REABILITAREA ECOLOGICA A ZONELOR DEGRADATE Cursul 13

APLICAREA PEISAGISTICII LA REABILITAREA ZONELOLOR DEGRADATE

13,1.Consideratiigenerale Reabilitareaesteprocesulcel mai des intahit in domeniul spaliilor verzi urbane,nu doar pentru ce multe dintre acestea ajung in timp sd sufere de ,,imbatenire,,, degradarea rezultdnddin lipsa de intrelinere,datodtdfactodlor natuali saua calamiteflo. (cutremure,inundafii, alunecaride teren), sau degradAridatorateintervenliei umane (poludrile de toate tipu le, deftipiri pe zonele impadu te etc), dar $i pentni cb.acestlucru este o condilie eseniiala pentm imbunatdlirea qi menlinerea vieriiurbane caliralii nu nuntaj. 5i De remercai este faptul cd odce astfel de ac,tiune asupralmui spaliu, indiferent cA este spaliu verde,o clddire sauo piaid publicd, aproape de fiecaredatd interuenia esteuna complexd$i care implicd mai multe lucrerit restructware gi reabilitare,reabilitare cu renovare, restatuarecu renovafe sau, chiar mai multe: rcstructurale cu testaulare $i renovare. O nare parte a acestor intervenliiau o naturapluridisciplinare (axhitecli, peisagiqti, urbanigti, botani$ti, biologi, istorici, plastici, geografi, arheologi, artiqti sociologi, etc.- diferiti de la caz la caz)ceeace presupune o cunoltere extlem de aprofimdata a loculuii isto e, cultua, tadilie, obiceiuri, completate de potenlialul fiecirei zone iL parte, Acestpotefilial esteunul structwal sau unul valoric, gi este padicuiarizat penhu fiecare oraq. Trebuie at'ute in vedere cateva pdncipii care sa conduci Ia unei zoneexistente cu valentepeisagere. ,,potenfarea" Rezultatele acestorintervenlii pot sAfie de douafelud: 1. restaurarea,reabilitarea,refacerea, renovarea,conser-vareaj vor conduce la solutii caresi pasteze atatfuncliunile cA1 aspectul formal al zonei de inteNentie. 9i 2. restructurarea, remodelarea, reorganizarea unui loc, zone,teritoriuimpunesoiu{iide cele mai multe ori noi, reconversiigi remodeldri,cu aborddride solulii contemporane, in care se regasesc simbolizate ale locului", ale locului" saualteelemente de identifica.re $i,,istorii ,,memorii caresd nu faci sAdispari complet din con$tiinlaoamenilorceeace ,,a fost". Acest tecut al locului poate fi unul foaxte prczent, cu pdstraxea totah sau pafiiala a fondului constuit existent (vezi reconversiile de zoneindustriale)sau uDulgolit de conlinut $i doar sugerate din amenajdrielemente aletrecutului. Dal mai esteti cazul in care sol4iile de amenajare se fac pe terenuri flri nici un fel de tecut (depozite de de$eud menajere,terenuri degradatefunciar, terenuri agdcole recuperatej extinderi de ora$e, etc),cu soluliiqi amenajad impuse de cerinlele in dezvoilarea unui ti necesita,tile oms. gi ecologizarea Depoluarea terenuriior industdale este un obiectivobligatoriu. 13.2.Interven(iiln urban !i spatiileverzi 11.2. L Restruclurdrile LU bane intotdeauna proiectele care vizeazd rcstructuixi urbane, indiferent de scard, au ca o conscintd firescaSiamplsarea de spajii verzi. saurearnenajdri , amenajarea Precedentul a fostcreatdeHaussmann, prcfectul Parisului anilor 18531870, o prim6acfiune de amploarede restructurare urband,deschiderea marilor bulevarde,realizareade grldini publice (Montsouris,Monceau,Buttes-Chaument unele amenajdridin Bois de Boulogre 825 ha in $i vest). Inte 1977 9i 1985 se va duce insa o politica suslinutd de amplificare a spaliilor verzi,

