ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

SOCIETATEA INFORMATIONALA SI ECONOMIA DIGITALA

Autor : Grigore Elena Daniela Facultatea : Economie Seria A , Grupa:1402

Cuprins

Introducere .pag.3 Societatea Informationala,Economia digitala Impactul lor asupra societatii pag.3-8 Caracteristici generale ale Economiei Digitale .pag.8-10 Romania in Era Informationala .pag.10-13 Obiectivele Romaniei Informationale..pag.10-11 Tineretul in era digitala.pag.11 Acces mai ieftin la internet..pag.11-12 Dezvoltarea comertului electronic..pag.12 Implicarea online a persoanelor cu handicappag.12 Guvern onlinepag.12-13 Bibliografie.......................................................pag.19 2

Introducere - In istoria umanitatii au existat momente importante de

cotitura in organizarea sociala , marcate de schimbari profunde in organizarea si stucturarea societatiiumane , influentate fie de progese tehnologice fara precedent , fie de mari schimbari in gandirea si constiinta vremii.Din puncul de vedere al zonei de impact , evenimentele au fost reduse la nivel de tara pentru multe dintre ele , putine evenimente marcand mutatii si la nivel mondial .Viteza de propagare a schimbarilor la nivel planetar a fost redusa , transformarile fiind lente si avand consecinte diferite de la tara la tara. Dezvoltarea tehnologiei informatiei si a comunicatiilor a facut ca omenirea sa cunoasca in ultimele decenii transformari profunde si pe arii extinse , care marcheaza trecerea de la un alt tip de societate , bazata pe informatie , pe comunicare si pe cunoastere. Transformarile pe care le sufera societatea umana astazi nu se deosebesc ca intindere de cele din trecut.Ceea ce le deosebeste este viteza lor de propagare , ritmul in care ele strabat distante mari , fiind adoptate de aproape toate tarile lumii.Noul curent economic al globalizarii a facut ca transformarea sa se accelereze , companiile vazand in ideea transnationalului si transfrontalierului noi posibilitati de dezvoltare prin noi piete de desfacere , forta de lucru mai ieftina sau mai calificata , materii prime mai accesibile.Perspectivele de afaceri au stimulat companiile sa investeasca mult in infrastructura de culegere si transmitere a informatiilor , care a condus la o intensificare a activitatii de cercetare in domeniul informaticii si telecomunicatiilor , ceea ce a crescur si mai mult impactul acestor tehnologii asupra societatii umane.

Societatea Informationala, Economia digitala - Impactul lor Asupra Societatii

Utilizarea larga a tehnologiilor informatiei si comunicatiilor si progresul catre Societatea Informationala asigura cresterea economica in conditii de protectie sporita a mediului, accelerand reducerea consumului fizic in favoarea valorificarii informatiei si a cunoasterii, deplasarea centrului de greutate de la investitii in mijloacele fixe la investitii in capitalul uman. In acest mod, Societatea Informationala integreaza si obiectivele dezvoltarii durabile, bazata pe dreptate sociala si egalitatea sanselor, libertate, diversitate culturala si dezvoltare inovativa, protectie ecologica, restructurarea industriei si a mediului de afaceri. Schimbarile majore din ultimii ani cresterea exponentiala a comunicatiilor mobile si a numarului utilizatorilor de Internet, contributia sectorului TIC (tehnologiile informatiei si comunicatiilor) la cresterea economica si la crearea de locuri de munca, restructurarea companiilor si a

