Curs Contabilitate 07.10.2010 Stocuri A. 1. Evaluarea la intrare: - cost de achizitie - cost de productie 2.

Evaluarea la iesire: - FIFO - LIFO - CMP: - global - si dupa fiecare oper. de intr. - pret standard - pret cu amanuntul 3. Evaluarea la bilant 4. Evaluarea la inventar B. Reduceri comerciale si financiare C. Cumparari/vanzari fara factura (pe baza de Aviz de insotire) C. Inventar permanent si intermitent Evaluarea la intrare a) pt bunurile primite cu titlu oneros avem: cost de achizitie: pretul de cumparare + taxe vamale + chelt. de trans. si manipulare + alte chelt. care pot fi atrib. in mod dir. achizitiei de stocuri - reduceri comerciale = Costul de achizitie b) pt bunurile obt. din prod. proprie avem: cost de productie: chelt. cu mat. prime si mat. consum. + alte chelt. directe + chelt. indirecte repartizate in mod rational in functie de gradul de utilizare al capacitatii de productie = Cost de productie Chelt. indirecte: - fixe (in functie de gr. de utilitate) - variabile (100%) Gradul de util. a capacit. de prod.: = n i v e l n o r m a l x 100 Ex.: Pt. fabricarea a 600 buc. din prod. A in cursul anului s-au efectuat urmatoarele chelt.: - chelt. directe 5.000 - chelt. indirecte 3.000, din care variabile 1.800 Capacit. normala de prod. este de 1.000 buc. Se cere costul de prod. si formula ctb. Cost de prod. = Chelt. dir. + Chelt. indir. var. + Chelt. indir. fixe x gradul de utilizare CP = 5.000 CD + 1.800 CIV 7.520 + 1.200 x 60% = 720
600 x 100=60 la suta 1000

ni v e l r ea l

Gradul de util. = Formula cont. = 345 = 711 Evaluarea la iesire

ni v e l r ea l x 100 ni v el nor m al

7.520

a) FIFO Ex.: Sit. si micsorarea stocurilor unei S.C. este: 01.03 Stoc initial 500 buc x 1.000 lei/buc 05.03 Intrari 600 buc x 1.200 lei/buc 10.03 Intrari 400 buc x 1.500 lei/buc 15.03 Intrari 300 buc x 1.600 lei/buc 30.03 Intrari 100 buc x 1.300 lei/buc 07.03 Iesiri 900 buc 18.03 Iesiri 800 buc Care este val. iesirilor si val. stocului final evaluat prin net. Prin metoda FIFO: 01.03 Si 500 buc x 1.000 lei 05.03 I 600 buc x 1.200 lei 07.03 E 900 buc: - 500 buc x 1.000 lei = 500.000 - 400 buc x 1.200 lei = 480.000 900 buc = 980.000 Stoc ramas: 200 buc x 1.200 lei 10.03 I 400 buc x 1.500 lei 15.03 I 300 buc x 1.600 lei 18.03 E 800 buc: - 200 buc x 1.200 lei = 240.000 - 400 buc x 1.500 lei = 600.000 - 200 buc x 1.600 lei = 320.000 800 buc = 1.160.000 Stoc ramas: 100 buc x 1.600 lei 30.03 I 100 buc x 1.300 lei Stoc final 100 buc x 1.600 lei = 160.000 100 buc x 1.300 lei = 130.000 200 buc = 290.000 lei Prin metoda LIFO: 01.03 Si 500 buc x 1.000 lei 05.03 I 600 buc x 1.200 lei 07.03 E 900 buc: - 600 buc x 1.200 lei = 720.000 - 300 buc x 1.000 lei = 300.000 900 buc = 1.020.000 Stoc ramas: 200 buc x 1.000 lei 10.03 I 400 buc x 1.500 lei 15.03 I 300 buc x 1.600 lei 18.03 E 800 buc: - 300 buc x 1.600 lei = 480.000 - 400 buc x 1.500 lei = 600.000 - 100 buc x 1.000 lei = 100.000 800 buc = 1.180.000 Stoc ramas: 100 buc x 1.000 lei 30.03 I 100 buc x 1.300 lei Stoc final 100 buc x 1.000 lei = 100.000 100 buc x 1.300 lei = 130.000 200 buc = 230.000 => Rezultate diferite la metode diferite !!! Costul mediu ponderat (CMP)
C M P= V a l . S i V a l . I C a n t i t . S i C a n t i t . I

C M P=

P Q S i P Q I Q S i Q I

Var. 1: CMP global: se calculeaza o singura data la sf. lunii si se aplica tuturor iesirilor din

luna respectiva: Ex: Se dau datele pt. stocul de mat. prime pt. luna sept.: 01.09 Si 500 buc x 20 lei/buc 03.09 I 100 buc x 22 lei/buc 18.09 I 200 buc x 24 lei/buc IESIRILE 10.09 E 300 buc 28.09 E 400 buc date in ordine cronologica: 01.09 Si 500 buc x 20 lei 03.09 I 100 buc x 22 lei 10.09 E 300 buc 18.09 I 200 buc x 24 lei 28.09 E 400 buc La sf. lunii: 30.09 500 x 20 100 x 22 200 x 24 C M P g l o b a l= 500 100 200
10.000 2.200 4.800 17.000 = =21,25 l e i / b u c 800 800

Val. iesirilor

21,25 lei x 300 buc = 6.375 lei 21,25 lei x 400 buc = 8.500 lei 700 buc = 14.875 lei Stoc final: 100 buc x 21,25 lei/buc = 2.125 lei Var. 2: CMP dupa fiecare operatie de intrare 01.09 Si 500 buc x 20 lei/buc 03.09 I 100 buc x 22 lei/buc 10.09 E 300 buc
C M P 1= 500 x 20 l e i 100 x 22 l e i 10.000 2.200 = = 20,33 l e i / b u c 500 100 600

Val. iesiri = 300 buc x 20,33 lei/buc 6.100 lei Stoc ramas = 300 buc x 20,33 lei 18.09 I 200 buc x 24 lei 28.09 E 400 buc
C M P 2= 300 x 20,33 200 x 24 6.100 4.800 10.900 = = = 21,8 l e i 300 200 500 500

Val. iesiri = 400 buc x 21,8 lei = 8.720 lei Stoc final: 100 x 21,8 lei = 2.180 lei Costul standard: Obs.: Metoda inreg. in negru D Dif. de pret C | Dif. nefav. | Dif. fav. => S.F.D | => S.F.C. | S.F.C S.F.D La bilant SFC se ia cu semnul - iar SFD se ia cu semnul +. 371 378 371 + 378 SFD - 378 SFC Met. inreg. in rosu D Dif. de pret C |Div. favorabile | |dif. nefavorabile|

Ex.: O societ. com. tine evid. stocului de mat. prime la pret prestabilit. Sit. initiala a stocului de mat. prime este: - mat. prime A = 3.000 buc x 40 lei pret prestabilit - mat. prime B = 1.800 buc x 100 lei pret prestabilit Dif. de pret favorabile = 60.000 lei In cursul lunii au loc urmatoarele operatii: - intrari mat. prima A = 15.000 buc x 35 lei pret de cumparare - intrari mat. prima B = 9.000 buc x 90 lei pret de cumparare - chelt. de transport inscrise in factura = 45.000 lei - TVA 24% IESIRI: - 14.400 buc mat. prima A - 9.600 buc mat. prima B Se cere formula contabila privind scoaterea din gestiune a mat. prime. Sit. initiala: D 301 C D 308 C Si 300.000 | |Si 60.000 I 1.500.000 | | Dif. I 120.000 | E 1.536.000 153.600 | SFD 264.000 | | SFC 26.400 Si 301 la pret prestabilit = Sit. intrarilor: * la pret prestabilit: 3.000 buc x 40 lei = 120.000 lei + 1.800 buc x 100 lei = 180.000 lei = 300.000 lei

