ALEGEREA SISTEMULUI DE OPERARE

Sistemul de operare este singurul soft care poate fi considerat esenţial, pentru că
el "însufleţeşte" calculatorul şi îl face apt să funcţioneze în conformitate cu dorinţele
utilizatorului. Rolul sistemului de operare într-un calculator este să asigure o
funcţionare eficientă şi stabilă a tuturor componentelor, fie ele hardware sau
software. Pentru îndeplinirea acestui rol, sistemul de operare gestionează resursele
calculatorului şi acţionează ca o interfaţă între componentele hardware (procesor,
placa video, hardisc, etc.) şi software (editor de text, explorator de internet, jocuri,
etc.), pentru a le ajuta să conlucreze în mod optim. Definiţia termenului de "sistem de
operare" şi explicarea mai pe larg a rolului acestuia într-un calculator sînt prezentate
în Manualul de Utilizare Windows.

Cele mai folosite SO pentru calculatoarele personale sînt cele de tip Windows şi ele
există în mai multe versiuni (în ordinea apariţiei : Windows 95, 98, ME, XP şi Vista). În
general trebuie să ne decidem dacă dorim să instalăm cea mai nouă versiune
(numită Windows Vista) sau una din versiunile mai vechi din familiile NT (Windows
XP) sau 9x (Windows ME sau Windows 98 SE). Windows Vista este cel mai bun SO
Windows apărut pînă acum, însă deoarece este nou apărut există încă probleme de
compatibilitate hardware (unele companii ce produc componente PC nu au scos încă
draivere speciale pentru Vista) sau software (unele softuri mai vechi pot să nu fie
compatibile cu Vista). Din această cauză Windows XP este la ora actuală cel mai
indicat SO pentru un calculator personal, situaţie care se va menţine probabil pînă la
sfîrşitul anului 2008.

În ciuda reputaţiei lor în mare parte nemeritată, Windows ME şi Windows 98SE sînt
nişte SO stabile şi eficiente care pot fi încă folosite, însă nu sînt recomandate decît
pentru calculatoare mai vechi, pe care XP sau Vista nu ar putea rula. Dacă avem în
calculator un procesor avînd frecvenţa de tact mai mare de 1 GHz şi o cantitate de
memorie RAM de cel puţin 512 MB este recomandat să instalăm Windows XP sau
Windows Vista (XP şi Vista rulează şi cu 256 MB memorie RAM însă se mişca un pic
mai greu). Sistemele de operare Windows trebuie folosite cu o licenţă care se
cumpără de la magazinele care vînd calculatoare.

O altă opţiune este să instalăm unul din SO bazate pe UNIX (Linux sau BSD).
Aceste SO sînt gratuite în varianta de bază şi pot fi descărcate de pe internet
(recomandat) sau instalate de pe CD-urile unor reviste de calculatoare. Dezavantajul
acestor SO este dat de faptul că există mai puţine aplicaţii pentru ele decît pentru
Windows (totuşi numărul aplicaţiilor existente este foarte mare) şi că majoritatea
jocurilor nu funcţionează cu aceste sisteme de operare.

În mod obişnuit este suficient să avem instalat pe hardisc un singur sistem de

operare şi această configuraţie a sistemului ("single boot" - monobutare) este
recomandată utilizatorilor începători. Pe de altă parte este posibil să avem mai multe
sisteme de operare instalate pe hardisc, iar mulţi dintre utilizatorii avansaţi preferă
acest tip de configuraţie a sistemului ("multiboot" - multibutare). În această parte a
manualului va fi explicată pe rînd crearea unui sistem cu monobutare (Windows ME |
Windows XP | Windows Vista) şi a unuia cu dublă butare (Windows ME şi Windows XP |
Windows XP şi Windows Vista).

