Sunteți pe pagina 1din 4

Curtea Internaional de Justiie (CIJ)

Introducere: Curtea Internaional de Justiie (CIJ) este organul judiciar principal al Naiunilor Unite (ONU). Ea a fost nfiinat n iunie 1945 prin Carta Naiunilor Unite i a nceput activitatea n aprilie 1946. Curtea este compus din 15 judectori, care sunt alei pentru un mandat de nou ani de ctre Adunarea General a Organizaiei Naiunilor Unite i Consiliul de Securitate. Acesta este asistat de un Registru, care este organul administrativ permanent al Curii. Este responsabil numai n faa Curi. Acesta este condus de un grefier, asistat de ctre un grefier adjunct. Preedinte

Peter Tomka (Slovakia) Vice-Preedinte

Bernardo Seplveda-Amor (Mexico) Judectori

Hisashi Owada (Japan) Ronny Abraham (France) Kenneth Keith (New Zealand) Mohamed Bennouna (Morocco) Leonid Skotnikov (Russian Federation) Antnio Augusto Canado Trindade (Brazil) Abdulqawi Ahmed Yusuf (Somalia) Christopher Greenwood (United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland) Xue Hanqin (China) Joan E. Donoghue (United States of America) Giorgio Gaja (Italy) Julia Sebutinde (Uganda) Dalveer Bhandari (India) Grefier

Philippe Couvreur (Belgium)

Sediul Curii este la Palatul Pcii din Haga (Olanda). Dintre cele ase organe principale ale Naiunilor Unite, acesta este singurul care nu este situat n New York (Statele Unite ale Americii).1 Modul de desfsurare a activitii: Rolul Curii este de a rezolva, n conformitate cu dreptul internaional, disputele juridicce care i sunt prezentate de ctre state i s dea avize consultative asupra problemelor juridice menionate de ctre organele autorizate i ageniile specializate ale ONU. Curtea Internaional de Justiie activeaz ca un tribunal al lumii. Curtea are dubl jurisdicie : decide n conformitate cu dreptul internaional, dispute de natur legal care i sunt prezentate de state(jurisdicie contengioas); i ofer opinii consultative pe chestiuni legale la cererea organelor Naiunilor Unite i la cererea ageniilor autorizate(jurisdicie consultativ). Este unul dintre puinele tribunale internaionale permanente i cu siguran cel mai important. CIJ este succesoarea primei curi permanente la nivel universal i anume Curtea Permanent de Justiie Internaional (PCIJ) constituit n anul 1920 n contextul Ligii Naiunilor ins nu ca i organ al acestei organizaii. Statutul CIJ a fost adoptat impreun cu Charta ONU n timpul Conferinei de la San Francisco din 26 iunie 1945, iar curtea a devenit organul judiciar principal al ONU. Charta menioneaz in mod special faptul c PCIJ este predecesoarea CIJ. Curtea Mondial, cum mai este cunoscut este una din cele 6 organisme principale ale ONU alturi de Adunarea General, Consiliul de Securitate, Consiliul Economic i Social, Consiliul de Tutel i Secretariatul. 2 Ca si curte de justiie independent CIJ are o poziie special in comparaie cu celelalte organe ONU, in acest sens nefiind integrat in structura ierarhic a celorlalte 5 organisme. Prin Charta ONU este consfinit faptul c orice stat membru al ONU este automat sub jurisdicia CIJ.

http://www.icj-cij.org HELMUT VOLGER, A Concise Encyclopedia of the United Nations(p.375-376)

n condiii speciale chiar i state care nu fac parte din Naiunile Unite pot aprea in fata curii. n momentul de fa exist un singur stat cu acest statut i acesta este Elveia. n ceea ce privete judectorii curii nu este permis alegerea a doi judectori din acelai stat tocmai pentru a fi reprezentate ct mai bine principalele sisteme judiciare si de civilizaie din lume. n ultimi ani statisticile privind judectorii au fost urmtoarele : 4 din Europa de Vest, 1 din SUA, 2 din America Latin i 6 din Asia si Africa. rile din care provin cei cinci membrii permaneni ai Consiliului de securitate au fost ntotdeauna reprezentate n CIJ. Ca liter de lege, toate funciile CIJ sunt exercitate de intreaga curte fiind nevoie de un cvorum de noua judectori pentru luarea unei decizii. Prile aflate in litigiu in faa curii sunt exclusiv statele. CIJ nu mediaz disesiunile dintre indivizi, organizaii, grupuri sau orice alt fel de entiti legale. Curtea poate s lmureasc doar conflicte de ordin legal. Competenele curii de a modera conflictele necesit acordul statelor. Nici un stat nu poate participa la o disput n faa CIJ decat daca i exprim acordul n mod explicit. Acesta este asa numitul Principiu al consesului. Procedurile curii cuprind dou pri: cele scrise(comunicri in scris, memorii, contramemorii) i cele orale(exprimate n public n timpul audierilor n faa martorilor, experilor i a avocailor; pot conine i ntrebri adresate de ctre judectori prilor) Deciziile luate de CIJ sunt ntotdeauna luate in raport cu dreptul internaional. Sursele de drept internaional sunt menionate n Statutul CIJ (de exemplu convenii internaionale, precedente i principiile generale de drept). Pentru statele mici o infaiare in faa CIJ reprezint o modalitate de a-i impune punctul de vedere n faa marilor puteri.3

HELMUT VOLGER, A Concise Encyclopedia of the United Nations(p.376-386)

ncheierea: De la nfiinarea acestei curi si pn astzi opinia statelor cu privire la ea s-au schimbat radical. n special rile din lumea a treia, din Africa i cele din fostul bloc sovietic erau reinute cnd venea vorba de rezolvarea problemelor legale pe aceast cale. ns ncepnd cu anii 90 numrul statelor din aceast categorie care au decis s apeleze la CIJ a crescut considerabil. De la inceputul secolului 21 toate schimbarile care au avut loc i care vor mai surveni pe parcurs n structura si funcionarea CIJ au ca si scop acceptarea acestui organism pe scena internaional.4

Pasc Vlad-Alexandru RISE, anul II

HELMUT VOLGER, A Concise Encyclopedia of the United Nations(p.388)