15.000 buc x 40 lei = 600.000 + 9.000 buc x 100 lei = 900.000 = 1.500.000

* la cost de achizitie: fact. cuprinde: pret achiz. A: 15.000 buc x 35 lei = 525.000 + pret achiz. B: 9.000 buc x 90 lei = 810.000 + chelt. trans. 45.000 = cost de achizitie 1.380.000 + TVA 24% 331.200 TOTAL FACTURA 1.711.200 1.831.200 % = % 1.831.200 1.500.000 301 401 1.711.000 331.200 4426 308 120.000 Sit. iesirilor: Val. iesirilor la pret prestabilit: 14.400 buc. A x 40 lei = 576.000 + 9.600 buc. B x 100 lei = 960.000 = 1.536.000
K= S i C 308 R C 308 60.000120.000 K= =0,1 S i D 301 R D 301 300.0001.500.000

Obs: Pt. a afla rulajul debitor al contului 308 se inmulteste val. iesirilor la pret prestabilit cu K. RD
308

= 1.536.000 x 0,1 (K) = 153.600 301 1.536.000 1.382.400 (dif. dintre 1.536.000 si 153.600) 153.600

Formula contabila: % = 601 308

Pretul cu amanuntul: - se face in 5 etape: 1) achizitia de marfuri 2) adaosul comercial 3) TVA neexigibil 4) Vanzarea 5) Descarcarea din gestiune Ex.: O soc. cu amanuntul a carui adaos comercial practicat este de 30% se aprovizioneaza cu marfuri pe baza factura: - pret de cump. 9.500 - chelt. de tr. inscrise in fact 500 - TVA 24% Sa se determine pretul cu amanuntul. 1) Achizitia de marfuri Factura cuprine: pret de achiz. 9.500 + chelt. de tr. 500 Cost de achiz. 10.000 + TVA 24% 2.400 Total factura 12.400 Formula ctb.: % = 401 12.400 371 10.000 4426 2.400 2) Adaos comercial = X% x Cost de achiz. Ad. com. = 30% x 10.000 = 3.000 3) TVA neexigibil = 24% x (Cost. achiz. + Ad. com.) = 24% x (10.000 + 3.000) = 3.120 Formula ctb.: 371 = % 6.120 378 3.000 4428 3.120 Pretul afisat in magazin = Pret adaos + ad. com. + TVA neexgib. Pret afisat = 10.000 + 3.000 + 3.120 = 16.120 4) Vanzarea marfurilor 5311 = % 16.120 707 13.000 4427 3.120 (24/124 TVA) x 16.120 5) Descarcarea din gestiune % = 371 16.120 607 10.000 378 3.000 4428 3.120 Ex.: O soc. com. tine evid. marfurilor la pret de vanzare inclusiv TVA 19% si care practica un ad. com. de 30%, a vandut si a incasat marfuri in val. de 2.629.900 (pretul de vanzare include TVA). Care este costul de achiz., ad. com. si TVA-ul si cum se inreg. iesirea din gest. a marfurilor vandute. Pret de vz. cu amanuntul = 2.629.900 (este compus din: cost achiz. + ad. com. + TVA neexig.) TVA neexig. = 19 x 2.629.900 =419.900
119

Cost de achiz. + adaos = 2.629.900 - 419.900 = 2.210.000 Cost de achiz. + 30% x cost de achiz. = 2.210.000 1,3 cost de achiz. = 2.210.000

=> Cost de achiz. = 2.210.000 =1.700.000

1,3

Adaos = 30% x 1.700.000 = 510.000 Formula ctb.: % = 317 2.629.900 607 1.700.000 378 510.000 4428 419.000 Ex.: O soc. tine evid. marfurilor la pret cu amanuntul inclusiv TVA, procent adaos 30%. Ea se aprovizioneaza cu marfuri pe baza factura, pret de cump. inclusiv TVA 19% - 7.735.000, reducere com. 10%, scont de decontare 2%. Se cere pretul de vz. afisat in magazin. Factura cuprinde: pret de cump. cu TVA 6.500.000 - reducere com. 10% 650.000 Net comercial = 5.850.000 - Scont 2% 117.000 Net financiar = 5.733.000 + TVA 19% 1.089.270 TOTAL = 6.822.270 Ne intereseaza net comercial: Ad. com. = 30% x 5.850.000 = 1.755.000 TVA neexig. = 19% x (cost achiz. + ad. com) = 1.444.950 Pretul afisat in magazin: Cost achiz. + ad. com. + TVA neexig. => 5.850.000 + 1.755.000 + 1.444.950 = 9.049.950 Evaluarea la inventar Ori de cate ori val. contab. depaseste val. de inventar => depreciere. In contabilitate vom inregistra ajustari pt. deprecierea stocurilor (ct. 39x). Ex.: La 31.12.N, val. contab. a stocului de mat. prima = 800.000 la val. de inventar de 735.000. La 31.12.N+1, val. contab. a stocului de mat. prime este 900.000, iar val. de inventar este de 860.000. Sfarsitul anului N Val. contab. = 800.000 Val. inventar = 735.000 Val. c. > Val. i. => depreciere de 65.000 6814 = 391 65.000 Sf. an. N+1 Val. c. = 900.000 Val. i. = 860.000 Val. c. > Val. i. => depreciere de 40.000 ajustare existenta 65.000 ajustare necesara 40.000 => anulez sau reiau 25.000 391 = 7814 25.000 Evaluarea la bilant Cf. IAS 2, stocurile sunt eval. la bilant la val. cea mai mica dintre cost si val. realizabila neta. Val. realizabila neta = pret de vz. estimat - chelt. legate de vz. (chelt. cu tr., comisioane privind vz., costul garantiei acordate dupa vz. etc) Ex.: Dispuneti de urmatoarele date: O soc. a achiz. marfuri din import, chelt. legate de achiz. fiind:

- val. in vama 25.000 extracomunitara - tx. vamale 2.500 - chelt. de tr. 3.000 - chelt. de manipulare 100 - prima de asig. 900 - red. com. primita 600 - dif. de curs val. rezultata din plata fz. extern 100 Intreprinderea estimeaza ca marfurile vor fi vandute la pretul de 60.000. In scopul vz. se fac urmatoarele chelt.: - chelt. de tr. 20.000 - comisioane privind vz 6.000 - costul garantiei acordate dupa vz 8.000 Se cere: la ce val. sunt evaluate stocurile la bilant. La bilant = cost si val. realizabila neta val. in vama 25.000 + tx. vamale 2.500 + chelt. de tr. 3.000 + chelt. de man. 100 + prima de asig. 900 - red. com. primita 600 cost de achiz. 30.900 Val. realizabila neta: pret de vz estimat 60.000 - chelt. de tr. 20.000 - comisioane 6.000 - garantie dupa vz. 8.000 Val. realizabila neta 26.000 Curs Contabilitate 03.10.2010 Fluxuri de trezorerie a) Metoda directa b) Metoda indirecta a) Met. directa Flux = incasari - plati Flux din exploatare = incasari - plati legate de miscari generate de activ. de baza a intreprinderii (clasa 3 si 4) Ex.: - incasari de la clienti - plati catre furnizori Flux din investitii = incasari - plati generate de miscari in activele imobilizate ale intreprinderii (clasa 2) Ex.: - incasari din vz. unui teren - plata privind achiz. unei cladiri Flux din finantare = incasari - plati generate de miscari in capitalurile proprii, imprumuturile bancare si obligatare (clasa 1). Ex.: - incasari din contractarea unui imprumut bancar pe termen lung - incasarea imprumutului din emisiunea de obligatiuni - plata privind rambursarea capit. soc. catre actionari Obs.: NU AFECTEAZA TREZORERIA: a) miscarile intre elementele de trezorerie (ridicarea numerarului de la banca, tranzactii etc.) b) miscarile fara contrapartida in trezorerie (cresterea cap. soc. prin aport in natura, luarea unui bun in leasing financiar 2xx = 167) In schimb, plata redeventei imi afecteaza cu semnul "-" plata fluxului din finantare % = 5121

