Tema proiectului:

Sa se efectueze calculul termic si organologic pentru un M.A.S cu 4

cilindri in linie in 4 timpi cu aspiratie normala racit cu lichid destinat
tractiunii rutiere si avand:
n 6000 :=
rot
min
P
e
33 := kw
D 70 := mm
S 62 := mm
9.4 := unde, n- turatia motorului
P
e
- puterea motorului
D - diametrul cilindrului
S - cursa pistonului
- raportul de comprimare
1.Parametrii geometrici ai motorului
[l] - cilindreea unitara
V
s
D
2

4
S 10
6 ( )
:=
V
s
0.239 = [l]
V
t
4 V
s
:= [l]
V
t
0.954 = [l] -cilindreea totala
V
ca
V
s
1 ( )
:= - volum camera de ardere [l]
V
ca
0.028 = [l]
V
a
V
ca
V
s
+ :=
V
a
0.267 = -volum total [l]
V
a
V
ca
9.4 =

pm
S n
30
10
3 ( )
:=
m/s -viteza medie a pistonului
2.Calculul termic
p
0
1 := [bar] -presiunea normala
T
0
298 := [k] -temperatura normala
p
r
1.15 p
0
:= -presiunea gazelor reziduale
p
r
1.15 = [bar]
T
r
1000 := [k] -temperatura gazelor reziduale

r
0.06 := -coeficientul gazelor reziduale
p
a
0.15 p
0
0.15 = := [bar]
T 10 := [k]
Admisie:
p
a
p
0
p
a
:= T
a
T
0
T +
r
T
r
+
1
r
+
:= [k] <= 370 [k]
p
a
0.85 =
[bar]
T
a
347.17 = [k]
unde p
a
- presiunea la sfarsitul admisiei
T
a
- temperatura la sfarsitul admisiei
Compr imare:
n
c
1.35 := -coeficient politropic pentru
comprimare
p
c
p
a

n
c
:=
p
c
17.504 = [bar] - presiunea la sfarsitul comprimarii
T
c
T
a

n
c
1
:=
T
c
760.566 = [k] - temperatura la sfarsitul comprimarii
Arder e:
Ipoteze fundamentale de calcul:
- capacitatile calorice specifice depind numai de timp
- arderea se desfasoara dupa evolutii simple
(izobare,izocore,izoterme)
- pentru M.A.S - izocor
- compozitia fluidului motor la sfarsitul arderii depinde de
coeficientul
de exces de aer ""
-pentru >=1 produsele de aer sunt: - CO2
- H20
-O2
-N2
- -pentru <=1 produsele de aer sunt: - N
- CO2
-CO
-H2O
-H2
adoptam <=1
0.95 :=
Cantitatea teoretica de aer L0[kmol] S 0 :=
M
T
115 :=
H 0.142 :=
H
i
10500 :=
O 0.004 :=
C 0.854 :=
L
0
1
0.21
C
12
H
4
+
O S ( )
32

(
(

:=
MT - masa moleculara [kg/kmol]
L
0
0.507 =
Hi - puterea calorica inferioara a combustibilului
[kcal/kg]
M1 - nr de kmoli de amestec proaspat ce participa la reactie
M
1
L
0

1
M
T
+ :=
M
1
0.491 = [kmol/kg comb]
M2 - nr de kmoli de produse rezultate din ardere
k 0.45 :=
M
CO2
C
12
2
1
1 k +
0.21 L
0
0.064 = :=
M
H2O
H
2
2 k
1
1 k +
0.21 L
0
0.068 = :=
M
N2
0.79 L
0
0.381 = :=
M
CO
2
1
1 k +
0.21 L
0
0.007 = :=
M
H2
2 k
1
1 k +
0.21 L
0
0.003 = := M
O2
0.21 L
0
1 ( ) 0.005 = :=
M
2
C
12
H
2
+ 0.79 L
0
+ :=
M
2
0.523 = [kmol/kg comb]
Coeficientul variatiei molare a amestecului proaspat, 0

