Capitolul I

Tema de proiect

1.1 Date iniiale

S se proiecteze mecanismul de ridicare al unui pod rulant al crui sistem de acionare electric conine un motor asincron trifazat cu rotorul bobinat avnd urmtoarele caracteristici: - Tensiunea nominal U1n = 380 V - Frecvena nominal f1n = 50 Hz - Durata relativ de funcionare DA = 40% - Masa uti de ridicare M =8 [t] - nltimea de ridicare H = 10 [m] - Viteza de ridicare v= 7 [m/min] Clasa de utilizare caracterizeaz durata de funcionare zilnic estimat n ore. Un mecanism este considerat n funcionare att timp ct se afl n micare. 8h..........................................100% Xh............................................40%

Capitolul II
Generaliti 2.1. Regimul de funcionare al mecanismului de ridicare
Modul cum lucreaz mainile electrice din punct de vedere al ncrcrii este foarte variat i modurile de lucru reale se ncadreaz n moduri de lucru standardizate tipice, pentru c la fabricarea mainilor se ine seama de acest lucru, de aceea se standardizeaz acest mod de lucru sub forma: serviciul tip de funcionare. Serviciul de funcionare exprim modul de succesiuni, durata de meninere a regimurilor de funcionare. Regimul de funcionare reprezint ansamblul relaiilor electrice si mecanice care definesc funcionarea la un moment dat. Exist 8 servicii de standardizare S1-S8, iar la acionarea prin motoare electrice a instalaiilor de ridicare i transport pot intervene toata cele 8 servicii de tip (STAS 1893-72). Pe baza duratei de funcionare zilnic, apreciat sau determinat, mecanismele instalaiilor de ridicat se mpart n 4 grupe, ca n tabelul 2.1.

Clasa de utilizare A B C D
Tabelul 2.1 Din tabelul 2.1 alegem clasa de utilizare C.

Durata de funionare medie zilnic (ore) 1 1...3 3...6 6

Starea de ncrcare precizeaz msura n care mecanismul este supus unor solicitri maxime sau unor solicitri mai mici i din acest punct de vedere mecanismele se mpart in 3 grupe, ca n tabelul 2.2.

Starea de ncrcare 1

Definiia Mecanismul sau elemental de mecanisme care nu sunt supuse la solicitri maxime dect n mod excepional. Ele sunt supuse n mod current la solicitri inferioare Mecanismul sau elemental de mecanisme n durate aproape egele, la solicitri uoare, medii, maxime Mecanismul sau elemental de mecanisme supuse tot timpul la solicitri apropiate sau egale cu cele maxime Tabebelul 2.2.

2 3

Din tabelul 2.2. se alege starea de ncrcare 2. (solicitari medii) Regimurile de funcionare, n funcie de utilizare i starea de ncarcare sunt prezentate in tabelul 2.3. Starea de ncrcare Clas de utilizare A 0 Im II m B Im II m III m Tabelul 2.3. C II m III m IV m D III m IV m IV m Regimul de funcionare 1 2 3

Din tabelul 2.3 alegem regim de functionare III m.

Capitolul III
3. Proiectarea mecanismului de ridicare Proiectarea sistemului electromecanic de acioanre al unei instalaii de ridicat cuprinde n primul rnd partea de alegere a schemei cinematice i electrice, dimensionarea i alegerea elementelor componente principale ale acelei scheme precum si calculul de dimensionare, alegere i verificare a puterii motoarelor electrice de acionare.

3.1. Proiectarea elementelor mecanice componente ale schemelor cinematice 3.1.1. Generaliti n general, la mecamismele de ridicare, sarcina se suspend de organe flexibilecabluri, lanuri, funii care se nfoar pe tamburi i roi, formnd aa numitele palene. Numrul de ramuri ale organelor de suspendare depinde n primul rnd de greutatea sarcinii, dar ine seama i de nlimea i viteza de ridicare, dimensiunile de gabarit ale tamburului, caracteristicile cablului etc... Alegerea schemelor electrice i a tipurilor de motoare electrice de acionare se va ine seama de sursa de energie electric, de cerinele procesului tehnologic, sarcinile ce sunt acionate, tipul de comanda folosit, mediul i condiiile de lucru etc..

