dorit numai dac vor fi combinate i coordonate. Europa 2020 propune trei prioriti care se susin reciproc: cretere inteligent: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoatere i inovare; cretere durabil: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
30

utilizrii resurselor, mai ecologice i mai competitive; cretere favorabil incluziunii: promovarea unei economii cu o rat ridicat a ocuprii forei de munc, care s asigure coeziunea social i teritorial. 5 obiective europene pentru 2020 1. Ocuparea forei de munc o rat de ocupare a forei de munc de 75 % n rndul populaiei cu vrste cuprinse ntre 20 i 64 de ani 2. Cercetare i dezvoltare alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare i dezvoltare 3. Schimbri climatice i energie reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de ser (sau chiar cu 30%, n condiii favorabile) fa de nivelurile nregistrate n 1990 creterea ponderii surselor de energie regenerabile pn la 20% creterea cu 20% a eficienei energetice 4. Educaie reducerea abandonului colar la sub 10% creterea la peste 40% a ponderii absolvenilor de studii superioare n rndul populaiei n vrst de 30-34 de ani 5. Srcie i excluziune social reducerea cu cel puin 20 de milioane a numrului persoanelor care sufer sau risc s sufere de pe urma srciei i a excluziunii sociale n acest scop, 75% din populaia cu vrsta cuprins ntre 20 i 64 de ani ar trebui s aib un loc de munc; 3% din PIB-ul UE ar trebui investit n cercetare-dezvoltare (C-D); obiectivele 20/20/20 n materie de clim/energie ar trebui ndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorat la 30%, dac exist condiii favorabile n acest sens); rata abandonului colar timpuriu ar trebui redus sub nivelul de 10% i cel puin 40% din generaia tnr ar trebui s aib studii superioare; numrul persoanelor ameninate de srcie ar trebui redus cu 20 de milioane. Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei prioriti - o cretere inteligent, durabil i
31

favorabil incluziunii - dar nu sunt exhaustive: pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesar ntreprinderea unei game largi de aciuni la nivelul naional, al UE i interna ional. Comisia prezint apte iniiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese n cadrul fiecrei teme prioritare: O Uniune a inovrii pentru a mbunti condiiile-cadru i accesul la finanrile pentru cercetare i inovare, astfel nct s se garanteze posibilitatea transformrii ideilor inovatoare n produse i servicii care creeaz cretere i locuri de munc; Tineretul n micare pentru a consolida performana sistemelor de educa ie i pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaa muncii; O agend digital pentru Europa pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare vitez i pentru a valorifica beneficiile pe care le ofer o pia digital unic gospodriilor i ntreprinderilor; O Europ eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor pentru a permite decuplarea creterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii sczute de carbon, pentru a crete utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor i a promova eficiena energetic; O politic industrial adaptat erei globalizrii pentru a mbunti mediul de afaceri, n special pentru IMM-uri, i a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide i durabile n msur s fac fa concurenei la nivel mondial; O agend pentru noi competene i noi locuri de munc pentru a moderniza pie ele muncii i a oferi mai mult autonomie cetenilor, prin dezvoltarea competenelor acestora pe tot parcursul vieii n vederea creterii ratei de participare pe piaa muncii i a unei mai bune corelri a cererii i a ofertei n materie de for de munc, inclusiv prin mobilitatea profesional; Platforma european de combatere a srciei pentru a garanta coeziunea social i teritorial, astfel nct beneficiile creterii i locurile de munc s fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confrunt cu srcia i excluziunea social s li se acorde posibilitatea de a duce o via demn i de a juca un rol activ n societate.
32

19. Strategia europeana de dezv durabila Strategia de Dezvoltare Durabil (SDD) are drept obiectiv mbuntirea progresiv i pstrarea bunstrii populaiei, dublat de utilizarea raional a resurselor naturale i conservarea ecosistemelor.

Cele apte provocri ale SDD revizuite: schimbrile climatice i energiile curate; mijloace de transport durabile; consumul i producia durabil; conservarea i managementul resurselor naturale; sntatea public; incluziunea social, aspecte demografice i migraia; srcia global.

