Ministerul Educatiei al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea Stiinte Economice Catedra Administrarea Afacerilor

Tema: Leasingul ca sursa de finantare

Studenta: Orlovscaia Tatiana

gr. BA102 Coordonator: Igor Enicov

Chisinau 2013

1. Aspecte conceptuale Practica finantarii comertului international a cunoscut o permanenta nnoire, astfel nct, alaturi de tehnici financiar - bancare devenite "clasice", cum ar fi creditul furnizor, cumparator, au aparut noi modalitati ajungndu-se ca activitatea financiara sa se mpletesca cu cea comerciala. n acest context, al diversificarii tehnicilor de finantare, a aparut si s-a dezvoltat leasingul - o solutie de o simplitate dezarmanta, fiind imaginata pentru a da un nou impuls lumii afacerilor. Cresterea rapida a volumului operatiunilor de leasing pe piata internationala, a fost determinata de usoara scadere a posibilitatilor de creditare, de necesarul tot mai mare de fonduri de investitii, dar si de politicile protectioniste practicate de anumite state sau grupuri de state.

Leasingul nu este nca, pentru multi, un concept usor de nteles; el separa producerea bogatiei (valorii) de proprietatea asupra mijloacelor de productie si pare ca rastoarna complet teoriile care nu pot concepe crearea de bogatie fara a fi, implicit, proprietarul mijloacelor de productie. Cu un minim de capital investit si cu un management al echipamentului nchiriat bine condus, se pot obtine bani din exploatarea eficienta a mijloacelor de productie si nu din proprietatea asupra acestora. Rezultatul este o eficienta financiara superioara.
Rezulta ca leasingul este o operatiune de finantare (creditare) pe baza unui contract specific, prin intermediul caruia utilizatorul poate folosi un bun n schimbul promisiunii de a plati chiria aferenta si, eventual, de a achizitiona n final bunul. Sub aspect juridic, leasingul reprezinta un contract complex care permite unui agent economic sa obtina si sa utilizeze un lucru fara a plati imediat contravaloarea acestuia.

Sub aspect economic, leasingul reprezinta o sursa de finantare, pe baza unui contract specific, n care finantatorul asigura fondurile necesare pentru ntreaga investitie. Pe ntreaga durata a contractului, nchiriatorul - proprietar permite utilizatorului - chirias sa utilizeze un anumit bun n schimbul promisiunii ultimului de a efectua o serie de plati (rate de leasing). Veniturile obtinute prin leasing att de catre finantator ct si de utilizator sunt derivate din utilizarea bunului, nu din dreptul de proprietate asupra acestuia. Dintr-un anumit unghi de vedere, leasingul reprezinta o operatiune de vnzare - cumparare cu plata n rate (daca bunul trece n proprietatea utilizatorului).

Asemanarea survine nsa numai prin prisma finalitatii. Deosebirea consta n faptul ca daca prin operatiunea de vnzare a unui anumit bun se obtine echivalentul ei banesc, prin leasing se cedeaza dreptul de folosinta a unui bun.

Rezulta ca pentru utilizator leasingul este o afacere pe banii societatii de finantare, el asigurnd managementul afacerii. Tot din acest unghi de vedere, leasingul apare ca o vnzare n rate n cadrul careia dreptul de proprietate se transfera o data cu ultima rata. Deosebirea fata de vnzarea n rate apare la durata de rambursare a ratelor (care la noi n tara trebuie sa fie de minim un an si maxim sapte ani respectiv sa acopere minim 75% din durata de functionare normala a bunului) si la modul de nregistrare pe costuri a ratelor de plata.

2. Scurt istoric
Exista dovezi ca samaritenii cu 2000 ani .e.n. au folosit o forma apropiata unei operatiuni de leasing, prin care proprietarii nchiriau fermierilor uneltele agricole care le apartineau. Aceste tranzactii au fost consemnate pe placi de argila, descoperite n anul 1984.
Tehnicile de nchiriere practicate n Europa au fost rapid preluate de SUA: n nsemnarile lui George Washington exista cteva referiri asupra nchirierilor vagoanelor de tren, precum si a morilor de pe malurile rului Potomac. nchirierea vagoanelor de tren n Marea Britanie n anii 1840 reprezinta primul exemplu al facilitatilor oferite de plata n rate mici a echipamentului comercial sau industrial. Prima companie de nchiriere din lume nregistrata, BIRMINGHAM WAGON COMPANY, a fost constituita pe 20 martie 1855. Au nceput sa apara si alte companii nregistrate cu raspundere limitata, companii care si-au adus un aport considerabil la dezvoltarea rapida a cailor ferate.