business-ului in general pentru a beneficia mai eficient de noile tehnologii, dezvoltarea accelerata a comertului electronic sustin tranzitia de la era industriala la cea post - industriala. Noile tehnologii digitale fac accesul, stocarea si transmiterea informatiei din ce in ce mai facile si mai accesibile. Dispunand de informatia digitala, aceasta poate fi transformata in noi valori economice si sociale, creand imense oportunitati pentru dezvoltarea de noi produse si servicii. Informatia devine resursa-cheie pentru economia digitala. Notiunea de noua economie (economia digitala) se refera in special la transformarile actuale ale activitatilor economice ca rezultat al utilizarii tehnologiilor digitale, care asigura accesul, prelucrarea si stocarea informatiei intr-o maniera mai ieftina si mai facila. Noua economie este caracterizata de intensificarea inglobarii cunoasterii in noile produse si servicii, cresterea importantei invatarii si a inovarii, a globalizarii si a dezvoltarii durabile. Volumul enorm al informatiilor schimba modul de functionare a pietelor, facand posibile restructurarea intreprinderilor si aparitia de noi oportunitati pentru crearea de valoare prin exploatarea informatiilor disponibile. Viziunea despre societatea informationala nu este inca pe deplin constituita.Rezultatele cercetatorilor de pana acum nu sunt inca vizibile in viata de zi cu zi a oamenilor.Cercetarea trebuie sa porneasca de la o fundamentare filozofica , umanista si nu de la una tehnologica , asa-zisa realista sau pragmatica.Profesorul Milan Konecny aprecia just ca relatiile dintre problemele dezvoltarii durabile si societatea informationala nu sunt observate si analizate suficient.Solutiile nu sunt , inca , suficient de vizibile in viata de zi cu zi a oamenilor.Pentru noi , in Europa , Pamantul digtal este asociat cu initiativa eEurope a Uniunii Europene.Exista probleme fundamentale referitoare la utilizarea datelor , a informatiei si a cunostintelor legislative , la securitate si la alte probleme tehnice.Noi trebuie sa oferim solutii pentru problemele privind divizarea digitala , nu doar in tarile in curs de dezvoltare , dar si foarte adesea in tarile dezvoltate.Avem nevoie de o teorie si o filozofie a lumii contemporane , atat de mult influentata de tehnologia informatiei , pentru o calitate mai buna a vietii oamenilor , in acelasi timp cu stabilirea unei dezvoltari durabile.. Transformarile mondiale spre noua societate sunt determinate de doua procese majore , cu impact decisiv si profund : Globalizarea si Revolutia Informatica. Globalizarea este procesul de crestere a legaturilor si interdependentelor dintre piete si afaceri la nivel mondial.Globalizarea a fost determinata in principal de dezvoltarea comunicatiilor si aparitia Internetului.Cum
4

economiile nationale devin tot mai interdependente , oportunitatile cresc masiv , dar , in acelasi timp , creste si concurenta pe diversele piete internationale.Sustinatorii globalizarii aduc ca argument faptul ca fenomenul contribuie la o crestere a opertunitatilor de afaceri pentru aproape oricine , cresterea competitiei fiind benefica din moment ce face ca procesele productie sa fie mai eficiente.Grupurile antiglobalizare incearca sa impuna teoria conform careia unele grupuri de persoane , vaduvite de resurse , nu sunt capabile sa reziste intr-un mediu competitional din ce in ce mai dur. Revolutia Informatica a inceput dupa al Doilea Razboi Mondial odata cu aparitia primelor calculatoare , a trecut prin numeroase faze de inovare si dezvoltare ale componentelor si programelor pe care se bazeaza si a ajuns la diversitatea de astazi in ceea ce priveste standardele , tipurile, capacitatile de prelucrare , perifericele , activitatile la care sunt folosite calculatoarele.Dezvoltarea comunicatiilor si aparitia retelelor de calculatoare au avut o mare importanta , determinand in cele din urma aparitia Internetului , inovatia cu cel mai mare impact social din sfera tehnologiei informatiei si a comunicatiilor. Structurarea informatiei la nivel social si posibilitatea comunicarii si utilizarii acesteia in contextul mondial au efecte pozitive semnificative.Pastrarea efectelor este insa dependenta de un intreg context tehnic , economic si , nu in ultimul rand , legislativ.Informatia devine resursa fundamentala a societatii , iar gestionarea ei impune protectie si securitate , inclusiv din punct de vedere juridic.Caracteristicile socieatii informationale (comparativ cu cea industriala) , privite prin prisma criteriilor specifice si definite in cadrul societatii actuale , creeaza imaginea de ansamblu a acesteia(tabelul 1).