Pentru a asigura o cretere economic durabil, trebuie: s dezvoltm o economie mai competitiv, cu emisii sczute de CO2, care s utilizeze resursele n mod eficient i durabil s protejm mediul, s reducem emisiile de gaze cu efect de ser i s stopm pierderea biodiversitii s profitm de poziia Europei ca lider n dezvoltarea de noi tehnologii i metode de producie ecologice s introducem reele electrice inteligente i eficiente s valorificm reelele europene pentru a le acorda ntreprinderilor (n special micilor productori) un avantaj competitiv suplimentar s mbuntim mediul de afaceri, n special pentru IMM-uri s-i ajutm pe consumatori s aleag produse i servicii, n cunotin de cauz. Obiectivele UE pentru o cretere durabil: 1. reducerea cu 20%, pn n 2020, a emisiilor de gaze cu efect de ser fa de nivelul din 1990 - UE este dispus s reduc emisiile chiar i cu 30%, cu condiia ca i alte ri dezvoltate s i asume angajamente similare i ca rile n curs de dezvoltare s contribuie, n msura posibilitilor, n cadrul unui acord global. 2. creterea ponderii surselor de energie regenerabile pn la 20%
33

3. creterea cu pn la 20% a eficienei energetice. Cum intenioneaz UE s stimuleze creterea durabil? Cu ajutorul a 2 iniiative majore: 1. O Europ eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor Pentru a trece la o economie care utilizeaz resursele n mod eficient i emite mai puin CO2, trebuie s reducem dependena creterii economice de resurse i energie, n special prin: reducerea emisiilor de CO2 mbuntirea securitii energetice reducerea cantitii de resurse utilizate 2. O politic industrial adaptat erei globalizrii UE are nevoie de o politic industrial care s sprijine ntreprinderile, n special pe cele mici, n eforturile lor de adaptare la globalizare, de depire a crizei economice i de trecere la o economie cu emisii sczute de CO2: sprijinind spiritul antreprenorial, pentru ca ntreprinderile europene s devin mai performante i mai competitive acoperind toate elementele lanului valoric din ce n ce mai globalizat, de la accesul la materii prime la serviciile post-vnzare. O astfel de politic poate fi elaborat doar n strns cooperare cu ntreprinderile, sindicatele, mediul academic, ONG-urile i organizaiile de consumatori. De ce avem nevoie de o cretere durabil? Dependena excesiv de combustibilii fosili Faptul c depindem att de mult de petrol, gaz i crbune: expune consumatorii i ntreprinderile la fluctuaiile de pre ne amenin securitatea economic contribuie la schimbrile climatice. Disponibiltatea resurselor naturale Concurena pentru resursele naturale se va intensifica la nivel global i va exercita presiuni asupra mediului. Politica de dezvoltare durabil a UE poate contribui la diminuarea acestor presiuni. Schimbrile climatice Pentru a atinge obiectivele de combatere a schimbrilor climatice, trebuie s accelerm ritmul de reducere a emisiilor i s exploatm noile tehnologii (instalaii eoliene i solare, captarea i stocarea carbonului etc.).
34

De asemenea, trebuie s consolidm capacitatea de rezisten a economiilor n faa riscurilor climatice, precum i capacitatea de prevenire a dezastrelor i de reacie la acestea. Competitivitatea UE trebuie s-i amelioreze productivitatea i competitivitatea i s-i menin poziia de vrf n domeniul tehnologiilor ecologice, mai ales n raport cu concurena sporit din China i America de Nord. Atingerea obiectivelor europene n domeniul energiei ne-ar permite economisirea, pn n 2020, a 60 de miliarde de euro la importurile de petrol i gaz. Pe lng avantajul economic, acest fapt ne-ar permite s mbuntim securitatea energetic. Un nivel sporit de integrare a pieei europene a energiei ar putea contribui la o cretere a PIB-ului UE cu 0,6% pn la 0,8%. Dac UE i-ar mri ponderea surselor regenerabile la 20%, ar putea fi create 600 000 de noi locuri de munc - i alte 400 000 dac este atins obiectivul de 20% privind eficiena energetic. Este necesar s ne asigurm c msurile care vizeaz reducerea emisiilor in cont de maximizarea beneficiilor i de minimizarea costurilor, inclusiv prin utilizarea de soluii tehnice inovatoare. OBIECTIVE PRINCIPALE PROTECIA MEDIULUI ECHITATE SI COEZIUNE SOCIAL PROSPERITATE ECONOMIC RESPECTAREA ANGAJAMENTELOR INTERNAIONALE PRINCIPIILE POLITICE DIRECTOARE PROMOVAREA SI PROTECIA DREPTURILOR FUNDAMENTALE SOLIDARITATEA NTRE SI N CADRUL GENERAIILOR SOCIETATE DEMOCRATIC SI DESCHIS IMPLICAREA CETENILOR IMPLICAREA MEDIULUI DE AFACERI SI A PARTENERILOR SOCIALI COERENA POLITIC SI GUVERNAREA INTEGRAREA POLITICILOR UTILIZAREA CELOR MAI BUNE CUNOSTINE DISPONIBILE PRINCIPIUL PRECAUIEI IMPUNEI POLUATORILOR S PLTEASC UTILIZAREA SINERGIILOR DINTRE SDD A UE SI STRATEGIA DE LA LISABONA
35

