Rolul Prefectului

UNIUNEA EUROPEAN
Proiect finanat prin Phare
Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale
BUCURETI 2009
Asociaia pentru Aprarea Drepturilor Omului n Romnia Comitetul Helsinki (APADOR-CH) Str. Pictor Nicolae Tonitza Nr. 8, Sector 3, 030113 Bucureti Telefon/Fax: (40) (21) 312.45.28 / (40) (21) 312.37.11 E-mail: office@apador.org Web: http://www.apador.org Copyright 2009 APADOR-CH
2009
CUPRINS I. Introducere ............................................................................ 4 II. Analiza nivelului de implicare a instituiilor prefectului n asigurarea transparenei decizionale la nivel naional pe parcursul anului 2008 i n prima jumtate a anului 2009 ....................... 7 1. Metodologie ................................................................ 7 2. Interpretarea rezultatelor chestionarelor adresate instituiilor prefectului ........................................................... 12 3. Concluzii ................................................................... 18 III. Creterea capacitii societii civile de a influena activitatea instituiei prefectului n domeniul controlului respectrii Legii nr.52/2003 de ctre autoritile administraiei publice locale ................................................................... 19 1. Stabilirea celei mai bune strategii faza pilot judeul Mure ..................................................................................... 19 2. Implicarea organizaiilor neguvernamentale locale trei experiene ............................................................................... 27 IV. Concluzii i recomandri Propunerile APADOR-CH i CEDES de mbuntire a cadrului legislativ n domeniu ......................... 42 V. Anexe ................................................................................. 46 1. Anexa A Legea nr. 52/2003 privind transparena decizional n administraia public ....................................... 46 2. Anexa B Legea nr. 340/2004 (r1) privind prefectul i instituia prefectului ............................................................... 54 3. Anexa C Hotrrea Guvernului nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul i instituia prefectului ............................................................ 67 4. Anexa D Legea nr. 215/2001 privind administraia public local extras ............................................................ 89
I. Introducere Acest material a fost realizat i publicat n cadrul unui proiect comun al Asociaiei pentru Aprarea Drepturilor Omului n Romnia Comitetul Helsinki (APADOR-CH) i Centrul pentru Dezvoltare Social (CEDES), care i-a propus s mbunteasc transparena decizional a administraiei publice prin implicarea instituiei prefectului. Administraia public local poate reprezenta eficient interesele cetenilor cu condiia ca acetia s fie consultai n procesul de luare a deciziilor. Consultarea are rolul de a asigura o verificare a conformitii dintre interesele ceteanului i planurile administraiei publice locale pe tot parcursul mandatului acestora. ns consultarea nu poate avea loc dac obligaiile autoritilor publice locale din domeniul transparenei decizionale nu sunt respectate: cetenii nu sunt informai din timp asupra proiectelor de acte normative, nu au posibilitatea de a-i exprima prerea cu privire la acestea prin transmiterea de recomandri i/sau participarea la edinele publice organizate. Legea nr. 52/20031 privind transparena decizional n administraia public prevede ca sanciune pentru nerespectarea acesteia doar posibilitatea persoanelor interesate de a exercita aciuni n contencios administrativ, procedur greoaie i care presupune un efort considerabil din partea cetenilor/ organizaiilor neguvernamentale ori de cte ori legea este nclcat. De aceea eficiena acestei metode de a determina transparentizarea autoritile publice este destul de scazut. n consecin, trebuie gsite i alte metode pentru a crete gradul de transparen a autoritile publice. Una dintre acestea, identificat de APADOR-CH n cursul unui proiect anterior, ar fi exercitarea de ctre prefect a controlului de legalitate a actelor administraiei publice locale sub aspectul respectrii Legii nr.52/2003 privind
1 4 Publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 70 din 03/02/2003, vezi ANEXA A
transparena decizional n administraie.Astfel, efortul contestrii nclcrii Legii transparenei decizionale s-ar transfera de la ceteni/organizaiile societii civile, ctre autoritile statului. Avnd la dispoziie un instrument mult mai eficient, organizaiile societii civile ar putea determina cu mai mult succes asigurarea transparenei n procesul de luare a deciziilor n toate domeniile, inclusiv n cele avute n vedere n mod special de obiectivele componentei programului. n plus, n realizarea aceluiai scop (creterea transparenei n procesul de luare a deciziilor), n loc s monitorizeze modul n care autoritile publice i respect obligaiile de transparen decizional i s acioneze atunci cnd legea nu este respectat (activitate util i eficient, care presupune ns mobilizarea unor resurse uneori considerabile), organizaiile societii civile ar putea monitoriza numai modul n care instituia prefectului i exercit atribuiile de control al legalitii actelor administraiei publice locale din perspectiva respectrii Legii nr.52/2003. n consecin, APADOR-CH i CEDES i-au propus s realizeze prin intermediul acestui raport att o analiz a situaiei actuale n ceea ce privete rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale ct, mai ales, s identifice modaliti eficiente de aciune din partea organizaiilor neguvernamentale crescnd astfel capacitatea societii civile de a influena activitatea instituiei prefectului n domeniul controlului respectrii Legii nr.52/2003 de ctre autoritile administraiei publice locale i a nivelului de contientizare la nivelul instituiei prefectului cu privire la rolul ce-i revine n acest domeniu. Pe parcursul derulrii proiectului APADOR-CH i CEDES au identificat i posibile soluii de ordin legislativ care ar contribui la creterea eficienei instituiilor prefectului n exercitarea atribuiilor de control al legalitii actelor administraiei publice locale din perspectiva respectrii Legii nr.52/2003.
APADOR-CH i CEDES mulumesc tuturor reprezentanilor autoritilor publice precum i organizaiilor neguvernamentale care au contribuit la realizarea acestui raport.
II. Analiza nivelului de implicare a instituiilor prefectului n asigurarea transparenei decizionale la nivel naional pe parcursul anului 2008 i n prima jumtate a anului 2009
1.
Metodologie
Pentru a sintetiza toate informaiile relevante despre situaia actual privind exercitarea de ctre prefect a controlului de legalitate a actelor administraiei publice locale sub aspectul respectrii Legii nr.52/2003 APADOR-CH i CEDES au elaborat un chestionar ce a fost adresat, n baza Legii nr. 5442/2001 a liberului acces la informaiile de interes public, celor 42 de instituii ale prefectului. O prim serie de cereri a fost adresat instituiilor prefectului la nceputul anului 2009 solicitnd date referitoare activitatea instituiei n cursul anului 2008. O a doua serie de informaii, cu un coninut pe fond similar, s-a referit la date din prima jumtate a anului curent. Deoarece toate instituiile prefectului au rspuns cererii de informaii se poate afirma c rezultatele analizei sunt relevante n proporie de 100%. Se impune totui precizarea c rspunsurile instituiilor prefectului, parte dintre ele ntrziate, nu au fost ntotdeauna foarte clare sau complete astfel c APADOR-CH i CEDES nu pot garanta n totalitate acurateea rezultatelor. Analiza datelor furnizate de respondeni este realizat urmnd ordinea ntrebrilor formulate n cererile de informaii, acestea fiind structurate n funcie de succesiunea articolelor din Legea nr. 340/2004 (r1)3 privind prefectul i instituia prefectului. Totodat, cererile de informaii s-au dorit a fi i instrumente de contientizare la nivelul instituiilor prefectului cu privire la
2 Publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 663 din 23/10/2001, vezi ANEXA B 3 Republicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 225 din 24/03/2008
rolul ce i revine n asigurarea transparenei decizionale astfel c ntrebrile propriu-zise au fost precedate de o scurt introducere n temetica transparenei. Iat mai jos modelul de cerere.
Nr. .. din 2009
Ctre Prefectul Judeului APADOR-CH este o organizaie neguvernamental nfiinat n 1990 i a crei misiune de a determina creterea gradului de contientizare i respectare a drepturilor omului i a principiului preeminenei legii. Unul dintre obiectivele strategice ale APADOR-CH l reprezint creterea transparenei instituiilor inclusiv prin aplicarea efectiv a Legii nr. 52/2003 privind transparena decizional n administraia public. Potrivit art. 1 alin. 3 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul i instituia prefectului, prefectul este garantul respectrii legii la nivel local, avnd atribuii de verificare a legalitii actelor administrative adoptate sau emise la nivelul jedeelor respective a municipiului Bucureti (art. 19 alin. 1 lit. a, e din Legea nr. 340/2004). ntruct prefectul este garant al respectrii oricrei legi, este evident c trebuie s asigure i respectarea Legii nr. 52/2003. Cu alte cuvinte, prefectul este chemat ca n cadrul verificrii legalitii actelor administrative normative s analizeze i respectarea dispoziiilor Legii nr. 52/2003.
Pentru aceste motive, n temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaiile de interes public, v solicitm s ne comunicai urmtoarele: 1. a) Cte acte adminstrative ai atacat n instan, n cadrul verificrii de legalitate, n cursul primei jumti a anului 2009. b) n cte cazuri de acte administrative atacate n instan de dv. ai invocat nclcarea Legii nr. 52/2003, n cursul primei jumti a anului 2009. Indicai care au fost nclcrile Legii nr. 52/2003 invocate, pentru fiecare caz. 2. a) Cte aciuni de verificare i ndrumare (prevzute n art. 10 alin. 2 lit. b din Hotrrea Guvernului nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul i instituia prefectului) ai efectuat n anul 2008. b) n cte dintre aciunile menionate mai sus ai avut ca obiectiv i respectarea Legii nr. 52/2003 i care au fost constatrile privind Legea nr. 52/2003, pentru fiecare aciune de verificare i ndrumare. 3. a) Cte edine ale colegiului prefectural (prevzut n art. 22 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul i instituia prefectului) au avut loc n cursul 2008. b) n cte dintre aceste edine a fost nscris pe ordinea de zi problema respectrii Legii nr. 52/2003. c) Cte dintre hotrrile adoptate de colegiul prefectural n anul 2008 s-au referit i la aplicarea/respectarea Legii nr. 52/2003. V solicitm s ne comunicai, n extras, din fiecare hotrre, pasajele referitoare la aplicarea/respectarea Legii nr. 52/2003. 4. Dac, n afara situaiilor menionate la pct. 1 - 3 din prezenta cerere, ai luat msuri pentru aplicarea/respectarea Legii nr.
10
52/2003 i n ce a constat fiecare dintre aceste msuri. V rugm s ne comunicai informaiile solicitate prin pot la adresa: ., prin fax la numrul 021 sau prin e-mail la adresa........................ V mulumim pentru colaborare. Diana-Olivia Hatneanu Director Executiv APADOR-CH
11
2.
