Sunteți pe pagina 1din 20

Academia de Studii Economice Bucureti Facultatea de Comer

RECENZIE
Economie si prosperitate de James D. Gwartney si Richard L. Stroup

-INTRODUCEREEconomiaun termen atat de simplu incat la prima vedere ar putea oricine sa-l defineasca,sau macar sa incerce cu convingerea ferma ca are dreptate, dar aici gresim-niciodata nu luam lucrurile destul de in serios. Lucrarea poarta numele de Economie si prosperitate si nu constituie o incercare de a ne specializa brusc in domeniu, ci ne permite sa incepem sa intelegem o multime de lucruri elementare fara de care nimic nu ar functiona cum trebuie. Sau daca gandim altfel cartea ne ofera multele conditii necesare functionarii in conditii optime a societatii in care traim si ne initiaza in tainele ascunse ale economiei. Toate lucrurile trebuie incepute de jos, fiecare dintre noi care vrea sa devina specialist are nevoie sa cunoasca baza suprafata si mai apoi dedesupturile problemei. Autorii cartii James D.Gwartney si Richard L. Stroup sunt doua personalitati marcante ale vietii economice din Statele Unite ale Americii, pofesor doctori in economie la cele mai sonore facultati cu profil economic si membri ai multor organizatii de profil de pe teritoriul SUA. Avand experienta unei vieti economice aproape de ideal, care prin prisma capitalului uman si a conditiilor istorice s-a dezvoltat pana la cele mai inalte culmi, cei doi incearca sa realizeze un portret al unei societati, nu al celei care este atat de aproape de ei,ci mai mult al celor care se pot forma,prin respectarea intocmai a regulilor prezentate,in afara spatiului in care traiesc. Realizata in trei parti esentiale, lucrarea formeaza in mintea cititorului o privire de ansamblu asupra principalelor reguli si prioritati in organizarea unei economii nationale pentru ca aceasta sa fie una real profitabila dar mai important functionala. Dispunerea celor 3 parti ar arata astfel: 1. Partea I: Zece elemente cheie ale stiintei economice 2. Partea a-II-a:

Sapte surse majore ale progresului economic 3. Partea a-III-a: Zece elemente care clarifica problema progresului economic si a rolului statului. Nefiind de o intindere mare cele 3 capitole au calitatea de a ingloba foarte multe informatii si termeni noi si necesare pentru a ne fi de folos in incercarea noastra de a patrunde in acest domeniu atat de complex si fascinant.

-CUPRINSPartea I: Zece elemente cheie ale stiintei economice 1. Stimulentele conteaza Lucrarea incepe cu acest prim principiu al economiei, dezvoltat succint in catava pagini cu exemple plauzibile si convingatoare. Se porneste de la influenta pe care beneficiile si costurile le au asupra fiecarui participant direct sau indirect la viata economica. Stimulentele afecteaza comportamentul tuturor de la cele mai joase spete pana la luarea de decizii in societate sau familie. Un prim stimulent adus in sprijinul afirmatiei este pretul; daca pretul unui bun creste, acel bun nu va mai fi cautat la fel ca inainte iar cererea cumparatorilor va scadea. Privind din unghiul producatorului cantitatea de produse oferite va creste,deoarece cresterea pretului in mod normal genereaza profit mai mare, daca nu intervin alti factori care sa duca la influentarea componentelor ce iau parte la acet proces. Atat cumparatorii cat si vanzatorii raspund la stimulente , in functie de evolutia pietei si aparitia de stimulente totul ia intorsaturi normale sau mai putin normale. Mergand pe aceeasi directie se aduc argumente pro si se domonstreaza caracterul de adevar al acestui postulat, evolutia pretului, influenta ca stimulent pe care o exercita peroanele politice asupra populatiei,un exemplu din URSS care aduce in fata atitudinea unor firme care produce sticla(influentata de cererea pietei), toate nu fac decat sa vina in sprijinul afirmatiei ca stimulentele influenteaza alegererile facute si de unul si de celalalt. 2. Nimic nu e pe gratis