PENTRU DEZVOLTARE SI LOCURI DE MUNC IMPLEMENTARE, MONITORIZARE SI CONTINUARE cu control la 2 ani

20 . Startegia securitatii energetice a ue Pentru o energie competitiv, durabil i sigur Provocarea energetic este una dintre marile ncercri cu care se confrunt Europa de astzi. Creterea preurilor i a dependenei de importul de energie ne pune n pericol securitatea i competitivitatea. Este nevoie s lum decizii foarte importante pentru a reduce drastic emisiile i pentru a combate schimbrile climatice. n urmtorul deceniu va trebui s investim considerabil n instalaiile i infrastructurile europene, pentru a le adapta la nevoile noastre viitoare. n acest scop, Strategia 2020 ofer un cadru european solid i ambiios pentru politica energetic, definete prioritile pe urmtorii zece ani i stabilete msurile care trebuie luate. Economii de energie de 20%, pn n 2020 ontarea de panouri solare pe acoperi este o practic din ce n ce mai des ntlnit. Eficiena energetic este unul dintre obiectivele centrale care trebuie atinse pn n 2020 i: - constituie soluia pentru a obine energie pe termen lung i pentru a ne atinge elurile n materie de combatere a schimbrilor climatice - reprezint cea mai rentabil modalitate de a reduce emisiile de a crete nivelul de securitate energetic i de competitivitate de a menine costurile energetice la un nivel acceptabil. Libera circulaie a energiei Electricitatea i gazul se transport prin reele i conducte care traverseaz, adesea, frontierele naionale. Deciziile n materie de politic energetic luate de o ar afecteaz, n mod inevitabil, celelalte ri. Msurile prin care se garanteaz libera circulaie a energiei pe piaa UE ajut cetenii i ntreprinderile n multe feluri: - preuri mai competitive i mai corecte - ofert mai variat pentru consumatori - o mai mare siguran a aprovizionrii - siguran pentru investitorii n tehnologii i infrastructuri regenerabile noi. Aprovizionare garantat, sigur i la preuri acceptabile
36

