Sunteți pe pagina 1din 4

Baza extraterestrilor in Tibet ----------------------------------------Tibetul a atras dintotdeauna atentia celor care au incercat sa inteleaga sensul vietii si si-au pus

intrebari cu privire la existenta si rolul nostru pe acest p amint, mai ales datorita faptului ca el reprezinta centrul budismului. Manastiri le se afla sus in munti, iar cararile care duc acolo sint deosebit de periculoas e, in special din cauza avalanselor care se produc foarte des, ingropind sub ele zeci de amatori porniti in cautarea iluminarii.

Unui neinitiat insa ii este foarte greu sa afle tainele extrem de bine pazite in manastirile budiste. Chiar daca cineva reuseste sa ajunga cumva la o astfel de manastire, cei de aici sint destul de laconici si nu au relatii cu strainii. Lobsang Rampa, cercetator si scriitor care a trait mult timp in Tibet, a scris a proximativ 20 de carti ce au fost traduse in numeroase limbi, devenind in scurt timp bestseller-uri. El a calatorit mult, a vizitat manastiri budiste si a reusi t chiar sa stea cu calugarii de acolo. Pentru a le cistiga increderea, el a treb uit sa se adapteze la ritmul lent al vietii celor care traiesc aici, care, in af ara de rugaciunile zilnice obisnuite, nu pronunta nici un cuvint de prisos. Calu garii isi pazesc cu multa grija tainele, dar pentru ca budismul propovaduieste a titudinea pasiva fata de rau si smerenia, ei nu-i alunga pe straini, dar nici n u au legaturi cu ei. Ca rasplata pentru rabdarea si numeroasele sale renuntari, Lobsang Rampa s-a putut bucura de intilnirea cu un calugar, ale carui destainui ri au meritat toate eforturile sale. In vizita la calugarul orb Pustnicii, de regula, se pot imparti in doua categorii: primii fac legamint de t acere vesnica si nu vorbesc cu nimeni, in nici o imprejurare. Ei traiesc inchisi si primesc hrana si apa pe care le-o aduce zilnic un servitor tacut. Cu cei din a doua categorie, adica aceia care nu au facut un astfel de legamint, este de a semenea foarte greu de stabilit o legatura, deoarece ei locuiesc in pesteri inde partate, unde se poate ajunge uneori cu riscul vietii. Lobsang Rampa a persevera t si reusit sa intre in legatura cu un pustnic din cea de-a doua categorie. Sihastrii, care isi petrec zeci de ani in solitudine, ii intimpina cu multa prie tenie pe calatorii care reusesc sa ajunga acolo: negustori sau monahi pribegi. C u toate acestea, pentru a te putea bucura de atentia unui monah, trebuie sa te i narmezi cu multa rabdare. La inceput, sihastrul il examineaza pe musafir. Anii d e singuratate i-au ascutit intr-atita simturile, incit el poate vedea clar aura musafirului. Citeodata, chiar si atunci cind monahul este convins de onestitatea persoanei din fata sa, el o supune la diferite incercari si este de ajuns o mic a imprudenta din partea acesteia, pentru ca sihastrul sa nu mai rosteasca nici u n cuvint. Petrecind multe zile in compania sihastrului respectiv, Lobsang Rampa a incerca t sa-i cistige acestuia increderea. Desi era orb, acesta se comporta cit se poat e de normal, stiind intotdeauna unde se afla oaspetele sau si ghicindu-i de fie care data intentiile. Intr-una din seri, batrinul l-a rugat pe Rampa sa pregatea sca ceaiul, dupa care a inceput sa-i vorbeasca fara graba despre Gradinarii Pami ntului Marea taina a sihastrului