INSTALAREA WINDOWS ME
În această secţiune va fi expus procesul de creare a unui sistem cu monobutare
("single boot") prin instalarea sistemului de operare Windows ME. Pentru ca lucrurile
să fie înţelese mai uşor va fi luată ca exemplu instalarea pe hardiscul partiţionat cu
utilitarul FDISK, prezentată în partea a patra a manualului.
 După partiţionarea hardiscului (cu FDISK sau cu Disk Manager) pornim calculatorul
cu butare de pe discheta de pornire, care va trebui setată în BIOS ca prim-dispozitiv
de butare, aşa cum a fost explicat anterior în partea a patra a manualului. În cazul că
am partiţionat hardiscul cu FDISK, discheta de pornire ("boot disk") se află deja în
calculator, însă dacă am folosit Disk Manager trebuie să o introducem înainte de a
reporni calculatorul (evident, scoţînd în prealabil discheta pe care se află Disk
Manager).

Va apare un ecran negru cu titlul "Microsoft Windows Millenium Startup Menu" pe

care ne sînt prezentate patru opţiuni. Alegem opţiunea "Start computer with CD-ROM
support" (pornire cu posibilitatea de a folosi unitatea CD-ROM sub mediul DOS)
apăsînd tasta "3" şi apoi tasta Enter. După cîteva minute va apare promptul liniei de
comandă care este " A:\> " (fără ghilimele). Ni se spune şi ca CD-ROM-ul este
desemnat prin litera H.

Introducem CD-ul de instalare a Windows ME în unitatea CD-ROM. În cazul de faţă

aceasta este desemnată prin litera H pentru că avem patru partiţii pe hardisc ( C, D,
E, F ) şi la pornirea de pe dischetă se creează un disc virtual căruia i se dă litera G. Ne
mutăm cu promptul liniei de comandă pe unitatea CD-ROM, tastînd litera unităţii CD-
ROM şi anume h: şi apăsînd tasta Enter. Promptul se schimbă din " A:\> " în " H:\> ".
Apoi scriem (tastăm) la promptul liniei de comandă " dir/p " (fără ghilimele) şi
apăsăm tasta Enter. Va fi afişat conţinutul CD-ului. Între fişierele acestuia se află şi
unul numit " setup.exe " care este fişierul ce iniţiază şi controlează procesul de
instalare a sistemului de operare.

Scriem setup.exe la promptul liniei de comandă şi apăsăm tasta Enter. Urmează un

proces de verificare a integrităţii partiţiilor prin scanarea hardiscului. Acest proces va
dura cîteva minute şi este declanşat în momentul în care apăsăm tasta Enter. Va
apare un ecran albastru unde urmărim progresul scanării pe rînd a tuturor partiţiilor.
La sfîrşitul acesteia apăsăm tasta X (sau selectam butonul Exit de pe ecran şi apăsăm
tasta Enter) şi va începe procesul propriu-zis de instalare a sistemului de operare.

Va apare o fereastră pe care scrie "Welcome to Windows Me Setup". Facem clic pe

butonul "Next" din josul ferestrei. Va apare o fereastră care prezintă termenii
contractului ce se stabileşte între compania Microsoft (producătorul SO) şi
cumpărătorul SO. Citim contractul şi dacă sîntem de acord facem clic în cerculeţul de
lîngă textul "I accept the Agreement " (sînt de acord cu termenii contractului) şi apoi
facem clic pe butonul "Next". Va apare o fereastră unde trebuie să introducem în
nişte căsuţe codul produsului cumpărat ("Windows Product Key"). După ce terminăm
facem clic pe butonul "Next".

În următoarea fereastră sîntem întrebaţi ce tip de instalare dorim. Alegem opţiunea

selectată deja şi anume "Typical" (instalare obişnuită) şi facem clic pe butonul "Next".
În continuare apare o fereastră cu două cîmpuri unde trebuie să completăm numele
şi compania la care lucrăm. La nume putem trece numele real sau o poreclă (de ex.
porecla folosită în adresa de poştă electronică). La companie putem să trecem
numele companiei la care lucrăm, numele unei companii fictive sau să lăsăm cîmpul
gol. Facem clic pe butonul "Next". În fereastra următoare sîntem întrebaţi care sînt
componentele SO Windows care dorim să fie instalate. Alegem opţiunea selectată
deja şi anume "Install the most common components" (instalează componentele
obişnuite) şi facem clic pe butonul "Next". În fereastra următoare trebuie să alegem
tara în care locuim. Putem să derulăm lista şi să alegem România dar acest lucru nu
are importanţă în funcţionarea SO, deci putem să alegem ce ţară dorim sau să lăsăm
opţiunea deja selectată. Facem clic pe butonul "Next".
 Urmează etapa de creare a unei dischete de pornire. În mod normal nu avem
nevoie de aşa ceva, din moment ce avem deja o dischetă de acest fel cu ajutorul
căreia am pornit calculatorul şi în plus putem să ne facem cîte dischete dorim după
instalarea SO. Scoatem discheta de pornire din unitatea de dischetă şi facem clic pe
butonul "Cancel" din fereastră.