Leasingul, ca tehnica de comert exterior, a aparut n forma sa moderna n jurul anilor 1950, cnd D.P.BOOTH, managerul unei fabrici de produse alimentare din San Francisco, a primit o comanda foarte profitabila de produse alimentare. Neavnd utilajele necesare, BOOTH le-a procurat prin nchiriere (deoarece nu dispunea de fondurile necesare). Observnd avantajele leasingului, el a pus bazele unei companii - UNITED STATES LEASING CORP. - avnd capitalul social n jur de 20.000 USD. Dupa doi ani a reusit sa finanteze operatiuni de leasing pentru echipamente n valoare de 3 milioane USD. n prezent, aceasta firma este cunoscuta sub denumirea de U.S. LEASING INTERNATIONAL INC. Primele companii de leasing au aparut n Franta si Italia n 1961, n Germania - 1962, iar prin 1966 - n ntreaga Europa. ORIENT LEASING COMP., prima companie japoneza de leasing a fost fondata n 1963. n anul 1972 se nfiinteaza "FEDERAIA EUROPEAN A SOCIETILOR DE LEASING" (LEASEEUROPE), care controleaza circa 80% din industria de leasing a continentului. n 1992 volumul tranzactiilor desfasurate de LEASEEUROPE a fost de 82 mld. ECU, pe primul loc fiind tot Marea Britanie, urmata de Franta, Italia, Germania, si Spania.

n prima jumatate a anilor '80 dezvoltarea spectaculoasa a leasingului a continuat, n special n SUA - din cauza ca economia era n dezvoltare si se afla n prim proces de retehnologizare. Leasingul a nceput sa fie utilizat si n industria aerospatiala.
n ultimii ani, volumul tranzactiilor derulate n leasing a atins nivelul de un miliard de euro. Specialistii sustin ca investitiile finantate n sistem leasing reprezinta mai putin de 5% din totalul investitiilor efectuate n Romnia. Atta timp ct sistemul bancar este deficitar n dezvoltarea creditului de consum pe termen mediu, leasingul reprezinta o alternativa atractiva de finantare la noi n tara.

3. Clasificarea operatiunilor de leasing

Diversitatea formelor operatiunilor de leasing poate fi structurata n anumite clase n functie de durata, partile participante, ponderea ratelor n pretul net de vnzare s.a.

Astfel, n functie de durata nchirierii vom distinge: leasing pe termen scurt (renting, hire); leasing pe termen mediu (equipment leasing); leasing pe termen lung (plant leasing).

Leasingul pe termen scurt consta n nchirierea bunurilor pe o durata de cteva ore, zile sau luni mai multor utilizatori, n vederea amortizarii.

Leasingul pe termen mediu presupune amortizarea bunului prin nchirierea consecutiva a acestuia mai multor utilizatori pe termene scurte de 2-3 ani. Leasingul pe termen lung se practica frecvent pe piata bunurilor imobiliare pentru cladiri complet utilate, durata fiind de cca. 20-30 de ani.

n functie de partile participante la contract distingem: leasing direct, n care finantatorul este si furnizorul (producatorul) si leasing indirect, n care finantarea i revine unei societati specializate (intermediare). n functie de ponderea ratelor n pretul de vnzare al bunului distingem:
leasingul operational (de mentenanta, tehnic) - se deruleaza pe o perioada mai mica dect durata economica de viata estimata a echipamentului si presupune recuperarea n

perioada de locatie doar a unei parti din bunul nchiriat, desi locatorul asteapta sa recupereze toate costurile prin rennoirea contractului sau prin nchirierea catre alti locatari.

leasingul financiar (de capital) - urmareste recuperarea integrala a valorii bunului n perioada de locatie si obtinerea unui profit. Specificul acestei forme de leasing consta n faptul ca societatea de leasing, de regula, nu alege, nu produce si nici nu livreaza bunul, doar achizitioneaza bunul sau dreptul de proprietate si folosinta de la furnizor. Acesta urmeaza a fi livrat utilizatorului direct de catre furnizor. Leasingul financiar nu ofera mentenanta, nu poate fi reziliat si este complet amortizat. La sfrsitul perioadei, locatarul poate opta pentru cumpararea bunului prin achitarea valorii reziduale. Societatea de leasing este deci doar un intermediar financiar ntre furnizor si utilizator. Lesorul transfera toate riscurile incidente detinerii obiectului. Exceptie face situatia n care furnizorul este si titularul operatiunilor de leasing.