Aceast etichet este utilizat pe tot teritoriul UE. O pia intern funcional, bazat pe o infrastructur suficient de transport i stocare, este cea mai bun garanie pentru securitatea aprovizionrii, deoarece energia va urma mecanismele pieei i va ajunge acolo unde este mai mult nevoie de ea. Totui, este bine s existe un plan de rezerv, pentru consumatorii vulnerabili sau pentru situaii de criz n aprovizionare. Politica energetic a UE are ca scop s i protejeze pe cetenii europeni de astfel de riscuri. O schimbare tehnologic n lipsa unei schimbri tehnologice, UE nu i va realiza obiectivele pentru 2050 n materie de decarbonizare a sectoarelor energiei electrice i transporturilor. Planul european strategic pentru tehnologiile energetice (SET) contureaz o strategie pe termen mediu, valabil pentru toate sectoarele. Trebuie acelerat realizarea proiectelor demonstrative i de dezvoltare aferente tehnologiilor principale: - biocarburani de a doua generaie - reele inteligente i orae inteligente - captarea i stocarea de CO2 - stocarea electricitii i electromobilitatea - generaia urmtoare de tehnologii nucleare - sisteme centralizate de nclzire i rcire. Cercettorii i companiile din UE trebuie s-i intensifice eforturile pentru a rmne n primul ealon al piee internaionale a tehnologiilor energetice aflat n plin expansiune i s consolideze cooperarea cu ri tere n materie de tehnologii specifice. Un parteneriat solid la nivel internaional Piaa energetic european este cea mai mare pia regional din lume (peste 500 de milioane de consumatori) i totodat cel mai mare importator. Multe dintre provocrile cu care se confrunt UE schimbri climatice, accesul la iei i la gaz, dezvoltarea tehnologic, eficiena energetic sunt comune majoritii rilor i trebuie abordate n cadrul unui efort de colaborare. Politica energetic internaional trebuie s urmreasc obiectivele comune de securitate a aprovizionrii, competitivitate i durabilitate. Dei nu trebuie trecut cu vederea importana rilor productoare i de tranzit, relaiile cu rile mari consumatoare de energie i n special cu cele emergente i n curs de dezvoltare capt o pondere din ce n ce mai mare. Politica energetic a UE: angajarea n relaii cu parteneri din afara frontierelor noastre Aceast comunicare definete o strategie de cooperare n afara frontierelor Uniunii Europene (UE) pentru a asigura aprovizionarea sa cu energie i a promova obiectivele sale din domeniul energetic. Strategia se bazeaz pe patru obiective principale: dezvoltarea dimensiunii externe a pieei interne a energiei din UE; consolidarea parteneriatelor pentru o energie garantat, durabil i competitiv;
37

facilitarea accesului la energie sustenabil n rile n curs de dezvoltare; o mai bun promovare a politicilor UE dincolo de frontierele sale. Obiectivul 1: dezvoltarea pieei interne a energiei din UE Statele membre prefer adeseori s negocieze acorduri bilaterale n domeniul aprovizionrii cu energie. De aceea, Comisia European dorete s instituie un mecanism pentru schimbul de informaii privind acordurile interguvernamentale ntre statele membre i rile tere, pentru a mbunti coordonarea pe piaa intern a energiei. Acorduri puteau fi totodat ncheiate la nivelul UE cu rile tere. Este primordial ca UE s i diversifice sursele de energie pentru a asigura continuitatea aprovizionrii. Prin urmare, UE intenioneaz s pun n aplicare msuri subsecvente pentru: a asigura continuitatea construirii de infrastructuri definite n strategia Prioriti n domeniul infrastructurii energetice ante i post 2020; a acorda prioritate aprovizionrii provenite din coridorul sudic; a asigura aportul continuu de petrol i gaze din Est datorit cooperrii cu Rusia i Ucraina, sprijinind n acelai timp modernizarea reelei ucrainene de transport; a dezvolta proiecte n domeniul energiei din surse regenerabile cu rile din sudul Mediteranei. Comisia estimeaz c este necesar instituirea unor tipuri de cooperri difereniate adaptate fiecrui partener. Astfel, Comisia intenioneaz s pun n aplicare mai multe proiecte, dintre care cele mai importante vizeaz: finalizarea negocierilor cu Elveia n vederea integrrii depline a pieelor electricitii; stimularea cooperrii cu statele care doresc s adere la UE; conceperea unui parteneriat euro-mediteranean care s favorizeze electricitatea i energiile din surse regenerabile pn n 2020. Rusia reprezint un partener de prim rang n materie de securitate energetic pentru UE. Comisia dorete prin urmare s dezvolte relaii privilegiate cu aceast ar, accelernd punerea n aplicare a parteneriatului UE-Rusia i elabornd o foaie de parcurs n domeniul energiei pentru anul 2050. Trebuie ncheiat un acord ntre UE, Rusia i Bielorusia privind normele tehnice de gestionare a reelelor electrice n regiunea Mrii Baltice. Obiectivul 2: consolidarea parteneriatelor pentru o energie sigur, durabil i competitiv n afara Rusiei, UE trebuie, pe de o parte, s i consolideze parteneriatele cu furnizorii de hidrocarburi, cum sunt Norvegia, Algeria, Arabia Saudit sau Libia i, pe de alt parte, s angajeze noi dialoguri cu rile n curs de dezvoltare. Este crucial s se pun accentul pe buna guvernan energetic. n cadrul cooperrilor sale, UE nu trebuie s piard din vedere obiectivul viznd reducerea emisiilor de carbon pe plan mondial. Prin urmare, UE i propune s invite rile industrializate i n curs de dezvoltare s colaboreze n vedere crerii unor piee mondiale ale energiei transparente i previzibile, a promovrii
38