Interpretarea rezultatelor chestionarelor adresate instituiilor prefectului
2.1.Numrul actelor adminstrative atacate n instan, n cadrul verificrii de legalitate. Numrul de cazuri de acte administrative atacate n instan n care a fost invocat nclcarea Legii nr. 52/2003. n total, n cursul anului 2008, instituiile prefectului au atacat n instan 1215 acte adic n medie 29 de acte atacate de fiecare dintre instituiile mai sus menionate. Cteva dintre prefecturi ies n eviden prin volumul redus de aciuni n instan mpotriva actelor administrative adoptate de autoritile publice locale i anume: Vaslui (niciun act atacat), Brila i Neam (un singur act atacat), Arge (doar dou acte atacate). Alte ase instituii ale prefectului au atacat maxim cinci acte n instanele de contencios administrativ: Galai, Giurgiu, Hunedoara, Slaj, Suceava i Bucureti. La polul opus se situeaz Instituia prefectului Judeul Alba care a atacat n intan nu mai puin de 289 de acte. Din cele 1215 aciuni n instan n numai 42 de cazuri a fost invocat nclcarea Legii nr. 52/2003 privind transparena decizional n administraia public. Media de 1 act atacat de ctre prefecturi pe temeiul nerespectrii legii transparenei este nerelevant deoarece toate cele 42 de aciuni au fost deschise de numai apte dintre instituiile prefectului iar din acestea 42, 27 au fost introduse de o singur instituie i anume cea din judeul Olt4. i instituia prefectului judeul Dmbovia se remarc n sens pozitiv la acest capitol, aceast instituie atacnd pe motivul lipsei transparenei 9 acte administrative. Celelalte prefecturi care au invocat Legea
4 Mai multe informaii nu au putut fi obinute ns mare parte a datelor coninute n rspunsul Instituiei Prefectului Olt se confirm prin raportul de activitate pentru anul 2008 al instituiei disponibil la adresa http://www. prefecturaolt.ro/comunicate/2009/raport.pdf 12
nr. 52/2003 n contestarea legalitii unor acte ale autoritilor sunt cele din judeele: Giurgiu (dou aciuni de acest fel), Botoani, Cara-Severin, Covasna, i Timi (cte o aciune). n rspunsul instituiei prefectului judeul Timi se precizeaz c n urma exercitrii controlului de legalitate a actelor administrative adoptate sau emise de autoritile publice locale, n cursul anului 2008 au fost atacate n instan 9 acte administrative. ntr-unul din aceste cazuri a fost invocat nclcarea Legii 52/2003 privind transparena decizional n administraia public. Aceasta se refer la Hotrrea 140/2007 adoptat de Consiliul Local al Municipiului Timioara privind completarea regulamentului local de urbanism, a crei anulare a format obiectul dosarului nr. 1563/302008. Prin Hotrre instana a dispus anularea acesteia, constatnd nclcarea prevederilor art. 6 din Legea 52/2003 privind transparena decizional n administraia public, care reglementeaz procedurile privind participarea cetenilor i a asociaiilor legal constituite la procesul de elaborare a actelor normative5. n total, n cursul primei jumti a anului 2009, instituiile prefectului au atacat n instan 755 acte adic n medie 18 acte atacate de fiecare dintre instituiile mai sus menionate. Cteva dintre prefecturi ies n eviden prin volumul redus de aciuni n instan mpotriva actelor administrative adoptate de autoritile publice locale i anume: Neam i Suceava (niciun act atacat), Bistria-Nsud, Brila, i Maramure (un singur act atacat), Vlcea (doar dou acte atacate). Alte apte instituii ale prefectului au atacat maxim cinci acte n instanele de contencios administrativ: Galai, Cara-Severin, Hunedoara, Timi, Braov, Clrai, Giurgiu. La polul opus se situeaz Instituia prefectului Judeul Dolj care a atacat n intan nu
5 Informaia se verific prin portalul instanelor de judecat la adresa http://portal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=59&d=MzAwMDAwM DAwMDAxOTI3OA** 13
mai puin de 100 de acte. Din cele 755 aciuni n instan n numai 47 de cazuri a fost invocat nclcarea Legii nr. 52/2003 privind transparena decizional n administraia public. Media de 1,12 acte atacate de ctre prefecturi pe temeiul nerespectrii legii transparenei este nerelevant deoarece toate cele 42 de aciuni au fost deschise de numai patru dintre instituiile prefectului iar din acestea 28 au fost introduse de o singur instituie i anume cea din judeul Olt. i instituia prefectului judeul Covasna se remarc n sens pozitiv la acest capitol, aceast instituie atacnd pe motivul lipsei transparenei 16 acte administrative. Celelalte prefecturi care au invocat Legea nr. 52/2003 n contestarea legalitii unor acte ale autoritilor sunt cele din judeele Bihor, Hunedoara i Mure (fiecare cte o aciune). 2.2.Numrul aciunilor de verificare i ndrumare (prevzute n art. 10 alin. 2 lit. b din Hotrrea Guvernului nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul i instituia prefectului) efectuate. Cte dintre acestea au avut ca obiectiv i respectarea Legii nr. 52/2003. n cursul anului 2008 cele 42 de instituii ale prefectului au desfurat n total 984 de aciuni de verificare i ndrumare, media numrului de aciuni de verificare i ndrumare fiind de 24. Exceleaz la acest capitol Instituia Prefectului judeul Botoani care a desfurat 154 de aciuni de verificare i ndrumare. Un numr de 10 prefecturi nu au desfurat nicio aciune de verificare i ndrumare pe tot parcursul anului 2008 (justificarea fiind c nu au oficii prefecturale). n ceea ce privete numrul aciunilor de verificare i ndrumare care au avut ca obiectiv respectarea legii transparenei, aproape toate instituiile prefectului care au desfurat astfel de aciuni se ncadreaz n dou categorii distincte. Una dintre categorii include prefecturile care, n rspunsurile la cererile de informaii adresate de APADOR-CH
14
i CEDES afirm c toate aciunile desfurate s-au referit i la Legea nr. 52/2003. 24 de instituii ale prefectului din cele 32 care au desfurat aciuni de verificare i ndumare sunt n aceast situaie. ase prefecturi au desfurat aciuni de verificare i ndrumare niciuna dintre acestea neavnd printre obiective respectarea legii transparenei de ctre autoritile administraiei publice locale. Un caz aparte este cel al prefecturii din judeul Braov, singura care a transmis un numr de aciuni care s-au referit la transparen diferit de cel total sau de zero. n rspunsul instituiei prefectului judeul Braov se precizeaz c din cele 24 de aciuni cu primarii i secretarii din judeul Braov 4 s-au referit i la respectarea prevederilor legii transparenei i se apreciaz c aciunile de ndrumare au eficien, parte din deficiene fiind remediate (mai puin cele constatate n cteva localiti din mediul rural). n total 631 dintre aciunile de verificare i ndrumare desfurate de instituiile prefectului (64% din total) au avut ca obiectiv i respectarea Legii nr. 52/2003, adic n medie 15 aciuni de acest fel pentru fiecare prefectur. n cursul primei jumti a anului 2009 cele 42 de instituii ale prefectului au desfurat n total 436 aciuni de verificare i ndrumare, media numrului de aciuni de verificare i ndrumare fiind de 10.38. Exceleaz la acest capitol Instituia Prefectului judeul Arad care a desfurat 76 de aciuni de verificare i ndrumare. Un numr de 14 prefecturi nu au desfurat nicio aciune de verificare i ndrumare n prima jumtate a anului 2009. i n cursul anului 2009 se poate remarc aceeai structurare pe categorii a instituiilor prefecilor n ceea ce privete ceea ce privete numrul aciunilor de verificare i ndrumare care au avut ca obiectiv respectarea legii transparenei. n prima dintre categorii, a prefecturilor care afirm c toate aciunile desfurate s-au referit i la Legea nr. 52/2003 sunt incluse 14 instituii ale prefectului din cele 28 care au desfurat aciuni
15
de verificare i ndumare. Opt prefecturi dintre cele care au desfurat aciuni de verificare i ndrumare nu au avut printre obiective respectarea legii transparenei de ctre autoritile administraiei publice locale. Instituiile prefectului din judeele Slaj i Sibiu au transmis un numr de aciuni care s-au referit la transparen diferit de cel total sau de zero. Un exemplu pozitiv este al Prefecturii judeului Arad care in toate aciunile de verificare a avut ca obiectiv i respectarea legii transparenei (76 de aciuni), preciznd c n edinele colegiului prefectural sunt instruite anual persoanele responsabile cu aplicarea Legii 52/2003. n prima jumtate a anului 2009, 346 dintre aciunile de verificare i ndrumare desfurate de instituiile prefectului (79.4 % din total) au avut ca obiectiv i respectarea Legii nr. 52/2003, adic n medie 8.24 aciuni de acest fel pentru fiecare prefectur. 2.3.Numrul edinelor colegiului prefectural. Cte dintre acestea au avut nscris pe ordinea de zi problema respectrii Legii nr. 52/2003. Cte dintre hotrrile adoptate de colegiul prefectural s-au referit i la aplicarea/respectarea Legii nr. 52/2003. Totalul edinelor colegiilor prefecturale din cursul anului 2008 se ridic la 465, o medie de 11 edine la nivel judeean, mai mult de jumtate dintre prefecturi organiznd 12 edine anuale, una lunar. Cele mai multe edine ale colegiului prefectural au fost organizate de prefectura Tulcea (31) n timp ce prefectura Ialomia a organizat n anul 2008 o singur edin a colegiului. Niciuna din cele 465 de edine ale colegiilor prefecturale nu a avut pe ordinea de zi problema respectrii legii transparenei. O singur instituie a prefectului, cea din Constana, a rspuns c adoptat o hotrre cu privire la transparen aceasta nereferinduse ns n mod explicit la Legea nr. 52/2003 privind transparena decizional n administraia public.
16
Pe parcursul primelor ase luni ale anului 2009 numrul total al edinelor colegiilor prefecturale se ridic la 215, o medie de 5,12 edine la nivel judeean. Cele mai multe edine ale colegiului prefectural au fost organizate de prefectura Tulcea (12) n timp ce prefectura Ialomia a organizat o singur edin a colegiului. Din cele 215 edine ale colegiilor prefecturale au avut pe ordinea de zi problema respectrii legii transparenei apte prefecturi, astfel: Brila i Constana (fiecare dou edine) i Gorj, Ialomia, Slaj, Timi, Bucureti (fiecare o edin). 2.4. Alte msuri pentru aplicarea/respectarea Legii nr. 52/2003 luate de instituiile prefectului. Majoritatea instituiilor prefectului au semnalat n rspunsurile la prima serie de cereri de informaii ca alte msuri pentru aplicarea/respectarea Legii nr. 52/2003 centralizarea rapoartelor anuale privind legea sau instruiri ale secretarilor unitilor administrativ-teritoriale care au inclus i tematica transparenei. Referitor la activitatea din anul 2008 trebuie semnalat ca pozitiv cazul prefecturii din Bistria-Nsud care a emis o circular privind desemnarea de ctre autoritile publice a persoanei responsabile cu transparena decizional. n cursul anului 2009 se constat mai multe iniiative ale instituiilor prefectului legate de transparentizarea autoritilor publice locale, pe lng obinuita semnalare a centralizrii rapoartelor anuale. Astfel, instituia prefectului Clrai a transmis o circular prin care s-a precizat care sunt demersurile obligatorii a se efectua n cadrul procedurii de elaborare a actelor normative i a distribuit Manualul Transparenei n Administraia Public Local Guvernul Romniei Agenia pentru Strategii Guvernamentale. Instituia prefectului Vrancea a organizat ntlniri cu toi efii serviciilor publice deconcentrate n cadrul crora a fost discutat problema respectrii Legii
17
nr. 52/2003. n rspunsul Instituiei prefectului judeul Olt se precizeaz c n cadrul controlului de legalitate efectuat asupra tuturor actelor administrative emise/adoptate de ctre autoritile administraiei publice locale, se verific dac din preambulul actului rezult aplicarea i respectarea Legii nr. 52/2003. 3. Concluzii Pondere mic a aciunilor n contencios administrativ de atacare a unor acte n temeiul nerespectrii legii transparenei - 3,45% n cursul anului 2008 (42 din totalul de 1215 aciuni n contencios) - 6,2% n prima jumtate a anului 2009 (47 din totalul de 755 aciuni n contencios); Cu toate c nivelul invocrii Legii nr. 52/2003 se menine sczut se constat totui o uoar cretere; n aciunile de verificare i ndrumare n general se atinge i tematica transparenei (64% din totalul aciunilor din 2008 i aproximativ 80% dintre aciunile din 2009 au avut ca obiectiv i respectarea Legii nr. 52/2003); n edinele colegiilor prefecturale desfurate n anul 2008 tema transparenei a fost inexistent. n schimb, n cursul primei jumti a anului 2009, apte dintre instituiile prefectului au inclus tematica transparenei decizionale pe ordinea de zi a edintelor colegiului prefectural; n cursul anului 2009 instituiile prefectului au pus n practic mai multe iniiative proprii (msuri) privind respectarea legii nr. 52/2003 de ctre autoritile publice locale.
18
III. Creterea capacitii societii civile de a influena activitatea instituiei prefectului n domeniul controlului respectrii Legii nr.52/2003 de ctre autoritile administraiei publice locale 1. Stabilirea celei mai bune strategii faza pilot judeul Mure Proiectul a presupus derularea unei faze pilot n judeul Mure (monitorizarea respectrii Legii nr. 52/2003 privind transparena decizional n administraia public, identificarea cazurilor relevante de nerespectare a legii, sesizarea prefectului, elaborarea unui model de aciune n determinarea exercitrii unui control efectiv de legalitate sub aspectul transparenei decizionale de ctre prefect). Opt autoriti publice locale din judeul Mure (Consiliul Judeean Mure, Consiliile locale din Trgu Mure, Sighioara, Reghin, Trnveni, Dane, Albeti, Apold) au fost monitorizate prin aplicarea timp de 2 luni a unei metodologii de monitorizare stabilit de APADOR-CH i CEDES privind modul de implementare a Legii nr.52/2003. Pe baza monitorizrii (care a cuprins deplasri sptmnale la sediul instituiilor publice, dar i analizarea informaiilor publicate pe site-urile acestora) au fost identificate situaii concrete n care Legea nr.52/2003 privind transparena decizional n administraia public nu a fost respectat de autoritile publice locale din judeul Mure. n cursul monitorizrii s-a urmrit modul n care autoritile publice locale respect urmtoarele obligaii prevzute de Legea nr.52/2003: a) publicarea anunului privind elaborarea unui proiect de act normativ cu cel puin 30 de zile nainte de analiza, avizarea i adoptarea sa; b) inserarea n anunul privind elaborarea unui proiect
19
de act normativ a notei de fundamentare/expunerii de motive/ referatului de aprobare, a textului complet al proiectului respectiv, a termenului limit, locului i modalitii n care cei interesai pot trimite propuneri, sugestii, recomandri; c) stabilirea unui termen de cel puin 10 zile pentru primirea propunerilor; d) publicarea unui anun privind organizarea edinelor publice cu cel puin 3 zile nainte de desfurarea acestora, cu precizarea datei, orei i locului de desfurarea a acesteia. Selectarea cazurilor relevante n care Legea nr.52/2003 nu a fost respectat de autoritile publice monitorizate s-a realizat dup dou citerii principale: gravitatea nclcrii legii, precum i posibilitatea prefectului de a verifica nerespectarea acestei obligaii. Prima constatare a monitorizrii a fost faptul c de cele mai multe ori nici cele mai elementare prevederi ale Legii nr. 52/2003 nu sunt respectate. Unele autoriti nu au pagin de internet, deci nici nu se pune problema publicrii astfel a unor proiecte de acte normative, edinele publice nu sunt anunate n termenul legal, hotrrile adoptate sunt fcute publice n rare cazuri i cu mare ntrziere. n aceste condiii, APADORCH i CEDES au decis s realizeze selecia cazurilor relevante n primul rnd n baza celui de-al doilea criteriu prestabilit i asta deoarece nu se putea sesiza Instituia Prefectului despre o nclcare generic a legii, ci despre situaii concrete, cu indicarea clar a unor acte normative adoptate fr respectarea legii i, din acest motiv, ilegale. Au fost selectate dou cazuri de nerespectare a legii de ctre Consiliul Local Sighioara i ase cazuri de nerespectare a legii de ctre Consiliul Local TrguMure. Cele opt cazuri de nclcare a legii selectate anterior au fost folosite pentru a sesiza prefectului judeului Mure cu privire la adoptarea unor acte normative fr respectarea dispoziiilor Legii nr.52/2003 privind transparena decizional n administraia public. Sesizarea prefectului judeului Mure pentru exercitarea
20
controlului legalitii actelor normative adoptate de autoritile publice locale monitorizate fr respectarea Legii nr. 52/2003 a avut un dublu scop. Pe o de parte, s-a testat modul n care prefectul nelege s exercite controlul de legalitate al actelor normative adoptate de administraia public local din punct de vedere al respectrii obligaiilor de consultare n procesul decizional, iar pe de alt parte, s-a urmrit i informarea prefectului cu privire la rolul su n acest domeniu. Au fost redactate dou sesizri scrise prin care prefectul judeului Mure a fost informat despre cazurile concrete de acte normative adoptate de autoritile publice locale monitorizate fr respectarea Legii nr.52/2003 identificate i selectate n urma monitorizrii (privind Consiliul Local al municipiului Trgu-Mure, respectiv al municipiului Sighioara) i i s-a solicitat exercitarea atribuiilor legale n acest sens. Cele dou sesizri au redactate de APADOR-CH i CEDES i au fost expediate potal de CEDES la data de 4 martie 2009. n data de 18 martie 2009 un reprezentant al CEDES a participat la o ntlnire cu reprezentanii Instituiei Prefectului-judeul Mure (inclusiv prefectul) n care s-a discutat modul n care s-a dat curs cererilor iniiale: aciunile exercitate de prefect, dificultile n exercitarea controlului de legalitate, poziia prefectului fa de cele dou sesizri transmise. ntlnirea cu reprezentanii Insitituiei Prefectului-judeul Mure a fost mediatizat n massmedia judeean. Ulterior ntlnirii, Institituia Prefectului-judeul Mure a trimis o adres ctre CEDES n care se menioneaz aprecierea pozitiv a proiectului, demersul ntreprins de institituie spre toate primriile din judeul Mure i rspunsurile transmise de primrii. n adresa transmis de Instituia Prefectului-judeul Mure ctre primriile din jude s-a solicitat acordarea unei atenii deosebite prevederilor prezente n capitolul 2 al Legii 52/20003, privind supunerea spre consultare public a proiectelor de hotrri i organizarea de dezbateri publice i s-a recomandat
21
aplicarea corect a prevederilor legale referitoare la transparena decizional n administraia public precum i a celor referitoare la liberul acces la informaiile de interes public. n aceeai adres Instituia Prefectului a solicitat primriilor s menioneze n rspuns dac acestea dispun de web-site i dac se public pe acestea, conform legii, informaiile de interes public.