Tabelul 1 Comparatie intre caracteristicile societatii industriale si informationale Criteriu Resursa principala Entitatea de baza Bunurile caracteristice Societatea industriala Capitalul Organizatia (intreprinderea) Masinile,centralele energetice,retelele de transport si comunicatii,vehiculele autopropulsate Pondereacosturilor Activitatea de productie Tehnologii Intens consumatoare de energie reprezentative si agresive pentru mediu Schimbul de bunuri Valori echivalente Munca Cresterea productivitatii muncii Societatea informationala Informatiile si cunostintele Individul si comunitatea Calculatoarele conectate la retea , produsele program ,serviciile informatice si de comunicatii Activitatea de conceptie Slab consumatoare de energie si ecologice Multiplicarea valorii Noi activitatila distanta, capabile sa absoarba forta de munca Direct de utilizatir,prin reteaua Intenet Globala,mondiala

Schimbul si accesul Prin unitati specializate la informatie Aria geografica Nationala

Specialistii au stabilit ca se poate vorbi de societate informationala daca se indeplinesc cel putin urmatoarele conditii : Un venit pe cap de locuitor mai mare de 4000 USD; Numarul angajatilor din sectorul serviciilor depaseste 50% din populatia activa; Numarul studentilor depaseste 50% din totalul populatiei de aceeasi varsta; Ponderea cheltuielilor legate de informatie depaseste 35% din totalul cheltuielilor. In societatea informationala configuratia de baza a infrastructurii nationale specifice cuprinde toate mijloacele de comunicare,pentru interconectarea organizatiilor,comunitatilor si indivizilor (figura1).

Figura 1 Configuratia de baza a infrastructurii informationale

Companii
INTRANET

EXTRANET

Utilizatori privati

Retele de transport si servicii

Utilizatori publici

INTERNET

Servere de date si de aplicatii

Baze de date

Utilizatori (angajati) la distanta

Datele din sectorul TIC descriu importanta industriei respective in produse si servicii,productie,locuri de munca si cifra de afaceri.Utilizarea TIC este masurata atat in intreprinderi,cat si la nivel de individ.Conceptul de diviziune digitala se refera la inegalitatile privind accesul indivizilor la noua tehnologie si folosirea ei la locul de munca si in viata de zi cu zi.Desi tarile europene sunt printre cele mai avansate din lume in adoptarea si folosirea TIC , diferentele privind accesul si folosirea acestuia , raportate la varsta , sex,educatie sau regiune,sunt inca foarte importante. In acest moment impactul seamana foarte mult cu inavtarea .Aceasta nu inseamna ca nu trebuie luate in considerare si alte aspecte,ci dimpotriva,observarea lor fiind o conditie primara de detectare a unui impact ,cu atat mai mult cu cat exista sanse mici de schimbari durabile in comportament sau in abilitati fara raspandire larga.Rezultatele cercetatorilor efectuate pe baza experientei in domeniul telelucrului din tarile industrializate sugereaza ca printre beneficiile telelucrului ,din punctul de veder al organizatiei ,se pot enumaera : Crestera productivitatii angajatilor; Recrutarea de personal cu calificare inalta pentru salarii mai mici ,datorita ariei geografice de selectie mai mari; Facturi mai mici le utilitati (apa,energie,calduraetc); Realizarea de economii directe si indirecte ale activitatilor suplimentare (chirie,intretinere,asigurarietc); Reduceri ale congestionarii traficului,consumului de combustibil si poluarii mediului; Locuri de munca suplimentare in zonele rurale sau dezavantajate geografic.

Caracteristici Generale ale Economiei Digitale

Economia digitala a aparut ca urmare a schimbarilor cauzate de noile tehnologii informationale si de comunicatii,cat si de globalizarea economiei. Ea poate fi descrisa ca fiind economia bazata pe cunostinte ,pe informatii si pe tehnologia informatiei si comunicatiilor ; are la baza bunurile si serviciile complet digitale (intangibile) si produsele partial digitale (produse obisnuite vandute prin Internet).TIC ofera suport pentru produsele mentionate mai sus.Economia digitala nu a aparut doar ca efect a industriei TIC , ci si ca urmare a efectelor aparute la nivel macroeconomic datorate noilor tehnologii (cresterea productivitatii,scaderea infaltiei,schimbarea structurii productiei etc).
8