eficienei energetice i a energiilor cu emisii reduse de carbon i s lucreze mpreun la proiecte de cercetare i inovare n acest domeniu. UE consider c este imperativ s se accelereze lucrrile privind un mediu juridic complet n ceea ce privete relaiile sale cu furnizorii i rile de tranzit. n acest scop, UE susine n mod activ Carta energiei, n special lucrrile privind mandatele sale fundamentale n materie de comer, de tranzit i de investiii. Comisia dorete, de asemenea, s promoveze normele de siguran i securitate nuclear la nivel mondial. n acest sens, Comisia intenioneaz s extind domeniul de aplicare a acordurilor Euratom i preconizeaz norme internaionale de siguran nuclear cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, n special la nivelul Ageniei Internaionale a Energiei Atomice (AIEA) (EN). Comisia intenioneaz, de asemenea, s ridice problema siguranei exploatrilor off-shore, inclusiv cu productorii de hidrocarburi, n cadrul Organizaiei rilor Exportatoare de Petrol (OPEC).Obiectivul 3: facilitarea accesului la energie sustenabil n rile n curs de dezvoltare n politica sa de dezvoltare, Comisia i-a stabilit drept obiectiv s fac sursele de energie (n special electricitatea) accesibile n regiunile cel mai puin dezvoltate, respectnd n acelai timp constrngerile de mediu. Pentru a atinge aceste obiective, Comisia dorete s integreze chestiunile energetice n toate instrumentele politicii de dezvoltare a UE i s faciliteze accesul rilor cel mai puin dezvoltate la finanarea luptei mpotriva schimbrilor climatice. Obiectivul 4: o mai bun promovare a politicilor UE dincolo de frontierele sale Comisia a definit patru tipuri de parteneriate energetice: parteneriatele de integrare a pieei; principalii furnizori i rile de tranzit; principalii actori mondiali; rile n curs de dezvoltare. Pentru fiecare dintre aceti parteneri, Comisia propune utilizarea instrumentelor adecvate din rndul instrumentelor juridice i politice existente, de exemplu Tratatul de instituire a Comunitii Energiei, dialogurile strategice n materie de energie sau alte instrumente. Comisia dorete, de asemenea, s mbunteasc coordonarea ntre statele membre, pentru o mai bun coordonare pe plan extern. n acest scop, Comisia intenioneaz s nfiineze un grup strategic pentru cooperarea internaional n materie de energie. Pentru a optimiza monitorizarea proiectelor sale, Comisia va pune n aplicare un proiect de baze de date n materie de energie, derulat n rile partenere i finanat de UE, statele membre ale UE, Banca European de Investiii (BEI) i Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BERD) Planuri naionale de aciune n caz de urgen n urma recentei crize a gazului, pe durata creia muli ceteni UE au fost lsai fr cldur, deputaii europeni solicit Comisiei s propun revizuirea, pn la sfritul anului n curs, a directivei privind aprovizionarea cu gaz care dateaz din 2004. Revizuirea ar trebui s includ planuri naionale de aciune
39