realizandu-se 102unitalinoi: parcu , grddini,scuaruri. Selanseazl de asemenea verde', al ".plaDul zoneideest,din caresedetaqeazd parculLa Villette(politica dejade mileniulIII). Experienlaurbanismuluienglezestefi ea relevantapentu interesulacordatspaliilor ve(zi (intoducerea - E. Howard,l898.), conceptului de ,,ora$-gddind" in careproblematica spaliilorverzi a ocupatun loc impofia.ntin toateperioadele. Ofensivacu care diverse amenajtuide zonevetzi, de la mici scuarudqi spalii publice la parcud publice ample(,,largeparks") complecteazish.uctura urbani a Londrei,gi nu numai,estede 1nv101ar. La fel putemspuneSidesprealte orageeuropene careprin politici urbanecoerente reu$esc sA puni in valoareexistentul,,verde"dar sAJ$i extinda$i sdamenajeze spalii velzi noi pe terenu caxe sunt,saudevin disponibilecaurmarea intervenliilor de restructurare urband. Remarcabil esteefoftuloragului Ba.rcelona, calecu ocazia Olimpiadei din 1992,pome$te $i depuneun efort de innoire suslinut de o politicd urbani de o rard calitate, in caxeamenajdrile peisagere au inceput de la trotuare,strdzi, traseevelzi $i au continuatcu amenajarea de noi nuclee verzi , incepdnddin port, amenajaxea malului mirii qi intervenlii pmctuale in interioml oraqului. Extinderile marilor orage, ti nu numai, precum qi dezindustrializarcaat fost motive suficientepentru a promovaamenajarea de spalii verzi. Rezultatul acestorinteNentii au in comun faptul cAtoate spaliile nou amenajate sunl publice, cu rezolvAridin cele mai variate.Totu$i, cateva dezideEte sunt respectatein cazul parcurilor in carc predomind vegetalul $i anume caracteml ecological acestora, de pistare a biodiversildiii, de caxacterul sanogenetic fi utilitar al acestora. 13.2.2. Exemple de intervenlii de avergurA Exemplelesuntnumeroase, seprezintdin continuare catevadinntle acestea. 1. Canary Watf,Londra, GB - proiectant: Hanna/ Olin,l991 29 ha (Fig. 13.1). Unul dinte cele mai ample proiectede urbanismin Europaaailor 80 a fost restructurarea zonei docurilor (in acest caz zona aparlinAndWest India Maritime Shipping Facilities) de pe malurile Tamisei gi amenajarea cheiufilor aferenteapei. in aceastb. zona ruma sA se dezvolte un mare