167 666 Obs.: pt. dobanzi: *dob platite: De ce platim dob.? R. Am contractat credite (cont 162) => flux de finantare *dob. incasate: De ce incasam dob.? R. Pt. ca am acordat credite (ct. 267) => flux de investitii Obs.: Dividende: *dividende incasate: De ce incasam dividende? R. Pt. ca detin titluri de participare (ct. 265) => flux de investitii *dividende platite: Cui platim? R. Propriilor actionari care formeaza cap. soc. (ct. 1012) => flux de finantare b) Met. indirecta Rezultatul contabil = venituri - cheltuieli Pt. determinarea fluxului din exploatare prin metoda indirecta: * chelt. se vor lua cu semnul "+" * vanzarile se vor lua cu semnul "-" Rezultatul brut inaintea impozitarii: 1) elimin elementele de venituri si chelt. nemonetare: (chelt. cu amortizarile, cu provizioanele, ajustarile, venituri din proviz. si ajust.) 2) elimin elementele de ven. si chelt. care nu apartin exploatarii (chelt. cu dob., dividende) 3) elimin efectele contabilitatii de angajamente (variatia "delta") necesarului de fond de rulment. - Reguli pe active - Reguli pe pasive O crestere de active se ia cu semnul "-" O scadere de active se ia cu semnul "+" O crestere de pasive se ia cu semnul "+" O scadere de pasive se ia cu semnul "-" 4) alte incasari si plati legate de activitatile de exploatare (plata imp. pe profit, incasarea unei asigurari) Ex.: Se dau datele: - profit inaintea impozitarii (met. indirecta) 25.000 lei - chelt. cu amort. 1.700 lei - pierderi din dif. de curs val. 1.200 lei - venituri din invest. fin. 3.600 lei - clienti: - sold initial 7.000 lei - sold final 4.600 lei - stocuri - sold initial 7.000 lei - sold final 1.500 lei - furnizori - sold initial 4.600 lei - sold final 3.500 lei - dob. platite legate de exploatare 1.200 lei - impozit pe profit platit 1.400 lei - asigurare incasata 200 lei Se cere: FE - fluxul din exploatare 1) elimin el. nemonetare: - chelt. cu amortizarea + 1.700 lei 2) elimin venit./chelt. care nu apartin exploatarii: - venituri din investii fin. (ct. 76x) minus 3.600 lei - pierderi (chelt.) din dif. de curs val. (ct. 665) + 1.200 lei 3) necesarului de fond de rulment (NFR):

- crestere clienti (4.000 - 4.600) minus 600 lei - crestere stocuri (1.500 - 7.000) + 5.500 lei - scadere furnizori (4.600 - 3.500) minus 1.100 lei 4) alte incasari si plati ce apartin exploatarii - dob. platite minus 1.200 lei - imp. pe profit platit minus 1.400 lei - incasare asig. + 200 lei => Un plus de flux de exploatare in val. de 25.700 lei (s-a folosit met. indirecta) Ex.: Met. directa: Date: - incasari de la clienti 200.000 - plata catre fz. 15.000 lei - plata catre angajati 2.500 lei - dob. platite legate de exploatare 100 - imp. pe profit platit 6.000 lei - plata privind achiz. de terenuri 100.000 - plata privind achiz. de instalatii 400.000 - incasari din vz. echipamente 50.000 - divid. incasate 120.000 - incasari din impr. pe ter. lung 1.500 - ven. din emis. de cap. soc. incasate 7.000 Se cere: fluxul din exploatare, fluxul din finantare, fluxul din investitii. FE = + 200.000 - 15.000 - 2.500 - 100 - 6.000= + 176.400 FF = + 1.500 + 7.000 = 8.500 FI = - 100.000 - 400.000 + 50.000 + 120.000 = - 330.000 Trezoreria neta = FE + FI + FF = +176.400 - 330.000 + 8.500 = - 145.100 Indicatori A. Indicatori pe baza contului de profit si pierdere: S.I.G - solduri intermediare de gestiune - cifra de afaceri neta: unde avem toata grupa 70 + ct. 7411 Obs.: Pt subventie: ct. 741: - ct 7411: este singura subventie care se ia cu semnul "+" in calculul indicatorului "total venituri din exploatare" - ct 7412: se ia cu semnul "-" in determinarea indicatorului - ct 7414: se ia cu semnul "-" pt. calcul. indicatorului "total chelt. din exploatare" Obs.: Pt. veniturile din provizioane si ajustari (grupa 78) se iau cu semnul "-" pt determinarea indicatorului "total chelt. de exploatare sau financiare" Productia exercitiului: = prod. vanduta prod. stocata + prod. imobilizata Prod. vanduta: este formata din grupa 70, mai putin ct. 707 Prod. stocata: ct. 711 ct. 712 Prod. imobilizata: ct. 721 ct. 722 Val. adaugata: grupa de ct. 70, 71 si 72 - gr. de ct. 60, 61 si 62 Val. adaugata EBE (excedentul brut din exploatare): val. adaugata - consumurile provenite de la terti gr. 70, 71, 72 - gr. 60, 61, 62 - gr. 63, 64 + 7411 Rezultatul exploatarii: EBE + gr. 75 - gr. 65 + gr. 78 - gr. 68 (doar ce apartine exploatarii!) B. Indicatori pe baza de bilant: A. Active imobilizate B. Active circulante C. Chelt. inreg. in avans

D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mica de 1 an - dat. pe termen scurt E. Active circulante nete/datorii circulante nete (B + C - D - I (ven. in avans) F. Total active - datorii curente nete (A + E sau A + B + C - D - I) G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de 1 an - dat. pe termen lung H. Provizioane I. Venituri in avans J. Capital si rezerve Probleme: Se dau urmatoarele informatii la sf. anului N: - marfuri 5.000 - ajustari pt deprecierea marf. 100 - avansuri pt cumpararea de stocuri 1.000 - clienti facturi de intocmit 2.500 - casa si conturile la banci 4.000 - chelt. in avans 1.500 - ven. in avans 500 - imprum. din emis. de oblig. (ramburs. pe 01.06.N+1) 700 - avans. incasate in contul comenzilor 600 - fz. fact. nesosite 250 - inst. teh. si masini 10.000 - amortiz. inst. teh. 2.000 - avansuri pt imob. corp. 1.800 - titluri detinute ca imob. 400 Conf. OMFP 3.055/2009, determinati suma ce se va inscrie la: 1. Active circulante nete 2. Total active - datorii A. Activ. imobilizate 10.000 inst. teh. si masini - 2.000 amortizarea + 1.800 av. imob. corp. + 400 titluri + 10.200 B. Active circulante 1. Stocuri 5.000 marfuri - 100 ajustari + 1.000 avansuri +5.900 2. Creante 2.500 clienti Total B = 12.400 3. Invest. fin. pe ter. scurt 4. Casa si conturi la banci 4.000 C. Chelt. in avans 1.500 D. Dat. pe ter. scurt 700 + 600 + 250 1.550 E. Venituri in avans 500 Active circulante nete: B + C - D - I = 12.400 + 1.500 - 1.550 - 500 = 11.850 Total active - dat. curente nete: A + E = 10.200 + 11.850 = 22.050

