Sunteți pe pagina 1din 8

POT/TREBUIE SA FIE MODIFICATE SOLUTIILE CONTRUCTIVE ALE CASELOR PASIVE LA IMPLEMENTARE IN ROMANIA?

NICOLAE ROTAR(1), VIOREL BADESCU(2)


(1)Nuclearelectrica, Email: nicolae.rotar@gmail.ro (2) Universitatea Politehnica din Bucuresti, Email: badescu@theta.termo.pub.ro

Abstract The paper presents some general climate conditions for selected localities in Germany and Romania. This information may be used when empirical design solutions developed in Germany for passive buildings are implemented in Romania. The main conclusion is that climate data cannot provide enough information to decide whether existing German design solutions will provide or not the same energetic performance in Romania. Further studies are necessary.

1. Introducere Conceptul casei confortabile sub aspect termic, implicand insa si un cost cat mai scazut al realizarii acestui beneficiu, a preocupat atat comunitatile stiintifice cat si pe cele de afaceri din SUA, Canada, Marea Britanie, Germania, tarile nordice, etc. si s-a materializat in diverse tari sub varii forme. Sub aspect conceptual si constructiv, in Germania, acesta a devenit modelul de casa pasiva care a fost rafinat de catre Passivhaus Institut Darmstadt prin impunerea unor cerinte foarte stricte de consum energetic. Casele pasive sunt, dupa modelul german, cele care intrunesc doua cerinte energetice restrictive [1]: 1) sarcina termica de incalzire deosebit de redusa [sub 15 kWh/(m2.an)]; 2) limita maxima de 120 kWh/(m2.an) pentru intregul consum de energie primara destinata incalzirii spatiului ocupat si apei calde menajere precum si utilizarii aparaturii electrocasnice. Interesul pentru constructia caselor pasive s-a extins, in timp, dincolo de granitele Germaniei unde i-au fost puse bazele teoretice si practice, sub presiunea factorului economic (motivat de aspectele ecologice favorabile si eficienta in timp a costului aplicatiei), in Austria, Elvetia, Suedia si spre alte tari ale Europei centrale si de est. Dovada mentinerii acestei tendinte o constituie seria de initiative deosebit de aplicate, incepute cu proiectul central european CEPHEUS [2], dedicat analizei energetice si economice a cladirilor pasive construite in tarile enumerate mai sus si continuarea alimentarii acestui subiect de catre comunitatile stiintifice si mediile de afaceri din Europa centrala si de est, prin al caror concurs se desfasoara manifestarile cu participare internationala, cum ar fi aceasta de fata, din 18-19 martie 2010, Bucuresti - la UTC sau cea din 28-29 mai 2010, Germania, Dresda (a 14-a Conferinta Internationala asupra cladirilor pasive). Bine sustinut teoretic si aplicat adecvat prin buna practica germana intr-o serie de solutii constructive si functionale care au dat rezultate bune in tara de bastina, modelul (prin

cerintele sale) s-a impus ca standard iar solutiile constructive germane pentru anvelopa cladirii, suprafete vitrate, recuperarea caldurii din aerul ventilat si altele, au inceput sa fie exportate. Casele pasive au inceput sa apara si in Romania si exista tendinta ca solutiile constructive care au functionat in Germania sa fie implementate ca atare si in Romania [3]. In aceste conditii, in prezenta lucrarea ne punem problema daca sunt motive sa consideram posibilitatea modificarii solutiilor constructive germane in cazul aplicarii lor in Romania (in sensul relaxarii cerintelor sau dimpotriva, a accentuarii lor), avand in vedere diferentele climatice dintre Germania si Romania.