0
M
2
M
1
1.066 = :=
Coeficientul variatiei molare a amestecului real, R
r - coeficientul gazelor reziduale

R

0

r
+
1
r
+
1.062 = :=

r
0.06 =
Caldura molara medie la volum constant a amestecului de lucru
inainte de ardere
de la T0=298 pana la Tc
mCv' ( ) 4.7 0.6 T
c
10
3 ( )
+ 5.156 = :=
Caldura molara medie la volum constant a produselor de ardere
- de la T0=298 pana la Tz
T
z
2500 := [k]
mCv
CO2
9.2 0.8 10
3 ( )
T
z
+ 11.2 = :=
mCv
H2O
5.7 1.2 10
3 ( )
T
z
+ 8.7 = :=
mCv
H2
4.4 0.5 10
3 ( )
T
z
+ 5.65 = :=
mCv
N2
5.1 0.4 10
3 ( )
T
z
+ 6.1 = :=
mCv
CO
5 0.5 10
3 ( )
T
z
+ 6.25 = :=
mCv'' ( )
1
M
2
M
CO2
mCv
CO2
( )
M
H2O
mCv
H2O
( )
+
M
H2
mCv
H2
M
N2
mCv
N2
( )
+ M
CO
mCv
CO
( )
+ +
...

(
(

7.058 = :=
Caldura molara medie la presiune constanta a produselor de ardere
mCp'' 1.985 mCv'' + 9.043 = := kcal/kmol.K
Se defineste coeficientul de utilizare a caldurii pentru perioada
arderii,
z
, ca raportul dintre cantitatea de caldura folosita pentru
cresterea energiei interne a fluidului si efectuarea de lucru mecanic in
perioada de la inceputul arderii si pana la sfarsitul ei in punctul z, si
puterea calorifica inferioara combustibilului
adopt

z
0.85 :=
Calculul puterii calorice superioare combustibilului
H
s
8100 C 30000 H + 11177.4 = := [kcal/kg comb]
Calculul temperaturii Tz la sfarsitul arderii
T
z

z
H
i
28560 1 ( ) L
0

L
0

1
M
T
+
|

\
|
|
.
1
r
+
( )

mCv' T
c
298
( )
+

R
mCv''
298 + :=
T
z
2747.439 = [k]
Calculul presiunii pz la sfarsitul arderii

R
T
z
T
c
:=
p
z
p
c
:= raportul de crestere a presiunii
3.836 =
p
z
67.153 = [bar]
Calculul procesului de destindere
-este evaluata printr-o evolutie politropica, cu exponent politropic, notat m
d
adopt m
d
1.25 :=
Relatia de calcul pentru presiunea si temperatura la sfarsitul cursei
de destindere
T
d
T
z

m
d
1
:=
p
d
p
z

m
d
:=
p
d
4.08 = [bar] T
d
1569.084 = [k]
Cunoscand presiunea si temperatura gazelor la sfarsitul cursei de
destindere ,p
d
si T
d
se poate verifica temperatura gazelor reziduale. Se
admite ca destinderea de la presiunea p
d
la presiunea p
r
este o evolutie
politropica cu exponentul constant 1.5. Se obtine:
T
ra
T
r
1000 = := [k] - temperatura gazelor reziduale adoptate
T
r
T
d
3
p
d
p
r
:=
T
rc
T
r
1028.791 = := [k] - temperatura gazelor reziduale
calculate
T
T
rc
T
ra

T
rc
100 :=
T 2.798 = %
Trasarea diagramei indicate
Diagrama indicata a motorului cu ardere interna se construieste pe
baza calculului proceselor de lucru. Se traseaza mai intai diagram
nerotunjita, apoi se rotunjeste in raport cu cotele de reglaj ce se adopta.
Trasarea se face in coordinate p V. Se allege o scara a presiunilor si o
scara a volumelor.
In ceea ce priveste politropele de destindere si comprimare,
deoarece in abscisa apare si cursa pistonului, se traseaza variatia
presiunilor in functie de cursa pistonului
grad

180
:=
180 190 , 540 .. :=
' 0.25 :=
S 62 :=
x ( ) S
1 cos grad ( )
2
'
4
+
'
4
cos grad ( ) cos grad ( ) ( )

(
(

:=
pcx - presiunea corespunzatoare deplasarii x a pistonului in timpul cursei
de comprimare
pdx - presiunea corespunzatoare deplasarii x a pistonului in timpul curse
de destindere
Pa - presiunea la sfarsitul cursei de admisie
Pz - presiunea teoretica la sfarsitul procesului de ardere
X - cursa pistonului, masurata din P.M.I
- unghiul de rotatie al arborelui cotit, considerat zero la inceputul ciclulu
motor.
' - raportul dintre lungimea bielei si lungimea bratului arborelui cotit
s - inaltimea cilindrului de diametru D (alezajul) si acelasi volum cu came
de ardere
In timpul unui ciclu de functionare, arborele cotit efectueaza doua rotatii
complete, deci unghiul variaza intre 0 si 720 grade.
m
c
n
c
:=
s
S
1
7.381 = := k
1
p
a
S s + ( )
m
c
260.072 = :=
k
2
p
z
s
m
d
816.969 = :=