Dupa modul de calcul al costurilor pe baza carora se calculeaza ratele de leasing distingem: leasingul net n care ratele se calculeaza numai pe baza pretului net de vnzare a bunului, chiria incluznd pretul folosintei; leasingul brut (full service leasing) n care ratele asigurare, ntretinere si reparatii ale bunului. Aceasta forma de frecvent la instalatiile complexe sau acolo unde se doreste reprezinta o modalitate de permanentizare a relatiilor dintre colaborarii dintre ele. includ cheltuielile de leasing se ntlneste cucerirea pietei. Ea firme si adncire a

n functie de caracteristicile pietei careia i se adreseaza si de relatiile stabilite cu clientii, au aparut si uneleforme speciale de leasing, cum ar fi: lease-back - care constituie o forma mascata de finantare a unei societati comerciale. n esenta, aceasta operatiune consta n urmatoarele: utilizatorul vinde un bun societatii de leasing pe care l nchiriaza de la aceasta, rambursnd astfel prin ratele de leasing "creditul" acordat (echivalent cu pretul de vnzare al bunului); leasing experimental - presupune nchirierea bunurilor pe perioade scurte, urmate de vnzarea lor, daca acestea corespund exigentelor utilizatorului; time-sharing - reprezinta o nchiriere pe timpi partajati. Se practica n turism prin nchirierea bazei materiale si n cazul tehnicii de calcul sau a unor mijloace de transport. leasingul de personal - are ca obiect nchirierea de personal pe o perioada scurta de timp (o zi sau cteva zile). n tarile vestice, varianta de lucru temporar este uzitata si de persoane care au deja un loc de munca permanent si doresc sa-si suplimenteze veniturile. Partenerii implicati n operatiunea de leasing de personal sunt:

 persoana angajata, care este de fapt furnizorul de munca, avnd calitatea de cosemnatar al contractului de munca cu compania de leasing, n baza caruia, att angajatul ct si compania de leasing si asuma responsabilitati si obligatii specifice; compania de leasing, n calitate de finantator (daca facem o comparatie cu leasingul operational), fiind o societate specializata n domeniul resurselor umane sau al leasingului de personal; "compania client" este n acest caz utilizatorul (beneficiarul). Acesta este interesat sa foloseasca forta de munca n conditii legale, asigurndu-si necesarul de personal conform cu dezvoltarea activitatii si eliberndu-se de povara administrativa legata de operatiunile de personal, putndu-se concentra astfel asupra afacerii n care activeaza de fapt.

ntr-o acceptiune mai larga, leasingul de personal este aplicabil unei colaborari pe termen lung. Compania de leasing este raspunzatoare de angajarea persoanei, plata salariilor si a taxelor aferente acestora conform legislatiei n vigoare.
n cazul nchirierii containerelor se practica o forma speciala numita masterleasing (cu variantele trip-leasing, adica nchiriere pe perioada voiajului (transportului) si termleasing care consta n nchiriere la termen).

Dupa tarile implicate n derularea operatiunii distingem:

leasingul international (extern) care se deruleaza n alta tara dect cea de provenienta a bunului, iar societatea de leasing si utilizatorul sunt rezidenti n tari diferite.
leasingul intern, la fel ca si leasingul financiar extern, sunt operatiuni de finantare n care participantii sunt aceiasi, particularitatea constnd n faptul ca, att utilizatorul ct si societatea de leasing sunt persoane rezidente ale aceleiasi tari.

Alte forme de leasing mai des ntlnite sunt leasingul imobiliar si leasingul actionar. Leasingul imobiliar ar putea reprezenta un instrument financiar eficient n achizitionarea de sedii de firme sau locuinte.Fiscalitatea si pretul de achizitie al imobilelor sunt doua dintre piedicile dezvoltarii acestuia. Aparitia pe piata romneasca a unei banci ipotecare va duce la scurtarea termenului de executare a unui astfel de contract.