Avutia se creeaza in activitatea economica, totul se reduce la costurile pe care le suporta fiecare particiapnt pentru a-si satisface o anumita nevoie. Caracterul limitat al resurelor, insuficienta bunurilor pe piata, determina numite constrangeri care duc in mod evident la incercarea stabilirii unui echilibru intre costuri si dorinta pentru bunuri. Aici este tratata si problema costului de oportunitate sau a celei mai bune variante care se sacrifica in momentul in care se achizitioneaza un bun. Se poate vorbi de cost de oportunitate si in cazul cumparatorilor din prisma produselor cumparate dar si al producatorilor din punctul de vedere al folosirii resurselor. Idee ce trebuie extrasa de aici e ca omul a invatat sa faca mai multe produse cu mai putine resurse,prin eliminarea risipei. 3. Schimburile voluntare promoveaza progresul economic Nici un agent economic nu poate produce toate bunurile si serviciile cerute pe piata,astfel ca se incearca o combinare a agentilor astfel incat sa se incerce satisfacerea cat mai buna a cererii. Se merge pe trei motive principale care duc la concluzia ca comertul este productiv: a)comertul canalizeaza bunurile si serviciile pentru cei care le pretuiesc cel mai mult b)schimbul permite pertenerilor comerciali sa castige specializandu-se in producerea acelor lucruri pe care le fac cel mai bine. c)schimbul voluntar permite realizarea unor castiguri de pe urma efortului cooperativ diviziunea muncii si adoptarii unor metode de productie pe scara larga. Aceste directii sunt extrem de importante si sunt tratate destul de bine in acest capitol.

4. Costurile de tranzactie sunt un obstacol in calea schimbului. Reducerea acestor obstacole va contribui la promovarea progresului economic. Costurile de tranzactie sunt un obstacol in caleacrearii de avutie. Ele limiteaza ata capacitaetea de productie , cat si realizarea de castiguri de pe urma unor schimburi reciproc avantajoase.Uneori costuri de tranzactie sunt foarte ridicate din cauza obstacolelor fizice, de transport din cauza amlasarii partenerilor in diferite parti ale lumii. O solutie in acest sens ar fi investitii in drumuri, reduceri de taxe reglementari guvernamentale care sa reduca aceste dificultati. De multe ori pretul creste nejustificat din cauza acestor piedici si bariere internationale. 5. Cresterile venitului real sunt dependente de cresterile productiei reale. Progresul economic depinde de capacitatea noastra de a construi , organiza cu o cantitate mai mica de munca si de alte resurse. Fara cresteri ale productiei reale,adica ale productiei calculate luandu-se in considerare inflatia, nu poate fi vorba de cresteri ale venitului sau de imbunatatiri ale standardului de viata. Productivitatea pe cap de locuitor este cea care explica diferentele dintre diferitele tari. Autorii fac o comparatie intre modul de organizare si de mecanizare, tehnologizare a marilor puteri ale lumii. In epoca contemporana nu se mai pune accent pe cresterea productiei prin angajarea masiva ci exclusiv prin cresterea productivitatii salariatilor si a utilajelor, ceea ce va duce la o crestere a venitului real pe cap de locuitor care genereaza progres. 6. Cele patru surse ale creterii venitului sunt: a)imbunatatirea calificarii muncitorilor b)formarea de capital

c)progresul tehnologic d)mai buna organizare economica Aceste surse sunt de ordin calitativ si duc la imbunatatirea intensiva a actelor si proceselor economice. Investitia in cele patru surse nu este gratuita dar duce,in mod evident daca se aplica cum trebuie, la un spor de venit prin sporirea productiei viitoare. Perfectionarile aduse organizarii economice pot si ele promova cresterea economica chiar devine un factor esential in crearea venitului. 7. Venitul este plata obtinuta pentru faptul de a fi oferit servicii dorite de ceilalti. Oamenii isi castiga venitul ajutandu-i pe cei din jur Acest postulat se refera la diferitele capacitati ale oamenilor de a produce, alege si dezvolta. Venitul este pur si simplu compensatia primita in schimbul serviciilor productive oferite altora. Exista doua perspective din care se poate privi venitul(salariul): pentru salariat e un venit,iar pentru patron e un cost,foarte importanta este intelegerea acestui lucru.Conditia esentiala care duce la marirea salariului este sporirea productivitatii pe lucrator oferirea de servicii dorite pe piata, productia asigurand sursa venitului.