Caracteristicile economiilor noi si vechi Vechea economie Producti bazata pe produse fizice Noua economie Marea majoritate a produselor sunt intangibile Munca foarte putin sau deloc Procesele de munca repetitive sau automatizata care necesita eforturi d munca fizica mari au fost automatizate Tranzactii efectuate in prezenta Cu ajutorul Internetului se pot cumparatorului si vanzatorului la efectua locul efectuarii tranzactiei tranzactiielectronice,nemaifiind necesara prezenta fizica a celor doua parti: vanzator si cumparator Informatia circula greu si cu un cost Informatia este accesata rapid si cu ridicat un cost redus Economie baza foarte mult pe Economie bazata foarte mult pe control colaborare Locul geografic era important,cele Locul geografic nu mai este foarte mai multe tranzactii efectuandu-se in important spatiul geografic din vecinatate Valoarea produselor se putea masura Produsele intangibile sunt mai greu usor de masurat Se punea accent pe colectiv,pe grup Se pune accentul pe persoana,pe si mai putin pe persoana cunostintele ei,pe rezultatele muncii si mai putin pe vechimea in firma Statisticile jucau un rol important Se are in vedere economia globala Se punea accentul pe definitii clare si Se pune accentul pe brevete,rapoarte granite bine determinate de cercetare etc Se masura venitul pe oersoana Apar noi indicatori de masurare a ,rentabilitatea medie,nivelul economiei : procentul de joburi de somajului,productivitatea management,profesionale;nivelul munci,experienta in munca educatiei fortei de munca(se pune accentul pe munca inalt calificata);procentul de populatie adulta online Se utilizau frecventindicatori Indicatorii statistici privind precum: nivelul tehnologia : latimea de banda de investitiilor,productivitatea Internet (Mbps);tipurile de captalului,rentabilitatea pamantului telecomunicatii existente si procentul

Economia era evaluata prin numarul de firme noi,rata investitiei,nivelul profitului

utilizarii;folosirea Internetului de catre producatori;folosirea calculatoarelor in scoli ;numarul de domenii de Internet comerciale Dezvoltarea economiei este masurata acum prin numarul de brevete de inventii,valoare obtinuta din cercetari academice,fondurile de capital de risc,numarul de tranzactii online

ROMANIA in Era Informationala Obiectivele Romniei informationale Un plan de actiune pentru e-Romnia, adica Romnia n societatea informationala, bazata pe cunoastere trebuie sa fie parte integranta a unui program de promovare a societatii informationale n Romnia. e-Romnia vrea sa asigure generatiile viitoare ca vor beneficia din plin de schimbarile pe care societatea informationala le aduce.Aceste schimbari, cele mai importante de la revolutia industriala, se produc la nivel global si ating toate straturile societatii,fiind vorba nu numai despre tehnologie,deoarece vor afecta pe toata lumea, pretutindeni.Ele au un potential imens pentru a mbunatati viata fiecaruia, apropiind comunitatile urbane si rurale, producnd bunastare si raspndind cunoasterea. Managementul acestei transformari reprezinta o provocare economica si sociala pentru Romnia,avnd n vedere ca schimbarea va avea un impact profund asupra ocuparii fortei de munca, cresterii economice si productivitatii n urmatorii ani.Un program e-Romnia trebuie sa accelereze schimbarile pozitive din tara noastra si sa asigure faptul ca aceste schimbari duc la coeziune si nu la diviziune, la integrare si nu la fragmentare, la oportunitate si nu la amenintare. n esenta, e-Romnia trebuie sa aduca beneficiile societatii informationale la ndemna tuturor. Obiectivele cheie ale proiectului e-Romnia constau n: implicarea n societatea informationala si conectarea online a tuturor cetatenilor,caselor, scolilor, organizatiilor si administratiilor. crearea unei Romnii instruite n domeniul calculatoarelor, cu o cultura investitionala, gata sa finanteze si sa dezvolte idei noi.