4. Participantii si etapele derularii operatiunilor de leasing

Pornind de la definitia leasingului care presupune transferul dreptului de utilizare al unui bun sau utilaj de la o parte (finantator) catre alta (utilizator), ne confruntam cu o serie de termeni specifici pe care vom ncerca sa-i explicam n cele ce urmeaza. Furnizorul - poate fi producatorul bunului sau o societate comerciala care l-a achizitionat de la producator. Finantatorul (locatorul) - poate fi o companie financiara, un holding, o banca de investitii sau comerciala, societate de asigurare, o societate de leasing sau chiar furnizorul. Utilizatorul (utilizatorul, locatarul), de regula, este unic. Doar n anumite situatii, stipulate prin contractul de leasing, este posibila exploatarea bunului n asociere cu un alt utilizator, adica subnchirierea acestuia. Societatea de asigurare are urmatoarele atributii: a) ncheie contractul de asigurare cu proprietarul bunului; b) emite polita de asigurare; c) achita contravaloarea politei n caz de necesitate. Cine declanseaza operatiunea de leasing ? De regula, operatiunea de leasing este declansata de catre utilizator. Acesta, n functie de optiunea sa de dotare cu un anumit echipament, va prospecta piata bunului, va solicita oferte de la producatori si va selecta cea mai avantajoasa oferta din punct de vedere al raportului performante - pret de livrare. Daca oferta nu va cuprinde detalii relative la conditiile de livrare, instalare, garantie si service post-garantie, utilizatorul va solicita direct de la ofertanti aceste informatii. Cererea va fi nsotita de un dosar cu informatii relative la activitatea firmei utilizatorului si un plan de afaceri. Iata cteva dintre documentele necesare a fi incluse n dosarul de finantare a achizitiei unui bun n sistem leasing: 1 - O scurta prezentare a evolutiei activitatii firmei si a experientei echipei manageriale 2 - Copii dupa actele legale de constituire a firmei 3 - Bilantul contabil vizat de Ministerul Finantelor (cu anexele si raportul de gestiune pe ultimii 2 -3 ani) 4 - Balanta de verificare a ultimei luni calendaristice 5 - Situatia patrimoniului 6 - Studiul de fezabilitate sau planul de afaceri aferent proiectului de finantare

7 - Situatia creditelor si a angajamentelor de plata 8 - Fluxul de numerar previzionat pe durata locatiei (daca nu este explicitat n planul de afaceri).

5. Contractul de leasing
Contractul de leasing este un act juridic prin care una din parti numita nchiriator si apartinnd unui anumit stat se obliga sa stramute dreptul de folosinta asupra unui bun al sau catre cealalta parte, numita chirias sau beneficiar, apartinnd aceluiasi stat sau altei tari si care se obliga sa plateasca, n schimb, o chirie. ntre contractul de leasing si cel de nchiriere exista multe asemanari, dar si mari deosebiri: Reglementarile juridice ale chiriei pornesc de la faptul ca bunul nchiriat si pastreaza, n principiu, caracteristicile: poate fi nchiriat orice obiect care-si pastreaza functionalitatea timp ndelungat. Contractul de leasing se refera, n general, la bunuri care pot suferi, fie si din punct de vedere moral, o uzura - n chirie incluzndu-se si contravaloarea uzurii. Drepturile si obligatiile finantatorului Drepturi: De a inspecta periodic starea utilajului nchiriat si modul de exploatare; De a rezilia contractul nainte de termen, daca beneficiarul nu si-a ndeplinit obligatiile contractuale; Proprietarul pastreaza dreptul de proprietate asupra echipamentului, precum si asupra fiecarei modificari aduse, pna la ncasarea integrala a redeventelor stabilite si a tuturor datoriilor fata de el; De a ncasa plata chiriilor; Proprietarul este exonerat, fata de terti, de orice responsabilitate n caz de deces, de accidentare a unor persoane sau pagube aduse bunurilor si care sunt provocate de echipament; n caz de nerespectare a obligatiilor din partea locatarului, locatorul poate sa perceapa chiriile scadente si neplatite, precum si daune morale si daune-interese. n cazul n care nerespectarea de catre locatar a obligatiilor sale contractuale, locatorul poate de asemenea sa ceara plata anticipata a chiriilor viitoare, atunci cnd sunt prevazute n contractul de leasing, sau sa rezilieze contractul de leasing si, dupa reziliere, sa preia echipamentul si sa perceapa daunele-interese. Obligatii: Sa livreze utilizatorului echipamentul n buna stare de functionare (n cazul leasingului operational); Sa instruiasca personalul destinat exploatarii bunului nchiriat;