8. Profiturile orienteaza intreprinderile economice catre activitati care sporesc avutia generala Deciziile in cadrul pietei trebuie luate pe baza de anticipari,astfel firmele care produc eficient si anticipeaza corect produsele si serviciile la care cererea va fi cea mai mare vor realiza profituri economice. Profiturile si pierderile orienteaza activitatea de afaceri catre proiecte ce promoveaza progresul economic. Generarea de profit pentru firme duce automat la cresterea venitului national, al salariatilor si creeaza exclusiv avutie nationala. 9. Principiul mainii invizibile: preturile pietei armonizeaza-interesul personal cu bunastarea generala De cele mai multe ori principiul mainii invizibile este greu de inteles pentru ca exista o tendinta de a asocia ordinea cu planificarea centralizata. Nu este nevoie de nici o autoritate care sa spuna celor ce iau decizii pe piata ce sa produca si cum sa produca.Acest lucru va fi stabilit de preturi. Nici nu va fi necesar sau folositor ca o autoritate centrala sa supravegheze metodele de productie ale firmelor,acestea fiind capabile sa se organizeze singure in scopul obtinerii de profit. Totusi se trage concluzia ca aceasta este vitala pentru bunastarea noastra economica. 10. Cea mai comuna sursa de eroare in stiinta economica este ignorarea efectelor secundare si a consecintelor pe termen lung Aici se insista pe spusele lui Henry Hazlit care insista pe aplicarea lectiei care spune ca trebuie urmarite

rezultatele pe termen lung,consecintele secundare si efectele asupra tuturor. Esecul acestei lectii este cea mai comuna sursa de eroare economica. In general se doreste obtinerea de rezultate imediate fara a ne gandi la efecte adverse asupra mediului sau activitatilor ce urmeaza a fi realizate pe viitor.

PARTEA a-II-a Sapte surse majore ale progresului economic 1. Proprietatea privata:oamenii vor fi mai intreprinzatori si vor folosi resursele mai chibzuit atunci cand proprietatea este in posesiune privata. Proprietatea e un drept patrimonial al fiecarui cetatean si implica 3 lucruri: dreptul la utilizare exclusiva,protectie legala impotriva celor ce o incalca,dreptul de transfer. Posesiunea privata permite indivizilor sa decida cum isi vor folosi proprietatea,dar in acelasi timp ii face responsabili pentru actiunile lor. Proprietatea privata incurajeaza administrarea chibzuita. Atunci cand proprietatea este in posesia statului motivatia de a avea grija de ea este mai slaba. Din punct de vedere al mediului si resurselor proprietatea privata promoveaza conservarea si folosirea inteleapta a acestora. Astfel proprietatea privata este un element fundamental al vietii economice iar aceasta lucrare o trateaza ca atare. 2. Libertatea schimbului: politicile care reduc volumul schimbului intarzie progresul economic Schimbul permite diferitor agenti economici sa obtina cat mai multe bunuri si servicii tocmai pornind de la premisa ca nici un agent nu poate produce toate bunurile de care are nevoie. Exista mai multe cai prin care statele inabusa schimbul: - multe state impun reglementari care limiteaza posibilitatile de intrare in anumite sfere de afaceri si ocupatii. - statele inabusa schimbul atunci cand inlocuiesc domnia legii cu o autoritate politica discretionara.

10

- multe state impun un control asupra preturilor, fapt ce duce la in nabusirea schimbului.