22
POZA 1
Pe baza experienei acumulate n judeul Mure s-au stabilit care sunt paii care trebuie urmai de ctre o organizaie neguvernamental care dorete s determine exercitarea controlului de legalitate de ctre prefect cu privire la actele normative adoptate fr respectarea obligaiilor de transparen decizional, punndu-se accent pe informaiile care trebuie strnse, dificultile care trebuie depite i strategia care trebuie adoptat pentru a avea succes n determinarea prefectului s exercite controlul de legalitate al acestor acte. Modelul de aciune a fost dezvoltat de ctre APADOR-CH n colaborare cu CEDES, s-a concretizat ntr-un document scris i a fost finalizat dup discutarea acestuia n cadrul atelierului de lucru cu organizaiile neguvernamentale selectate din regiunea Centru.
24
Modelul de actiune pentru sesizarea prefectului n scopul exercitrii controlului de legalitate a actelor normative adoptate fr respectarea Legii nr. 52/2003 Paii care trebuie urmai de ctre o organizaie neguvernamental care dorete s determine exercitarea controlului de legalitate de ctre prefect cu privire la actele normative adoptate fr respectarea obligaiilor de transparen decizional: 1. Alegerea autoritilor publice care vor fi monitorizate Selectarea autoritilor publice va avea la baz criteriul proximitii geografice i, dup caz, interesul organizaiei pentru activitatea unei anumite autoriti publice. 2. Colectarea de informaii relevante prin: - aplicarea metodologiei de monitorizare a modului de implementare a Legii nr.52/2003 privind transparena decizional n administraie sau - folosirea cazurilor identificate n activitatea curent a organizaiilor neguvernamentale sau sesizate de ceteni/alte organizaii neguvernamentale 3. Selectarea celor mai relevante cazuri n care Legea nr. 52/2003 nu a fost respectat Principalul criteriu de selecie l va constitui gravitatea nclcrii legii, precum i posibilitatea prefectului de a verifica nerespectarea acestei obligaii. 4. Sesizarea Prefectului pentru exercitarea controlului legalitii actelor normative adoptate de autoritile publice locale monitorizate fr respectarea Legii nr.52/2003
25
- se vor redacta sesizri scrise ntemeiate i justificate - n redactarea sesizrilor se va putea acorda asisten juridic (la solicitarea organizaiei) - sesizrile vor fi depuse la registratura instituiei sau trimise prin pot (recomandat cu confirmare de primire) 5. ntlnirea cu reprezentanii Instituiei Prefectului din judeul de referin - organizaia va solicita telefonic sau prin deplasare la sediul instituiei o ntrevedere cu reprezentanii Instituiei Prefectului - se va solicita ca la ntlnire s participe i un reprezentant de la serviciul care rspunde de verificarea legalitii actelor i contencios administrativ (pentru a preveni eventuale deficiene de comunicare n interiorul instituiei) - se va cere permisiunea de a nregistra discuia (n caz contrar se va cere permisiunea de a redacta i semna o minut a ntlnirii) - se va prezenta pe scurt proiectul - se va discuta modul n care s-a rspuns /se va rspunde sesizrii - vor fi aduse n discuie cazuri concrete de nclcare a Legii transparenei - prefectul va fi informat cu privire la rolul su n exercitarea controlului de legalitate al actelor normative adoptate de administraia public local - dac se consider necesar, se va aduce n discuie i atitudinea adoptat de Prefectul judeulului Mure (a se vedea minuta ntlnirii) 6. Redactarea minutei ntlnirii - se va realiza un rezumat al punctelor de vedere exprimate de participanii la ntlnirea cu reprezentanii Instituiei Prefectului din judeul de referin
26
2. Implicarea organizaiilor neguvernamentale locale trei experiene Au fost cooptate n proiect mai multe organizaii neguvernamentale active din regiunea Centru, cu experien n domeniul transparenei decizionale i interesate n a-i dezvolta capacitatea de a influena activitatea Instituiei Prefectului n exercitarea controlului de legalitate al actelor normative adoptate de administraia public local. Regiunea a fost aleas avndu-se n vedere rezultatele anterioare ale organizaiilor neguvernamentale din aceast regiune de a influena politicile publice. 14 organizaii neguvernamentale reprezentnd 5 judee ale regiunii Centru au participat la un atelier de lucru organizat la Sighioara n data de 24 aprilie 2009. Agenda atelierului de lucru a cuprins mai multe aspecte: - prezentarea general a dispoziiilor Legii nr.52/2003 i discuii privind experiena organizaiilor neguvernamentale participante cu privire la modul n care este implementat legea la nivelul administraiei locale; - prezentarea rolului prefectului n exercitarea controlului de legalitate asupra actelor normative ale administraiei publice locale adoptate cu nerespectarea dispoziiilor Legii nr.52/2003; - prezentarea i discutarea experinei concrete a APADORCH i CEDES cu privire la sesizarea prefectului n cazurile de nerespectare a Legii nr.52/2003; - prezentarea i discutarea modelului de aciune pentru sesizarea prefectului n scopul exercitrii controlului de legalitate a actelor normative adoptate fr respectarea Legii nr. 52/2003. Organizaiile neguvernamentale participante la atelierul de lucru care a avut loc la Sighioara n data de 24 aprilie 2009 au fost ncurajate s aplice integral modelul de aciune, implicnd i
27
faza de monitorizare pentru identificarea celor mai relevante cazuri n care Legea nr.52/2003 nu a fost respectat i apoi sesizarea prefectului. Accentul s-a pus pe realizarea unor sesizri ntemeiate i justificate i pe discuiile directe cu reprezentanii Instituiei Prefectului. APADOR-CH i CEDES au acordat asisten organizaiilor implicate pe parcursul implementrii modelului de aciune i au centralizat experienele concrete ale organizaiilor implicate. Experiena Ligii Pro Europa-judeul Mure Liga Pro Europa a trimis o sesizare n care solicita Prefectului Judeului Mure s iniieze o aciune judectoreasc pentru anularea a cinci hotrri ale Consiliului Local Trgu-Mure din luna mai 2009, ntruct au fost adoptate cu nclcarea legii transparenei decizionale: 1. HOTRREA nr. 214 din 28 mai 2009 privind rectificarea bugetului local al municipiului Trgu Mure pentru anul 2009 - Anunul privind proiectul hotrrii nu a fost publicat (nclcarea art. 6 alin. 1 si 2 din Legea nr. 52/2003) - Anunul privind edina public din 28.05.2009 a fost fcut numai n pres, nu i prin afiare la sediul Consiliului local i prin postare pe site-ul propriu. A fost nclcat art. 7 alin. 1 lit. a din Legea nr. 52/2003, care prevede obligativitatea folosirii cumulative a celor 3 modaliti de anunare a edinei. 2. HOTRREA nr. 215 din 28 mai 2009 privind acordarea facilitii la plata impozitului asupra mijloacelor de transport aparinnd apicultorilor - persoane fizice din Trgu Mure - Anunul privind proiectul hotrrii nu a fost publicat (nclcarea art. 6 alin. 1 si 2 din Legea nr. 52/2003) - Anunul privind edina public din 28.05.2009 a fost fcut numai n pres, nu i prin afiare la sediul Consiliului local i
28
prin postare pe site-ul propriu. A fost nclcat art. 7 alin. 1 lit. a din Legea nr. 52/2003, care prevede obligativitatea folosirii cumulative a celor 3 modaliti de anunare a edinei. 3. HOTRREA nr. 216 din 28 mai 2009 privind instituirea unor taxe de ocupare a domeniului public la manifestarea Zilele Trgumureene i alte manifestri organizate n 2009 - Anunul privind proiectul hotrrii nu a fost publicat (nclcarea art. 6 alin. 1 si 2 din Legea nr. 52/2003) - Anunul privind edina public din 28.05.2009 a fost fcut numai n pres, nu i prin afiare la sediul Consiliului local i prin postare pe site-ul propriu. A fost nclcat art. 7 alin. 1 lit. a din Legea nr. 52/2003, care prevede obligativitatea folosirii cumulative a celor 3 modaliti de anunare a edinei. 4. HOTRREA nr. 217 din 28 mai 2009 privind modificarea cuantumului unor taxe i instituirea de alte taxe la Serviciului Public de Utiliti Municipale - Anunul privind proiectul hotrrii nu a fost publicat (nclcarea art. 6 alin. 1 si 2 din Legea nr. 52/2003) - Anunul privind edina public din 28.05.2009 a fost fcut numai n pres, nu i prin afiare la sediul Consiliului local i prin postare pe site-ul propriu. A fost nclcat art. 7 alin. 1 lit. a din Legea nr. 52/2003, care prevede obligativitatea folosirii cumulative a celor 3 modaliti de anunare a edinei. 5. HOTRREA nr. 218 din 28 mai 2009 privind modificarea Hotrrii Consiliului local municipal nr. 233/18.12.2008 referitoare la taxele speciale percepute de Serviciul Public Comunitar de Evidena Persoanei - Anunul privind proiectul hotrrii nu a fost publicat (nclcarea art. 6 alin. 1 si 2 din Legea nr. 52/2003) - Anunul privind edina public din 28.05.2009 a fost fcut
29
numai n pres, nu i prin afiare la sediul Consiliului local i prin postare pe site-ul propriu. A fost nclcat art. 7 alin. 1 lit. a din Legea nr. 52/2003, care prevede obligativitatea folosirii cumulative a celor 3 modaliti de anunare a edinei. Rspunsul transmis de Instituia Prefectului-Judeul Mure la sesizarea adresat de Liga Pro Europa este similar cu cel trimis Centrului pentru Dezvoltare Social CEDES (la sesizrile anterioare), n sensul n care face cunoscut faptul c orice persoan care se consider lezat ntr-un drept, ori ntr-un interes legitim, de ctre o autoritate public, printr-un act adminstrativ, se poate adresa instanei de contencios administrativ, pentru anularea actului, recunoaterea dreptului pretins sau a interesului legitim i repararea pagubei ce i-a fost cauzat n condiiile Legii nr. 554/2004 cu modificrile ulterioare. Rspunsul trimis Ligii Pro Europa are totui un plus: Instituia Prefectului menioneaz n rspunsul la sesizarea Ligii Pro Europa c a atenionat Consiliul Local Trgu-Mure n ceea ce privete respectarea procedurii prevzute de Legea nr. 52/2003 privind transparena decizional n adminstraia public n procesul de adoptare al actelor administrative. Rspunsul la sesizare trimis de Instituia Prefectului-judeul Mure Ligii ProEuropa i cele anterioare transmise Centrului pentru Dezvoltare Social CEDES mai au un punct comun: fac abstracie de ceea ce se solicit n sesizare (iniierea unei aciuni judectoreti pentru anularea hotrrilor adoptate de unele Consiliii locale menionate n textele sesizrilor, ntruct au fost adoptate cu nclcarea legii transparenei decizionale) i mut accentul pe posibilitatea oricrei persoane de a se adresa instanei judectoreti competente. De remarcat c Prefectul judeului Mure a precizat n cadrul ntlnirii din data de 18 martie 2009 cu reprezentantul Centrului pentru Dezvoltare Social CEDES c dac mai apar astfel de cazuri n viitor (adoptarea proiectelor de acte normative fr respectarea legii transparenei) i va face datoria conform legii.
30
POZA 2
Experiena Asociaiei pentru Ocrotirea Oraului TrguMure Civitas Nostra-judeul Mure Asociaia pentru Ocrotirea Oraului Trgu-Mure Civitas Nostra a trimis mai multe cereri de informaii unor instituii publice de pe raza judeului Mure, cereri care au avut la baz adoptarea unor Hotrri ale Consiliului Local Trgu-Mure care implicau desfiinarea sau schimbarea destinaiei unor spaii verzi urbane i constatarea c pe site-ul Primriei muncipiului Trgu-Mure nu au putut fi identificate unele autorizaii de construcie (de exemplu care se refer la amenajarea parcrii din vecintatea Grupului colar Gh. incai i amenajarea parcrilor ntre Calea Sighioarei i blocurile nvecinate). Nu toate instituiile publice au rspuns cererilor adresate. La adresa cu dubl destinaie (Inspectoratul de Poliie al Judeului Mure i Inspectoratul Judeean n Construcii Mure), cei de la Inspectoratul de Poliie al Judeului Mure nu au rspuns cererii de informaii de interes public. Primria municipiului Trgu-Mure nu a rspuns n termenul legal i nici pn la data de 28 septembrie 2009, ceea ce poate fi interpretat ca un indicator al inexistenei autorizaiilor de construcie solicitate de Asociaia pentru Ocrotirea Oraului Trgu-Mure Civitas Nostra .