Curs Contabilitate 04.10.2010 1) In baza datelor de mai jos sa se calculeze rezultatul contabil brut, rez. net, val. adaugata, EBE si sa se inreg. in conta. tranzactiile: - achizitie de stocuri 3.000 - stocuri initiale 500 - stocuri finale 1.400 - sal. datorate 2.600 - sal. platite 2.800 - servicii nefact. primite de la terti 4.000 - servicii fact. primite de la terti 1.800 - amortizare 600 - amenzi dat. aut. romane 1.900 - amenzi platite aut. rom. 680 - dob. de platit 800 - dob. platite 640 - stocuri initiale de prod. fin. la cost de prod. 20.000 - prod. vanzute in pret de vanzare facturate 35.000 - red. com. acordata 1.000 - produse incasate 38.000 - stocuri de prod. nevandute la cost de prod. 35.000 - ajustari pt deprec. stoc. reluate 1.800 - divid. cuvenite 1.000 - divid. incasate 800 - divid. platite 680 - impozit pe salarii datorat 1.400 Venituri Cheltuieli 711
C

60.000 601 80.000 641 34.000 628 |45.000| 628 1.800 681 666

2.100 2.600 4.000 1.800 600 1.900 800

701 701 711

D

781 761

1.000 6581

TOTAL 131.800 TOTAL 13.800 a) achiz. stoc: 301 = 401 3.000 b) consum de mat. prime: 601 = 301 2.100 c) inreg. sal. datorate: 641 = 421 2.600 d) sal. platite: 421 = 5121 2.800 e) servicii nefacturate: 628 = 408 4.000 f) servicii facturate: 628 = 401 1.800 g) amortizare: 681 = 281 600 h) amenzi dat.: 6581 = 462 1.900 i) amenzi platite: 462 = 5121 680 j) dob. de platit: 666 = 1682 800 k) dob. platite: 1682 = 5121 640 l) obt. prod. finite: 345 = 711 60.000 m) vanzare prod. fin. nefact.: 418 = 701 80.000

n)vanzare prod. fin. fact.: 4111 = 701 34.000 o) prod. incasate: 5121 = 4111 38.000 p) iesire prod. fin: 711 = 345 45.000 Obs.: Pt. ajustari sau provizoane: a) ajustarile/provizioanele se constituie pe seama CHELTUIELILOR. Formula generala de forma: 681x = 15x (daca este provizion) 29x (pt. ajustari) 39x (pt. stocuri) 49x (pt. clienti) b) ajust./prov. se reiau sau se anuleaza pe seama VENITURILOR. Formula generala: 15x = 781x 29x 39x 49x q) ajust. pt. depreciere stocurilor reluate: 39x = 781 1.800 r) divid. cuvenite: 461 = 761 1.000 s) divid. incasate: 5121 = 461 8000 t) div. platite: 129 = 117 680 117 = 457 680 457 = 5121 680 u) imp. pe sal. datorate: 421 = 444 1.400 Rezultatul contabil = Total ven. - Total chelt. = 131.800 - 13.800 = 118.000 Rezultatul fiscal = Rez. cont. - ded. fiscale + chelt. nedeductibile = 118.000 - 1.000 (divid.) + 1.900 (amenzile) = 118.900 Impozit: 16% x 118.900 = 19.024 Rez. net: Rez. cont. - impozit = 118.000 - 19.024 = 98.976 Val. adaugata: grupa 70, 71, 72 - gr. 60, 61, 62 = 121.100 EBE = Val. ad. - gr. 63, 64 + ct. 7411 = 118.500 A. Contabilitatea cap. soc. 1) Constituirea cap. soc: a) Subscrierea sau promisiunea 456 = 1011 b) Varsarea aporturilor 2xx (activ imobilizat) = 456 3xx (stoc) 5xx (bani) Concomitent cu b) se face si c)! c) transferul capitalului 1011 = 1012 d) inreg. chelt. de constituire 201 = 5121 2) Majorarea cap. soc.: a) prin noi aporturi in bani si/sau natura b) prin operatiuni interne c) prin conversia obligatiunilor in actiuni (conversia unui imprumut din emis. de oblig. in actiuni). Cand cap. soc. creste din interior se calculeaza drept de atribuire (DA). Cand cap. soc. creste din exterior se calculeaza drept de subscriere (DS). Ex. 1: Situatia inainte de cresterea cap. soc. se prezinta astfel: - cap. soc. 10.000.000, impartit in 10.000 de actiuni

- rezerve 8.000.000 Se decide: cresterea cap. soc. prin aporturi noi in numerar pt. care se emit 5.000 de actiuni la un pret de emisiune de 1.200 lei pe actiune. Se cere: - val. matematica contabila (VMC) noua a unei actiuni - marimea unui DS - raportul de schimb (RS) - formula ctb. Faza inainte de crestere: cap. soc. 10.000.000
0

+ rezerve

0 0

8.000.000 18.000.000 10.000 Cap. soc./Nr. de act. = 1.000

Capital propriu nr. de actiuni

0 0

Val. nominala :
V M C=

C a p . p r o p r i u 18.000.000 = =1.800 N r .d ea ct . 10.000

Situatia dupa crestere: cap. soc. 10.000.000

0

+ crestere de cap. soc 5.000.000 Cap. soc. 15.000.000

1

+ Prima de emis. 1.000.000 5.000 x (1.200 - 1.000) + rezerve 8.000.000

1

Cap. propriu Nr. de act. :

1

24.000.000
0

Nr. de act. + Act. nou emise = 10.000 + 5.000 = 15.000

C a p . p r o p r i u1 24.000.000 V M C 1= = =1.600 l e i / a c t . N r . d e a c t .1 15.000

1DS = VMC - VMC = 1.800 - 1.600 = 200 lei/act

0 1 RS= A c t . v e c h i 10.000 = =2 Act .noi 5.000

=> o actiune noua revine la 2 actiuni vechi. Formula ctb.: a) Subscriere sau promisiune 456 = % 6.000.000 1011 5.000.000 1041 1.000.000 b) Varsare aport 5121 = 456 6.000.000 c) Trecerea capitalului 1011 = 1012 5.000.000 Obs.: In cazul in care aportul ar fi fost adus in mai multe transe, regula este ca prima de emisiune se varsa integral la prima transa.

Ex.: Presupunem ca la problema precedenta aportul se varsa astfel: - 30% transa 1 - 70% transa 2 a) Subscrierea e identica b) Varsare aport transa 1 30% 1.000.000 + 30% x Cap. soc. = 1.500.000 5121 = 456 1.500.000 Concomitent 1011 = 1012 1.500.000 Varsare aport transa 2 70% 5121 = 456 3.500.000 Concomitent 1011 = 1012 3.500.000 Ex. 2: Situatia inainte de cresterea cap. soc se prezinta astfel: - cap. soc. 10.000.000, format din 10.000 de act. - rezerve 5.000.000 Se decide: cresterea cap. soc. prin incorporari de rezerve in val. de 4.000.000, pt. care se emit 2.000 de act. Se cere: - VMC
1

- marimea unui DA - raportul de schimb - formula ctb. Situatia inainte de crestere: cap. soc. 10.000.000
0

+ rezerve

0 0

5.000.000 15.000.000 10.000 1.000 lei

Capital propriu nr. de act. Val. nom.