1
180 190 , 360 .. :=
p
cx

1
( )
k
1
x
1
( )
s +
( )
m
c
:=

2
360 370 , 540 .. :=
p
dx

2
( )
k
2
x
2
( )
s +
( )
m
d
:=
V ( ) V
ca
x ( )
D
2
4
|

\
|
|
.
10
6 ( )
+ :=

3
0 10 , 180 .. :=
p
a1

3
( )
p
a
:=

4
540 550 , 720 .. :=
p
c
17.504 = p
z
67.153 =
b 17.504 18 , p
z
.. :=
z b ( ) V
ca
:=
x
r

4
( )
0.16 :=
00.015 0.030.045 0.060.075 0.090.105 0.120.135 0.15 0.165 0.180.195 0.210.225 0.240.255 0.270.2850.3
0
3.5
7
10.5
14
17.5
21
24.5
28
31.5
35
38.5
42
45.5
49
52.5
56
59.5
63
66.5
70
p
a1

3
( )
p
cx

1
( )
p
dx

2
( )
V
3
( )
V
1
( )
, V
2
( )
,
Calculul parametrilor indicati si efectivi
p
i
- presiunea medie indicata pe ciclul p
i
n
d
1.25 :=
p'
i
p
c
1

n
d
1
1
1

n
d
1

\
|
|
.

1
n
c
1
1
1

n
c
1

\
|
|
.

(
(

(
(
(

:= [bar]
p'
i
10.479 =

0
0.8 :=
p
i

0
p
a
p
r

( )
0.24 = :=

r
- coeficient de rotunjire
adopt

r
0.95 :=
p
i

r
p'
i
p
i
+ :=
p
i
9.715 = bar
Puterea indicata N
i
4 := numarul de timpi
N
i
p
i
V
t
n
225
:=
N
i
61.814 = [cp]
Randamentul indicat
i

L
i
14230 := calculat din grafic
H
i
43500 :=

i
L
i
H
i
:=

i
0.327 =
Consumul specific indicat g
i
R 29.27 :=

0
p
0
R T
0

\
|
|
.
10
4
:=
m
a
28.95 :=

v
0.9 :=
L
og
m
a
L
0
:=
g
i
27000

0

v

L
og
p
i

:=
g
i
205.522 =
[g/CP h]
Presiunea medie efectiva p
e
`

este o presiune conventionala, constanta
ca marime care actionand asupra pistonului, in timpul cursei de detenta
ar produce un lucru mecanic egal cu lucrul mecanic efectiv al motorului

m
0.9 := randamentul mecanic
p
e

m
p
i
:=
p
e
8.743 = [bar]
Puterea efectiva N
e,
este puterea transmisa de arborele motor
consumatorului
N
e
V
t
p
e
n
900
:=
N
e
55.632 = [CP]
Consumul specific efectiv g
e
g
e
g
i

m
:=
g
e
228.357 = [g/CP h]
Consumul orar de combustibil G
t
G
t
N
e
g
e

1000
:=
G
t
12.704 = [kg/h]
Puterea litrica N
l
N
l
N
e
V
t
:=
N
l
58.289 = [CP/l]
Trasarea caracteristicii de turatie la sarcina totala
Caracteristica de turatie la sarcina totala delimiteaza toate
regimurile posibile de exploatare ale motorului, si este necesara pentru
efectuarea calculelor de tractiune si pentru estimarea performantelor
dinamice ale unui autovehicul aflat in stadiul de proiectare.
Caracteristica de turatie la sarcina totala reprezinta dependenta
in functie de turatie a puterii efective P
e
momentului motor efectiv M
.e
,
consumului specific efectiv de combustibil g
e
si a consumului orar de
combustibil C
h
in conditiile mentinerii in pozitia deschiderii maxime a
clapetei de acceleratie (la MAS), sau a organului de reglaj al debitului
ciclic de combustibil (la MAC).
Pentru trasarea acestor variatii, se pot utiliza urmatoarele relatii
empirice:
n
x
1000 1100 , 6600 .. := a
1
1 := a
2
1 :=
P
ex
n
x
( )
P
e
a
1
n
x
n
a
2
n
x
n
|