32
POZA 3
POZA 4
POZA 5
POZA 6
POZA 7
POZA 8
POZA 9
Experiena Asociaiei Pentru o Nou Perspectiv Social i Economic n Comunitate Pentru Comunitate Covasna. Reprezentanii asociaiei au ntreprins mai multe demersuri (au transmis cereri de informaii de interes public, au participat la ntlniri cu responsabilii din instituia prefectului) n urma crora au ntocmit urmtorul raport.
RAPORT privind actiunile intreprinse n vederea asigurarrii transparentei decizionale, n cadrul Instituiei Prefectului judeul Covasna, n primele ase luni ale anului 2009. n urma monitorizrii efectuate, s-au constatat urmtoarele : 1. a) n primele ase luni din 2009 au fost atacate n instan de ctre Prefectul de Covasna, n cadrul verificrii de legalitate, 34 acte administrative. b) S-a invocat nclcarea Legii 52/2003 n 16 cazuri, pentru nerespectarea prevederilor art. 6 din acest act normativ. 2. a) S-au efectuat 13 aciuni de verificare i ndrumare. b) Toate aceste aciuni au avut drept obiectiv i respectarea Legii 52/2003. S-a constatat c nu au fost respectate prevederile Legii 52/2003 cu privire la: - publicarea anunurilor prevzute de lege; - desemnarea persoanelor responsabile cu aplicarea Legii 52/2003; - respectarea termenelor prevzute de lege. 3. a) Colegiul prefectural ntrunit n edine ordinare n cursul anului 2009, nu a avut nscrise pe ordinea de zi n edinele sale, probleme referitoare la aplicarea Legii 52/2003.
40
4. Cu ocazia edinelor de instruire cu secretarii unitilor administrativ-teritoriale au fost prelucrate i prevederile Legii nr. 52/2003 i au fost transmise n teritoriu circulare privind respectarea prevederilor actului normativ n discuie. 5. De asemenea n cadrul activitii de verificare a actelor administrative a autoritilor administraiei publice locale din judeul Covasna, Instituia Prefectului Judeul Covasna a sesizat autoritile administraiei publice locale din jude cu privire la revocarea a 74 acte administrative nelegale. ntre aceste acte se regsesc i 2 hotrri ale consiliilor locale din jude care au fost adoptate cu nclcarea prevederilor Legii nr.52/2003. 6. n ce privete respectarea prevederilor Legii nr.52/2008 n cadrul procedurii de emitere a actelor normative la nivelul Instituiei Prefectului Judeul Covasna, aceast consider c nu a fost necesar n cursul acestui an parcurgerea procedurii privind transparena decizional. 7. Pn la aceast dat nu au fost nregistrate solicitri din partea unei asociaii legal constituite sau a unei autoriti publice n temeiul art.6, alin.7 i art.17 din Legea nr.52/2003. 8. Pn la aceast dat nu au fost organizate edine publice n executarea art.11 din Legea nr.52/2003. 9.Regulamentul de organizare i funcionare a Instituiei Prefectului judeul Covasna a fost modificat n cursul anului, n conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 i cuprinde prevederi privind transparena decizional n administraia public. 10. A fost desemnat n condiiile Legii persoana responsabil cu relaiia cu societatea civil, n persoana domnului Dumitru Manolchescu.
41
IV. Concluzii i recomandri n calitatea lor de garant al respectrii legii la nivel local, instituiile prefectului acord prea puin importan aplicrii/respectrii Legii nr. 52/2003 privind transparena decizional n administraia public. Instrumentul aflat la dispoziia acestor instituii: exercitarea controlului de legalitate a actelor normative adoptate/emise de autoritile publice locale, este ineficient utilizat. Numai cu titlu de excepie prevederile legii transparenei sunt invocate ca temei pentru aciuini n instanele de contencios administrativ pentru anularea unor acte normative. Constatrile APADOR-CH i CEDES de pe parcursul derulrii proiectului conduc la ideea c instituiile prefectului reacioneaz, e drept, lent, la aciunile societii civile dar i la concluzia c un cadru legislativ mai coerent i explicit ar facilita o mai mare creterea eficienei instituiilor prefectului n asigurarea transparenei decizionale. n aceste condiii, APADOR-CH i CEDES consider c: aplicarea modelulului de aciune pentru sesizarea prefectului n scopul exercitrii controlului de legalitate a actelor normative adoptate fr respectarea Legii nr. 52/2003 de ctre organizaiile neguvernamentale va conduce la transparentizarea activitii autoritilor publice; anumite modificri legislative pot fi benefice pentru eficientizarea activitii instituiilor prefectului n ceea ce privete exercitarea controlului de legalitate a actelor normative adoptate cu nclcarea Legii nr. 52/2003 privind transparena decizional n adiministraia public (absena acestora poate fi compensat prin adoptarea de bune practici).
42
Propunerile APADOR-CH i CEDES de mbuntire a cadrului legislativ n domeniul exercitrii controlului de legalitate a actelor normative adoptate cu nclcarea Legii nr. 52/2003 privind transparena decizional n administraia public: 1. Completarea Hotrrii Guvernului nr. 460/20066 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul i instituia prefectului, prin introducerea unei noi litere, c/1, la art. 6 alin. 1 pct. 2 n care s fie prevzut expres atribuia prefectului (prin structurile de specialitate) de verificare a respectrii dispoziiilor Legii nr. 52/2003 n procesul de luare a deciziilor administrative i de adoptare a actelor administrative cu caracter normativ. Textul propus pentru litera c/1, la art. 6 alin. 1 pct. 2 din Hotrrea Guvernului nr. 460/2006 are urmtorul coninut: c/1) verific respectarea dispoziiilor Legii nr. 52/2003 n procesul de luare a deciziilor administrative i de adoptare a actelor administrative cu caracter normativ. Legea 52/2003 este cea care prevede, ca regul, participarea efectiv a cetenilor la luarea deciziilor administrative i n procesul de elaborare a actelor normative. Prin completarea propus s-ar evidenia importana verificrii respectrii Legii nr. 52/2003, ntru-ct, n prezent, accentul verificrilor nu se pune nici pe respectarea dreptului ceteanului de a participa la luarea deciziilor administrative (prin informarea corect i asigurarea participrii efective la edinele publice) i
6 Publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 363 din 26/04/2006, vezi ANEXA C 43
nici pe respectarea dreptului ceteanului de a cunoate i de a dezbate public proiectul unui act normativ. Importana deosebit a prevederilor unei legi, n spe Legea nr. 52/2003, permite i justific evidenierea, ca obiectiv distinct, verificarea respectrii acesteia. n acest sens, exemplificm prin prevederea din art. 6 alin. 1 pct. 6 lit. f din Hotrrea Guvernului nr. 460/2006, n care se prevede ca obiectiv distinct controlul respectrii legii privind protecia datelor personale. Deci, dac pentru verificarea de ctre prefect a respectrii Legii nr. 677/20017 privind protecia datelor personale a fost posibil introducerea unei litere distincte n art. 6 din Hotrrea Guvernului nr. 460/2006, pentru identitate de raiune, i pentru verificarea respectrii Legii nr. 52/2003 privind transparena decizional poate fi introdus o liter distinct n cadrul art. 6 din Hotrrea Guvernului nr. 460/2006. Pn la completarea hotrrii de Guvern, propunerea de la pct. 1 poate fi realizat i pe calea de bune practici, prin stabilirea de ctre prefect, n cadrul planului de verificare a legalitii actelor adminstrative emise sau adoptate de autoritile administraiei publice locale, a unui obiectiv distinct privind respectarea Legii nr. 52/2003. 2. Trebuie prevzut, printr-o hotrre de Guvern, obligaia secretarului unitii administrativ teritoriale ca, odat cu comunicarea ctre prefect a hotrrii consiliului local/judeean sau a dispoziiei primarului/preedintelui consiliului judeean s se fac expres meniunea dac aceasta a fost adoptat sau nu cu respectarea procedurilor de asigurare a transparenei decizionale prevzute n Legea nr. 52/2003. n cazul nerespectrii
7 Publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 790 din 12/12/2001
44
procedurilor, s fie indicat motivul, iar n caz afirmativ, s fie indicat perioada n care proiectul a fost adus la cunostina public i s-a aflat n dezbatere public, precum i data la care a fost anunat public edina n care a fost luat respectiva decizie administrativ. Aceast prevedere poate fi inclus ntr-o hotrre de Guvern, ntruct o hotrre poate fi emis n aplicarea unei legi, iar, n cauz, este vorba despre aplicarea Legii nr. 215/20018 privind administraia public local (lege care prevede obligativitatea comunicrii hotrrilor/dispoziiilor ctre prefect). Pn la modificarea legislativ, propunerea de la pct. 2 poate face i obiectul de bune practici, iniial la nivel de jude. ntre prefect i autoritile publice locale care funcioneaz dup principiul autonomiei, potrivit Legii nr. 215/2001, se pot conveni, ca bune practici, proceduri care s prevad comunicarea informaiilor privind respectarea Legii nr. 52/2003 odat cu trimiterea pentru verificarea de legalitate a hotrrilor consiliului local/judeean sau a dispoziiilor primarului/preedintelui consiliului judeean.
8 Republicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 123 din 20/02/2007, vezi extras n ANEXA D
45
ANEXA A Lege nr. 52/2003 privind transparena decizional n administraia public CAPITOLUL I Dispoziii generale Art. 1. - (1) Prezenta lege stabilete regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenei decizionale n cadrul autoritilor administraiei publice centrale i locale, alese sau numite, precum i al altor instituii publice care utilizeaz resurse financiare publice, n raporturile stabilite ntre ele cu cetenii i asociaiile legal constituite ale acestora. (2) Legea are drept scop: a) s sporeasc gradul de responsabilitate a administraiei publice fa de cetean, ca beneficiar al deciziei administrative; b) s stimuleze participarea activ a cetenilor n procesul de luare a deciziilor administrative i n procesul de elaborare a actelor normative; c) s sporeasc gradul de transparen la nivelul ntregii administraii publice. Art. 2. - Principiile care stau la baza prezentei legi sunt urmtoarele: a) informarea n prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmeaz s fie dezbtute de autoritile administraiei publice centrale i locale, precum i asupra proiectelor de acte normative; b) consultarea cetenilor i a asociaiilor legal constituite, la iniiativa autoritilor publice, n procesul de elaborare a proiectelor de acte normative; c) participarea activ a cetenilor la luarea deciziilor administrative i n procesul de elaborare a proiectelor de acte normative, cu respectarea urmtoarelor reguli: 1. edinele autoritilor i instituiilor publice care fac obiectul
46
prezentei legi sunt publice, n condiiile legii; 2. dezbaterile vor fi consemnate i fcute publice; 3. minutele acestor edine vor fi nregistrate, arhivate i fcute publice, n condiiile legii. Art. 3. - n sensul prezentei legi, termenii de mai jos se definesc astfel: a) act normativ - actul emis sau adoptat de o autoritate public, cu aplicabilitate general; b) luarea deciziei - procesul deliberativ desfurat de autoritile publice; c) elaborarea de acte normative - procedura de redactare a unui proiect de act normativ anterior supunerii spre adoptare; d) recomandare - orice punct de vedere, sugestie, propunere sau opinie, exprimat verbal sau n scris, primit de ctre autoritile publice de la orice persoan interesat n procesul de luare a deciziilor i n procesul de elaborare a actelor normative; e) obligaia de transparen - obligaia autoritilor administraiei publice de a informa i de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative i la minutele edinelor publice; f) asociaie legal constituit - orice organizaie civic, sindical, patronal sau orice alt grup asociativ de reprezentare civic; g) minut - documentul scris n care se consemneaz n rezumat punctele de vedere exprimate de participani la o edin, precum i rezultatul dezbaterilor; h) ordine de precdere - ordinea care determin prioritatea participrii la edinele publice, n raport cu interesul manifestat fa de subiectul edinei; i) edin public - edina desfurat n cadrul autoritilor administraiei publice i la care are acces orice persoan interesat. Art. 4. - Autoritile administraiei publice obligate s respecte dispoziiile prezentei legi sunt: a) autoritile administraiei publice centrale: ministerele, alte organe centrale ale administraiei publice din subordinea
47
Guvernului sau a ministerelor, serviciile publice descentralizate ale acestora, precum i autoritile administrative autonome; b) autoritile administraiei publice locale: consiliile judeene, consiliile locale, primarii, instituiile i serviciile publice de interes local sau judeean. Art. 5. - Prevederile prezentei legi nu se aplic procesului de elaborare a actelor normative i edinelor n care sunt prezentate informaii privind: a) aprarea naional, sigurana naional i ordinea public, interesele strategice economice i politice ale rii, precum i deliberrile autoritilor, dac fac parte din categoria informaiilor clasificate, potrivit legii; b) valorile, termenele de realizare i datele tehnico-economice ale activitilor comerciale sau financiare, dac publicarea acestora aduce atingere principiului concurenei loiale, potrivit legii; c) datele personale, potrivit legii. CAPITOLUL II Proceduri privind participarea cetenilor i a asociaiilor legal constituite la procesul de elaborare a actelor normative i la procesul de luare a deciziilor SECIUNEA 1 Dispoziii privind participarea la procesul de elaborare a actelor normative Art. 6. - (1) n cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administraiei publice are obligaia s publice un anun referitor la aceast aciune n site-ul propriu, s-l afieze la sediul propriu, ntr-un spaiu accesibil publicului, i s-l transmit ctre mass-media central sau local, dup caz. Autoritatea administraiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaii. (2) Anunul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ
48
va fi adus la cunotin publicului, n condiiile alin. (1), cu cel puin 30 de zile nainte de supunerea spre analiz, avizare i adoptare de ctre autoritile publice. Anunul va cuprinde o not de fundamentare, o expunere de motive sau, dup caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptrii actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum i termenul limit, locul i modalitatea n care cei interesai pot trimite n scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ. (3) Anunul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevan asupra mediului de afaceri se transmite de ctre iniiator asociaiilor de afaceri i altor asociaii legal constituite, pe domenii specifice de activitate, n termenul prevzut la alin. (2). (4) La publicarea anunului autoritatea administraiei publice va stabili o perioad de cel puin 10 zile pentru a primi n scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice. (5) Conductorul autoritii publice va desemna o persoan din cadrul instituiei, responsabil pentru relaia cu societatea civil, care s primeasc propunerile, sugestiile i opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus. (6) Proiectul de act normativ se transmite spre analiz i avizare autoritilor publice interesate numai dup definitivare, pe baza observaiilor i propunerilor formulate potrivit alin. (4). (7) Autoritatea public n cauz este obligat s decid organizarea unei ntlniri n care s se dezbat public proiectul de act normativ, dac acest lucru a fost cerut n scris de ctre o asociaie legal constituit sau de ctre o alt autoritate public. (8) n toate cazurile n care se organizeaz dezbateri publice, acestea trebuie s se desfoare n cel mult 10 zile de la publicarea datei i locului unde urmeaz s fie organizate. Autoritatea public n cauz trebuie s analizeze toate recomandrile referitoare la proiectul de act normativ n discuie. (9) n cazul reglementrii unei situaii care, din cauza
49
circumstanelor sale excepionale, impune adoptarea de soluii imediate, n vederea evitrii unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptrii n procedura de urgen prevzut de reglementrile n vigoare. SECIUNEA a 2-a Dispoziii privind participarea la procesul de luare a deciziilor Art. 7. - (1) Participarea persoanelor interesate la lucrrile edinelor publice se va face n urmtoarele condiii: a) anunul privind edina public se afieaz la sediul autoritii publice, inserat n site-ul propriu i se transmite ctre massmedia, cu cel puin 3 zile nainte de desfurare; b) acest anun trebuie adus la cunotina cetenilor i a asociaiilor legal constituite care au prezentat sugestii i propuneri n scris, cu valoare de recomandare, referitoare la unul dintre domeniile de interes public care urmeaz s fie abordat n edin public; c) anunul va conine data, ora i locul de desfurare a edinei publice, precum i ordinea de zi. (2) Difuzarea anunului i invitarea special a unor persoane la edina public sunt n sarcina responsabilului desemnat pentru relaia cu societatea civil. (3) Participarea persoanelor interesate la edinele publice se va face n limita locurilor disponibile n sala de edine, n ordinea de precdere dat de interesul asociaiilor legal constituite n raport cu subiectul edinei publice, stabilit de persoana care prezideaz edina public. (4) Ordinea de precdere nu poate limita accesul massmedia la edinele publice. Art. 8. - Persoana care prezideaz edina public ofer invitailor i persoanelor care particip din proprie iniiativ posibilitatea de a se exprima cu privire la problemele aflate pe ordinea de zi. Art. 9. - (1) Adoptarea deciziilor administrative ine de competena exclusiv a autoritilor publice.