3. Piete concurentiale: concurenta promoveaza folosirea eficienta a resurselor si ofera un continuu stimulentpentru perfectionari inovative. Concurenta are loc atunci cand exista libertatea de a patrunde pe o piata si cand in acelasi timp pe acea piata exista mai multi vanzatori alternativi. Concurenta este principiul vital al economiei de piata.In abordarea acestui subiect se emit urmatoarele propozitii: -concurenta forteaza producatorii sa actioneze eficient si sa satisfaca preferintele consumatorilor -concurenta ofera firmelor un puternic motiv de a dezvolta produse perfectionate si de a descoperi metode de a produce cu un cost mai scazut. -prin concurenta se descopera modalitatile in care un proces productiv devine productiv in interactiunea cu piata. 4. O piata a capitalurilor eficienta: daca o natiune urmareste sa isi realizeze potentilul economic,ea trebuie sa aiba un mecanism capabil sa aloce capitalul spre proiectele creatoare de avutie In aceasta problema se iau in considerare un numar mai mare de factori:piete de afaceri,actiuni si bunuri imobiliare, piata fondurilor pentru imprumut. Piata capitalurilor coordoneaza actiunile celor ce economisesc si care furnizeaza fonduri pentru piata, cu cele ale investitorilor care sunt in cautare de fonduri pentru a finanta diferite activitati economice. Apar o serie de noi di

11

directii legate de dobanda, plasamente care duc la cresterea PIB-ului pe cap de locuitor. 5. Stabilitatea monetara:politicile monetare inflationiste distorsioneaza semnalele date de preturi si submineaza economia de piata. Politicile monetare sunt extrem de importante si sensibile la schimbari. Ca si in alte cazuri valoarea banului este determinata de cerere si oferta.Oferind exemple orice tara a lumii care a avut o rata a inflatiei in ultimele decenii a adoptat o politica de crestere monetara treptata. Orice tara care a suferit o inflatie rapida a urmat o politica de expansiune monetara rapida. Aceasta legatura dintre cresterea monetara rapida si inflatie este una dintre cele mai constante relatii din toata economia. Analizand inflatia, cresterile ,scaderile,banci,situatiile economice create vom descoperi in detaliu ceea ce se poate intampla in cadrul economiei. 6. Rate scazute ale impozitului:oamenii vor produce mai mult atunci cand le este permis sa pastreze cat mai mult din ceea ce castiga Exista trei motive pentru care ratele marginale inalte ale impozitului vor reduce productia si venitul: -ratele inalte ale impozitului descurajeaza dorinta de munca si reduc eficienta productiva a caesteia; -ratele inalte ale impozitului vor reduce atat nivelul , cat si eficienta formarii de capital -ratele marginale inalte ale impozitului incurajeaza indivizii sa inlocuiasca productia de bunuri cerute pe piata, dar nescutite de impozite , pe bunuri mult mai putin cerute , dar care sunt scutite de impozite Pe scurt analiza economica arata ca ratele inalte ale impozitului vor reduce formarea de capital si vor promova utilizarea neeconomica a resurselor. In mod previzibil , venitul unei tari care impune rate marginale

12

ale impozitului inalte va scadea sub potentialul sau . In tari ca Hong-Kong , Indonezia , Mauritius , Singapore si Malaesia aplicarea unor rate mult mai mici s-a dovedit a fi excelenta , acestea bucurandu-se de o crestere economica rapida. Ca o concluzie guvernele ce vor sa instaleze prosperitatea in tarile lor trebuie sa faca tot posibilul sa mentina reduse ratele impozitului. 7.Comertul liber: o natiune poate castiga vanzand bunuri pe care le poate produce la un cost relativ scazut si folosind incasarile pentru a cumpara bunuri pe care le poate produce doar la costuri ridicate. In cadrul acestei teorii exista trei principii , trei motive pentru care se intampla toate actiunile: a)datorita comertului international embrii fiecarei natiuni isi vor putea folosi mai eficent resursele pentru a produce si vinde lucruri pe care le fac bine si isi vor putea folosi veniturile astfel obtinute pentru a cumpara bunuri pe care le-ar produce la un cost ridicat. b)comertul international permite atat producatorilor cat si consumatorilor interni sa castige de pe urma reducerii costurilor pe unitatea de produs care insoteste adesea productia , marketingul si distributia pe scara larga. c)comertul international promoveaza competitia pe piata interna si permite consumatorilor sa cumpere o mare varietate de bunuri la preturi scazute. Ca exemplu se pot evidentia firme din SUA care au devenit mamuti pe piata internationala , impunandu-se prin prisma preturilor dar mai ales a calitatii. Acestea sunt cele 7 surse majore ale progresului economic , prezentate in mod succint de cei doi autori dar sintetizate in cel mai bun mod posibil.