\
|
|
.
2
+
n
x
n
|

\
|
|
.
3

(
(
(

:=
M
ex
n
x
( )
3 10
4
P
ex
n
x
( )

n
x

:=
g
ex
n
x
( )
g
e
1.2 1.2
n
x
n

n
x
n
|

\
|
|
.
2
+

(
(
(

:=
C
hx
n
x
( )
P
ex
n
x
( )
g
ex
n
x
( )

1000
:=
n
x
1000
1100
1200
1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
...
= P
ex
n
x
( )
6.264
6.956
7.656
8.364
9.077
9.797
10.521
11.249
11.979
12.711
13.444
14.178
14.91
15.64
16.368
...
= M
ex
n
x
( )
59.816
60.385
60.925
61.435
61.917
62.369
62.792
63.186
63.551
63.886
64.192
64.47
64.718
64.937
65.126
...
= g
ex
n
x
( )
234.7
231.465
228.357
225.376
222.521
219.794
217.193
214.719
212.372
210.152
208.059
206.092
204.253
202.54
200.954
...
= C
hx
n
x
( )
1.47
1.61
1.748
1.885
2.02
2.153
2.285
2.415
2.544
2.671
2.797
2.922
3.045
3.168
3.289
...
=
0 2 10
3
4 10
3
6 10
3

0
10
20
30
P
ex
n
x
( )
M
ex
n
x
( )
2.62
g
ex
n
x
( )
20
C
hx
n
x
( )
3
n
x
Dimensionarea pistonului
D 70 := [mm]
6.3 := [mm]
L 70 := [mm]
H
c
37 := [mm]
L
m
49 := [mm]
d
u
28 := [mm]
B 24.5 := [mm]
s 4.9 := [mm]
a 2.94 := [mm]
a 0.8 := [mm]
D
i
52.72 := [mm]
H
1
5.6 := [mm]
h 2 := [mm]
H
2
2.8 := [mm]
d 17.5 := [mm]
d
i
45.5 := [mm]
l 59.5 := [mm]
Verificarea pistonului la solicitari
Verificarea capului pistonului la solicitari termice
R
i
0.5 D
i
:=
R
i
26.36 = [mm]
q - densitatea fluxului total de caldura
0.05 := piston racit mediu
i 4 := -cilindri
H
i
43929.5 := [kJ/kg]
g
e
300 := [g/kWh]
q
10
6
P
e
H
i
g
e

i R
i
2
3.6 10
3

:=
q 691764.518 = [W/m
2
]
q
r
0.6 q :=
q
r
415058.711 =
q
a
q q
r
:=
q
a
276705.807 =
A. Pistonul neracit
155 := -conductivitatea terminca a
materialului
T
r
10
3
q
r
R
i
2

4
:=
T
r
73.836 = [K]
B.Pistonul racit mediu
T
a
10
3
q
a

:=
T
a
11.247 = [K]
Calculul eforturilor unitare termice pentru capul pistonului
simplu rezemat
A.Varianta pistonului neracit
Eforturile unitare termice pe directie radiala,
r
si pe directie
tangentiala
t
, nu se modifica pe directie axiala si se calculeaza:

p
21 10
6
:= - Coeficient de dilatare la 293-473 K
E 7.5 10
4
:= - modulul de elasticitate
r
S
2
31 = := [mm]

r

p
E
4
T
r
1
r
2
R
i
2

\
|
|
|
.
:=

r
11.136 = MPa

t

p
E
4
T
r
3
r
2
R
i
2
1
|

\
|
|
|
.
:=

t
91.554 = MPa
B.Varianta pistonului racit mediu
- apar eforturi termice si in directie axiala
- coeficientul contractiei transversale al materialului capulu
pistonului
0.35 :=

rz

p
E
2 1 ( )
T
a
:=

rz
13.626 = MPa

tz

p
E
2 1 ( )
T
a
:=

tz
13.626 =
MPa

rs

r

rz
+ 2.49 = := MPa

ts

t

tz
+ 105.179 = := MPa
C.Varianta racirii intense
- eforturile unitare nu se modifica in directie radiala, intrucat T
r
= 0

ra

p
E
2 1 ( )
T
a
13.626 = :=

ta

p
E
2 1 ( )
T
a
13.626 = := MPa
Calculul eforturilor unitare termice pentru capul pistonului
incastrat
A.Varianta pistonului neracit
R
D
2
35 = := mm
k