Sa asigure piesele de schimb necesare reparatiei sau sa achite contravaloarea lor daca au fost achizitionate de beneficiar; Sa se conformeze optiunii formulate de catre beneficiar la sfrsitul perioadei de nchiriere; Sa achite contravaloarea bunului catre furnizor, conform clauzelor stipulate n contractul de vnzare-cumparare; Drepturile si obligatiile utilizatorului: Drepturi: Autonomie tehnica si de gestiune n utilizarea bunului nchiriat; Dreptul de a beneficia de asistenta tehnica din partea societatii de leasing sau a furnizorului; Dreptul de nlocuire a utilajelor avariate, cu conditia de a fi respectat instructiunile de folosire; Dreptul de nlocuire a utilajului uzat moral cu altul corespunzator progresului tehnic nregistrat n ramura respectiva (platind o chirie majorata); La sfrsitul contractului beneficiaza de tripla optiune (restituirea utilajului, cumpararea lui la o valoare reziduala sau prelungirea contractului cu plata unei chirii mai scazute); Locatarul are dreptul asupra locatorului sa refuze echipamentul sau sa rezilieze contractul de leasing n lipsa livrarii ntrziate, sau livrarea unui echipament care nu este conform contractului de furnizare (art. 12 alineat a) din Conventia de la Ottawa). Obligatii: Obligatia de preluare a instalatiei; Sa exploateze masinile si utilajele nchiriate conform instructiunilor tehnice; Sa urmareasca instruirea personalului care va exploata bunul nchiriat; Sa nu modifice constructiv bunurile fara acordul proprietarului; Sa asigure bunurile n favoarea societatii de leasing (daca nu au fost deja asigurate de acesta);

6. Tipuri de contracte
6.1. Contractul de leasing financiar Contractul de leasing financiar face parte din categoria contractelor de locatie, dar reprezinta o serie de aspecte specifice ce tin de obiectul si tehnica de realizare a acestei operatiuni comerciale. Aceasta operatiune este una dintre cele mai raspndite pe piata internationala a leasingului. De regula, n contractul de financial leasing apar trei parteneri:

Producatorul sau exportatorul obiectului contractului; Societatea de leasing; Utilizatorul 6.2. Contractul full service Contractul de full service leasing impune de la sine formularea clara si corecta a clauzelor contractuale. n acest sens, n momentul contractarii se va stabili:
a) scopul si modul de utilizare al obiectului nchiriat. b) costurile transportului si costurile montajului. Costurile de ntretinere. n contractul de leasing trebuie stipulata aceasta clauza, care delimiteaza cine are obligatia sa asigure o anumita lucrare de ntretinere. Obligatiile privind ntretinerea si controlul. Cu ct un echipament este mai important pentru utilizator cu att este mai necesar sa se asigure ca furnizorul va ntretine bine masina, ca se vor executa rapid lucrarile de reparatii.

Garantia contra disparitiei sau deteriorarii obiectului. n aceasta situatie se va preciza, n mod expres, ca unicul responsabil este chiriasul. n cazul bunurilor cu valori mari este necesara includerea unei clauze care sa-l oblige pe utilizator sa asigure bunul respectiv. Clauze care pot duce la rezilierea contractului. Rezilierea contractului poate sa se faca atunci cnd chiriasul ncalca grav obligatiile ce-i revin, de exemplu: folosirea obiectului nchiriat n alte scopuri dect cele prevazute n contract, neachitarea ratelor chiriei la timp, etc. Finalizarea contractului de leasing. Orice contract de leasing trebuie sa cuprinda precizarea clara a variantelor acceptate de ambele parti de finalizare a contractului. De regula, utilizatorul beneficiaza de tripla optiune. Societatea de leasing urmnd a se conforma dorintei acestuia. 7. Motivatia utilizarii leasigului Pentru beneficiar -Leasingul ofera beneficiarului, fara ca acesta sa plateasca n avans, posibilitatea de a dispune rapid de masini si utilaje noi, ultramoderne, creatii de ultima ora, mentinndu-se la "zi" cu nivelul cel mai nalt atins de dezvoltarea tehnica; -Operatiunea nu antreneaza capital lichid, iar creditul poate fi rambursat, obisnuit, din beneficiile aduse chiar de mijloacele de productie nchiriate; -Obligatiile ce decurg din contractul de leasing nu se reflecta n bilantul financiar, fondurile ramase libere putnd fi utilizate n alte scopuri;