0:

0:

V M C 0=

C a p . p r o p r i u 0 15.000.000 = =1.500 N r . d e a c t .0 10.000

Situatia dupa crestere: cap. soc. 10.000.000

0

+ crestere de cap. soc 4.000.000 Cap. soc. 14.000.000

1

+ rezerve

1 1

1.000.000 15.000.000

Cap. propriu
1

Nr. de act. : Act. vechi + act. noi = 10.000 + 2.000 = 12.000

V M C 1= C a p . p r o p r i u1 15.000.000 = =1.250 l e i / a c t . N r . d e a c t .1 12.000

1DA = VMC - VMC = 1.500 - 1.250 = 250 lei/act.

0 1

RS=

A c t . v e c h i 10.000 = =5 Act .noi 2.000

=> o act. noua la 5 act. vechi Formula ctb.: Nu avem subscriere a) Incorporare de rezerve 106 = 1012 4.000.000 Ex.3: Se transforma 8.000 de obligatiuni in 3.000 de act., in conditiile in care val. nom. a unei oblig. este de 1.000 lei si val. nom. a unei act. este de 1.700 lei. Prima de conversie = Nr. de oblig. x Val. nom. oblig. - Nr. de act. - Val. nom. act. = (8.000 x 1.000) - (3.000 x 1.700) = 2.900.000 Formula ctb.: 161 = % 8.000.000 1012 5.100.000 1044 2.900.000 3) Micsorarea cap. soc. Obs.: Daca marirea cap. soc. are loc printr-un aport in natura, atunci cap. soc. = nr. de act. x val. nominala, iar ce depaseste se constituie intr-o prima de aport (ct. 1043). a) ca urmare a retragerii unui actionar b) pt. acoperirea unor pierderi contabile c) in caz de supradimensionare: c ) pret de rascumparare mai mare decat val. nominala
1 2

c ) pret de rascumparare mai mic decat val. nominala Ex. 1: Situatia inainte de micsorarea cap. soc se prezinta astfel: - Cap. soc. 60.000.000 - Rezerve 12.000.000 - Nr. de act. 10.000 In AGA se decide micsorarea cap. soc. cu 20%, ca urmare: a) a retragerii unui actionar b) acoperirii unei pierderi reportate c) supradimensionarii capitalului: c ) pret de rascumparare 6.400 lei/act.
1 2

c ) pret de rascumparare 5.800 lei/act. Metoda aleasa pt. reducerea cap. soc. este scaderea nr. de act., iar val. nom. ramane constanta. Situatia inaintea dimunarii: Cap. soc. 60.000.000
0

+ rezerve

1 0

12.000.000 72.000.000

Cap. propriu
0

Nr. de act. : 10.000 Val. nom. : 6.000 lei/act.

0

Situatia dupa diminuare: Val. nom. = Val. nom. = 6.000 lei/act.

1 0

Nr. de act. = nr. de act. - 20% = 10.000 - 20% x 10.000 = 8.000

1 0

Cap. soc. : nr. de act. x val. nom. = 8.000 x 6.000 = 48.000.000

1 1 1

Formule ctb.: a) a ) Inreg. dat. fata de actionar

1

1012 = 456 12.000.000 a ) plata dat. catre actionar

2

456 = 5121 12.000.000 b) 1012 = 117 12.000.000 c) Obs.: In cazul in care supradimensionarii se fac urmatoarele inreg. contabile: 1) achiz. propriilor act. sau rascumpararea propriilor act. 2) anularea propriilor act. c ) Pret de rascumparare: 4.600
1

109

a) rascumpararea = 5121 12.800.000 (12.000 x 6.400) b) anularea propriilor act. Val. nom. - 6.000 Pret de rasc. - 6.400 Val. nom. < Pret. de rasc. => pierdere de 400 lei/actiune, contabilizata in ct. 149. % = 109 12.800.000 (2.000 x 6.400) 1012 12.000.000 (2.000 x 6.000) 149 800.000 (2.000 x 400) a) Rascumpararea 109 = 5121 11.600.000 (2.000 x 5.800) b) Anularea Val. nom. 6.000 Pret de rasc. 5.800 Val. nom. > pret de rasc. => castig de 200 lei/act., contabilizat in ct. 141 1012 = % 12.000.000 (2.000 x 6.000) 109 11.600.000 (2.000 x 5.800) 141 400.000 (2.000 x 200)

B. Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni Soc. a emis la 1 nov. anul N un imprumut obligatar cu urmatoarele caracteristici: - nr. de oblig. 1.000 de titluri - val. nom. 10.000 - pret de emis. 9.700 - pret de rambursare 11.000 - rata dob. 30% - durata imprumutului 10 ani - rambursarea se face in 5 transe egale, incepand cu anul N+2 - primele de rambursare se amortizeaza liniar pe durata imprumutului Obs.: 1) Val. nom. ne este data pt. a determina cuponul (dobanda). 2) Pretul de emisiune este val. care se va inscrie in dreptul contului debitori diversi. De asemenea, este valoarea pe care o vom incasa. 3) Pretul de rambursare imi indica valoarea totala a datoriei, este valoarea ce se va inscrie in dreptul contului 161. In lipsa aceste valori, val. totala a datoriei ne este data de val. nom. 4) Diferenta dintre pretul de rambursare si pretul de emisiune se contabilizeaza sub forma primelor privind rambursarea imprumuturilor din emisiunea de oblig., valoarea ct. 169. Ex.:

La inventar ne aflam in data de 31.12.N Sfarsitul unui serviciu reprez. 1 an, 2,3 ... de la data emisiunii. Indiferent de cerinta problemei, obligatoriu de facut emisiunea. Pretul de rascumparare este pretul la care se rascumpara de obicei inainte de termen (scadenta) titlurile la bursa obligatiunilor. Daca pretul de rasc. mai mare decat pretul de ramburs. => pierderi pe contul 668. Daca pretul de rasc. mai mic decat pretul de ramburs. => castig, contabilizat pe ct. 768. Rezolvare: 01.11.N a) Emisiune % = 161 11.000.000 (1.000 x 11.000) 461 9.700.000 (1.000 x 9.700) 169 1.300.000 b) Incasare 5121 = 461 9.700.000 31.12.N a) Amortizare liniara 6868 = 169 21.667.000 (1.300.000/10 ani x 2/12) b) Inreg. dobanzii 666 = 1681 500.000 01.11.N+1 a) Inreg. dif. de dob. 01.01.N+1 - 01.11.N+1 = 10 luni 666 = 1681 2.500.000 b) Plata dob. anuale 1681 = 5121 3.000.000 31.12.N+1 a) Amortizare prime (01.01.N+1 - 31.12.N+1) 6868 = 169 130.000 b) Inreg. dob. pe 2 luni 666 = 1681 500.000 01.11.N+2 a) Dif. de dob. pe 10 luni 666 = 1681 2.500.000 (1.000 x 10.000 x 30% x 10/12) b) Plata dob. anuale 1681 = 5121 3.000.000 c) Rambursarea primei transe 1.000/5 transe = 200 de titluri/transa 200 x 11.000 = 2.200.000 161 = 5121 2.200.000 31.12.N+2 a) Amortizare prime 6868 = 169 130.000 b) Inreg. dob. pe 2 luni 666 = 1681 400.000 01.11.N+3 a) Inreg. dif. de dob. pe 10 luni 666 = 1681 2.000.000 (800 x 10.000 x 30% x 10/12) b) Plata dob. anuale 1681 = 5121 2.400.000 Curs Contabilitate 08.10.2010