3.1.2. Mecanismul de ridecare cu palan dublu cu 4 ramuri de cabluri Schema cinematic corespunztoare acionrii cu mecanismul de ridicat montat sus pe pod sau macara este prezentata n figura 3.1.

Elementele componentele ale schemei cinematice ale mecanismului de ridicare cu palan dublu cu 4 ramuri de cablu sunt: z=4

M - motorul de acionare Rd - redactor Ke - cuplajul elastic dintre motor i redactor Kd - cuplajul dinat dintre redactor i tambur T - tamburul de nfurare a cablului Rf - ridictor de frn electrohidraulic Lc - limitator de curs Ls - Limitator de suprasarcin f- cablu de ridicare q - dispozituvul de prindere, format din crlig simplu i mufla mobil E - roata de egalizare, montat sus pe pod.

3.1.3. Dispozitive de prindere a sarcinii

Acesta se alege n funcie de felul sarcini de ridicat i de procesul tehnologic ce urmeaz s l execute mecanismul. Dispozitivul de prindere ales trebuie s permit o prindere rapid i sigur a sarcini n vederea realizrii unei mari productiviti, siguran n funcionare.

Alegerea dispozitivelor de sarcin:

Dispozitivele de prindere principale, crlige i ochiuri, sunt cuprinse sunt cuprinse n mufla mobil.

3.1.3.1. Mufla
Este un dispozitiv construit din unul sau mai muli scripei, folosii pentru ridicarea greutilor. Tipul muflei: M 2.8 Regim de funcionare: III m Masa muflei: m = 142 Kg

Dispozitive de prindere a sarcini (mufla) m = 142 [kg] din tab. 2.1 Din tab. 2.3 se aleg urmatoare coeficienti pe baza III m valoarea minim e = 27 c = 6 (coef. de siguranta) Palan - repr. o macara format din mai multi scripeti situati pe 2 sau mai multe axe dintre care una sa fie fixa. - raportul de transmitere a palanului - randamentul palanului - greutatea nominala [N] g = 9.8110 m/s2 Calculul fortei de intindere: F - forta maxima la ridicarea sarcini - c - a fost ales din tab. => 6 din tab.3.4 [N] M,m[kg]

-k - reprezinta coeficientul de scadere a rezistentei, tab.2.5 => 0.86

= 0.98 (randamentul palanului) z = 4 (nr. ramurilor de cablu) Forta de intindere

Am ales din tab. 2.5 o valoare a lui F imediat superioara celei calculate pt care am ales cablu cu: d = 20 [mm] diametru nominale al cablului A = 158.18 [mm2] aria sectiunii cablului mc = 1.5 [kg/m] masa cablului D diametru nominal de infasurare al rolelor de conducere: e =27

Din tab. 2.2 am ales o valoare standard mai mare decat cea calculata. D = 560 mm De - diametrul rolelor de egalizare

Din tabelul 2.2 am ales

De = 315 mm

Df diametrul rolelor de actionare DT diametrul tamburului Din tabelul 2.2 am ales DT = 560 mm Lungimea tamburului:

nR = 5

nr de spire deprinde a cablului

ip = 2 p = 22

raportul de transmitere a balanului pasul de infasurare

Randamentul tamburului Calculul vitezei unghiulare a tamburului

Randamentul reductorului =3 Randament total din tab. 2.10

Puterea necesara ridicarii sarcinii

Calculul momentului de torsiune maxima

Raportul de transmitere n1 = 1500 [rot/min] Viteza de sincronizare

PN = 20 [kW] Alegem AIM-180-4

U1N = 380 V Tip Motor

nN = 1420 [rot/min]

Pe baza raportului de transmitere i calculat si a regimului de functionare am ales din tabelul 2.11 i teoretic = 112 tip. reg. R= B.R3400 aria A = 970 d1 = 60 d2 = 100 iReal = 112.27 Calc. de alegere si verificarea a motoarelor electrice de actionare a). Se determina puterea necesara si cuplul rezistent corespunzator diferitelor operatii.