ansamblu de clddiri pentru domeniulfinanciar-bancar.Solulia de rezovareurbanistici esteo axi majord cu clddiri inalte de-o parte ti de alta dar fi cu multe spalii publice urbane,scuaruriSi gridini, bulevarde $i esplanade al cdror rol sd fie atat urban cat Si social $i cultual. Calitatea rezovirilor esteevidentb,amenajdrilecontastandcu betonul $i sticla zgarie-no 1or.S-a dotit a se realiza unitate prin diversitate, prin articularea diverselor zone cu trasee extinse $i solutii interesante. Vegetalia folosila a fost una semimaturd,deliberat aleasApentru a simboliza qe$terea clddirilor corporagiilor hnanciare, iar amplasarealor a umarit valorificarea zonelor prielnice dezvoltAriilor , fEI5expunerila v6nt, cwenli de aer, etc.S-aumfuit gi pdstareacaiacteruluizonei. 2. Amenajarea orasuluiOlimpicdi Barcelon.i, 1992. Hotel Arts amenajareexterioard proiectant: Halna,i Olin lProiectul dea arhitecturoSkidmore, Owings andMerill] Remodelarea urband a malului mfuii, ocupatdpanA atunci de industrii diverse a redat gi oamenilormarea oragului qi accesul Ia mare.Barcelonaa inlors spatele mfuii pe o lungimede coastA considerabild, industriasurclasdnd interesulurbano lungi perioaddde tinrp. Luq6xile pentru ora$ulolimpic au ,,readus la viate" intregul teritoriu prin lucrdri ample de regenerareurband qi refunclionalizare a zonei cu locuinle, hoteluri, clddiri de birouri, centre comerciale,$i bineinleles spalii verzi ti multe spalii publice amenajale, pasaje,promenade, cu4i intedoare,vegetaliegrupati sauin aliniament,mobilier urban,corpuri de iluminat, gi nu ln ultimul rdnd sculpturile ,,urbane"atat de prczentein forme gi dimensiuni variate. A fost inceputul unor ludari de reamenajare pentu ora$. urbani iArAprccedent 9i restruclurare 3. Gliidina Botanicd,,La Bastide" din Bordeaw, Franla - l0 ha, 2005. O rezolvareineditd pentru o grddindbotanicd,situat[ intr-un contexturbannou, caltierul de la Bastidede pe malul &ept al rAului Garome. Amplasamentulesteo zoni. industdali perifericd dezafectatd. Structuragradinii este formatA din patru parcele, fiecare cu o poartd de accesSi o precisd.Prciectul destina,tie sd evidenlieze dimensiunea ecologica versus dimensiunea $i-apropus