n caz de urgen, cu caracter obligatoriu i s conin o declaraie comun referitoare la situaiile de urgen, alocarea din stocuri disponibile ctre statele afectate, activarea msurilor de urgen n statele neafectate sau mai puin afectate pentru a crete volumul gazului pentru pieele afectate. Un acord trilateral ntre UE, Rusia i Ucraina pentru garantarea tranzitului Pentru garantarea securitii aprovizionrii n urmtorii ani, se solicit ncheierea unui acord trilateral ntre UE, Rusia i Ucraina cu privire la tranzitul de gaze din Rusia spre UE. n plus, Parlamentul sprijin negocierea unui acord mai complex cu Federaia Rus, care s nlocuiasc Acordul de Parteneriat i Cooperare din 1997. n ciuda tuturor planurilor de economisire a energiei, UE va continua s fie dependent pe termen mediu de aprovizionrile din ri tere. Statele Uniunii Europene import din Rusia 50% din consumul energetic, o proporie ce va crete la 70% pn n 2030. Clauza privind securitatea energetic Europarlamentarii invit Comisia s sprijine includerea aa-numitei clauze de securitate energetic n acordurile comerciale, de asociere, de parteneriat i de cooperare cu rile productoare i de tranzit, care ar stabili un cod de conduit, ar interzice ntreruperile datorate unor dispute comerciale i ar trasa n mod clar msurile care ar trebui adoptate n eventualitatea unei ntreruperi unilaterale sau n caz de efectuare a oricrei modificri a clauzelor contractului sau a clauzelor privind aprovizionarea de ctre unul dintre parteneri. Mai multe conducte i terminale de gaze naturale lichefiate Comisia parlamentar sprijin totodat diversificarea traseelor de transport, ca de exemplu Nabucco, Turcia-Grecia-Italia (TGI) i South Stream. "Pe termen lung, n cazul n care situaia politic permite, aprovizionarea din alte ri din regiunea Mrii Caspice, precum Uzbekistan i Iran, ar trebui s reprezinte surse de aprovizionare semnificative pentru UE", se menioneaz n raport. Energia nuclear Potrivit raportului comisiei ITRE, meninerea energiei nucleare n mix-ul energetic este important, iar Comisiei Europene i se solicit elaborarea unei foi de parcurs pentru investiii nucleare. Energia nuclear trebuie utilizat la cel mai nalt nivel de siguran tehnologic, iar rile nvecinate ale UE ar trebui s adopte standardele europene n ceea ce privete sigurana nuclear. Deputaii europeni au respins un amendament care prevedea ca statele membre care sunt nc dependente de energia nuclear s elaboreze i s aplice un plan de renunare progresiv la aceasta. Obiective 2050: 80% mai puine emisii de gaz cu efect de ser, 60% energii regenerabile i 35% eficien energetic Parlamentul European solicit adoptarea de ctre efii de stat i de guvern a unor noi obiective n materie de schimbri climatice, ce trebuie atinse pn n 2050: reducerea cu 80 a emisiilor de gaze cu efect de ser, ponderea de 60% a energiilor regenerabile n consumul total de energie i mbuntirea cu 35% a eficienei energetice. "Cel mai eficient mod de a mbunti securitatea energetic, inclusiv din punct de vedere al
40

costurilor, este economisirea energiei" sunt de prere europarlamentarii, solicitnd statelor membre i Comisiei Europene adoptarea unui obiectiv obligatoriu de mbuntire a eficienei energetice cu cel puin 20% pn n 2020. Masurile de combatere a incalzirii globale Becurile fluorescente consuma cu 75% mai putina energie decat cele traditionale, cu incandescenta, iar lampile cu halogen - cu 25-50% mai putin. Uniunea Europeana a hotarat eliminarea becurilor incandescente, mari consumatoare de energie, intre 2009-2011. De asemenea, Parlamentul European a aprobat regulile care cer etichetarea aparaturii electrocasnice, precum frigiderele, masinile de spalat sau cuptoarele, cu informatii despre consumul de energie al acestora. Autoturismele si avioanele emit foarte mult bioxid de carbon. Deputatii europeni lucreaza asupra unei legislatii care va limita emisiile provenite de la avioane - dupa ce au adoptat o lege care va ajuta la reducerea emisiilor in transportul rutier 21. Strategia europeana pt tineret Educaie, formare i tineret Ctre un viitor dinamic Existena unei oferte de educaie i formare de nalt calitate este fundamental pentru a-i permite Europei s se afirme ca societate a cunoaterii i s fac fa n mod eficient concurenei din economia globalizat. Politica n materie de educaie este stabilit de fiecare stat membru n parte. Totui, rile convin asupra obiectivelor comune i fac schimb de bune practici n domeniu. Uniunea finaneaz programe care le permit cetenilor si s valorifice ct mai bine posibilitile de dezvoltare personal i potenialul economic al UE - prin studiu, formare sau activiti de voluntariat n alte ri. Shimburi educaionale pentru elevi i profesori Pentru perioada 2007-2103, UE a alocat aproape 13 miliarde de euro stimulrii nvrii de-a lungul vieii i schimburilor internaionale. Principalele programe sunt: Leonardo da Vinci: sprijin formarea profesional, n special prin plasarea tinerilor ucenici i stagiari n ntreprinderi din alte ri i prin proiecte de cooperare ntre instituiile de formare profesional i ntreprinderi Programul Erasmus: finaneaz aciuni viznd mobilitatea studenilor i cooperarea ntre universiti. 2,5 milioane de participani din 1987 i pn n prezent. Erasmus Mundus le permite absolvenilor de studii superioare i cadrelor universitare din toat lumea s i obin diploma de master sau de doctorat urmnd cursuri organizate de consorii cuprinznd cel puin trei universiti europene Grundtvig: finaneaz programe de formare pentru aduli, n special parteneriate, reele i aciuni de mobilitate transnaionale Comenius: ofer un cadru de cooperare ntre coli i profesori, faciliteaz schimburile de elevi ntre licee i dezvoltarea parteneriatelor colare cu ajutorul internetului (eTwinning)
41

