Modulul I: EDUCABILUL AUTOFORMRII LUI 1.4.

4 Stresul i gestionarea lui

I PROIECTUL CONTINUU AL FORMRII/

Sarcin de lucru:

Eseu pedagogic

activitate online

Conceptul de art pedagogic evideniaz "ruptura epistemologic" existent ntre componentele tiinifice i cele nonstiintifice angajate n activitatea de educa ie. Semnificatia metodologica a conceptului de art pedagogic eviden iaz faptul c sistemul de cunointe din domeniul educaiei "nu poate fi tratat ntotdeauna exclusiv dupa mijloacele tiin ei". Aa cum preciza Cezar Brzea, relaia teorie - practic a fost dintotdeauna clciul lui Ahile al cercetrii pedagogice(1998, p.96), pedagogiei reprondu-i-se, mai ales n perioada efortului de purificare iniiat de empirismul logic , incapacitatea unui discurs tiinific autentic, mai mult, c ea nu ar fi nici teorie, dar nici practic. Aceasta explic nerbdarea i satisfacia cu care pedagogia, ca i alte tiine ale socioumanului, au primit,ncepnd cu anii 60 ai secolului al XX - lea, noile instrumente ale cunoaterii tiinifice care scurtcircuiteaz relaia teorie -practic i care sunt paradigmele, modelele i teoria practic. Este vorba, n primul rnd, de lucrarea lui Thomas KuhnStructura revoluiilor tiinifice" (1962), care venea cu ideea salvatoare, conform creia, la niveloperaional, tiinele nu lucreaz cu teorii, ci cu paradigme. De acum, cum se exprima Kuhn, osaturasau matricea disciplinar a unei tiine este dat de teoriile, paradigmele i modelele sale (apud Brzea, C., 1998, p.69). Aceste noi instrumente ale cunoaterii tiinifice plaseaz ntr-o perspectiv radical schimbat problema tiinificitii n educaie, problem prezentat pe larg n Teoria educaieiParadigma este, precizeaz autorul mai sus menionat, un univers coerent de idei i de principii acceptate de o comunitate tiinific care intenioneaz s ofere o explicaie global, exhaustiv, asupra unui fenomen tiinific(apud 1998, p.51). Susintor al teoriilor pedagogice, C. Brzea precizeaz c acestea nu sunt un scop n sine, un fel de gimnastic intelectual care nu servete la nimic. Din con tr, fiecare teorie are semnificaii ontologice i sociale care depesc interesul personal al autorilor(1998, p.75). Este semnificativ faptul c o strategie de predare optim nu poate fi elaborat i nici implementat n absena unei cunoateri ct mai profunde a varietii modelelor predrii.