50
(2) Punctele de vedere exprimate n cadrul edinelor publice de persoanele menionate la art. 8 au valoare de recomandare. Art. 10. - Minuta edinei publice, incluznd i votul fiecrui membru, cu excepia cazurilor n care s-a hotrt vot secret, va fi afiat la sediul autoritii publice n cauz i publicat n site-ul propriu. Art. 11. - (1) Autoritile publice prevzute la art. 4 sunt obligate s elaboreze i s arhiveze minutele edinelor publice. Atunci cnd se consider necesar, edinele publice pot fi nregistrate. (2) nregistrrile edinelor publice, cu excepia celor prevzute la art. 6, vor fi fcute publice, la cerere, n condiiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaiile de interes public. Art. 12. - (1) Autoritile publice prevzute la art. 4 sunt obligate s ntocmeasc i s fac public un raport anual privind transparena decizional, care va cuprinde cel puin urmtoarele elemente: a) numrul total al recomandrilor primite; b) numrul total al recomandrilor incluse n proiectele de acte normative i n coninutul deciziilor luate; c) numrul participanilor la edinele publice; d) numrul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de acte normative; e) situaia cazurilor n care autoritatea public a fost acionat n justiie pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi; f) evaluarea proprie a parteneriatului cu cetenii i asociaiile legal constituite ale acestora; g) numrul edinelor care nu au fost publice i motivaia restricionrii accesului. (2) Raportul anual privind transparena decizional va fi fcut public n site-ul propriu, prin afiare la sediul propriu ntrun spaiu accesibil publicului sau prin prezentare n edin public.
51
CAPITOLUL III Sanciuni Art. 13. - (1) Orice persoan care se consider vtmat n drepturile sale, prevzute de prezenta lege, poate face plngere n condiiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificrile i completrile ulterioare. (2) Plngerea i recursul se judec n procedur de urgen i sunt scutite de tax de timbru. Art. 14. - Constituie abatere disciplinar i se sancioneaz, potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcionarilor publici, cu modificrile i completrile ulterioare, sau, dup caz, potrivit legislaiei muncii, fapta funcionarului care, din motive contrare legii, nu permite accesul persoanelor la edinele publice sau mpiedic implicarea persoanelor interesate n procesul de elaborare a actelor normative de interes public, n condiiile prezentei legi. Art. 15. - Persoanele care asist la edinele publice, invitate sau din proprie iniiativ, trebuie s respecte regulamentul de organizare i funcionare a autoritii publice. n cazul n care preedintele de edin constat c o persoan a nclcat regulamentul, va dispune avertizarea i, n ultim instan, evacuarea acesteia. CAPITOLUL IV Dispoziii finale Art. 16. - (1) Prezenta lege intr n vigoare n termen de 60 de zile de la data publicrii n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. (2) La data intrrii n vigoare a prezentei legi orice dispoziii contrare se abrog. Art. 17. - n termen de 30 de zile de la intrarea n vigoare a prezentei legi, autoritile publice i celelalte persoane juridice prevzute la art. 4 sunt obligate s i modifice regulamentul
52
de organizare i funcionare n conformitate cu prevederile prezentei legi. Aceast lege a fost adoptat de Senat n edina din 19 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituia Romniei.
53
ANEXA B Legea nr. 340/2004 (r1) privind prefectul si institutia prefectului CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 1. - (1) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. (2) Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, la propunerea ministrului internelor si reformei administrative. (3) Prefectul este garantul respectarii legii si a ordinii publice la nivel local. (4) Ministrii si conducatorii celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele dintre atributiile lor de conducere si control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine. (5) Atributiile care pot fi delegate potrivit alin. (4) se stabilesc prin hotarare a Guvernului**). ___________ **) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 363 din 26 aprilie 2006. Art. 2. - (1) Pentru exercitarea de catre prefect a prerogativelor care ii revin potrivit Constitutiei si altor legi se organizeaza si functioneaza institutia prefectului, sub conducerea prefectului. (2) Institutia prefectului este o institutie publica cu personalitate juridica, cu patrimoniu si buget propriu. (3) Prefectul este ordonator tertiar de credite. (4) Structura organizatorica si modul de functionare ale institutiei prefectului se stabilesc prin hotarare a Guvernului*).
54
Art. 3. - (1) Sediul institutiei prefectului, denumit prefectura, este in municipiul resedinta de judet, intr-un imobil proprietate publica a statului, a judetului sau a municipiului, dupa caz. (2) Pentru municipiul Bucuresti, respectiv judetul Ilfov, sediul institutiei prefectului este in municipiul Bucuresti. Art. 4. - (1) Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale. (2) Lista serviciilor publice deconcentrate prevazute la alin. (1) se aproba si se actualizeaza la propunerea ministrului internelor si reformei administrative, prin decizie a primuluiministru. Art. 5. - Activitatea prefectului se intemeiaza pe principiile: a) legalitatii, impartialitatii si obiectivitatii; b) transparentei si liberului acces la informatiile de interes public; c) eficientei; d) responsabilitatii; e) profesionalizarii; f) orientarii catre cetatean. Art. 6. - (1) Capacitatea juridica de drept public a institutiei prefectului se exercita in exclusivitate de catre prefect. (2) Exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor civile ale institutiei prefectului se realizeaza de catre prefect sau de catre o persoana anume desemnata prin ordin al acestuia. Art. 7. - (1) Activitatea institutiei prefectului este finantata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, si din alte surse legal constituite. (2) Institutia prefectului poate beneficia de programe cu finantare internationala. Art. 8. - (1) Conducatorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului au obligatia sa transmita prefectului proiectul de buget. Avizul prefectului privind proiectul de buget se inainteaza conducatorului institutiei ierarhic
55
superioare serviciului public deconcentrat. (2) Situatiile financiare privind executia bugetara, intocmite de serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, se transmit prefectului pentru avizare. Avizul prefectului privind situatiile financiare se inainteaza conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. (3) Avizele prefectului prevazute la alin. (1) si (2) sunt consultative. Art. 9. - (1) Pentru indeplinirea atributiilor si prerogativelor care ii revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2 subprefecti. Prefectul municipiului Bucuresti este ajutat de 3 subprefecti. (2) Atributiile subprefectului se stabilesc prin hotarare a Guvernului*). ___________ *) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 460/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 363 din 26 aprilie 2006. Art. 10. - Prefectul si subprefectul fac parte din categoria inaltilor functionari publici. Art. 11. - Intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare. CAPITOLUL II Drepturile si indatoririle prefectilor si subprefectilor Art. 12. - (1) Prefectii si subprefectii care nu detin o locuinta proprietate personala in municipiul resedinta de judet in care au fost numiti beneficiaza de o indemnizatie de instalare egala cu 3 salarii de baza brute, precum si de locuinta de serviciu corespunzatoare, in conditiile legii, in baza unui contract de inchiriere, pe durata indeplinirii functiei.
56
(2) In situatia prevazuta la alin. (1) cheltuielile privind chiria locuintei de serviciu, cele pentru transportul prefectilor si subprefectilor si al familiilor acestora, la mutarea in localitatea in care isi are sediul institutia prefectului, si cele de instalare sunt suportate din bugetul institutiei prefectului. (3) Contractul de inchiriere a locuintei de serviciu se incheie pe perioada exercitarii functiei de prefect, respectiv de subprefect. La data incetarii exercitarii functiei de prefect, respectiv de subprefect, contractul de inchiriere inceteaza de drept. Art. 13. - Prefectii si subprefectii nu au dreptul la greva. Art. 14. - Prefectii si subprefectii nu pot sa infiinteze organizatii sindicale proprii. Art. 15. - Prefectii si subprefectii au obligatia sa informeze conducerea Ministerului Internelor si Reformei Administrative ori de cate ori calatoresc in afara judetului. Art. 16. - Ca reprezentant al Guvernului, prefectului in functie i se acorda onoruri militare, in conditiile stabilite prin regulamentele specifice, cu ocazia ceremoniilor militare organizate la nivelul judetului. Art. 17. - Prefectul si subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizatii careia ii este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice, potrivit legii, sub sanctiunea destituirii lor din functia publica. Art. 18. - Prefectul si subprefectul raspund, dupa caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin, in conditiile legii. CAPITOLUL III Atributiile prefectului Art. 19. - (1) In calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul indeplineste urmatoarele atributii principale: a) asigura, la nivelul judetului sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si a hotararilor Guvernului, a celorlalte acte
57
normative, precum si a ordinii publice; b) actioneaza pentru realizarea in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare si dispune masurile necesare pentru indeplinirea lor, in conformitate cu competentele si atributiile ce ii revin, potrivit legii; c) actioneaza pentru mentinerea climatului de pace sociala si a unei comunicari permanente cu toate nivelurile institutionale si sociale, acordand o atentie constanta prevenirii tensiunilor sociale; d) colaboreaza cu autoritatile administratiei publice locale pentru determinarea prioritatilor de dezvoltare teritoriala; e) verifica legalitatea actelor administrative ale consiliului judetean, ale consiliului local sau ale primarului; f) asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, ducerea la indeplinire, in conditiile stabilite prin lege, a masurilor de pregatire si interventie pentru situatii de urgenta; g) dispune, in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, masurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestora si foloseste in acest sens sumele special prevazute in bugetul propriu cu aceasta destinatie; h) utilizeaza, in calitate de sef al protectiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de interventie in situatii de criza, in scopul desfasurarii in bune conditii a acestei activitati; i) dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si a sigurantei cetatenilor, prin organele legal abilitate; j) asigura realizarea planului de masuri pentru integrare europeana; k) dispune masuri de aplicare a politicilor nationale hotarate de Guvern si a politicilor de integrare europeana; l) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu institutii similare din tara si din strainatate, in vederea promovarii intereselor comune; m) asigura folosirea, in conditiile legii, a limbii materne in
58
raporturile dintre cetatenii apartinand minoritatilor nationale si serviciile publice deconcentrate in unitatile administrativteritoriale in care acestia au o pondere de peste 20%. (2) Prefectul indeplineste si alte atributii prevazute de lege si de celelalte acte normative, precum si insarcinarile stabilite de Guvern. Art. 20. - Prefectul poate verifica masurile intreprinse de primar sau de presedintele consiliului judetean in calitatea lor de reprezentanti ai statului in unitatea administrativ-teritoriala si poate sesiza organele competente in vederea stabilirii masurilor necesare, in conditiile legii. Art. 21. - (1) Din comisia de concurs pentru ocuparea postului de conducator al unui serviciu public deconcentrat face parte obligatoriu si un reprezentant al institutiei prefectului din judetul in care isi are sediul serviciul public, desemnat prin ordin al prefectului, in conditiile legii. (2) Prefectul poate propune ministrilor si conducatorilor celorlalte organe ale administratiei publice centrale organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale sanctionarea conducatorilor serviciilor publice deconcentrate din subordinea acestora. Art. 22. - (1) In fiecare judet functioneaza un colegiu prefectural compus din prefect, subprefecti si conducatorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, care isi au sediul in judetul respectiv. (2) La lucrarile colegiului prefectural pot fi invitate si alte persoane a caror prezenta este considerata necesara. (3) Colegiul prefectural se convoaca de catre prefect cel putin o data pe luna si oricand se considera ca este necesar. (4) Atributiile colegiului prefectural privesc armonizarea activitatii serviciilor publice deconcentrate care au sediul in judetul respectiv, precum si implementarea programelor, politicilor, strategiilor si planurilor de actiune ale Guvernului la nivelul judetului sau al localitatilor acestuia si vor fi reglementate prin hotarare a Guvernului*).