R R
i
+
R
2
R
i
2
+
R
2
R
i
2

+
|

\
|
|
|
.
1.675 = :=
p

p
E T
r

2 1 k + ( )
:=
p 25.013 = [MPa]

ri

r
p + :=

ri
36.149 = MPa

ti

t
p + :=

ti
116.566 = MPa
B.Varianta racirii medii
Fibra exterioara Fibra interioara

rz

p
E
2
T
a
8.857 = := MPa

rz

p
E
2
T
a
8.857 = :=
MPa

ts

ti

tz
+ 130.192 = := MPa

rs

ri

rz
+ 27.292 = := MPa
Fibra exterioara Fibra interioara

rz

p
E
2 1 ( )
T
a
13.626 = := MPa

tz

p
E
2 1 ( )
T
a
13.626 = := MPa

rs

ri

rz
+ 49.774 = :=
ts

ti

tz
+ 102.94 = := MPa
MPa
C. Varianta racirii intense
- pe fibra exterioara

ra
0.75

p
E
1
T
a
20.439 = := MPa

ta

ra
20.439 = := MPa
-pe fibra interioara

ra
0.25

p
E
1
T
a
6.813 = := MPa

ta

ra
6.813 = := MPa
Calculul efortului unitar rezultant
2.7 := - masa specifica a materialului capului
j
max
R
n
30
|

\
|
|
.
2
1 ' + ( ) 10
3
:=
j
max
17271.808 = [m/s
2
] - acceleratia maxima a pistonului
j
z
j
max
500 16771.808 = := [m/s
2
] - acceleratia pistonului in
momentul atingerii presiunii
maxime

1
6.3 := [mm] - grosimea capului pistonului in centru
5.6 := [mm] - grosimea capului pistonului la periferia sa
Relatii de calcul

r1max
T
r

p
E 3 k + ( )
4 1 k + ( )

(
(

p
E
2
T
a

3 1 + ( ) R
i
2

8
2

p
a
10
p
0
10

|

\
:=

r1max
59.479 =

r1min
T
r

p
E 3 k + ( )
4 1 k + ( )

(
(

p
E
2
T
a

3 1 + ( ) R
i
2

8
2

p
z
10
p
0
10

|

\
:=

r1min
133.947 =

r2max
T
r

p
E 3 k + ( )
4 1 k + ( )

(
(

p
E
2
T
a
+
3 1 + ( ) R
i
2

8
2

p
z
10
p
0
10

|

\
+ :=

r2max
25.775 =

r2min
T
r

p
E 3 k + ( )
4 1 k + ( )

(
(

p
E
2
T
a
+
3 1 + ( ) R
i
2

8
2

p
a
10
p
0
10

|

\
+ :=

r2min
48.693 =

r3max
T
r

p
E
2 1 k + ( )

(
(

p
E
2 1 ( )
T
a

3R
i
2
4
2

p
z
10
p
0
10

1
j
z
10

\
+ :=

r3max
66.553 =

r3min
T
r

p
E
2 1 k + ( )

(
(

p
E
2 1 ( )
T
a

3R
i
2
4
2

p
a
10
p
0
10

1
j
max
1
|

\
+ :=

r3min
43.77 =

r4max
T
r

p
E
2 1 k + ( )

(
(

p
E
2 1 ( )
T
a
+
3R
i
2
4
2

p
a
10
p
0
10

1
j
max

|

\
:=

r4max
6.255 =

r4min
T
r

p
E
2 1 k + ( )

(
(

p
E
2 1 ( )
T
a
+
3R
i
2
4
2

p
z
10
p
0
10

1
j
z
10

\
:=

r4min
116.578 =

t3max
T
r

p
E k ( )
2 1 k + ( )

p
E
2 1 ( )
T
a

(
(

3R
i
2

4
2

p
z
10
p
0
10

1
j
z
10
|

\
+ :=

t3max
56.324 =

t3min
T
r

p
E k ( )
2 1 k + ( )

p
E
2 1 ( )
T
a

(
(

3R
i
2

4
2

p
a
10
p
0
10

1
j
max

|

\
+ :=

t3min
17.711 =

t4max
T
r

p
E k ( )
2 1 k + ( )

p
E
2 1 ( )
T
a
+

(
(

3R
i
2

4
2

p
a
10
p
0
10

1
j
ma

|

\
:=

t4max
48.555 =

t4min
T
r

p
E k ( )
2 1 k + ( )