-Leasingul permite diminuarea venitului impozabil, ratele fiind nregistrate drept cheltuieli cu exceptia leasingului financiar; -Marimea constanta a chiriei faciliteaza programarea mai riguroasa a cheltuielilor; -Economie totala importanta care se realizeaza n perioada de utilizare a masinilor relativ scurta si pentru care nu s-ar justifica cumpararea; -Conditiile de leasing standardizate elimina ndelungatele tratative care se duc, de regula, la ncheierea unor contracte de credit "clasice"; -Graficul de plati n operatiunea de leasing este mai flexibil dect n cazul folosirii unui credit bancar; platile putnd fi uneori efectuate si n produsele obtinute, sau n forma mixta; -n contractul de leasing, clauza referitoare la rate poate fi astfel structurata nct sa-i vina n ntmpinare locatarului, corespunznd cu nevoile de cash flow al acestuia; Unul din motivele cele mai serioase, care au facut ca leasingul sa capete o att de mare extindere, este reducerea riscului pe care-l prezinta fenomenul de uzura morala; se poate conveni ca furnizorul sa nlocuiasca utilajul nchiriat cu altul mai modern; nchirierea n regim de leasig operational de import, permite utilizarea echipamentelor "second hand" platind o chirie moderata; echipamentul respectiv avnd, adeseori, un nivel de tehnicitate mai superior dect cel autohton; n astfel de operatiuni se realizeaza economii de valuta; Exista posibilitatea ca utilajul sa fie supus unei perioade de testare, pentru a reduce riscul de procurare a unor echipamente tehnice ce nu corespund cerintelor de utilizare; Un rol important l joaca leasingul n contracararea concurentei, oferind posibilitati de nnoire a masinilor, utilajelor, facilitnd investitii dinamice, rentabile, ce incorporeaza inteligenta si inventivitate; Uneori, leasingul este singura modalitate de a procura echipamente ca n cazul unor aparate, mijloace de transport ultra-moderne, foarte scumpe, cum ar fi: navele maritime, satelitii orbitali, avioanele etc.; -Sistemul de leasing ofera nu numai utilajul, ci si serviciile aferente acestuia, un avantaj indiscutabil, mai ales n cazul unor instalatii sofisticate; -n caz de inflatie, chiriasul este avantajat, efectund platile cu bani devalorizati deja, situatie care ofera o anumita siguranta n afacere,(de obicei societatea de leasing se protejeaza contra riscul valutar, fixnd ratele de o valuta forte); -Tripla optiune de care beneficiaza locatarul la sfrsitul perioadei reprezinta si ea un atu pentru recurgerea la serviciile operatiunilor de leasing; -Autoritatile nationale acorda firmelor de leasing anumite avantaje fiscale, ceea ce face ca finantarea investitiilor prin leasing sa devina mai avantajoasa;

-Exista firme de leasing care deschid conturi curente unor firme beneficiari, prin care acestia pot nchiria, n clipa n care au nevoie, de un utilaj oarecare fara sa ncheie noi contracte.