Aria pentru ridicarea si coborarea cu sarcina se foloseste relatia:

Qx = Mg

sarcina la carlig sarcina nominala zHmcg - greutate ideala

QN = Qx+zHmcg

QN = 80000+4101.59.81 = 80588.6

A1) Cazul ridicarii cu sarcina

v [m/s]

DT [m]

i -> iReal

A2) Cazul coborarii cu sarcini

B) Pentru ridicarea si coborarea fara sarcina se foloseste relatia:

Din figura 2.2 am ales randamentul la ridicare fara sarcina

, randament la coborare

B1) Cazul ridicarii fara sarcina

B2) Cazul coborare fara sarcina

10

Se realizeaza diagrama de sarcina simplificata

MR1 MR10

MR20

-MR20

t1

tp

t2

tp

t3

tp

t4

tp

Calcularea valorii cuplului echivalent

11

D) Calculul puterii echivalente

Dupa ultimele calc. putem alege varianta finala a motorului care are urmatoarele caracteristici: - PN = 20 kW - nN = 930 rot/min - I1N = 43 A - I2N = 55 A - Ue2 = 240 V - Mmax = 590 Nm Calculul coeficienului de corectie: k1 -reprezinta coeficient ce depinde de influenta temperaturii mediul ambiant

- reprezinta diferenta dintre temperatura pentru care este data puterea nominala a motorului si temperatura mediului ambiant in care functioneaza motorul - supratemperatura nominala a motorului. - raportul dintre pierderi constante si cele variabile.

12

k2 - reprezinta coeficient de corectie pentru durata relativa de functionare.

k3 - coeficient de corectie dependent de altitudinea locului de instalare a motorului, de temperatura aerului de racire si de clasa de izolatie. k4 - coeficient de corectie dependent de perioadele accelerare si franare electrica in care valoarea cuplului motorului si a curentului este mai mare decat cea de regim stationar de functionare. k5 - coeficient de incarcare care intervine in calcule in cazul in care exista perioade de functionare cu sarcina mai mica decat cea nominala. k3 = k4 = k5 = 1 Puterea echivalenta necesara este:

Puterea nominala corectata a motorului(corespunzatoare noilor conditii de functionare ) se determina cu conditia:

Este necesar ca

, adica:

Conditia fiind deplinita inseamna ca motorul ales indeplineste cerintele impuse, in datele de proiectare. Simularea motorului asincron in Simulink. Fig.1 Schema modelului unui motor asincron. Fig.2 Graficele obtinute dupa simulare.

13

Scope

turatie omega/rot.min nN
SP Motor

<Stator current is_a (A)> <Rotor speed (wm)>

-KGain Scope1

<Electromagnetic torque Te (N*m)>

Me'

Tm
Conv . A

Terminator1 Scope2

A B C
B

Ctrl

AC4

<Torque ref erence (Nm)> <Ref erence>

Three-Phase Source
C

Wm Terminator DTC Induction Motor Drive Discrete, Ts = 2e-06 s. powergui Clock

simout To Workspace

Scope

<Stator current is_a (A)> 60

50

40

30

20

10

-10

-20

-30

-40

0.2

0.4

0.6

0.8

1.2

1.4

1.6

1.8

14

Scope1
5000

-5000

-10000

-15000

-20000

0.2

0.4

0.6

0.8

1.2

1.4

1.6

1.8

Scope2
30

25

20

15

10

-5

-10

-15

-20

0.2

0.4

0.6

0.8

1.2

1.4

1.6

1.8

15