Marie Curie: le ofer cercettorilor, ncepnd cu cei care au absolvit studii postuniversitare, posibilitatea de a se forma profesional i de a beneficia de aciuni de mobilitate. Fondurile puse la dispoziie de UE sunt menite s promoveze i cooperarea politic, nvarea libilor strine, nvarea on-line (e-learning), precum i difuzarea i schimbul de bune practici. Recunoaterea calificrilor profesionale la nivel european reprezint o prioritate. Participarea rilor din afara UE este binevenit levii, profesorii i instituiile de nvmnt din alte ri, n special din cele aflate n imediata vecintate a UE sau care intenioneaz s adere la Uniune, sunt eligibili pentru o mare parte din aceste programe. De asemenea, UE promoveaz schimburi i cursuri pe tema integrrii europene prin intermediul altor programe i acorduri de cooperare cu aproximativ 80 de ri din ntreaga lume. Europass: pentru o mai bun nelegere a calificrilor i competenelor dumneavoastr Documentele Europass i ajut pe ceteni s i prezinte competenele i calificrile. Folosind un format standard, acetia pot pune mai bine n lumin ce au nvat i ce pot face. Astfel, angajatorilor le este mai uor s identifice calificrile acordate n alte ri, iar lucrtorilor s i caute un loc de munc n strintate. Documentele sunt urmtoarele: CV-ul Europass Paaportul lingvistic Europass Mobilitatea Europass - care indic timpul petrecut n strintate pentru studii Suplimentul Europass la certificatul profesional - competenele care deriv dintr-un certificat de absolvire a unui curs de formare profesional Suplimentul Europass la diplom - care indic parcursul celor care au absolvit studii superioare. Programul european Erasmus, care le permite tinerilor s studieze n strintate, poart numele unui mare savant din secolul al XVI-lea. Calificri - asigurarea comparabilitii i facilitarea recunoaterii n plus fa de documentele Europass, UE a creat un Cadru european al calificrilor (CEC) pentru nvarea de-a lungul vieii, menit s amelioreze gradul de comparabilitate a sistemelor naionale de calificare. Pn n 2012, fiecare nou calificare emis n UE va face trimitere la unul din cele opt niveluri de referin prevzute de cadrul european al calificrilor. mpreun pentru un nvmnt european de calitate Statele membre colaboreaz cu alte cinci ri n cadrul Procesului de la Copenhaga , un forum de discuii privind nvmntul profesional i tehnic (VET), inclusiv sistemul european de credite i reeaua de asigurare a calitii. n ceea ce privete educaia universitar, UE colaboreaz cu alte 20 de ri n cadrul procesului de la Bologna, pentru a crea un Spaiu european al nvmntului superior . Acest proces promoveaz recunoaterea reciproc a perioadelor de studiu, calificri comparabile i standarde uniforme de calitate.
42

Comunitile cunoaterii i inovaiei nstitutul European de Inovare i Tehnologie (EIT) creat pentru a promova excelena n nvmntul superior, cercetare i inovare - va primi, pentru perioada 2008-2013, o finanare de 309 milioane de euro.