p
E
2 1 ( )
T
a
+

(
(

3R
i
2

4
2

p
z
10
p
0
10

1
j
z

|

\
:=

t4min
9.942 =
Adoptare material pentru piston
Marca aliajului: - eutectic

c
200 := MPa - limita de curgere

1
100 := MPa - rezistenta la oboseala la incovoiere,ciclu
alternant simetric

0
180 := MPa - rezistenta la oboseala la incovoiere,
ciclu pulsant

2
1

0

0
:= 1 := - coeficient de concentrare
a tensiunilor
0.111 =
1 := - coeficient dimensional
0.9 := - coeficient de calitate
a suprafetelor
z

c

1

1

:=
z 0.778 =

v
- amplitudinea eforturilor

m
- efortul mediu

v1

r1max

r1min

2
37.234 = := MPa

m1

r1max

r1min
+
2
96.713 = := MPa

v1

m1
0.385 = < z
c

- coeficient de siguranta
c
1

c

\
|
|
.

v1

m1
+
:=
c
1
6.531 =

v2

r2max

r2min

2
37.234 = := MPa

m2

r2max

r2min
+
2
11.459 = := MPa

v2

m2
3.249 =
c
2

c

\
|
|
.

v2

m2
+
:=
c
2
4.988 =

v3

r3max

r3min

2
55.161 = := MPa

m3

r3max

r3min
+
2
11.391 = := MPa

v3

m3
4.842 =
c
3

c

\
|
|
.

v3

m3
+
:=
c
3
3.197 =

v4

r4max

r4min

2
55.161 = := MPa

m4

r4max

r4min
+
2
61.417 = := MPa

v4

m4
0.898 =
c
4

c

\
|
|
.

v4

m4
+
:=
c
4
3.672 =

v5

t3max

t3min

2
19.306 = := MPa

m5

t3max

t3min
+
2
37.018 = := MPa

v5

m5
0.522 =
c
5

c

\
|
|
.

v5

m5
+
:=
c
5
7.823 =

v6

t4max

t4min

2
19.306 = := MPa

m6

t4max

t4min
+
2
29.249 = := MPa

v6

m6
0.66 =
c
6

c

\
|
|
.

v6

m6
+
:=
c
6
8.097 =
Verificarea regiunii port-segmenti
Solicitarile periculoase apar in primul umar de segment si in
sectiunea transversal prin capul pistonului, la nivelul canalului pentru
segmental de ungere, unde se evidentiaza zona slabita din cauza gaurilo
sau taieturilor practicate contra pompajului, sau pentru impiedicarea
conductiei caldurii catre manta
Eforturile unitare maxime de incovoiere si forfecare se determina cu
relatiile:

umax
2.7
p
z
10
D a a ( ) a a + ( )
2

D 2 a 2 a ( ) H
2
2

:=

umax
34.284 =
[MPa]

umax
0.9
p
z
10
D a a ( ) a a + ( )
D 2 a 2 a ( ) H
2

:=

umax
8.556 =
[MPa]

rez

umax
2
4
umax
2
:=

rez
29.708 =
unde: D - alezajul cilindrului [mm], iar a [mm], a [mm], H2 [mm];
a - grosimea radial a primului segment
a - jocul radial dintre segment si canal
H2 - inaltimea primului umar de segment
Coeficientul de siguranta la oboseala pentru incovoiere
c

2
1

umax


+
|

\
|
|
.

:=
c

4.773 =
Verif icarea secti uni i transversale pri n
canal ul segmentul ui de ungere
In sectiune transversal prin canalul segmentului de ungere se
dezvolta eforturi unitare mecanice periculoase, datorita micsorarii
suprafetei, in urma prevederilor gaurilor care diminueaza pompajul uleiului
sau fantei pentru intreruperea fluxului de caldura spre mantaua pistonului.
Aceasta sectiune este solicitata variabil dupa un ciclu asimetric la
care valorile maxime si minime ale eforturilor unitare de comprimare
tractiune se determina cu relatiile:
V
cp
42198.1 := mm
3
- volumul capului pistonului
M
cp
V
cp

10
3
113.935 = := g
d
g
2 := - diametrul gaurii
- masa capului pistonului
A
cp
D
i
2 s +
( )
2
4
D
i
2