Furnizorul beneficiaza si el, la rndul sau, de cteva avantaje: -Leasingul este metoda care contribuie, n mod efectiv, la promovarea si cresterea exporturilor; asigura cstigarea de noi parteneri ( care nu pot plati ntregul pret), patrunderea pe noi piete, permanentizarea relatiilor comerciale prin desfacerea ndelungata a unor produse; -Bilantul nu este afectat de datorii, n ciuda refinantarii, deoarece vnzarea creantelor nu presupune o cerere de credit si reprezinta realizarea unor cstiguri din nchiriere, cstiguri care au ajuns la scadenta; Obtinerea unor cstiguri suplimentare din revnzarea sau renchirierea masinilor si utilajelor care i-au fost returnate dupa expirarea perioadei de nchiriere de baza; Leasingul poate eluda interdictiile legislatiei nationale care, interzic, uneori, unele exporturi n anumite tari. La nivelul finantatorului, leasingul reprezinta o forma de plasament al resurselor financiare n conditii de rentabilitate si siguranta, deoarece ramne proprietarul bunului. n cazul n care chiriasul da faliment societatea de leasing nu este pusa ntr-o situatie foarte dificila, ea nu va pierde bunul nchiriat deoarece este proprietara. Problema apare atunci cnd acest utilaj nu-si mai gaseste utilizatori. CONCLUZII: AVANTAJELE LEASINGULUI (PRO si CONTRA) 1. Prin leasing se economiseste capital lichid.

PRO : Prin leasing este mai usor sa procuri instalatii care sa duca la rationalizarea sau la extinderea capacitatilor de productie, prin analiza veniturilor. Daca se constata ca prin introducerea unei masini noi creste productivitatea sau se economisesc costuri, atunci aceasta masina poate fi introdusa n productie independent de faptul ca exista sau nu fonduri avnd aceasta destinatie. Daca cstigul reprezinta, de exemplu, 20 $/unitate iar rata de leasing pentru producerea aceleiasi unitati reprezinta 12 $ rezulta o crestere a venitului cu 8 $. CONTRA : Analiza este valabila numai n conditiile n care este posibila exploatarea masinii n toata perioada de nchiriere. naintea ncheierii contractului de leasing trebbuie examinat daca nu cumva obtinerea unui credit n vederea platii cash nu este mai avantajos dect costul operatiunii leasing. 2. Prin leasing se rezolva probleme de finantare.

PRO : Daca investitiile sunt facute prin leasing, rezulta o eliberare de capital. Capitalul eliberat poate fi folosit la cumparari cash ale altor produse, pentru campanii publicitare, pentru organizarea exportului, a distributiei etc.

CONTRA: n conditiile favorabile, aceste argumente sunt corecte. Este adevarat nsa ca este mai usor sa se treaca de la calitatea de proprietar la cea de nchiriator (fara costuri), pe cnd trecerea de la calitatea de nchiriator la cea de proprietar este legata de o serie de cheltuieli suplimentare. PRO: Daca capitalul inteligenta (cunostinte-idei) este mai mare dect capitalul bani, atunci, prin leasing, se realizeaza o mai rapida transformare a inteligentei tehnice n cstiguri. Argumentul este bun pentru ntreprinderi noi care datorita deficitului de capital nu se pot dezvolta dupa cum doresc. CONTRA: Cstigurile si posibilitatile de exploatare ale investitiilor trebuie temeinic examinate, pentru ca facilitatile de procurare a diverselor masini, prin leasing sa nu duca, prin decizii pripite, la suprainvestitii. 3. Leasingul promoveaza rationalizarea PRO: Necesitatea mecanizarii si rationalizarii, n conditiile n care munca fizica este nlocuita cu masinile, se concretizeaza mai usor prin leasing deoarece nu este necesara prezenta capitalului. Acest argument nu este valabil pentru firmele care au un capital restrns, ci pentru ntreprinderi solide, deoarece chiar n conditii favorabile, nu au sume infinite la dispozitia lor. PRO: Daca o masina nchiriata nu corespunde parametrilor tehnici ea poate fi nlocuita ntr-un termen scurt cu o masina noua. Chiriasul este pregatit sa faca acest schimb deoarece nu-l leaga nici un fel de relatii de proprietate de masina nchiriata. Prin nlocuirea rapida a masinilor poate sa-si asigure att avantaje de piata ct si de costuri. PRO: Cheltuielile de ntretinere pentru instalatii nchiriate sunt mai reduse, caci societatile de leasing asigura cea mai mare parte a pieselor de schimb necesare si pot asigura, n acelasi timp, personal de nalta alificare pentru exploatarea masinilor. CONTRA: Argumentul este corect. Este necesara atentionarea asupra pericolului de supracapacitate care ar putea apare de ndata ce nu se tine cont de modul de procurare a fondurilor pentru extindere sau modernizare. CONTRA: Nu, contraargumente nu se pot gasi. n aceasta consta de fapt, avantajul hotartor al leasingului fata de cumparare, avantaj pus cel mai bine n evidenta n cazul operatiunii full service leasing. CONTRA: Cel care ia n chirie trebuie sa analizeze daca acest avantaj i va reveni n mod real. Remarcabile sunt contractele full service, care pot sa-i aduca o despagubire daca ntretinerea masinii este mai redusa dect costurile antecalculate. 4. Prin leasing se obtin avantaje n ce priveste impozitul