10

 asigurarea ca ntregul proces include latura sociala, creeaza ncrederea consumatorilor si ntareste coeziunea sociala. Lucrnd mpreuna, n parteneriat, societatea informationala poate fi modelata conform principiilor si valorilor umane. Economia mondiala se afla ntr-un proces de trecere de la societatea predominant industriala la un nou set de reguli, specifice societatii informationale. Ceea ce apare este adesea denumit noua economie, care are un potential enorm pentru cresterea economica, ocuparea fortei de munca si integrarea sociala. n prezent, Romnia nu si exploateaza la capacitate maxima potentialul, deoarece se misca prea ncet n directia erei digitale. O initiativa e-Romnia trebuie sa accelereze acest proces.Dinamica noii economii este foarte puternica, datorita tehnologiilor digitale care fac tot mai usoare si mai ieftine accesarea, procesarea, stocarea si transmiterea informatiilor.Volumul imens al informatiilor disponibile creeaza oportunitati de exploatare a lor prin crearea de noi produse si servicii. Transformarea informatiei digitale in valoare economica si sociala prin noua economie duce la crearea de noi industrii,modificandu-le pe cele vechi si afectand profund viata tuturor cetatenilor. Tineretul n era digitala Educatia este un factor crucial care determina progresul social si economic si egalitatea de sanse n societate. Ea capata o importanta si mai mare n era digitala pentru ca asigura nvatarea pe toata durata vietii, duce la aparitia de noi generatii de creatori, cercetatori, ntreprinzatori si permite cetatenilor sa joace un rol activ n societatea informationala. Pentru aceasta trebuie nceput de la nivelul scolii. Scopul initiativei este de a accelera si mai mult procesul si de a transforma cultura informatica ntr-o competenta de baza a pregatirii tuturor tinerilor.Sistemul educational trebuie sa creeze un mediu favorabil elevilor si profesorilor pentru a benefica din plin de noile tehnologii. Accentul trebuie pus att pe platforma tehnologica (echipament, acces, continut si servicii), ct si pe modul n care este folosita. Succesul initiativei depinde, n cele din urma, de implicarea profesorilor si directorilor de scoli si de disponibilitatea industriilor de a lucra cu sectorul educational, pentru a oferi produse si servicii de nalta calitate, adaptate nevoilor consumatorilor. Acces mai ieftin la Internet Liberalizarea pietei privind infrastructura de telecomunicatii reprezinta un pas important n crearea societatii informationale. Reteaua traditionala de telefonie este folosita din ce n ce mai mult pentru accesarea Internet-ului si serviciilor prin cablu, ceea ce face ca accesul la serviciile fara cablu sa

11

devina o problema presanta pentru multi competitori. Infrastructurile alternative vor fi vitale pentru accesul rapid si ieftin la Internet, dar ele sunt nca subdezvoltate. Guvernul si Parlamentul Romniei sunt invitate sa faca toate eforturile posibile pentru accelerarea procesului legislativ. Mai mult, acestea trebuie sa grabeasca liberalizarea prin decizii proprii si sa urgenteze rezolvarea problemelor, pentru a oferi consumatorilor preturi mai mici si acces mai rapid la Internet. Dezvoltarea comertului electronic Romnia trebuie sa accelereze introducerea comertului electronic printr-o serie de initiative la nivel national, adoptarea si implementarea lor rapida fiind o prioritate. n acest scop este nevoie de un cadru juridic sigur pentru piata interna, care sa ofere securitate legala, sa ndeparteze barierele pentru serviciile internationale, sa ncurajeze inovarea online si ncrederea consumatorilor. Romnia are nevoie ca administratiile publice sa dea un exemplu prin facilitarea si utilizarea achizitiei pe cai electronice, includerea folosirii sistemelor deschise si compatibile pentru asigurarea eficientei canalelor de distrib utie, pentru a oferi sprijin comertului online. Implicarea online a persoanelor cu handicap Dezvoltarea tehnologiilor digitale ofera persoanelor cu handicap posibilitati mari de depasire a barierelor socio-economice, geografice, culturale, de timp etc. Tehnologiile accesibile care se adreseaza nevoilor lor specifice, le permit participarea la viata sociala si la munca pe baze egale. Pentru anii urmatori ramne o provocare reducerea incompatibilitatilor ntre tehnologii si acest grup de utilizatori. Cadrul legislativ n domeniu are numeroase lacune, pentru ca de multe ori lipseste standardizarea produselor destinate acestei subpiete. O atentie deosebita trebuie data mbunatatirii posibilitatilor de educatie si instruire pent ru a asigura participarea completa a celor cu handicap n societate. Trebuie realizate retele de servicii de ngrijire online pentru a spori independenta si siguranta handicapatilor. n acest scop, tehnologiile digitale pot usura formalitatile administrative implicate de conducerea sistemelor publice si private de servicii sociale. Guvern online Toti cetatenii si toate organizatiile au interesul sa acceseze ct mai usor informatiile din sectorul public, una din posibilitati fiind folosirea Internetului. Informatii publice online mai bune ar face Internet-ul mai relevant n viata zilnica si ar creste exploziv numarul utilizatorilor, ducnd la