13

Partea a IIIa Zece elemente care clarifica problema progresului economic si a rolului statului. 1.Atunci cand guvernul protejeaza drepturile indivizilor si ofera bunuri ce nu pot fi furnizate prin intermediul pietei serveste la promovarea progresului economic. Statul promoveaza cooperarea sociala si incerca sa medieze intre actorii existenti pe piata spre a obtine bunastare si urmareste doua cai a)asigura protectie pentru vietile , libertaile si proprietatile cetatenilor b)asigura oamenilor cateva bunuri greu de obtinut prin intermediul pietei Deci statul are doua functii: - functia protectiva care se refera la mentinerea cadrului de securitate si ordine da catre guvern, inclusiv aplicarea legii impotriva furtului, fraudei si a folosirii violentei. - functia productiva care implica asigurarea a ceea ce economisti numesc a fi bunuri publice 2.Statul nu este un mecanism corectiv . S-a format un curent care sustine ca interventia statului va rezolva toate tipurile de probleme , dar acesta s-a dovedit a fi unul fals . Statul nu este o entitate care va lua intotdeauna decizii in ,, interesul public, oricat de nebulos ar fi definit acest termen. Statul are obligatia de a asigura respectarea normelor legale si mentinerea democratiei prin interventii subtile , usoare care sa nu afecteze intr-un mod drastic participantii la viata si activitaea economica. Statul trebuie sa ofere libertate de desfasurare tuturor pentru a evita conflictele ce pot aparea .

14

3.Costul guvernarii este dat de : a)scaderea productiei sectorului privat ca rezultat al utilizarii de catre stat a resurselor. b)costul resuselor utilizate pentru strangerea impozitelor si conformarea la legislatia fiscala. c)reducerea ca urmare a presiunii guvernamentale a castigurilor realizate prin schimb. In concluzie costul oricarui produs este acel lucru la care trebuie sa renuntam pentru a putea produce produsl respectiv. 4.Daca nu sunt constranse de reguli constituionale grupurile cu interese speciale vor folosi procesele politice democratice pentru a stoarce bani de la contribuabili si consumatori In cadrul economiei se creeaza diferite grupuri de interse care profitand de pozitia lor privilegiata economica sau politica- creeaza castiguri personale substaniale din contul contribuabililor sau consumatorilor . In general clasa politica este spatiul in care se realizeaza astfel manevre. Staorcerea de bani a contibuabilior pentru a crea beneficii anumitor blocuri electorale active a devenit principala indeletnicire a politicii moderne . In perioda contemporana interpretata asa cum este ea interpretata , constitutia nu mai poate limita puterea politica a unor grupuri cu interese speciale si bine organizate . 5.Daca nu sunt constransi de reguli constitutionale parlamentarii vor mentine deficite bugetare care sunt adesea daunatoare economiei. Deficitul bugetar provine de la placerea parlamentarilor de acheltui banii pe programe ce multumesc corpul electoral , chiar se rnunta la anumite impozite pentru a nu fi observate de catre alegatori .

15

Deficitul bugetar este o situatie care convine pe termen scurt , fiind o povara pentru viitor. In economia moderna au aparut o serie de strategii prin care deficitul este valorificat la maximum , uneori pot aparea consecinte serioase din punctul de vedere al dobanzilor politicii monetare , inflatie toate afectand veniturile statului. Cei doi autori americani insista pe acest subiect mai mult decat pe celelalte deoarece dispune de un spatiu mai larg de informatii care da nastere la diverse interpretari .