Obs.:

Reduceri comerciale si financiare Reducerile comerciale: - rabat - remiza - risturn Rabatul: se primeste pt defecte de calitate. Remiza: se acorda asupra pretului de vanzare pt vanzari mai mari decat volumul convenit. Risturn: se aplica asupra ansamblului de operatiuni ef. cu aceiasi terti in decursul perioadei. Reducere financiara - scontul. Scontul se acorda pt. decontarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate (inainte de scadenta). Obs.: Reducerile se scad in cascada, adica procentul de reducere se aplica de fiecare data asupra ultimului net. Ordinea este mai intai reducerile com. si apoi cele fin. Dif. dintre pretul de vanzare si red. com. se numeste net comercial. Dif. dintre netul comercial si scont se num. net financiar. Obs.: Ordinea in care se scad red. comerciale este cea alfabetica. Conform OMFP 3.055/2009, red. com. care vin ulterior facturarii se vor inregistra in conturi distincte in contabilitate, astfel: - ct. 609: red. com. primite - ct. 709: red. com. acordate Obs.: Pt. inventarul intermitent: - la inceput de perioada, soldul initial al conturilor de stocuri trece din clasa 3 in conturile din clasa 6, formula standard fiind de forma: 6xx = 3xx - in cursul perioadei, intrarile se contabilizeaza astfel: % = 401 6xx 4426 - la sf. perioadei, stocul final al conturilor de stocuri trece din conturile de clasa 6 in conturile de clasa 3, formula fiind: 3xx = 6xx Val. iesirilor se det. prin formula: E = Si + I - Sf Ex.1: O soc. achiz. mat. prime in baza facturii, pret de cumparare 60.000, rabat 10%, scont de decontare 2%, TVA 24%. In conditiile in care scontul se contab. ulterior facturarii, determinati formula ctb. privind achiz. de mat. prime Factura cuprine: pret de cumparare 60.000 - rabat de 10% 6.000 Net comercial 54.000 - scont de 2% 1.080 Net financiar 52.920 + TVA 24% 12.701 Total factura 65.621 Scontul se contab. ulterior facturarii % = 401 66.701 301 54.000 4426 12.701 Inregistrare scontului 401 = 767 1.080 Obs.: Daca scontul s-ar fi contabilizat in momentul facturarii, formula ctb. ar fi fost de forma: 66.701 % = % 66.701 54.000 301 401 65.621 12.701 4426 767 1.080

Ex.2: Furnizorul A emite o factura reprezentand livrari de marfuri in val. de 2.000, TVA 24%, cu decontare dupa 3 luni. Ulterior, clientul il instiinteaza pe vanzator ca doreste sa-si deconteze datoria cu 2 luni mai devreme, cu conditia sa beneficieze de un scont. Fz. intocmeste o fact. de reducere in care inscrie un scont de 10%. Se cere: sa se contab. la cumparator achiz. de marfuri si fact. de reducere. Factura initiala pret de cumparare 2.000 + TVA 24% 480 Total factura 2.480 % = 401 2.480 371 2.000 4426 480 Factura ulterioara pret de cumparare 2.000 - scont de 10% 200 (creste ct. 767 cu 200 lei) Net financiar 1.800 + TVA 24% 432 (scade ct. 4426 cu 48 lei) Total factura 2.232 (scade ct. 401 cu 248 lei) 401 = % 248 767 200 4426 48 Ex.3: O soc. achiz. in baza factura, pret de cumparare 10.000, scont 1%, TVA 24%. Ulterior, printr-o factura de reducere se primeste un rabat de 2% si se cere sa se inreg. primirea fact. ulterioare. Factura initiala cuprinde: pret de cumparare 10.000 - scont 1% 100 Net financiar 9.900 + TVA 24% 2.376 Total factura 12.276 12.376 % = % 12.376 10.000 371 401 12.276 2.376 4426 767 100 Factura ulterioara cuprinde: pret de cumparare 10.000 - rabat 2% 200 (creste ct. 609 cu 200 lei) Net comercial 9.800 - scont 1% 98 Net financiar 9.702 + TVA 24% 2.328 (scade ct. 4426 cu 48 lei) Total factura 12.030 (scade ct. 401 cu 246 lei) 248 % = % 248 2 767 609 200 246 401 4426 48

Achizitii/vanzari de stocuri fara facturi sosite/intocmite Ex.: In luna X se livreaza prod. finite fara factura, pret de vz. 3.000, TVA 24%, iar in luna X+1 se intocmeste factura, pret de vz. 4.000, TVA 24%.

In luna X Vanzare de prod. finite fara factura 418 = % 3.720 701 3.000 4428 720 In luna X+1 se intocmeste factura. Var.1: stornare formula din luna X 418 = % |3.720| 701 |3.000| 4428 |720| Var. 2: inreg. diferentelor in plus 4111 = % 4.960 418 3.720 701 1.000 4427 240 Inreg. exigibilitatii TVA-ului 4428 = 4427 720 Ex.: In luna X, soc. Alfa SA cumpara marfuri in val. de 2.000, cu TVA 24%. In luna X+1 se primeste factura in val. de 1.500 lei, TVA 24%. In luna X Cumparare fara fact. % = 408 2.480 371 2.000 4428 480 In luna X+1 Se primeste factura Var. 1: stornam: 408 = % 2.480 371 2.000 4428 480 Inreg. primirea fact. % = 401 1.860 371 1.500 4426 360 Var. 2: Inreg. dif. in minus 408 = 401 1.860 4426 = 4428 360 408 = % 620 371 500 4428 120 Imobilizari A. Imob. corporale: 1) evaluarea la intrare 2) chelt. ulterioare 3) metode de amortizare 4) reevaluari 5) reevaluari succesive 6) deprecierea 7) evaluarea la iesire (scoatere din evid.): B. Imob. fin.

- prin vanzare - prin casare

1) titluri de participare 2) creante imobilizate A. Imob. corporale 1) evaluarea la intrare - pretul de achiz. pt. bunurile primite cu titlu oneros (cumparate) - costul de prod. pt. cele obtinute din prod. proprie (val. de utilitate pt. cele primite cu titlu gratuit si val. de aport pt. cele primite ca aport la formarea cap. soc.) - costul de achiz. = pret de cumparare + taxe vamale + alte taxe sau chelt nedeductibile + toate chelt. dir. legate de punerea in funct. a activului (chelt. de tr., chelt. de montaj, de instalare, costul proiectului de amplasare, onorariile inginerilor si arhitectilor implicati in punerea in funct. a bunului). + chelt. estimate cu dezmembrarea si refacerea zonei ce sunt recunoscute ca provizion - reduceri com. (daca sunt pe factura initiala) Costul de productie = cost de achiz. al mat. prime si mat. consumabile + alte chelt. directe + costurile indirecte de prod. imputate in mod rational + rebuturi si alte caderi tehnice in limite normal admise. 2) Chelt. ulterioare: a) chelt. cu reparatiile menite sa aduca bunul al parametrii initiali, fara sa-i depaseasca (se contab. pe seama contului de profit si pierdere) b) chelt. cu modernizarile sau inlocuirile de piese care conduc la cresterea parametrilor activului peste cei avuti initiali (se contab. pe seama conturilor din clasa 2) Ex. 1: O intreprindere efectueaza prin intermediul unui tert modernizarea unui utilaj in val. de 1.000 lei, care duce la cresterea capac. de prod. cu 20% si la scaderea cons. de energ. cu 10%. Se cere: inregistrarea receptiei lucrarilor. % = 404 1.240 213 1.000 4426 240 Ex. 2: In anul N, o soc. achiz. o linie tehnologica pt. extractia titeiului. Chelt. legate de achiz. sunt: - pret de cumparare 50.000 - chelt. cu proiectul de amplasare 5.000 - taxe vamale 10.000 - chelt. cu montarea 14.000 - chelt. cu reclama 25.000 - chelt. cu dob. la linia de credit 16.000 Inainte de inceperea activitatii se inlocuieste o piesa in val. de 11.000 lei, inlocuire care conduce la cresterea capac. de prod. cu 30% si scaderea cons. de energ. cu 20%. Nefunctionand la parametrii initiali, se inlocuieste o piesa in val. de 10.000 lei, chelt. cu montarea 3.000. Determinati costul de achiz. si formula ctb. privind achiz. Costul de achiz. = 50.000 pretul + 5.000 proiect +10.000 taxe vamale +14.000 montarea + 11.000 modernizarea = 90.000 213 = % 90.000 404 80.000 446 10.000