Fig. I3.L Resbucturarcwband / Ca ary Wharf,Londru,Anglia: Plan amenajarc $i t)ederiae eneasuptazoneide intervenlie

etnobotanica a culturilor agricole,prin punereain valoarea eiementelor naturaiece ca$cterizeazd, zonaAquitaini. Cele trei ,,lwni" cu geometrii $i naturi difedte se oferd vizitatorului prin rezolvdri in care orice amenajareeste de naturA sA pund in vaioare materiale naturale (lelnn, p6mant,piatrd, vegetatie) iar apafolositA este ceadeploaie. 4. Grddinabotanica din Barcelona, Spania,2000 BetFigueras] lproiectant: 5. Plan urbanistic de restructurare {i reamenajare a toccttitqii Bradford, GB lproiect .ealizat deWill Aslop Ltdl Parculgi grddina suntelementele principale alelocalitilii de ied $i de azi.proiectul propune amenajarea unui lac artificial in centrul ora$ului sple carc converg toate celelalte ape din iona. DemolAri masive fac loc unei amenajArivezi ample, un parc urban qi a unui ztne centrale reshuctuate radical, foate in&izneald, cu noi dottui $i rezoivtui de spatii publice in spi tul secolului 2 1. Zona poar6 numelede TheBowl. Planulare forma unei m6ini, palma fiind zonacentrali 5i de interesla care seconectezd cele "tei degete":Canalul(the Channel),piaga( he Market) qi Valea (the Valley), dispusein eva.ntai gi care dezvoltdzone publice, de la comert,servicii $i extensii de 'j2-j zonevezi publicelTechniques & Archirectule 6]. , ff . 48j12006-200'7 , p. Etapele de realizare: 2003-2005 rea"lizarca pdmeifaze, a zoneide lac qi parc,mai apoirestul in 2006-20119i 2012-2020 finalizarcatuturor constucliillor $i amenajdrilor. 6. Parcurilepariziene ParculLa Villette lProiectant general arh.Bernard Tschumi], parculCitro6n,parcul Bercy, Jardin Atlantique, toate inhA in categoriama lor parcu urbanecontemporane. Dinte ele, parcul La Villette abordeaza tema de parc mai abstaxct,vegetalul fiind o prezenld destul de firavd. Amenajatpe locul unui fost tAig de vite, in zona de N-E Si inglob6rd canalul Ourg, se propune amenjarea unuiparccareurmacape 55 ha sdrdspund; Ia tlei necesitAti: realizarea unui parc,a unui qi Tehnicilor Muzeual Stiingelor qi a unui < Ora$ a muzicii)). Concurs ca;tigat de BemajdTschumi, proiectulurma sAdeavia!6 lmui parc pentu secolul)C(1. Un prcgram deschisgi interdisciplinarce viza (urbanism, plicere pi experimenb dar gi inscriereain dinamica vielii metropolitane$i a pluralismului cultu i urbane. ParculCitroCn realizat de GillesClement 14ha],inaugurat in 1992, lProiect fi Alairlprovost, este$i el amplasat pe locul fostelor uzine Citroen qi se afld in centruunui cafiier rezidenlial este pe o axApelpendiculard amenajat pe Sena,a$acum de altfel sunt$i alte parcurimai vechi din paris. geomehicilasi locul unor rezovaridistinctede o pade $i de alta a diagonalei: Tratarea una cu gr5dini mai miai tematicegi o alta cu o peluzAgeneroasa prezenga cu apei gi a sub diverse forme ti unei pergolegigant. ParculBercy lProiectat (memodei de arh.BenardHuet] are aa pafticularitate pdstfarea pdsteazi tama shadaldexistenfi pe arnplasament locului). Amenajarea gi faceiegatwa cu clddirile pa.rcului. importante adiacente De remarcatla acesterezolvdri este utilizarca materialelor.Mineralul care estepreferat pavimentelor in pielelezoneloristorice qi caredevinintegral minerale, mineralcu inserliivegetale in sparii publice. lemn. piaud vegetalie penru ameajari de curli. fi 13.3.Reconversii de zoneindustrialedezafectate Sunt poate cele mai spectaculoase dinte inteNenliile cu scop frnal: amenajarea de zone verzi gi de agrement, qi refimcfonalizarea ecologizarea lor este dejao practica tot mai desintahitd in multe din ora$ele mari. Ecologizarea acestorzonepoatedetemina o nou viziune asupra peisajului qi ca urmare,noi modalitdli dea concepe amenajat". "peisajul Bazinul miniet Ruhr, regiuneaindust ala Ruhr em centruindustrial sfategic al Germaniei, care in prmajumAtatea sec.)Oa a fost un adevArat ,,mit allrosperitifi", ca mai apoi , in deceniile VII-V I, sd devini una din zonelecele mai degradate. In 1989 se cteeaz6 IBA (Intemational Banastellung)care pune bazeleactivitilii de j,renovarcecologica$i restructuare economicd",cu