12

raspndirea beneficiilor participarii la societatea informationala. Potentialul Internetului poate fi canalizat spre realizarea obiectivelor, pentru asigurarea transparentei totale pentru cetateni a activitatilor si deciziilor institutiilor nationale si pentru a asigura receptionarea ct mai corecta a acestor decizii. Lipsa accesului rapid la informatii cheie din domeniul statistic si al afacerilor afecteaza industria si inhiba dezvoltarea sectorului serviciilor private. Scopul acestei actiuni este extinderea si simplificarea accesului Internet pentru a face sistemul de informatii publice mai usor accesibil, stimulnd astfel dezvoltarea de noi sectoare private de servicii bazate pe noile surse de date care devin disponibile.

13

14

15

Intelegerea relatiilor

Intelegerea modelelor

Intelegerea principiilor

DATE

INFORMATII

CUNOSTINTE

INTELEPCIUNE

Societatea preinformatio nala

Societatea informationala

Societatea cunoasterii

Societatea cunostintei

16

Principalii indicatori ai Societatii Informationale la nivel european , in anul 2004

Specificatie Numar linii Numar de abonati Numar de telefonice fixe la la telefonie mobila utilizatori 100 de locuitori la 100 de locuitori Internet la 100de locuitori 46.3 98.4 47.5 46.0 88.3 40.6 35.4 60.4 28.1 33.7 105.3 46.9 51.8 79.4 36.9 64.7 96.1 70.0 34.0 96.0 51.2 45.4 95.6 63.0 56.0 73.7 41.4 66.1 86.4 50.0 47.0 161.0 17.8 36.4 88.8 27.5 45.3 109.4 49.8 50.5 94.5 27.0 27.6 67.2 35.4 23.8 99.3 28.1 79.8 119.4 59.0 52.1 72.5 76.0 48.4 91.3 61.6 31.9 59.9 23.4 42.1 102.3 29.3 19.7 45.9 20.2 23.1 79.1 42.1 40.7 87.1 48.0 43.2 93.9 34.9 76.6 103.2 75.5 26.5 48.0 14.1 56.7 102.8 63.3 Numar de PC la 100 de locuitori 41.7 35.1 5.9 24.0 30.9 65.9 94.9 48.2 48.7 56.1 9.0 15.0 31.3 50.3 21.9 15.5 64.5 31.8 68.5 19.1 13.9 11.0 29.5 35.5 26.6 76.1 5.12 60.4

Austria Belgia Bulgaria Cehia Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franta Germania Grecia Ungaria Italia Irlanda Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Romania Slovacia Slovenia Spania Suedia Turcia Marea Britanie Sursa: Uniunea Internationala pentru Telecomunicatii (ITU)

17

Date despre autor

Liceu: Ion Creanga Profil: Matematica Informatica Atestat: Informatica Facultate: A.S.E - Economie

18

Bibliografie

Revista digitala Informatica,Societatea Informationala,eServiciileEditura Economica, Bucuresti 2006 (Ion Gh. Rosca,Bogdan Ghilic-Micu si Marian Stoica) http://team.salvaeco.org/nika/ Premise ale trecerii la Societatea Informationala in Informatica Economica-Editura Inforec, Bucuresti 2000

19