Urmează etapa de copiere a fişierelor necesare pentru instalarea Windows de pe

CD pe hardisc. Facem clic pe butonul "Finish" din partea de jos a ferestrei cu titlul
"Ready to begin copying files" (sistemul e pregătit să înceapă copierea fişierelor).
Această etapă este automată şi nu trebuie să intervenim. În partea din stînga a
ecranului putem urmări progresul acţiunii. Aceasta durează între 15 şi 30 de minute.
După terminarea copierii apare o fereastră în care sîntem anunţaţi ca sistemul va
reporni automat în 15 secunde sau cînd apăsăm butonul "Restart". Este recomandat
să lăsăm sistemul să repornească automat.

Urmează prima etapă de punere la punct ("setting up") a componentelor hardware

"Plug and Play" pe care le avem în sistem. În această etapă sînt copiate pe hardisc şi
încărcate în memorie nişte programe speciale numite draivere ("drivers") care
asigură bună funcţionare a componentelor hardware sub Windows. La un moment dat
apare o minifereastră în care sîntem anunţaţi că trebuie să furnizăm un nume pentru
calculatorul nostru şi pentru grupul de calculatoare ("workgroup") din reţeaua căruia
îi aparţine acesta. Facem clic pe butonul OK. Dacă avem calculatorul inclus într-o
reţea, în fereastra următoare completăm numele adecvate în cîmpurile respective.
Dacă nu avem calculatorul inclus într-o reţea, completăm un nume fictiv în cîmpul
"workgroup" iar numele calculatorului îl stabilim în funcţie de preferinţele personale.
În cîmpul "computer description" putem completa o descriere a calculatorului care să
ajute la identificarea mai uşoară în reţea sau nu scriem nimic. Facem clic pe butonul
Next.

Urmează etapa de punere la punct ("setting up") a componentelor hardware "non

Plug and Play" pe care le avem în sistem. Putem observa progresia acestei acţiuni
automate sub forma unei linii albastre formate din mici dreptunghiuri. După
terminarea acţiunii calculatorul va reporni singur. Dacă ni se pare că acţiunea de
detectare s-a blocat (evidenţiată de faptul că progresia stagnează pentru o perioadă
mare de timp) trebuie să repornim manual calculatorul apăsînd în acelaşi timp pe
tastele Ctrl, Alt şi Delete. După repornire acţiunea se va relua şi este foarte probabil
că va fi dusă la bun sfîrşit.

Urmează etapa de punere la punct a unor elemente importante din SO Windows şi

anume panoul de control, programele care sînt prezente în meniul de start, ajutorul şi
în final configurarea sistemului. La sfîrşitul acestor acţiuni sistemul va reporni
automat. Instalarea este terminată.

La repornirea sistemului apare o minifereastră în care sînt două cîmpuri. În primul

se află completat numele specificat de noi iar cel de-al doilea este gol. Completarea
acestui cîmp gol este opţionala. Dacă dorim ca Windows să pornească numai după
introducerea unei parole scriem o parolă şi apăsăm butonul OK. Dacă nu dorim să
introducem mereu parola ori de cîte ori pornim Windows lăsăm cîmpul gol şi apăsam
butonul OK. Va apare o minifereastră cu titlul "updating system settings"
(actualizarea parametrilor sistemului) unde urmărim progresia acestei acţiuni care
durează cîteva minute.

Este posibil să apară un mic film de prezentare a sistemului de operare. Putem să îl

lăsăm să ruleze şi la sfîrşit să-l închidem sau apăsăm în acelaşi timp pe tastele Alt şi
F4 şi oprim filmul imediat.