PRO: Ratele de leasing pot fi nregistrate ca fiind cheltuieli. Toate discutiile despre marimea decontarilor, cheltuieli umflate, sunt excluse. Statul preia n consecinta partea ratelor de leasing care corespunde impozitelor. n cazul ntreprinderilor care nregistreaza cstiguri substantiale leasingul este mai avantajos din punctul de vedere al impozitului dect cumpararea.

PRO: Prin leasing se pot folosi posibilitatile de dezvoltare pe costul fiscului. Cine este n stare sa satisfaca primul pretentiile pietii, profita de preturile avantajoase de introducere. Pna concurenta cstigateren, prima firma poate sa-si consolideze pozitia. CONTRA: Argumentul cu privire la economii, prin neplata impozitului, este valabil pentru contracte leasing de scurta durata. De ndata ce facem o cmparatie de durata a cheltuielilor si cnd sunt atrase n calcul si valorile reziduale ale instalatiei cumparate si eliberarea de capital ca urmare a decontarilor si dobnzilor, balanta va fi negativa pentru leasing. NU EXIST CONTRA: Argumentul este corect daca, conditiile bune ale pietei sunt ndeplinite. 5. Prin leasing se pot planifica riguros cheltuielile viitoare PRO: n contractul de leasing se prevede ct va trebui platit pe unitatea de timp sau de produs. n cazul full service leasing se includ n rate si cheltuielile de ntretinere si reparatii. Calculatia nu va trebui sa aiba n vedere cifre greu de stabilit. CONTRA: Argumentatia este valabila pe deplin numai la full service leasing. De mentionat ca n cazul contractului de leasing firmele se angajeaza la plata unor sume n decursul mai multor ani, obligatie care trebuie respectata si n cazul unor situatii financiare mai dificile. 6. Rationalizarea activitatii prin specializare

PRO: n cazul full service leasing o serie de probleme de ntretinere a masinilor poate fi solicitata societatii de leasing care - ca ntreprindere specializata - poate rezolva mai rational aceste sarcini. CONTRA: Efectul rationalizarii poate fi considerabil. Hotartoare n acest sens sunt seriozitatea si capacitatile societatii de leasing. Se recomanda obtinerea unor referinte si stabilirea precisa a identitatii firmei pentru a nu avea de-a face cu o firma falimentara. PRO: Cu ct este mai complicata si uneori mai productiva o masina sau o instalatie, cu att va fi mai mare pericolul de defectare. Observatia este valabila mai ales n domeniul automatizarii. Societatea de leasing dispune de aparatul necesar repararii defectiunii; specialistii ei dau de asemenea o serie de explicatii n momentul punerii n functiune a masinii pentru exploatarea ei rationala. CONTRA: Argumentul este valabil numai la full service leasing. n cazul financial leasing, cel care ia n chirie nu se afla ntr-o situatie mai avantajoasa dect un cumparator (daca nu exista ntelegeri speciale).

7. Alte avantaje deosebite ale operatiunii leasing PRO: Veniturile unei ntreprinderi nu se realizeaza prin proprietatea asupra instalatiilor industriale n sine, ci prin utilizarea acestor instalatii. n cazul leasingului aceasta cheltuiala pentru plata utilizarii bunului poate fi restrnsa la perioada posibilitatii de utilizare. PRO: n cazul n care o masina se defecteaza, cel care da cu chirie o va nlocui. n caz de perioada de vrf, pot fi atrase n productie, temporar, si alte masini de la furnizor. NU EXIST CONTRA: si n acest caz este vorba de un avantaj hotartor al leasingului, mai ales la full service leasing. CONTRA: Acest avantaj este valabil numai n cazul full service leasing cu conditia sa fie stabilite ntelegeri prealabile ntre parteneri.