4
4 s d
g
847.791 = := mm
2
- aria capului pistonului

cmax
p
z
p
0

( )
10
D
2
4 M
cp
10
3
j
z

4 A
cp

27.775 = :=

cmin
p
a
p
0

( )
10
D
2
4 M
cp
10
3
j
max

4 A
cp

2.389 = :=

v

cmax

cmin

2
15.082 = :=

m

cmax

cmin
+
2
12.693 = :=
y

cmin

cmax
0.086 = :=

m
1.188 =

c

1

1

0.778 = fals
<=
c

v

m
+
11.008 = :=
Readopt
B 0.4 D 28 = :=
l 0.8 D 56 = :=
Verificarea umerilor pistonului
Umerii pistonului sunt solicitati variabil la incovoiere dupa un ciclu
alternant. In cazul in care se folosesc aliaje usoare, in umeri pot aparea si
eforturi unitare de fretaj la rece, situatie in care pistonul trebuie incalzit
inaintea montarii boltului
Presiunea conventional maxima ce se dezvolta in umeri prin
apasarea boltului nu trebuie sa depaseasca anumite valori, pentru care
uzurile devin inacceptabile
Se considera ca forta din bolt se distribuie uniform pe lungimea
umerilor pistonului, Eforturile unitare maxime si minime de incastrare se
calculeaza cu relatiile
M
s
37.14
1000
0.1 = := [kg] - masa segmentilor
M
p
M
cp
1000
2 M
s
+ 0.314 = := [kg]
x
d
d
u
:=
- masa pistonului echipat cu segmenti
p
umax
p
z
p
0

( )
10
D
2
4 j
z
M
p

4 d l B ( )
41.192 = := [MPa]

imax
p
z
p
0

( )
10
D
2
4 j
z
M
p

(
(

D
i
B
( )
2

d
u
3
1 x
4

( )
l B ( )
30.15 = := [MPa]
[MPa]

imin
p
a
p
0

( )
10
D
2
4 j
max
M
p

(
(

D
i
B
( )
2

d
u
3
1 x
4

( )
l B ( )
8.2 = :=

v

imax

imin

2
19.175 = := [MPa]

m

imax

imin
+
2
10.975 = := [MPa]
- coeficientul de asimetrie
y

imin

imax
:=

m
1.747 = z 0.778 =
c

v

m
+
4.439 = :=
T
u
150 := [K]
b
20.5 10
6
:= E
B
12.5 10
4
:=

B
0.25 :=
B

p
:=
T
b
135 := [K]

c
0.002 d 0.035 = := -jocul diametral intre bolt si umeri
la cald

r

c
d
p
T
u

b
T
b

( )

1
p
T
u
+
:=

r
0.028 = -jocul diametral intre bolt si umeri la rece
p
f
- presinea de fretaj D
r

c
d
p
T
u

B
T
b

( )

1
p
T
u
+
0.029 = :=
p
f
D
r
d
d
u
2
d
2
+
d
u
2
d
2

+
E
d
2
d
i
2
+
d
2
d
i
2

B
+
E
B

\
|
|
|
|
|
.

38.287 = := MPa

fe
p
f
2 d
2

d
u
2
d
2

49.086 = := [MPa] - efort unitar de fretaj pe fibra

exterioara
- efort unitar de fretaj pe fibra
interioara

fi
p
f
d
u
2
d
2
+
d
u
2
d
2

87.372 = := [MPa]
T
0
18 273 + := [K] - temperatura mediului ambiant
T
m
>=
T
0

r
d
r

( )

p

+ 367.906 = [K]
Bol tul
Bol tul este unul dintre organelle cele mai solicitate si mai
supuse uzurii, trebuie sa indeplineasca conditia de a avea o masa cat
mai mica posibila. Boltul suporta forte atat de marime variabila cat si
de sens alternativ.
Schema de incercare a boltului tinand cont de faptul ca in timp
functionarii boltul este flotant atat in biela cat si in bosaje. Se consider
boltul ca o grinda simetrica rezemata la mijloc pe care sarcina se
distribuie uniform, in bosaje de asemenea sarcina se distribuie uniform
si liniar.
Intrucat pe parcursul functionarii, boltul executa o rotatie
complete astfel incat un pct de pe suprafata exterioara va fi initial de
forta maxima, cand se afla spre camera de ardere si de aceeasi forta
cand se afla in partea de jos, eforturile fiind in acest caz egale dar de
semne contrare.
M
pe
M
p
0.314 = :=
b B 28 = :=
mm
j 2 := mm
a
l b 2 j + ( )
2
12 = :=
mm
F
max
p
z
p
0

( )
10
D
2

4
M
pe
j
z
20184.049 = := N
F
min
p
a
p
0

( )
10
D
2

4
M
pe
j
max
5489.553 = := N
- presiunea dintre bolt si bosaj, p
a
p
a
F
max
d 2 a
48.057 = := MPa
- presiunea dintre bolt si bucsa bielei, p
b
d
be
d 17.5 = := mm
d
bi
0.65 d
be
11.375 = :=
mm
p
b
F
max
d d
be