2. Solutiile constructive standard ale cladirilor pasive Pentru atingerea celor doua cerinte restrictive energetic enuntate mai sus au a fost dezvoltate solutii constructive si functionale specifice (izolare termica foarte buna a anvelopei si permeabilitate scazuta la aer, forma compacta, orientare spre sud, vitraj superizolant si energo-solar eficient, recuperarea caldurii din aerul ventilat, etc.), astfel incat, de exemplu sarcina termica de incalzire sa poata fi asigurata doar prin incalzirea aerului proaspat furnizat de instalatia de ventilatie. O descriere concisa a solutiilor constructive adoptate fata de cerinte este cea din urmatoarea schema: Forma compacta si buna izolare a anvelopei cladirii: toate componentele anvelopei exterioare ale casei pasive sunt astfel izolate incat valoarea coeficientului de transfer termic U sa nu depaseasca valoarea de 0,15 W/(m2.K); Orientare spre sud si considerarea umbririi: folosirea pasiva a energiei solare este un factor semnificativ in proiectarea casei pasive; Vitraje si rame energo-eficiente: ferestrele (vitraj si rame, combinate) trebuie sa aiba valori ale coeficientului de transfer termic U care sa nu depaseasca 0,8 W/(m2.K) iar vitrajul un factor de castig al energiei solare in jur de 50%; Etansare buna a anvelopei cladirii la infiltrarea si exfiltrarea aerului: pierderile de aer prin imbinarile neetasate trebuie sa fie, intr-o ora, mai mici decat 0,6 din volumul casei, masurate la o diferenta de presiune de 50 Pa, (echivalentul unei valori a permeabilitatii aerului mai mica de 1 (m3/h)/m2 @ 50Pa); Preincalzirea pasiva a aerului proaspat introdus in cladire: aerul proaspat poate fi adus in casa prin tubulaturi ingropate ce schimba caldura cu solul; aceasta permite preincalzirea aerului proaspat la o temperatura de peste 5C, chiar si in zilele reci de iarna; Recuperarea caldurii aerului evacuat: cea mai mare parte a caldurii aerului evacuat este transferata aerului proaspat introdus in casa; rata de recuperare a caldurii fiind de peste 80%; Aparatura casnica de clasa superioara in privinta economiei de energie: frigidere, cuptoare, congelatoare, lampi, masini de spalat, uscatoare, toate din clasa avand consum redus de energie, sunt indispensabile casei pasive.

Tabelul 1. Coordonate geografice ale localitatilor selectate din Germania (nr 1-11) si Romania (nr 12-22). Este indicata si valoarea Indicelui Ivanov de continentalitate. Nr Localitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 Hamburg Berlin Hanover Dortmund Leipzig Dresden Koln Frankfurt Darmstadt Stuttgart Munchen Iasi Oradea Cluj Bacau Timisoara Brasov Galati Pitesti Bucuresti Craiova Constanta Longitudine (grade E) 10.00 13.40 9.71 7.45 12.33 13.80 6.95 8.68 8.64 9.18 13.46 27.60 21.93 23.60 26.90 21.22 25.58 28.05 24.86 26.10 23.80 28.65 Latitudine (grade N) 53.55 52.51 52.36 51.51 51.30 51.10 50.93 50.11 49.87 48.76 48.70 47.16 47.06 46.76 46.56 45.74 45.63 45.45 44.85 44.43 44.31 44.18 Altititudine (m) 37 40 55 129 277 230 46 113 137 315 515 50 124 380 172 87 650 30 325 77 93 40 Indice Ivanov (%) 88 103 95 91 105 108 94 106 111 106 114 139 140 121 133 141 116 141 132 143 152 140

3. Baza de date meteo In vedera stabilirii suficientei aplicarii ca atare a solutiilor constructive de mai sus in Romania, am pornit de la analiza comparativa a datelor climatologice pentru cele doua tari (Germania si Romania), acoperind cat mai cuprinzator, atat limitele coordonatelor geografice (longitudine si latitudine) cat si varietatea zonelor de climat local. Au fost astfel alese din cele doua tari cate 11 localitati reprezentative, distribuite conform Fig.1, retinand datele climatologice asociate lor in determinarile ulterioare. Pentru localitatile alese (vezi si Tabelul 1), sursa datelor climatologice asociate coordonatelor geografice este baza de date [4], natura informatiilor cuprinzand, pentru fiecare locatie: latitudinea, longitudinea, media lunara a iradiantei solare globale, mediile lunare ale temperaturilor maxime, minime si medii ale aerului, mediile lunare ale umiditatilor relative maxime, minime si medii ale aerului. 4. Analiza In vederea unei prime comparatii a conditiilor de clima s-a determinat si reprezentat in Fig. 2, pentru fiecare oras, indicele I de continentalitate (Ivanov) in baza relatiei [5]:

Fig.1. Pozitionarea geografica a localitatilor selectate din Germania si Romania

Fig. 2. Indicele Ivanov pentru localitatile din Tabelul 1.