efecte asupm socialului gi urbanului pe o suprafali de 7g0 km2, unde locuiau 2 milioane de persoane, repaxtizate in 17 comune.Aceastaacliunede rciruloire -cdnd fHoyet, J,M.: ,,Teritoriuin schimbarc,,,T&A m. 432107,199'7, p.3O-351 are frnalul in 1999 imensulDarcnatual Park" trebuiasAdevindo realitate. Aici s-auproDus ,,Emscher urmitoarele: 1. regenerarea mediului natural.situandpe primuL Loc depoluarea r6_ului Emscherqi reconstituirea peisajului. 2 . restauarcati reconversia patrimoniului industdal. 3. crearea denoi zonede activitate / tehnopoli. 4. rczolyarcalocuirii prin reconsiderarea oraqelor-gridind$i realizajeade noi ansambluri rezidentiale. Rabilitareamediului, pe ling6 atraggrea de investitod qi creareade locuri de rnulci, a pelmls $i o renovareestetica$i un apor1substantialla ameliorareafizicd si psihica a cadrului de via16,. pentuucd peisagi$ti$i artigti au dat deja viala,,parcului Nord;, din Duisburg, din Gelsenkirken ,,Bundesgafienschau" sau,,Landesgartenschau,, din Liinen. La Parculdin Duisbug 200ha- echipa de prciectare Latz&paltnera reuqitsdamenajeze intr-un tot unitar: zone de odihni cu plantalii dense; promenadeanimate de diferite scenarii; prezentaxeaetapelor din universul fierului (la elementele muzeale addugandu-sefumalele conservate, halele devenite spalii de destinderc, un spaliual cerbuneluiqi cenupii adunate in timp, groazei" cu midudi ale proceselortehnologice,s.a.); arii pentru practicareasporturilor ,,grddina (inclusiv escaladarea furnalelor sauplonjareain bazine);echipamente pentn spectacole; ,,Gr6dina matedalelorrcciclate") etc. Prin ulmaxe,,memoria locului,, e foarteprezenti, Gas ll/orks Paft lProiectanl : Richard Haag Associatesl, Seattle,USA, o zonAindustdaladatati din 1906,pe o suprafaldde 10 ha 5i cu o activitate extlem de poluanti, a deteminatautoritdtile localesd cumpere acestloc sA-lecologizeze gi sdJ fansfome intr-un parc urbande recreere. ImpAftitin sapte zonefunc,tionale, parculinviti ia plimbare, la picnic,la plajd,la joacd,la sportsau la odihnd, totul in prezenlamasivd, chiar zdrobitoarea instalaiiilor de gaz, mnlinutepe sit (Fig. t3.2). Tot legatde ecologizarea zonelor industrialedezafectate sunt gi alte exemplenolabile: r ,,Eath Center"din yo*shie, Anglia- 2002; e ,,Eden Center" din Sr.Anstell,Crcnwall, Anglia-2003(Fig. 13.3,13.4). e ParkDiagonalMar Barcelona+ Fomm Complex . ParcdesCormailles,Ivry- sur Seine,Franga . Wallaby Park,Copeniaga,Danemarca . Wind WasserGaxten , Leipzig, Gemania . CulturPaxk la Westergasfabriek, Amsterdam, (Fig. 13.5) Olanda . Parkdu Chemin del'Ile, Nantere,Franla . Fontsanta Park,Barcelona, Spania, 2001(Fig. 13.6) . MillenuiumPark, Chicago, SUA,2004 De rcmarcatestefaptul cd toateaceste reconversii de zone industriale gi terenuridegradale au fost amenajate in scopulrecreerii, si faciLileze rclatiaom - natua - agrement dar Si de a iacilita relaliile ti contactele sociale.Calitatea iocuirii se apreciazi. in toate pdvinlele,iar < memoria locului > iqi facesimlitd prezenla, lmeod discret,alteo puternic. Exemplele acoped doarpa(ial multitudinile de rezolviri de acestgen.

eqggr*@@e@qo

r"i
".9

qs

GAS WORKS PARK, SEATTLE, SUA / PLAN AMENAJARE

GAS WORKS PARK / II'T{CINI CU S]TUATIA DE DINAINTE $I DUPA RECONVERSIAZONEI

Fig. 13.2.Ecologizareauneifoste zonei industriale- Gas WorksPa*, Seattle,USA

11tg.i J.J. lmagtne cu

Taotin inainte iti iiabilitare

(SL Anstell. Crcnwull, Anglia)

Fig. 13.1. Inagine cu terenul leabilitat pe o suprafat,dde 11 ha, Ce trul ecologic "Eclen Center"/ ploiectant : Nicholas Grimshcw and Partene$, 1999 (St-A stell, Cronwall, Anglia)

PLAN AMENAJARE

Fig. 13.5. Cultur Pdrk la ,I/estergasfabriek, Amsterdam,Olanda

* f f i

.z-!f,

!:_

i:,
/ , ' )

'rtr
litrE

v-'1 l i I

ii

R.E]

PLAN AMENAJARE

]MAGINI DE PE SITUL AMENAJAT

fi8. 13.6. Pon$anta Park.Barcelona. Spania2001