Inlocuirea piesei: 602 Inreg. chelt. de montaj:

= 302 628 sau 611

10.000 = 401

3.000

3) Metode de amortizare: a) amort. liniara b) amort. accelerata c) amort. degresiva (AD1) a) Amort. liniara = Val. amortizabila/Nr. de ani b) Amort. acc.: - 50% din val. amortiz. (in primul an) - pt. nr. de ani ramasi se trece la amort. liniara Obs.: Pt. amort. liniara, daca bunul este pus in functiune in cursul lunii (dupa data de 15), amortiz. se calculeaza incepand cu luna imediat urmatoare. c) Amort. degres.: Etape: 1) Determinam cota de amort. liniara: 100%/Nr. de ani 2) Determinam cota de amort. degres.: Cota de amort. liniara x K K: - 1,5 daca bunul este utilizat intre 1 si 5 ani - 2 daca bunul este utilizat intre 5 si 10 ani - 2,5 daca bunul este utilizat peste 10 ani 3) In fiecare an calculam atat amort. liniara cat si amort. degresiva. Cele 2 valori se compara si se retine val. cea mai mare, pana cand amort. liniara este egala sau depaseste ca val. amort. degres. Incepand din acest moment, pt. nr. de ani ramasi se trece la amort. liniara. Obs.: Val. amortizabila inseamna: Val. de intrare - Val. reziduala Val. reziduala reprez. pretul de vanzare estimat a se obtine din vz. bunului la sf. durate de utilizare. Ex.: O soc. achiz. in anul N un utilaj la pretul de 70.000, amortizat in 5 ani. Utilajul este pus in functiune pe data de 17.05.N si este amortizat degresiv. Val. rez. estimata la sf. duratei de viata este de 15.000 lei. Nr. de Val. Chelt. cu amort. Val. ramasa de ani amortizabila amortizat 31.12.N 31.12.N+1 31.12.N+2 31.12.N+3 31.12.N+4 31.12N+5 Val. amort. = Val. intrare - Val. rez. = 70.000 - 15.000 = 55.000 Cota de amort. liniara: 100%/5 ani = 20%/an 31.12.N 55.000 7 x =6.417 Amort. lin. =
5 a ni 12

55.000. 45.375

9.625

45.375

Amort. degres. = 30% x 55.000 x 7/12 = 9.625 Amort. degres. > Amort. lin. => Amort. degres. 4) Reevaluari Exista doua metode de reevaluare: - met. reev. val. nete presupune: a) anularea amort. cumulate b) inreg. dif. din reev. - met. reev. val. brute si a amort. cumulate. Se calculeaza un indice din reevaluare.

Valoare justa Valoare neta

Cu acest indice se reev. atat val. bruta cat si amort. cumulata. val. bruta 100.000 - amort. cumulata 30.000 Val. neta 70.000 Val. justa 150.000 Dif. pozitiva 80.000 Var. 1: - met. reev. val. nete a) 281 = 212 30.000 b) 212 = 105 80.000 Var. 2: - met. reev. val. brute Ex.:
V a l o a r e j u s t a 150.000 = =2,1428 V al oa r e ne t a 70.000

Val. bruta reev. = Val. bruta x Indice = 100.000 x 2,1428 = 214.285

0

- Amort. cum. neta = 30.000 x 2,1428 = 64.285 Val. neta 150.000 212 = % 114.285 (VB - VB )
1 0

281 105

34.285 80.000

Curs Contabilitate 09.10.2010 5) Reevaluari succesive: Reguli: a) daca prima reevaluare este poz., atunci ea se va contab. in creditul ct. 105 b) daca a doua reev. este neg., atunci se va debita ct. 105 cu minimul dintre soldul sau si val. descresterii, iar ceea ce ramane se va trece pe chelt. (ct. 681) c) daca a treia reev. este poz., mai intai se anuleaza chelt. prin recunoasterea unui venit (ct. 781) iar ceea ce ramane se va trece in creditul ct. 105. Ex.: O soc. com. detine un mij. de tr. evaluat la intrare in anul N la val. de 100.000, avand durata de viata utila 10 ani, metoda de amort. liniara. La sf. anului 3 de funct. are loc prima reev., val. justa 87.500. A doua reev. are loc la 2 ani de la prima, val. justa 40.000. A treia reev. are loc dupa 3 ani de la a doua, val. justa 28.000. Se cere: inreg. in contab. a reev. utilizand met. reev. val. nete. Nr. de Val. amort. Chelt. cu amort. ani 1 2 3 4 5 6 7 8 100.000 90.000 80.000 87.500 75.000 45.000 32.000 24.000 10.000 10.000 10.000 12.500 12.500 8.000 8.000 8.000 Val. ramasa 90.000 80.000 70.000/87.500 75.000 62.500/40.000 32.000 24.000 16.000/28.000

9 10

28.000

14.000

14.000

14.000 14.000 0 Sf. anului 3: val. bruta 100.000 - amort. cumulata 30.000 Val. neta 70.000 Val. justa 87.500 => Dif. pozitiva 17.500 a) anularea amort. cumulate 281 = 213 30.000 b) inreg. dif. din reev. 213 = 105 17.500 Sf. anului 4: Recalcularea amort.: Amort. = 87.500/7 ani = 12.500 Sf. anului 5: val. bruta 87.500 - amort. cum 25.000 Val. neta 62.500 Val. justa 40.000 => Dif. negativa 22.500 a) anularea amort. cumulate 281 = 213 25.000 b) inreg. dif. din reev. % = 213 22.500 105 17.500 681 5.000 Sf. anului 6: Recalc. amort.: 40.000/5 ani = 8.000 Sf. anului 8: val. bruta 40.000 - amort. cum. 24.000 Val. neta 16.000 Val. justa 28.000 => Dif. pozitiva 12.000 a) anularea amort. cum 281 = 213 24.000 b) inreg. dif. din reev. 213 = % 12.000 781 5.000 105 7.000 Sf. anului 9: Recalc. amort.: 28.000/2 ani = 14.000