59
___________ *) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 460/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 363 din 26 aprilie 2006. Art. 23. - (1) Prefectul poate solicita primarului sau presedintelui consiliului judetean, dupa caz, convocarea unei sedinte extraordinare a consiliului local, a consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti in cazuri care necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice. (2) In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor unitatilor administrativteritoriale, prefectul poate solicita convocarea de indata a consiliului local, a consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Art. 24. - In situatii de urgenta sau de criza autoritatile militare si organele locale ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative au obligatia sa informeze si sa sprijine prefectul pentru rezolvarea oricarei probleme care pune in pericol ori afecteaza siguranta populatiei, a bunurilor, a valorilor si a mediului inconjurator. Art. 25. - Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin, prefectul solicita institutiilor publice si autoritatilor administratiei publice locale documentatii, date si informatii, iar acestea sunt obligate sa i le furnizeze cu celeritate si in mod gratuit. CAPITOLUL IV Actele prefectului Art. 26. - (1) Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin, prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, in conditiile legii.
60
(2) Ordinele prin care se stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise dupa consultarea conducatorului serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor administrativteritoriale. (3) Ordinele cu caracter normativ emise de prefect se publica, potrivit legii. Art. 27. - (1) Ordinul prefectului, care contine dispozitii normative, devine executoriu numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica. Ordinul prefectului, cu caracter individual, devine executoriu de la data comunicarii catre persoanele interesate. (2) Ordinele emise de prefect in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunostinta si sunt executorii. (3) Ordinele cu caracter normativ se comunica de indata Ministerului Internelor si Reformei Administrative. (4) Ministerul Internelor si Reformei Administrative poate propune Guvernului anularea ordinelor emise de prefect, daca le considera nelegale sau netemeinice. Art. 28. - (1) Prefectii sunt obligati sa comunice ordinele emise potrivit art. 26 alin. (2) conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale pot propune Guvernului masuri de anulare a ordinelor emise de prefect, daca le considera nelegale. (2) Prefectul poate propune ministerelor si celorlalte organe ale administratiei publice centrale masuri pentru imbunatatirea activitatii serviciilor publice deconcentrate, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale. Art. 29. - Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale sunt obligate sa comunice de indata prefectilor actele cu caracter normativ emise in domeniul de activitate al serviciilor publice deconcentrate.
61
CAPITOLUL V Cancelaria prefectului si oficiile prefecturale Art. 30. - (1) In cadrul institutiei prefectului se organizeaza si functioneaza cancelaria prefectului. (2) Cancelaria prefectului este un compartiment organizatoric distinct, care cuprinde urmatoarele functii de executie de specialitate specifice: directorul cancelariei, 2 consilieri, un consultant si secretarul cancelariei. (3) Functia de secretar al cancelariei se asimileaza din punct de vedere al salarizarii cu functia de sef de cabinet. Pot fi numite in functia de secretar al cancelariei persoane cu studii superioare sau medii, in conditiile legii. (4) Personalul din cadrul cancelariei prefectului este numit sau eliberat din functie de catre prefect. (5) Personalul din cadrul cancelariei prefectului isi desfasoara activitatea in baza unui contract individual de munca incheiat, in conditiile legii, pe durata exercitarii functiei publice de catre inaltul functionar public. (6) Activitatea cancelariei prefectului este coordonata de director, care raspunde in fata prefectului in acest sens. (7) Salarizarea personalului din cadrul cancelariei prefectului se face potrivit anexei nr. I - cap. II lit. B - la Ordonanta Guvernului nr. 9/2005 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2005 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 112/2005, cu modificarile ulterioare. Art. 31. - (1) Prefectul poate organiza, prin ordin, in cadrul numarului de posturi si al fondurilor aprobate anual, oficii prefecturale. In municipiul Bucuresti se pot organiza oficii
62
prefecturale in fiecare sector. (2) Ordinul prefectului de infiintare si organizare a oficiilor prefecturale se emite numai cu avizul conform al Ministerului Internelor si Reformei Administrative. (3) Oficiile prefecturale fac parte integranta din institutia prefectului. (4) Prin derogare de la prevederile art. XVI alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare, oficiile prefecturale sunt conduse de catre un sef al oficiului prefectural. (5) Functia de sef al oficiului prefectural este echivalenta cu functia de director executiv. (6) Numirea, modificarea, suspendarea si incetarea raportului de serviciu al sefului oficiului prefectural se fac de catre prefect, in conditiile legii. CAPITOLUL VI Dispozitii tranzitorii si finale Art. 32. - Prevederile art. 7, 8 si 17 se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2006. Art. 33. - Prevederile prezentei legi se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 188/1999*) privind Statutul functionarilor publici, republicata, si ale Legii administratiei publice locale nr. 215/2001**), republicata. ___________ *) Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007. **) Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007 si a fost modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2008 privind unele
63
masuri pentru organizarea si desfasurarea alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 177 din 7 martie 2008, si prin Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008. Art. 34. - Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, prevederile art. 26 si 27, cele ale sectiunii 1 Prefectul judetului si al municipiului Bucuresti a cap. VIII Prefectul si ale art. 154 alin. (2) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare***), precum si orice alte dispozitii contrare se abroga. ___________ ***) Prevederile art. 26 si 27, cele ale sectiunii 1 Prefectul judetului si al municipiului Bucuresti din cap. VIII Prefectul si ale art. 154 alin. (2) au fost abrogate la data intrarii in vigoare a prezentei legi si anterior republicarii Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007. NOTA: Reproducem mai jos prevederile art. II-IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/2005 care nu sunt incorporate in textul republicat al Legii nr. 340/2004 si care se aplica, in continuare, ca dispozitii proprii ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 179/2005: Art. II. - Functiilor publice de prefect si de subprefect nu le sunt aplicabile prevederile art. XVI alin. (4)****) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul
64
de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare. ___________ ****) Alin. (4) al art. XVI din Legea nr. 161/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, a fost abrogat prin Legea nr. 251/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 574 din 4 iulie 2006. Art. III. - (1) Prefectii in functie la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, precum si cei care vor ocupa posturile ramase vacante dupa data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta si pana la 31 decembrie 2005 pot fi numiti in functii publice de prefect in urma promovarii unui examen de atestare pe post. (2) Subprefectii in functie la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, precum si cei care vor ocupa posturile ramase vacante dupa data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta si pana la 31 decembrie 2005 pot fi numiti in functii publice de subprefect in urma promovarii unui examen de atestare pe post. (3) Pot participa la examenul de atestare pe post si pot ocupa functiile publice in conditiile prevazute la alin. (1) si (2) persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la art. 15*) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile ulterioare, cu exceptia celor prevazute la lit. c)-e). (4) Persoanele care nu promoveaza examenul de atestare pe post, in conditiile legii, vor fi eliberate din functiile detinute. (5) Numirea in functii publice a persoanelor prevazute la alin. (1) si (2) se face incepand cu data de 1 ianuarie 2006. (6) Conditiile de organizare si desfasurare a examenului de atestare pe post se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. (7) Examenul de atestare pe post este gestionat de comisia pentru recrutarea inaltilor functionari publici numita prin decizie
65
a primului-ministru. ___________ *) Legea nr. 188/1999 a fost ulterior republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, iar vechiul art. 15 a devenit art. 16. Art. IV. - (1) Incepand cu data de 1 ianuarie 2006, functia publica de secretar general al prefecturii se transforma in functia publica de subprefect. (2) Secretarii generali ai prefecturii in functie la data de 31 decembrie 2005 ca urmare a promovarii concursului organizat pentru ocuparea functiei publice respective sunt numiti in functia publica de subprefect incepand cu data de 1 ianuarie 2006. (3) Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, atributiile stabilite prin actele normative in vigoare in competenta secretarului general al prefecturii se exercita de catre unul dintre subprefecti, desemnat prin ordin al prefectului.
66
ANEXA C Hotarare nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, al art. 1 alin. (5), art. 11 alin. (4), art. 8 alin. (2) si ale art. 251 alin. (4) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, cu modificarile si completarile ulterioare, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare. CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 1. (1) In calitate de reprezentant al Guvernului pe plan local, prefectul asigura legatura operativa dintre fiecare ministru, respectiv conducator al organului administratiei publice centrale din subordinea Guvernului si conducatorul serviciului public deconcentrat din subordinea acestuia. (2) Ministrii si conducatorii celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele atributii de conducere si control, precum: a) verificarea modului de utilizare a fondurilor publice alocate serviciilor publice deconcentrate; b) verificarea modului de realizare a obiectivelor cuprinse in strategiile sectoriale; c) analizarea modului de realizare a actiunilor cu caracter interministerial care au ca scop cresterea calitatii serviciilor publice; d) organizarea unor achizitii publice prin programe artici mai multor servicii publice deconcentrate din judet, respectiv din municipiul Bucuresti; e) reprezentarea in fata instantelor judecatoresti, in cazul in
67
care serviciile publice deconcentrate din subordine nu pot fi mandatate; f) alte atributii stabilite prin ordin al conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. (3) La solicitarea Secretariatului General al Guvernului sau a Cancelariei Primului-Ministru, dupa caz, prefectul asigura, prin consilierii juridici ai institutiei prefectului, reprezentarea Guvernului sau a primului-ministru in fata instantelor judecatoresti. Art. 2. (1) Subprefectii indeplinesc, in numele prefectului, atributii in domeniul conducerii serviciilor publice deconcentrate, al conducerii operative a institutiei prefectului, precum si alte atributii prevazute de lege ori sarcini date de Ministerul Administratiei si Internelor sau de catre prefect. (2) Subprefectii au urmatoarele atributii principale: cu privire la exercitarea, in numele prefectului, a conducerii serviciilor publice: a) analizarea activitatii desfasurate de serviciile publice deconcentrate, de serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple si de serviciile publice comunitare cu privire la regimul de conducere si inmatriculare a vehiculelor si elaborarea de propuneri pentru imbunatatirea activitatii acestora, pe care le inainteaza prefectului; b) examinarea, impreuna cu conducatorii serviciilor publice deconcentrate si cu autoritatile administratiei publice locale, a stadiului de executie a unor lucrari si actiuni care se deruleaza in comun; c) consultarea conducatorilor serviciilor publice deconcentrate cu privire la ordinele prefectului prin care se stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate, potrivit legii; d) asigurarea transmiterii ordinelor prefectului avand ca obiect stabilirea de masuri cu caracter tehnic sau de specialitate catre conducatorul institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat, prin grija personalului din cadrul institutiei prefectului;
68
e) asigurarea examinarii proiectelor bugetelor, precum si a situatiilor financiare privind executia bugetara intocmite de serviciile publice deconcentrate, conform procedurii stabilite, dupa caz, prin ordin al ministrului ori al conducatorului organului administratiei publice centrale organizat la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, in vederea emiterii avizului prefectului; f) intocmirea proiectului regulamentului de functionare a colegiului prefectural, cu respectarea prevederilor regulamentului-cadru; g) dispunerea masurilor in vederea organizarii sedintelor colegiului prefectural, stabilirea, dupa consultarea conducatorilor serviciilor publice deconcentrate, a ordinii de zi si a listei invitatiilor, pe care le inainteaza prefectului; h) urmarirea modului de indeplinire a hotararilor luate in cadrul colegiului prefectural, prin grija secretariatului colegiului prefectural, si formularea de propuneri in cazul nerespectarii acestora, pe care le inainteaza prefectului; h) gestionarea si urmarirea masurilor dispuse de catre prefect in calitate de presedinte al comitetului judetean pantry situatii de urgenta, precum si a hotararilor luate in cadrul comitetului judetean pantry situatii de urgenta; 2. cu privire la conducerea operativa a institutiei prefectului: a) asigurarea conducerii operative a institutiei prefectului, cu exceptia cancelariei prefectului; b) elaborarea proiectului regulamentului de organizare si functionare a institutiei prefectului, pe care il supune spre aprobare prefectului; c) asigurarea elaborarii proiectului ordinului prefectului privind infiintarea si organizarea oficiilor prefecturale si transmiterea acestuia catre Ministerul Administratiei si Internelor; d) asigurarea transmiterii catre persoanele interesate a ordinelor prefectului cu caracter individual; e) primirea, distribuirea corespondentei si urmarirea rezolvarii acesteia in termenul legal; f) elaborarea de studii si rapoarte cu privire la aplicarea actelor
69
normative in vigoare, pe care le prezinta prefectului; g) asigurarea transmiterii ordinelor prefectului cu caracter tehnic catre Ministerul Administratiei si Internelor, precum si publicarea in monitorul oficial al judetului ori al municipiului Bucuresti, dupa caz; h) indrumarea metodologica a secretarilor unitatilor administrativ-teritoriale si ai subdiviziunilor administrativteritoriale ale municipiilor, cu exceptia secretarului general al judetului, respectiv al municipiului Bucuresti; i) gestionarea si urmarirea indeplinirii masurilor dispuse de catre prefect cu privire la realizarea sarcinilor rezultate din actele normative in vigoare; j) stabilirea si urmarirea modului de realizare a fluxului de informare-documentare in domeniile de activitate specifice institutiei prefectului; k) inaintarea catre prefect de propuneri cu privire la organizarea si desfasurarea circuitului legal al lucrarilor, informarea documentara, primirea si solutionarea petitiilor, precum si la arhivarea documentelor; l) acordarea de consultanta autoritatilor administratiei publice locale privind proiectele acordurilor de colaborare, cooperare, asociere, infratire si aderare, initiate de acestea; m) verificarea documentatiei si aplicarea apostilei pe actele oficiale administrative intocmite pe teritoriul Romaniei, care urmeaza sa produca efecte juridice pe teritoriul unui stat semnatar al Conventiei cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961, la care Romania a aderat prin Ordonanta Guvernului nr. 66/1999, aprobata prin Legea nr. 52/2000, cu modificarile ulterioare; n) aprobarea eliberarii de extrase sau copii de pe acte din arhiva institutiei prefectului, cu exceptia celor care contin informatii clasificate ca secrete de stat sau de serviciu; o) asigurarea secretariatului comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, in calitate de secretar al comisiei judetene;
70
p) exercitarea atributiilor rezultate ca urmare a aplicarii actelor normative cu caracter reparatoriu si convocarea in sedinte lunare a comisiilor care au ca obiect punerea in aplicare a acestor legi. (3) Ordinele prefectului sunt contrasemnate de catre subprefectul care are sarcina de a le pune in aplicare. Art. 3. (1) Atributiile prevazute la art. 2 care revin fiecarui subprefect se stabilesc prin ordin al prefectului. (2) In lipsa prefectului, atributiile acestuia se asigura de catre subprefectul desemnat prin ordin al prefectului. CAPITOLUL II Institutia prefectului Art. 4. (1) Structura-cadru de organizare a institutiei prefectului este prevazuta in anexa nr. 1. (2) Structurile de specialitate prevazute in anexa nr. 1 se pot organiza, in conditiile legii, prin ordin al prefectului, la nivel de directii, servicii si birouri, dupa caz, in functie de specificul fiecarei activitati. Art. 5. (1) Personalul din cadrul institutiei prefectului este format din functionari publici, functionari publici cu statut special si personal contractual. (2) Numirea, respectiv incadrarea, precum si modificarea, suspendarea si incetarea raporturilor de serviciu, articiple a raporturilor de munca ale personalului din cadrul institutiei prefectului se efectueaza prin ordin al prefectului, in conditiile legii. (3) Numirea, modificarea, suspendarea si incetarea raporturilor de serviciu ale subprefectilor se efectueaza in conditiile legii. (4) Numarul maxim de posturi si structura posturilor aferente institutiei prefectului se stabilesc anual prin ordin al ministrului administratiei si internelor, cu incadrarea in numarul maxim de posturi si in structura posturilor aprobate Ministerului Administratiei si Internelor.