16

6. Atunci cand statul este puternic implicat in incercarea de a ajuta unii oameni pe seama altora resursele vor fi indepartate din sfera productiei catre jaf. Progresul economic va fi intarziat . In economie se disting 2 modalitati principale prin care omul se poate inavuti :productia si jaful. Uneori normele societatii dau posibilitatea oamenilor sa se imbogateasca prin jefuirea semenilor , un agent castiga in defavoarea altuia care pierde . Importante sunt politicile statului care descurajeaza jaful . Chiar statul este folosit uneori ca instrument al jafului , aici intervenind din nou clasa politica si diferitele favoritisme care se creaza intre anumite grupuri de interese . In scopul eliminarii acestui fenomen se impune o buna gestionare a veniturilor de la contribuabili pentru a nu mai permite gasirea unor portite folosite ca modalitati de imogatire nelegitima . 7. Costul transferurilor devenit efectuate de stat va fi mult mai mare decat castigul net al presupusilor beneficiari . Aceasta teorie porneste de la razboiul impotriva saraciei instituit in SUA in anii 60 care presupunea transferurile catre saraci a unor surse de venit . Aceasta strategie nu aavut efectul scontat , fiind influentata de 3 procese importante : a) o crestere a volumului sectorului transferurilor va intarzia crestera economica b) competitia pentru transferuri va eroda majoritatea castigurilor pe tremen lung ale presupusilor beneficiari c) programel care protejeaza potentialii beneficiari impotriva adversitatilor cu care se confrunta datorita deciziilor lor imprudente incurajeaza alegerea unor cursuri de actiune ce sporesc posibiltatea acestor adversitati .

17

Odata avute in vedere efevctele secundare analiza economica pune in lumina faptul ca este extrem de greu sa0i ajuti pe termen lung pe presupusii beneficiari . 8. Planificarea centralizata a unei economii de catre stat nu afce decat sa inlocuiasca piata cu politica ; un asemenea efort va irosi resursele si va intarzia progresul economic . Acesta teorie sustine faptul ca planificare centralizata nu este indicata si face cu siguranta mai mult rau decat bine fiind sutinuta de catre Adam Smith . In primul rand planificrea centralizata nu face decat sa inlocuiasca verdictele date de piata cu politica. In al doilea rand se crede ca investitorii vor face alegeri mai bune decat cele impuse de autoritatile care manipuleaza banii contribuablilior . In al treilea rand autoritaile planificatoare vor fi alimentate cu informatii false . Iar in ultimul rand nu exista modalitati prin care autoritatea planificatoare sa obtina suficienta informatie pentru a crea un plan national coerent . Exemple pentru a sustine teoria esecului economiei centralizate sunt fostele state socialiste care au dat gres in acesta directie . 9. Concurenta este tot atat de importanta in privinta statului pe cat este in privinta pietei . Concurenta dintre diferitele unitati administrativteritoriale ale statului si concurenta dintre intreprinderile de stat si organizatille private contribuie la asigurarea faptului ca statul se afla in slujba poporului. Concurenta este o forta ce disciplineaxa activitatea economica si politica. Intr-o economie de piata, firmele trebuie sa intre in concurenta pentru a-si pastra loialitatea clientilor. Concurenta protejeaza consumatori de preturile foarte ridicate, de marfurile de proasta

18

caliatate, de serviciile proaste si/sau de un comportament insolent. Progresul economic va fi promovat si de concurenta dintre unitatile statakadministrative descentralizate. 10. Atunci cand regulile constitutionale sunt de asa natura incat fac ca procesul politic sa nu intre in contradictie cu gandirea economica sanatoasa , ele vor promova progresul economic . In fiecare tara trebuie realizate legi si sisteme de reglemntare interne care sa nu constranga agentii economici care au ca scop si ca rezultate dezvoltarea economica si sa se limiteze interventia statului in economie . Model pentru acesta teorie este constitutia SUA care a imbinat intr-un mod ideal aceste 2 entitati participante la viata economica.

-CONCLUZIIAceasta lucrare are o importanta deosebita in biblioteca unui novice pasionat de stiinta economica si care are ca pretentii pe termen lung patrunderea cat mai adanc in culisele economiei. Dispunerea pe cele trei capitole confera cartii o mai buna untelegere,asezarea fiind cea potrivita: 1. prima parte scoate in evidenta celei 10 elemente cheie ale activitatii economice, care imbinate au ca rezultat progres economic 2. a doua parte subliniaza cele 7 surse ale progresului economic, modul in care este generat acesta

19

3. a treia parte clarifica problema progresului economic si dezvaluie problemele si actorii care iau parte la procesele economice.

Deci,principala concluzie trasa dupa lecturarea acestei lucrari este ca imbina armonios toate elementele prezentate si ofera cititorului posibilitatea de a-si dezvolta orizonturile si de a privi altfel economia.

20