Cele relatate de batrinul orb l-au uimit pe Rampa. Este adevarat ca uneori, in t imp ce calatorea prin Tibet, el vazuse deseori fenomene ciudate, pe care ufologi i contemporani le-ar fi numit fenomene OZN (Lobsang Rampa si-a scris cartile in anii 20- 30 ai secolului al XX-lea). Locuitorii din zona priveau insa fenomenul ca pe ceva normal, numind aparatele de zbor care ale zeilor. Lobsang Rampa a vazut un astfel de car al zeilor chiar deasupra pesterii in care locuia sihastrul. La intrebarea pe care el i-a adresat-o sihastrului privind cele vazute, acesta i-a raspuns linistit: Acestia sint Gradinarii Pamintului. Lobsang Rampa nu a insistat cu intrebarile si foarte curind rabdarea i-a fost ra splatita, deoarece sihastrul i-a dezvaluit cercetatorului ceea ce numea el marea taina. Viata sihastrului fusese plina de incercari. Inca din tinerete el cazuse in miin ile soldatilor chinezi, care-l supusesera la torturi inimaginabile ce au culmina t cu scoaterea ochilor. Tinarul monah s-a tirit tot mai sus si mai sus, de parca o forta nevazuta il tragea spre inaltul cerului. Drumul era lung si anevoios, iar singura hrana a monahului orb erau lastarii plantelor care se incumetau sa c reasca acolo. La un moment dat, monahul si-a pierdut cunostinta, iar cind s-a tr ezit se afla intr-un pat confortabil. El nu putea vedea ce se petrecea in jurul sau, dar toate celelalte simturi ii spuneau ca se afla intr-un loc foarte ciudat . Un glas prietenos l-a anuntat ca a fost salvat de Gradinarii Pamintului si ca se afla in deplina siguranta. Acelasi glas i-a spus ca a fost ales ca reprezenta nt al Pamintului si ca va trebui sa vorbeasca in numele acestuia in fata Ligii L umilor Unite. Monahului orb i-a fost atasata o telecamera Povestirea monahului era uimitoare. El i-a descris lui Rampa o baza a extrateres trilor si aparatura care se afla acolo, cu foarte mare exactitate. Pentru ca el sa poata vedea, extraterestrii i-au atasat un aparat pe care astazi l-am putea n umi telecamera. Chiar daca cineva s-ar gindi ca povestirea fusese rodul imaginat iei lui Rampa, este clar ca el nu avea de unde sa aiba idee macar despre o seri e de inventii de virf ale chirurgiei sfirsitului de secol XX. Din spusele monahului, Rampa a tras concluzia ca baza extraterestrilor se afla a sezata strategic, pe un platou inalt. Aici se gaseau nenumarati vulcani stinsi, ale caror cratere puteau fi folosite pentru dispunerea unei baze secrete, iar po disul insusi era un loc ideal pentru aterizarea unor nave interstelare. In afara de asta, muntii si platoul sint in permanenta acoperiti de nori, astfel ca baz a nu poate fi observata din avion sau cu ajutorul satelitilor. Locuitorii Atlantidei au declansat Potopul Ajungind la baza extraterestrilor, monahul a nimerit intr-o lume fantastica, pe care o creasera niste fiinte foarte asemanatoare cu oamenii. La intrebarea cum a ratau extraterestrii, monahul a raspuns laconic ca intre ei si oameni nu erau ma i multe deosebiri, ca intre europeni, asiatici sau africani. Extraterestrii i-au povestit monahului despre numeroasele lor contacte cu pamint enii, care fusesera insa soldate cu esecuri, in mare parte datorate faptului ca cei contactati considerau cele vazute drept halucinatii. Gradinarii Pamintului i-au spus apoi monahului o lunga poveste legata de istoria Atlantidei, ai carei locuitori intrasera in contact cu extraterestrii, iar unii dintre ei avusesera chiar si copii cu acestia. Elita conducatoare din Atlantida avea insa alte planuri in legatura cu extraterestrii, astfel ca, in cele din ur ma, locuitorii Atlantidei au ajuns in posesia energiei nucleare.