71
SECIUNEA 1 Atributiile structurilor de specialitate ale institutiei prefectului Art. 6. (1) Structurile de specialitate ale institutiei prefectului indeplinesc urmatoarele atributii principale: 1. cu privire la aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor si a celorlalte acte normative: a) elaboreaza studii si rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative in vigoare, precum si propuneri privind imbunatatirea starii de legalitate, pe care le inainteaza prefectului; b) participa alaturi de reprezentanti ai serviciilor publice deconcentrate la actiuni de verificare, potrivit competentelor, a modului de aplicare si respectare a actelor normative la nivelul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, in cadrul unor comisii mixte constituite prin ordin al prefectului; c) prezinta prefectului propuneri privind prioritatile de dezvoltare a judetului, respectiv a municipiului Bucuresti, in concordanta cu prevederile planului de dezvoltare regionala si cu consultarea autoritatilor administratiei publice locale si a conducatorilor serviciilor publice deconcentrate; d) intocmesc pantry planul de actiuni pantry realizarea in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare; e) elaboreaza si prezinta prefectului informari periodice cu privire la situatia si evolutia starii generale economice, sociale, culturale, precum si cu privire la stadiul realizarii obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare, in judet, respectiv in municipiul Bucuresti; f) realizeaza documentarea necesara si elaboreaza pe baza acesteia raportul anual privind starea economico-sociala a judetului, respectv a municipiului Bucuresti, care se inainteaza, potrivit legii, Guvernului, prin Ministerul Administratiei si Internelor; g) monitorizeaza modul de aplicare in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a programelor si strategiilor guvernamentale
72
sau ministeriale cu privire la restructurarea sectoriala si la alte activitati; 2. cu privire la verificarea legalitatii actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale si contenciosul administrativ: a) tin evidenta actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale si transmise prefectului in vederea verificarii legalitatii, asigura pastrarea acestora, precum si evidenta actiunilor si dosarelor aflate pe rolul instantelor judecatoresti; b) examineaza sub aspectul legalitatii, in termenele prevazute de lege, actele administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale; c) verifica legalitatea contractelor incheiate de autoritatile administratiei publice locale, asimilate potrivit legii actelor administrative, ca urmare a sesizarii prefectului de catre persoanele care se considera vatamate intr-un drept sau interes legitim; d) propun prefectului sesizarea, dupa caz, a autoritatilor emitente, in vederea reanalizarii actului considerat nelegal, sau a instantei de contencios administrativ, cu motivarea corespunzatoare; e) intocmesc documentatia, formuleaza actiunea pentru sesizarea instantelor judecatoresti si sustin in fata acestora actiunea formulata, precum si caile de atac, atunci cand este cazul; f) elaboreaza rapoarte si prezinta informari prefectului cu privire la actele verificate; g) avizeaza ordinele prefectului din punct de vedere al legalitatii; h) intocmesc documentatia si reprezinta prefectul si institutia prefectului in fata instantelor judecatoresti de orice grad, precum si a altor autoritati sau institutii publice; i) actioneaza in vederea indeplinirii, in conditiile legii, a atributiilor ce revin prefectului in domeniul organizarii si desfasurarii alegerilor locale, parlamentare si prezidentiale, precum si a referendumului national ori local;
73
j) efectueaza, in conditiile legii, verificarile si intocmesc documentatia necesara cu privire la dizolvarea de drept a unor consilii locale sau judetene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, la suspendarea de drept a unor mandate de consilier sau de primar ori la incetarea de drept a unor mandate de primar, respectiv la incetarea inainte de termen a mandatului presedintelui consiliului judetean sau al presedintelui Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz; k) efectueaza, in conditiile legii, verificari cu privire la masurile intreprinse de primar sau de presedintele consiliului judetean, respectiv de presedintele Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in calitatea lor de reprezentanti ai statului in unitatea administrativ-teritoriala, respectiv la sediul autoritatilor administratiei publice locale, si propun prefectului, daca este cazul, sesizarea organelor competente; l) desfasoara actiuni de indrumare privind modul de exercitare de catre primari a atributiilor delegate si executate de catre acestia in numele statului; 3. cu privire la realizarea politicilor nationale, a celor de integrare europeana si a planului de masuri pantry integrare europeana si intensificare a relatiilor externe: a) intocmesc anual planul de actiuni pentru realizarea in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a politicilor nationale, a politicilor de integrare europeana si intensificare a relatiilor externe, cu consultarea consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, si a conducatorilor serviciilor publice deconcentrate; b) elaboreaza, in colaborare cu reprezentanti ai consiliului judetean, respectiv ai Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ai serviciilor publice deconcentrate, ai autoritatilor administratiei publice locale, precum si ai societatii civile, planul de masuri judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, in conformitate cu documentele programatice referitoare la integrarea europeana; c) actioneaza, cu sprijinul serviciilor publice deconcentrate
74
si al structurilor de integrare europeana, pentru cunoasterea documentelor privind integrarea europeana adoptate la nivel central; d) actioneaza pentru atragerea societatii civile la activitatile care au legatura cu procesul de integrare europeana si participa la programele societatii civile in domeniul integrarii europene; e) desfasoara activitati menite sa conduca la cunoasterea de catre autoritatile administratiei publice locale si de catre cetateni a programelor cu finantare externa initiate si sustinute de Uniunea Europeana si de alte organisme internationale; f) intocmesc, gestioneaza prin evidenta centralizata si monitorizeaza activitatea de relatii si de colaborari internationale a institutiei prefectului; g) elaboreaza evidenta centralizata a rapoartelor de activitate intocmite obligatoriu pentru orice activitate de relatii internationale; 4. cu privire la buna organizare si desfasurare a activitatii pantry situatii de urgenta, precum si la pregatirea si ducerea la indeplinire a masurilor de aparare care nu au caracter militar: a) urmaresc indeplinirea masurilor dispuse de catre prefect, in calitate de presedinte al comitetului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, pentru situatii de urgenta; b) prezinta prefectului propuneri privind modul de utilizare, in situatii de criza, a fondurilor special alocate de la bugetul de stat; c) propun prefectului, in situatiile prevazute de lege, convocarea consiliilor locale, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz; d) intocmesc rapoarte si informari privind evolutia si desfasurarea evenimentelor in caz de dezastru, precum si masurile intreprinse de autoritatile administratiei publice locale in acest domeniu, pe care le inainteaza prefectului; e) asigura informarea prefectului cu privire la iminenta producerii unor fenomene naturale periculoase; f) asigura informarea prefectului, in perioada producerii
75
fenomenelor naturale periculoase, cu privire la evaluarea preliminara a efectelor si a pagubelor produse; g) prezinta prefectului propuneri pentru acordarea unor ajutoare umanitare in scopul protectiei populatiei afectate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, incendii sau alte fenomene periculoase; h) verifica modul de distribuire a ajutoarelor umanitare si a sumelor alocate din Fondul de interventie la dispozitia Guvernului; 5. cu privire la activitatea de eliberare si de evidenta a pasapoartelor simple: a) solutioneaza cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple, in conformitate cu prevederile legii; b) colaboreaza cu serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor pantry asigurarea eliberarii pasapoartelor simple, in regim de ghiseu unic; c) administreaza si gestioneaza registrul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, de evidenta a pasapoartelor simple si valorifica datele cuprinse in acesta; d) asigura furnizarea permanent, in cadrul Sistemului national informatic de evidenta a persoanelor, a informatiilor necesare actualizarii Registrului national de evidenta a pasapoartelor simple; e) asigura inscrierea de mentiuni in pasapoartele simple, in conditiile legii; f) organizeaza la nivelul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, gestionarea si controlul eliberarii pasapoartelor simple; g) asigura solutionarea contestatiilor depuse la serviciul public comunitar pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple; 6. cu privire la regimul permiselor de conducere, al certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor si al placilor cu numere de inmatriculare: a) constituie si actualizeaza registrul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, de evidenta a permiselor de conducere
76
si a autovehiculelor inmatriculate si valorifica datele cuprinse in acesta; b) organizeaza examenele pentru obtinerea permiselor de conducere a autovehiculelor, in conditiile legii; c) solutioneaza cererile pentru eliberarea permiselor de conducere, a certificatelor de inmatriculare si a placilor cu numere de inmatriculare pentru autovehicule rutiere, in conditiile legii; d) colaboreaza cu serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor pentru asigurarea eliberarii certificatelor de inmatriculare si a placilor cu numere de inmatriculare pentru autovehicule rutiere, in regim de ghiseu unic; e) asigura eliberarea permiselor de conducere, a certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor si a placilor cu numere de inmatriculare pentru autovehicule rutiere; f) monitorizeaza si controleaza modul de respectare a prevederilor legale referitoare la asigurarea protectiei datelor cu caracter personal, in domeniul de competenta; g) asigura solutionarea contestatiilor depuse la serviciul public comunitar regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor. (2) Structurile de specialitate ale institutiei prefectului mai indeplinesc si urmatoarele atributii: a) intocmirea documentatiei necesare emiterii ordinelor prefectului; b) elaborarea proiectului ordinului prefectului de stabilire a numarului consilierilor locali si judeteni, precum si ai Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pe baza datelor statistice oficiale, si intocmirea graficului de convocare a consiliilor locale si a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in sedinta de constituire; c) elaborarea proiectului ordinului prefectului privind numirea sefului oficiului prefectural; d) elaborarea, cu consultarea conducatorilor serviciilor publice deconcentrate, a proiectelor ordinelor prefectului avand ca obiect stabilirea de masuri cu caracter tehnic sau de specialitate;
77
e) asigurarea primirii, inregistrarii si solutionarii petitiilor adresate prefectului, precum si a comunicarii catre petent a raspunsului, in termenul legal; f) indrumarea cetatenilor care se adreseaza institutiei prefectului in problemele generale sau specifice relatiei cu publicul; g) organizarea activitatii de primire a cetatenilor in audienta la prefect si subprefecti; h) asigurarea de asistenta de specialitate expertilor locali pentru romi, care isi desfasoara activitatea in cadrul aparatului propriu al consiliilor locale, pentru indeplinirea sarcinilor prevazute in Planul general de masuri pentru aplicarea Strategiei de imbunatatire a situatiei romilor; i) urmarirea si aplicarea prevederilor cuprinse in strategiile si programele pentru sustinerea reformei in administratia publica; j) realizarea lucrarilor de secretariat pentru colegiul prefectural si prezentarea propunerilor cu privire la programul de activitate al acestuia subprefectului cu atributii in domeniu; k) conlucrarea cu unitatile teritoriale din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Apararii Nationale si a Serviciului Roman de Informatii la elaborarea masurilor care se impun pentru asigurarea respectarii drepturilor individuale, apararea proprietatii publice si a proprietatii private, siguranta cetatenilor si prevenirea infractiunilor; l) asigurarea organizarii si desfasurarii sedintelor comisiilor sau comitetelor constituite in cadrul institutiei prefectului potrivit legii; m) realizarea lucrarilor de secretariat pentru comisia judeteana consultativa si comitetul operativ consultativ si prezentarea propunerilor cu privire la programul de activitate al acestora prefectului; n) conlucrarea cu compartimentele din aparatul propriu al consiliului judetean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in vederea elaborarii proiectelor hotararilor Guvernului care au ca obiect solutionarea unor probleme de interes local ori a initierii, prin Ministerul
78