6) Deprecierea O pierdere din deprecieri trebuie recunoscuta ori de cate ori val. contabila depaseste val. recuperabila (val. justa). Ex.: Soc. Alfa SA detine un teren cu o val. contabila de 100.000 lei. La sf. anului N, terenul este evaluat la val. justa de 90.000. La sf. anului N+1, terenul este evaluat la val. justa de 95.000. Se cere: inreg. contab. deprecierea. Sf. anului N

 val. bruta 100.000 val. justa 90.000 Daca val. cont. > Val. justa => depreciere de 10.000 Obs.: Pt. inreg. in contab. a deprecierilor, putem opta pt. una din variantele: a) daca deprecierea este reversibila, atunci constituim AJUSTARI 68x = 29x b) daca deprecierea este ireversibila, atunci diminuam val. activului 68x = 21x Constituim ajustari: 6813 = 2911 10.000 Sf. anului N+1 val. bruta 90.000 val. justa 95.000 Val. justa > val. bruta => apreciere de 5.000 ajustare existenta 10.000 ajustare necesara 5.000 Anulam deprecierea existanta de 5.000 2911 = 7813 5.000 a) prin vanzare b) prin casare Ex. 1: O soc. detine o cladire achiz. cu 500.000, amortizata pt. o val. de 350.000, pe care o da spre vanzare la pretul de 230.000. Inregistrati scoaterea din evid. a cladirii. a) Vanzarea propriu-zisa 461 = % 285.200 7583 230.000 4427 55.200 b) scoaterea din evid val. bruta 500.000 - amort. cum. 350.000 Val. ramasa de amort. 150.000 % = 212 500.000 6583 150.000 281 350.000 Ex. 2: O soc. achiz. o constructie la pretul de 40.000, pusa in funct. pe data de 17.04.N si amort. degresiv in 5 ani. La sf. anului 2 aceasta este casata, chelt. cu casarea 5.000, val. recuperate din casare 6.000 Nr. de Val. amort. Chelt. cu amort. Val. ramasa de ani amort. N 40.000 8.000 32.000 N+1 32.000 9.600 22.400 Cota de amort. lin.: 100%/5 ani = 20% Cota de amort. degres.: 20% x 1,5 = 30% La sf. anului N
Amort.lin. = 40.000 8 x =5.333 5 ani 12

7) Evaluarea la iesire:

Am. degres. = 40.000 x 30% x 8/12 = 8.000 Amort. degres. > Amort. lin. => Amort. degres. 8.000
Amort.lin. = 32.000 x 12 luni = 7.385 52 luni

Amort. degres. = 32.000 x 30% = 9.600 Amort. degres. > Amort. lin. => Amort. degres. 9.600 val. bruta 40.000 - amort. cum. 17.600 Val. ramasa de amort. 22.400 a) Inreg. chelt. cu procesul de casare 658 = 421 5.000 sau 641 = 421 5.000 b) Inreg. val. materiale recuperate din procesul de casare 302 = 758 6.200 c) Scoaterea din evid. % = 212 40.000 281 17.600 6583 22.400 B. Imobilizari financiare 1) Titluri de participare: a) contab.titlurilor de val. achiz. trebuie sa tina cont: - de val. eliberata achitata imediat (ct. 5121) - de partea eliberata achitata ulterior (ct. 404) - de partea neeliberata ce urmeaza a fi platita emitentului (ct. 269) Ex.: Soc. Alfa SA achiz. titluri imobilizate in val. de 40.000, eliberate in proportie de 90% si achitate prin banca pt. 20.000 40.000: - a) parte eliberate: 90% x 40.000 = 36.000 - b) parte neeliberata: 10% x 40.000 = 4.000 - cu achit. imediata: 20.000 - cu achit. ulterioara: 16.000 263 = % 40.000 5121 20.000 404 16.000 269 4.000 La efectuare varsamintelor: 269 = 5121 40.000 b) veniturile pt. titlurile de valoare incasate reprez. dividende (ct. 761) Ex.: O soc. com. are de incasat dividende in val. de 10.000, din care a incasat 6.000. % = 761 10.000 5121 6.000 267 4.000 c) cedarea titlurilor de valoare Ex.: O soc. com. vinde titluri de val. la un pret de vanzare de 45.000 si plateste un comision de 900 lei. Titlurile au fost achiz. cu 40.000 Obs.: Achiz. si vanzarea tit. de val. nu este purtatoare de TVA! Vanzare titlurilor 461 = 7641 45.000 Desc. gestiunii 6641 = 263 40.000 Incasarea % = 461 45.000 5121 44.100 622 900

Ex.: O soc. com. achiz. 1.000 de titluri de participare cu 10 lei/titlu, din care eliberate 30%, restul peste 5 ani. Titlurile de val. sunt cesionate inainte de achitarea totala, pretul de cesiune 11.000 lei, cu incasare directa prin contul curent. Cesiunea se realizeaza prin intermediul unei banci care percepe un comision de 2% din val. tranzactiei, achitata prin contul curent. 10.000: - parte eliberate: 30% x 10.000 = 3.000 - parte neeliberata: 70% x 10.000 = 7.000 a) Achiz. 263 = % 10.000 404 3.000 269 7.000 b) Plata titlurilor 404 = 5121 3.000 c) cesiune inainte de termen pret de vanzare 11.000 - parte neeliberata 7.000 Partea incasata 4.000 % = 7641 11.000 5121 4.000 269 7.000 d) Scoaterea din evid. 6641 = 263 10.000 e) Inreg. comis. bancar 627 = 5121 220 (2% x 11.000) 2. Creante imobilizate Ex.: Soc. Alfa SA acorda soc. Beta un imprumut de 108.000 pe data de 20.08.N, durata 5 ani, dobanda 10%, rambursat in 5 transe egale la sf. fiecarui serviciu cand se achit. si dobanda. a) 20.08.N - acordare imprumut 2675 = 5121 108.000 b) 31.12.N - inreg. dobanda (20.08.N - 31.12.N: 130 zile) 2676 = 766 3.900 (10% x 108.000 x 130 zile/360) c) 20.08.N+1 - inreg. dif. de dob. (01.01.N+1 - 20.08.N+1: 230 zile) 2676 = 766 6.900 (10% x 108.000 x 230 zile/360) - inreg. incasarii dob. 5121 = 2676 10.800 d) 20.08.N+1 - incasarea primei transe de imprumut 5121 = 2675 21.600 (108.000/5 ani) e) 31.12.N+1 - inreg. dob. pe 130 zile 2676 = 766 3.120 (108.000 - 21.600) x 10% x 130 zile/360) Contabilitate de gestiune Probleme din cartea CECCAR 2010: de la 233 la 284. Formule: - Pct. de echilibru: Chelt. fixe/ Marja cost. variabile (MCV) - MCV: Pret vanzare - Chelt. variabile - Factorul de acoperire = MCV x 100
Pret vz. Cifra de af. cifra de af. la prag x 100 cifra de af.

Coef.de siguranta KS =

- Indicatorul de siguranta (IS) = Cifra de af. - Cifra de af. la prag Pct. de echil. reprez. acel nivel de activitate la care chelt. sunt egale cu ven., iar rezultatul este 0. Factorul de acoperire reprez. rentabilitatea potentiala. Cu cat fact. de acop. este mai mare, cu ata contributia produsului respectiv la realizarea profitului este mai mare. Fact. de acop. sta la baza fundamentarii deciziei privind lansarea in fabricatia unor produse, mentinerea in fabricatie sau scoaterea din fabric. a unor prod. KS exprima in cifre relative cu cat pot sa scada vanzarile astfel incat entitatea sa ajunga la pct. de echil. (sa nu intre in zona pierderilor). Indicatorul de siguranta exprima in val. absolute cu cat pot sa scada vanzarile a.i. intreprinderea sa aj. la pct. de echil.