65.907 = :=
MPa
d
bmin
F
max
2 a b +
1
p
a
1
p
b
+
|

\
|
|
.
13.966 = :=
mm
Calculul de verificare la incovoiere
d
bi
11.375 = mm
a 12 = mm

d
bi
d
0.65 = :=
d 17.5 = mm
d 17.5 = mm
b 28 = mm
j 2 := mm
w

32
d
4
d
bi
4

d
4
0.081 = :=

imax
16 F
max

1
2
2
3
a
b
4

\
|
|
.

d
3
1
4

( )

338.554 = :=
M
imax
w
imax
27.304 = :=

1
370 :=
MPa 40C
r
10 - materialul adoptat
1 :=
1 :=
2 :=

min

imax
338.554 = :=

v

min
338.554 = :=
c

2.186 = :=

0.85 F
max
1 +
2
+
( )

d
2
1
4

( )

141.332 = :=
Presiunea conventionala maxima
p
m
F
max
L
m
D 10
0.588 = := MPa
Profilarea mantalei dupa date statistice
O metoda de profilare a mantalei la rece care ar permite obtinerea formei perfect
cilindrice la cald poate fi aplicata pentru pistoanele motoarelor usoare.
Conform acestei metode, capul si mantaua pistonului au forma cilindrica la cald, s
aproximativ tronconica la rece. La pistoanele motoarelor usoare se introduce si o
corectie a formei mantalei in plan transversal, in sensul ca se construieste ovala la
rece, cu axa mare in planul de oscilatie al bielei, unde se dezvolta deformatiile
mecanice si dilatarile cele mai mici.
Se adopta jocul diametral la cald fata de cilindru in zona mantalei M [mm] si in
regiunea capului C
M 0.001 D 0.07 = :=
C
p
0.008 D 0.56 = :=
Se admite ca diferenta de temperatura la care se incalzeste cilindrul, T
c, la regim nominal, este cuprinsa intre limitele:
T
c
110 := K
Diferentele de temperatura la care se incalzesc planul superior al capului pistonului,
T
cp1
,inceputul mantalei,T
m1
,si baza mantalei ,T
m2
T
Cp1
200 :=
c
11.5 10
6
:=
T
m1
140 :=
p
2.1 10
5
:=
T
m2
100 := H
cp
H
1
H + H
2
+ H + H
2
+ :=
x
4
H
1
H + H
2
+ H + :=
x
1
H
1
:=
x
2
H
1
H + := x
5
H
cp
:=
x
3
H
1
H + H
2
+ :=
D
cp1
D 1
c
T
c
+
( )
C
p

1
p
T
Cp1
T
Cp1
T
m1

H
cp
x
1

|

\
|
|
.
+
69.28 = :=
D
cp2
D 1
c
T
c
+
( )
C
p

1
p
T
Cp1
T
Cp1
T
m1

H
cp
x
2

|

\
|
|
.
+
69.281 = :=
D
cp3
D 1
c
T
c
+
( )
C
p

1
p
T
Cp1
T
Cp1
T
m1

H
cp
x
3

|

\
|
|
.
+
69.302 = :=
D
cp4
D 1
c
T
c
+
( )
C
p

1
p
T
Cp1
T
Cp1
T
m1

H
cp
x
4

|

\
|
|
.
+
69.304 = :=
D
cp5
D 1
c
T
c
+
( )
C
p

1
p
T
Cp1
T
Cp1
T
m1

H
cp
x
5

|

\
|
|
.
+
69.325 = :=
y
L
m
10
2 L
m

10
, L
m
.. :=
D
m
y ( )
D 1
c
T
c
+
( )
M
1
p
T
m1
T
m1
T
m2

L
m
y
|

\
|
|
.
+
:=
D
m
y ( )
69.819
69.825
69.831
69.837
69.843
69.848
69.854
69.86
69.866
69.872
= D D
m
y ( )
0.181
0.175
0.169
0.163
0.157
0.152
0.146
0.14
0.134
0.128
=
ei
ui
era

1
j
max
10
6

|
|
.
1
j
z
10
6

|
|
.

1
j
z
10
6

|
|
.

1
j
max
10
6

|
|
.
6
|
|
.
10
6
|
|
.
x
10
6

|
|
.
6
|
|
.
0
6
|
|
.
x
10
6

|
|
.
ax
10
6

|
|
.
10
6

|
|
.
t
pul
ra
m
o
a
e