Povestirea monahului orb poate parea de domeniul fantasticului, dar sa nu uitam ca monahul, care nu parasise niciodata Tibetul si ale carui cunostinte se aflau la nivel de Ev Mediu, nu putea avea nici macar idee despre ceea ce numim fizica nucleara si aplicatiile acesteia. Descrierea exploziei nucleare ce urmase era reprodusa cu o uluitoare exactitate. Aceasta declansase Potopul, iar extraterestrii asistasera neputinciosi la dispa ritia Atlantidei. Pentru a evita repetarea unor astfel de tragedii, extraterestr ii hotarisera sa intre in contact doar cu pasnicii monahi sau cu oameni al caror nivel spiritual era foarte ridicat. Calea aleasa de ei era lunga, dar numai in acest mod putea fi pregatita omenirea in vederea contactului cu o civilizatie ex traterestra. Unele tehnologii descrise in anii 20 au aparut recent Revenind la relatarea facuta de monah, trebuie amintit faptul ca insasi descrier ea tehnologiei era uimitoare, chiar si pentru cei care au facut cunostinta cu te hnologiile avansate din ultimii ani. Fara indoiala ca au existat multi autori de literatura SF care, pe parcursul cit orva zeci de ani, au intuit aparitia realitatii virtuale, dar nimeni nu putea fa ce acest lucru in anii 20. In ceea ce-l priveste pe Lobsang Rampa, oricita fantez ie ar fi avut, nu avea cum sa vorbeasca despre reprezentari tridimensionale obse rvate cu ajutorul unor casti speciale sau despre manusi care puteau pipai obiect ele, intrucit acest lucru este posibil doar in zilele noastre. In afara de asta, experimentele de proiectare a realitatii virtuale pe scoarta cerebrala, in spec ial in portiunile ce raspund de perceptii, sint deocamdata in curs de desfasurar e, fara a fi obtinute succese deosebite. Monahul a fost cuplat la o baza de date Dupa ce a fost cuplat la o baza globala ce continea informatii privind nenumarat e lumi ale Universului, monahul a aflat lucruri noi despre uniunile galactice, a vazut activitatea desfasurata de extraterestri privind corectarea evolutiei bio sferei. Cu acest prilej, el a aflat ca virsta medie a extraterestrilor era de 5. 000 de ani. Foarte recent, cercetatorii au stabilit ca, prin folosirea tuturor r esurselor organismului uman, pamintenii vor ajunge la venerabila virsta de 5.000 de ani! Aceste date au fost date publicitatii la 80 de ani dupa publicarea cartii lui Lo bsang Rampa. Sa fie si asta o noua coincidenta sau batrinul monah orb cu care st atuse el de vorba avea cunostinte de bioenergie pe care le au doar cercetatorii contemporani? Calatoria monahului in alte spatii Uimitoare este, de asemenea, descrierea amanuntita a batrinului monah legata de calatoria lui catre alte constelatii, calatorie descrisa corespunzator nivelului lui de intelegere. El a descris aceasta calatorie ca o trecere de la o fereastr a la alta, de la un tablou la altul. Unul dintre extraterestri i-a atras la un m oment dat atentia: Multe din lucrurile pe care le vezi vor fi curind inventate s i pe Pamint. Monahul a putut vedea, de asemenea, si planetele, ale caror populatii traiau in deplin acord si intelegere, dupa ce in prealabil fusesera distruse toate armele.

Dupa parerea extraterestrilor, un astfel de nivel de dezvoltare spirituala nu pu tea fi atins prea curind pe Pamint. Ei ii permisesera sarmanului monah sa aiba a cces la cunostintele lor, stiind ca el nu le va transmite si ca nimeni nu le va putea utiliza in scop de distrugere. Beneficiar indirect al experientei uimitoare a monahului orb si al informatiilor despre extraterestrii cu care acesta intrase in contact a devenit si Lobsang Ra mpa. El a scris despre toate acestea cu aproape 80 de ani in urma, fara a se gin di la faptul ca vreodata va fi crezut sau nu.

S-ar putea să vă placă și