Administratiei si Internelor, a unor proiecte de acte normative; o) exercitarea atributiilor rezultate ca urmare a aplicarii actelor normative cu caracter reparatoriu. Art. 7. Prefectul poate stabili prin ordin si alte atributii pentru structurile de specialitate ale institutiei prefectului, in vederea indeplinirii in cele mai bune conditii a atributiilor care i-au fost conferite prin reglementarile legale. SECIUNEA a 2-a Cancelaria prefectului Art. 8. Cancelaria prefectului are urmatoarele atributii principale: a) asigurarea conditiilor necesare desfasurarii sedintelor de lucru ale prefectului; b) analizarea datelor oferite de sondaje, statistici, studii si informarea prefectului si a subprefectilor cu privire la principalele probleme si tendinte ale mediului social si economic din judet, respectiv din municipiul Bucuresti; c) organizarea intalnirilor prefectului cu reprezentantii locali ai societatii civile, ai sindicatelor, ai patronatelor si ai partidelor politice; d) elaborarea sintezelor mass-media pentru informarea rapida si corecta a prefectului si a subprefectilor; e) organizarea, la solicitarea prefectului, a evenimentelor de natura sa informeze opinia publica si mass-media cu privire la actiunile prefectului; f) asigurarea realizarii, intretinerii si actualizarii site-ului oficial al institutiei prefectului; g) punerea la dispozitia mijloacelor de informare in masa a informatiilor destinate opiniei publice, in vederea cunoasterii exacte a activitatii prefectului, prin informari si conferinte de presa organizate lunar sau ori de cate ori este nevoie; h) realizarea documentarii necesare in vederea elaborarii raportului semestrial al prefectului referitor la stadiul indeplinirii
79
obiectivelor cuprinse in Strategia guvernamentala de imbunatatire a situatiei romilor. Art. 9. Prefectul poate stabili prin ordin si alte atributii pentru personalul din cadrul cancelariei prefectului. SECIUNEA a 3-a Oficiul prefectural Art. 10. (1) In cadrul institutiei prefectului se pot organiza oficii prefecturale prin ordin al prefectului emis in conditiile legii. (2) Oficiul prefectural are urmatoarele atributii principale: a) realizarea documentarii cu privire la situatia si evolutia starii generale economice, sociale si culturale a zonei deservite; b) desfasurarea unor actiuni de indrumare si de verificare a masurilor intreprinse de catre primari in calitatea lor de reprezentanti ai statului in unitatile administrativ-teritoriale; c) formularea de propuneri privind sesizarea, dupa caz, a autoritatilor administratiei publice locale emitente, in vederea reanalizarii actului considerat nelegal, sau a instantei de contencios administrativ; d) desfasurarea de activitati menite sa conduca la cunoasterea de catre autoritatile administratiei publice locale si de catre cetateni a programelor cu finantare externa initiate si sustinute de Uniunea Europeana si de alte organisme internationale; e) realizarea de actiuni pentru atragerea societatii civile la activitatile care au legatura cu procesul de integrare europeana si participarea la programele societatii civile in domeniul integrarii europene; f) informarea prefectului cu privire la situatiile deosebite care apar in zona deservita; g) formularea de propuneri privind convocarea consiliilor locale, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, in situatiile prevazute de lege, pe care le inainteaza prefectului;
80
h) urmarirea indeplinirii masurilor dispuse de catre prefect, in calitate de presedinte al comitetului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, pentru situatii de urgenta; i) asigurarea primirii si inregistrarii petitiilor adresate prefectului; j) indrumarea cetatenilor care se adreseaza oficiului prefectural in problemele generale sau specifice relatiei cu publicul. (3) Prefectul poate stabili prin ordin si alte sarcini pentru oficiul prefectural. Art. 11. Regulamentul de organizare si functionare a oficiului prefectural, intocmit in conformitate cu regulamentul-cadru prevazut in anexa nr. 2, se aproba prin ordin al prefectului. CAPITOLUL III Colegiul prefectural Art. 12. (1) In fiecare judet, respectiv in municipiul Bucuresti, functioneaza un colegiu prefectural condus de catre prefect. (2) Colegiul prefectural are ca scop asigurarea coordonarii activitatii serviciilor publice deconcentrate din judet, respectiv din municipiul Bucuresti, si este organul consultativ al prefectului in realizarea atributiilor de conducere a serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale. (3) In cadrul sedintelor de lucru, membrii colegiului prefectural raporteaza si analizeaza stadiul implementarii programelor, politicilor, strategiilor si planurilor de actiune de la nivelul judetului sau al localitatilor acestuia, respectiv de la nivelul municipiului Bucuresti, nevoile si dificultatile cu care se confrunta serviciile publice deconcentrate, propunand masuri in vederea imbunatatirii activitatii. Art. 13. (1) Colegiul prefectural are urmatoarele atributii principale: a) analizeaza activitatea serviciilor publice deconcentrate si
81
propune masuri in vederea imbunatatirii acesteia; b) stabileste domeniile si sectoarele in care este necesara sau se poate realiza cu eficienta actiunea coordonata a mai multor servicii publice deconcentrate; c) stabileste masurile necesare implementarii programelor, politicilor, strategiilor si planurilor de actiune adoptate la nivel national; d) organizeaza actiunile comune ale mai multor servicii publice deconcentrate in vederea solutionarii unor situatii deosebite; e) analizeaza masurile necesare in vederea realizarii unui sistem comun de management al informatiei, al resurselor materiale, financiare ori umane. (2) Colegiul prefectural indeplineste si alte atributii prevazute de lege, precum si sarcini date de ministere sau de celelalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului ori de catre prefect. Art. 14. Regulamentul de functionare a colegiului prefectural se elaboreaza in conformitate cu regulamentul-cadru prevazut in anexa nr. 3 si se aproba prin ordin al prefectului. CAPITOLUL IV Dispozitii tranzitorii si finale Art. 15. Indrumarea si controlul ierarhic de specialitate asupra activitatii prefectilor si a institutiilor prefectului se asigura de Ministerul Administratiei si Internelor. Art. 16. (1) In termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, prefectul aproba, prin ordin, regulamentul de organizare si functionare a institutiei prefectului, in care sunt stabilite sarcinile fiecarui compartiment. (2) Pe baza regulamentului de organizare si functionare a institutiei prefectului se intocmeste fisa fiecarui post din statul de functii. Art. 17. Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezenta hotarare.
82
Art. 18. Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr. 1.844/2004 privind aparatul de specialitate al prefectului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.079 din 19 noiembrie 2004.
83
ANEXA Nr. 1*)
84
ANEXA Nr. 2 REGULAMENT-CADRU de organizare si functionare a oficiului prefectural Art. 1. (1) Oficiul prefectural se organizeaza in temeiul prevederilor art. 40 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, cu modificarile si completarile ulterioare, si face parte integranta din institutia prefectului. (2) Structura organizatorica a oficiului prefectural se aproba prin ordin al prefectului de infiintare si organizare a oficiului prefectural. Art. 2. Oficiul prefectural are ca scop realizarea in zona deservita a atributiilor ce revin institutiei prefectului. Art. 3. Activitatea oficiului prefectural se organizeaza si se desfasoara conform programului-cadru de actiuni propriu, aprobat de catre prefect. Art. 4. (1) Seful oficiului prefectural este numit prin ordin al prefectului si are urmatoarele atributii principale: a) conduce intreaga activitate a oficiului prefectural; b) raporteaza prefectului cu privire la activitatea oficiului prefectural; c) reprezinta oficiul prefectural in relatiile cu autoritatile administratiei publice locale, cu reprezentantii societatii civile, cu alte entitati juridice si cu cetatenii din zona deservita; d) intocmeste proiectul de regulament de organizare si functionare a oficiului prefectural; e) supune spre aprobare prefectului programul-cadru de actiuni al oficiului prefectural, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an. (2) In indeplinirea atributiilor care ii revin, seful oficiului prefectural colaboreaza cu autoritatile administratiei publice locale, cu conducatorii serviciilor publice deconcentrate, cu organizatii neguvernamentale, cu partenerii sociali si cu massmedia, putand furniza, la cererea acestora, date si informatii, in limitele sale de competenta, potrivit prevederilor legale.
85
Art. 5. Activitatea oficiului prefectural este indrumata si controlata de catre subprefectul care asigura conducerea operativa a institutiei prefectului.
86
ANEXA Nr. 3 REGULAMENTUL-CADRU de functionare a colegiului prefectural Art. 1. Colegiul prefectural functioneaza in temeiul prevederilor art. 251 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 2. (1) Colegiul prefectural se intruneste la prefectura si este prezidat de catre prefect. (2) In lipsa prefectului, sedintele colegiului prefectural sunt prezidate de catre subprefectul care realizeaza conducerea serviciilor publice deconcentrate. Art. 3. Colegiul prefectural isi desfasoara ativitatea in plen, in prezenta majoritatii membrilor acestuia. Art. 4. (1) Membrii colegiului prefectural, precum si celelalte persoane a caror prezenta la sedintele colegiului este considerata necesara sunt convocate de catre prefect, individual si in scris. (2) Ordinul de convocare trebuie sa cuprinda data, ora, locul unde se desfasoara sedinta, ordinea de zi si lista participantilor. (3) In mod exceptional, la propunerea unor membri ai colegiului prefectural, se pot introduce pe ordinea de zi probleme aparute ulterior convocarii, cu acordul membrilor colegiului prefectural. Art. 5. (1) Membrii colegiului prefectural sunt obligati sa participe personal la sedinte, cu exceptia cazurilor temeinic motivate. (2) Membrul colegiului prefectural aflat in situatia prevazuta la alin. (1) trebuie sa comunice numele inlocuitorului sau de drept. Art. 6. (1) Secretariatul colegiului prefectural este asigurat de institutia prefectului si are ca atributii redactarea ordinii de zi, luarea masurilor pentru aducerea la cunostinta a convocarii sedintelor, primirea rapoartelor, a informarilor, a sintezelor si a celorlalte materiale necesare desfasurarii sedintelor, solicitate de la membrii colegiului prefectural, intocmirea proceselor87
verbale si a sintezelor sedintelor, arhivarea si multiplicarea materialelor, precum si asigurarea legaturii cu membrii colegiului prefectural. (2) Procesul-verbal de sedinta se semneaza de catre prefect sau de catre subprefectul care a condus sedinta colegiului prefectural si cuprinde dezbaterile care au avut loc. Art. 7. (1) In exercitarea atributiilor care ii revin colegiul prefectural adopta hotarari. (2) Hotararile se adopta prin vot deschis si cu majoritatea simpla a membrilor prezenti. (3) In caz de paritate de voturi, votul prefectului decide. Art. 8. (1) Hotararile colegiului prefectural se aduc la cunostinta institutiilor interesate de catre secretariatul colegiului prefectural. (2) Hotararile de interes public general se aduc la cunostinta prin oricare mijloace de publicitate.
88
ANEXA D Lege nr. 215/2001 a administratiei publice locale EXTRAS Art. 47. - Hotararile consiliului local se semneaza de presedintele de sedinta, ales in conditiile prevazute la art. 35, si se contrasemneaza, pentru legalitate, de catre secretar. In cazul in care presedintele de sedinta lipseste sau refuza sa semneze, hotararea consiliului local se semneaza de 3-5 consilieri locali. Art. 48. - (1) Secretarul unitatii administrativ-teritoriale nu va contrasemna hotararea in cazul in care considera ca aceasta este ilegala. In acest caz, va depune in scris si va expune consiliului local opinia sa motivata, care va fi consemnata in procesulverbal al sedintei. (2) Secretarul unitatii administrativ-teritoriale va comunica hotararile consiliului local primarului si prefectului de indata, dar nu mai tarziu de 10 zile lucratoare de la data adoptarii. (3) Comunicarea, insotita de eventualele obiectii cu privire la legalitate, se face in scris de catre secretar si va fi inregistrata intr-un registru special destinat acestui scop. [...] Art. 49. - (1) Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii. (2) Aducerea la cunostinta publica a hotararilor cu caracter normativ se face in termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale catre prefect. [...] Art. 68. - (1) In exercitarea atributiilor sale primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz. [...]
89
Art. 97. - (1) In exercitarea atributiilor ce ii revin, consiliul judetean adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate. (2) Proiectele de hotarari pot fi propuse de consilieri judeteni, de presedintele consiliului judetean, de vicepresedintii consiliului judetean sau de cetateni. Redactarea proiectelor se face de catre cei care le propun, cu sprijinul secretarului unitatii administrativteritoriale si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judetean. (3) Hotararile se semneaza de presedinte sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele consiliului judetean care a condus sedinta si se contrasemneaza de secretarul judetului. Art. 98. - Dispozitiile art. 42-46, 48-52 si ale art. 54 se aplica in mod corespunzator. [...] Art. 106. - (1) In exercitarea atributiilor sale presedintele consiliului judetean emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz. (2) Prevederile art. 48 si ale art. 49 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
90

Material editat de Asociaia pentru Aprarea Drepturilor Omului n Romnia Comitetul Helsinki (APADOR-CH) i Centrul pentru Dezvoltare Social CEDES Septembrie 2009
Coninutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene
Adresa de sesizri: cfcu.phare@mfinante.ro

Rolul Prefectului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rolul Prefectului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEAN

Proiect finanat prin Phare

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Nr. .. din 2009

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Interpretarea rezultatelor chestionarelor adresate instituiilor prefectului

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale

Rolul prefectului n asigurarea transparenei decizionale