E E g 0.24(100 u ) 0.36 L 14

(1) unde E (grad C) este diferenta dintre temperatura medie a celei mai calde luni si celei mai reci luni a anului; Eg (grad C) este diferenta dinte maxima si minima temperaturii zilei medii din cursul anului; u (%) este valoarea medie anuala a umiditatii relative a aerului iar L (grade) este latitudinea localitatii. Climatul este temperat continental cand indicele de continentalitate este mai mare de 120 % si este moderat continental si moderat maritim cand indicele I este intre 100 % si 120 % si respectiv intre 80 si 120 %. Din Fig. 2 se observa ca exista, dupa cum era de asteptat, o diferenta de caracter climatic intre localitatile din Germania si Romania. Localitatile germane au climat mai apropiat de cel maritim (indice Ivanov mai mic de 100 %) in vreme ce localitatile din Romania au un climat cu caracter continental (indice Ivanov mai mare de 100 %).

Fig. 3. Temperaturi lunare medii pentru Decembrie, Ianuarie si Februarie in localitatile din Tabelul 1. Sunt reprezentate comparativ, in Fig. 3, temperaturile medii ale lunilor de iarna (decembrie, ianuarie, februarie) iar in Fig. 4 media temperaturii de iarna pentru localitatile Germania si Romania. Se observa ca temperatura medie de iarna din localitatile Romaniei, din putinele localitati comparabile cu Germania din punct de vedere al mediilor lunilor de iarna (Constanta, Craiova Bucuresti, Pitesti), este mai scazuta decat in Germania. Intuitiv, o cladire germana s-ar comporta mai prost (din punct de vedere termic) daca ar fi mutata in Romania.

Fig. 4. Temperaturi medii pentru toata iarna (Decembrie, Ianuarie si Februarie) in localitatile din Tabelul 1.

Fig. 5. Iradiante solare globale lunare medii pentru decembrie, ianuarie si februarie in localitatile din Tabelul 1.

Fig. 6. Iradiante solare globale medii pentru toata iarna (decembrie, ianuarie si februarie) in localitatile din Tabelul 1.

In Fig. 5 sunt reprezentate valorile iradiantele solare globale medii ale lunilor de iarna (decembrie, ianuarie,februaria) iar in Fig. 6 media valorilor iradiantei solare globalelor pentru toata iarna. Iradianta in iarna, mai crescuta in Romania, reflectand pozitia diferia in latitudine fata de Germania, poate fi un factor de exploatat, prin ponderea solutiilor pasive care asigura cresterea castigului energetic solar (vitrajul marit, favorizarea expunerii spre sud). Aspectul distribuirii iradiantelor medii de iarna e oarecum asemanator celui al indicelui de continentalitate. Domeniile valorilor Indicelui de continentalitate, temperaturilor medii de iarna si iradiantelor medii de iarna sunt disjuncte. Aceste observatii par a reflecta in unison climatul mai bland al Germaniei fata de cel din Romania.

5. Concluzii In aceasta lucrare s-au analizat conditiile climatice cu caracter general in care sunt exploatate cladirile in Germania si Romania. Scopul acestei analize a fost de a crea o baza de discutii privind posibile modificari ale solutiilor constructive folosite in mod curent in Germania in cursul proiectarii cladirilor pasive, in cazul in in care aceste solutii ar fi implementate in Romania. Din analiza efectuata rezulta ca studiul conditiilor climatice generale, desi permite formularea unor idei, nu este suficient pentru elaborarea unor concluzii clare. Este necesara o

analiza mai amanuntita, care sa ia in considerare si caracteristicile constructive ale cladirilor, precum si interactiunea acestora cu cei mai importanti factori de mediu.

Bibliografie [1] Passivhaus Institut: Nutzerverhalten, Protokollband Nr. 9 des Arbeitskreis kostengnstige Passivhuser, Darmstadt, 1997. [2] CEPHEUS: Cost Efficient Passive Houses as European Standards, Project Information, http://www.cepheus.de/, viewable December 2002. [3] V. Badescu, D. Hera, M. Crutescu, Ruxandra Gherasim Crutescu, N. Costache, G. Ivan, L.
Drughean, Anica Ilie, F. Iordache, V. Iordache, M. Marinescu, S. Dimitriu, N. Boriaru, D. Isvoranu, M. Cazacu, Sanda Budea, G. Constantin, Cladire pasiva cu destinatie administrativa, Prezentata la Conferinta asupra Eficientei Energetice a Cladirilor, Asociatia Auditorilor Energetici pentru Cladiri, Bucuresti, 3-4 december 2007 (CD-ul cu lucrarile Conferintei, ISBN 978- 973-85936 - 5 -8 ; Editura ARTECNO Bucuresti).

[4] SoDa Service. Knowledge in Solar Radiation. http://www.soda-is.com/eng/index.html [5] V Badescu. Studies concerning the empirical relationship of cloud shade to point cloudiness (Romania), Theor Appl Climatol. 44, 187-200,1991