EIT contribuie la traducerea rezultatelor cercetrii n aplicaii comerciale prin crearea unor comuniti ale cunoaterii i inovrii, reunind universiti, organizaii active n domeniul cercetrii, companii i fundaii. Printre prioritile iniiale figureaz schimbrile climatice, sursele regenerabile de energie i noua generaie de tehnologie a informaiei i comunicaiilor. Mai multe oportuniti pentru tineri Iniiativa Tineretul n micare se strduiete s amelioreze educaia tinerilor i s le sporeasc ansele de a fi angajai, prin: msuri de sporire a relevanei educaiei i formrii ncurajarea unui numr mai mare de tineri s profite de burse europene pentru a studia sau pentru a urma cursuri de formare n alt ar ncurajarea rilor UE s ia msuri de simplificare a trecerii de la statutul de student la cel de angajat. Dincolo de educaie i mobilitate Strategia UE pentru tineret (2009) i Pactul european pentru tineret (2005) au stabilit principii comune cu privire la ansele tinerilor. Strategia: a stabilit o abordare transsectorial, cuprinznd msuri pe termen scurt i lung, care vizeaz principalele domenii politice (educaia, ocuparea forei de munc, sntatea, cultura, voluntariatul, participarea, incluziunea social, etc.) care i afecteaz pe tinerii din Europa pune accent pe importana experienei n munc definete msuri pentru o mai bun implementare a politicilor de tineret la nivelul UE invit toate statele membre s se angajeze ntr-un dialog permanent cu tinerii impune o politic de tineret bazat pe dovezi concrete i pe cercetare. Tineretul n aciune militeaz pentru implicarea n proiecte comunitare i de sprijin, care s le dea tinerilor sentimentul c sunt ceteni europeni (de exemplu prin misiuni de voluntariat n alt ar, prin intermediul Serviciului european de voluntariat). n perioada 2007-2013, UE va investi n aceste activiti aproape 900 de milioane de euro. n cadrul obiectivului de creare a unui numr mai mare de oportuniti n domeniile educaiei i ocuprii forei de munc pentru tineri, se propun urmtoarele domenii de aciune:

43

educaie: educaia informal ar trebui integrat mai bine pentru a o completa pe cea formal i ar trebui s i se dezvolte calitatea i s i se recunoasc rezultatele; ocuparea forei de munc pentru facilitarea tranziiei tinerilor de la educaie, inactivitate sau omaj la ocuparea unui loc de munc, aciunile politicii de ocupare a forei de munc n statele membre i la nivelul UE ar trebui s respecte principiile de flexisecuritate. Mai mult, educaia trebuie s urmreasc asigurarea aptitudinilor cerute de piaa muncii; creativitate i spirit antreprenorial: dezvoltarea talentelor, a competenelor creative, a spiritului antreprenorial i a exprimrii culturale ar trebui s fie ncurajate n rndul tinerilor. Sunt propuse urmtoarele domenii de aciune n cadrul obiectivului de mbuntire a accesului i a participrii depline a tinerilor n societate: sntate i sport: prevenirea i tratarea obezitii, accidentelor, dependenelor i consumului de substane, promovarea unei viei sntoase pentru tineri i ncurajarea colaborrii ntre lucrtorii de tineret, cadrele medicale i organizaiile sportive; participare: creterea participrii tinerilor la viaa civic a comunitilor locale i la democraia reprezentativ, sprijinirea organizaiilor de tineret i ncurajarea participrii tinerilor care nu aparin niciunei organizaii, precum i asigurarea unor servicii de informare de calitate mai bun pentru tineri. Obiectivul de cultivare a solidaritii reciproce ntre tineri i societate cuprinde urmtoarele domenii de aciune: incluziunea social: pentru prevenirea excluziunii sociale a tinerilor, este necesar mobilizarea actorilor relevani, cum ar fi prinii, profesorii, precum i asistenii sociali i lucrtorii de tineret; voluntariatul: pentru sprijinirea voluntariatului tinerilor, ar trebui create mai multe oportuniti, inclusiv transfrontaliere, ar trebui eliminate obstacolele, iar valoarea educaiei informale ar trebui recunoscut mai bine; Strategia UE pentru tineret este complementar cu iniiativa emblematic Tineretul n micare a Strategiei Europa 2020 pentru cretere economic i ocuparea forei de munc. Strategia UE pentru tineret abordeaz nevoile tinerilor i oportunitile pentru tineri n opt domenii de aciune: Educaie i formare uparea forei de munc i spiritul antreprenorial Incluziunea social Sntatea i bunstarea Vluntariatul Participarea Cultura i creativitatea ineretul i lumea

44