În acest moment instalarea SO Windows ME este practic încheiată. Dacă dorim să

avem pe hardisc un singur sistem de operare ne oprim în acest punct şi continuăm cu
instalarea draiverelor. Dacă dorim să instalăm şi WIN XP continuăm că mai jos.

Pentru a beneficia de avantajele oferite de sistemul de operare Windows ME

trebuie sa instalăm de asemenea ultimele versiuni ale programelor Internet Explorer,
Media Player şi Direct X. Acestea se găsesc întotdeauna pe situl companiei Microsoft,
dar sînt prezente uneori şi pe CD-urile revistelor de tehnologia informaţiei (TI) din
România. Facem dublu clic pe fişierul care conţine programul pe care dorim să-l
instalăm, urmăm instrucţiunile şi facem clic pe butoanele corespunzătoare (de ex.
spunem că sîntem de acord cu termenii contractuali). În final calculatorul va reporni
singur.

INSTALAREA WINDOWS XP HOME EDITION

În această secţiune va fi expus procesul de creare a unui sistem cu monobutare
("single boot") prin instalarea sistemului de operare Windows XP Home Edition SP 2
("Service Pack 2"). Această versiune îmbunătăţită de Windows XP Home Edition a fost
lansată la jumătatea anului 2004, versiunea originală fiind lansată în anul 2001.
Pentru ca lucrurile să fie înţelese mai uşor va fi luată ca exemplu instalarea Windows
XP care urmează automat după ce am terminat procedura de partiţionare cu utilitarul
inclus în Windows XP, care a fost prezentată în partea a patra a manualului.

Introducem CD-ul de instalare a SO Windows XP în unitatea CD-ROM. Repornim

calculatorul (Ctrl+Alt+Del) şi setăm CD-ROM-ul ca prim-dispozitiv de butare.
Partiţionăm hardiscul cu ajutorul utilitarului inclus în Instalatorul ("Setup") Windows
XP, aşa cum a fost explicat anterior în partea a patra a manualului.

Putem partiţiona hardiscul şi cu utilitarul Disk Manager, în fapt aceasta metodă

fiind mai simplă şi mai rapidă. În această ultimă situaţie, după butarea de pe CD nu
mai repartiţionăm hardiscul, ci alegem direct partiţia pe care dorim să instalăm
Windows XP.

Procesul de instalare va începe automat după partiţionarea hardiscului cu utilitarul

inclus în Instalator şi formatarea partiţiei pe care va fi instalat SO Windows XP. Va
apare un ecran cu textul "Please wait while Setup copies files to the Windows
installation folders" ("aşteptaţi ca instalatorul să copieze fişierele în dosarele de
instalare Windows). Urmează o etapă de copiere de pe CD pe hardisc a fişierelor
necesare pentru instalarea Windows XP, care va dura cîteva minute şi a cărei evoluţie
o putem urmări observînd bara de progres de pe ecran care se colorează treptat.
După completarea acestei acţiuni calculatorul va reporni în mod automat.

Va apare un ecran de instalare colorat în albastru care este împărţit în două părţi.
În partea din stînga se află o mică lista cu etapele care vor fi parcurse de procesul de
instalare, iar sub listă se află o mică bara care va arăta progresia etapei care se află
în curs de desfăşurare. Etapa curentă (aflată în desfăşurare) este scrisă cu portocaliu.
În partea dreaptă a ecranului vor fi afişate succesiv mai multe texte promoţionale,
care expun cîteva din caracteristicile SO Windows XP şi scot în evidenţă faptul că SO
este uşor de folosit. Etapele procesului de instalare decurg în mod automat şi sînt
următoarele :

*
 Collecting Information ("Culegerea de Informaţii [tehnice despre calculator]")
*

Dynamic Update ("Actualizare Dinamica")

*

Preparing Installation ("Pregătirea Instalării")

*

Installing Windows ("Instalarea propriu-zisă a SO Windows")

*

Finalizing Installation ("Finalizarea Instalării")

Peste partea din dreapta a ecranului de instalare vor apare succesiv cîteva ferestre
în care trebuie să setăm nişte opţiuni.

În prima fereastra (numită "Regional and Language Settings") putem selecta limba
care să fie folosită la instalare. Alegem opţiunea deja selectată (engleză) şi facem clic
pe butonul "Next". Fereastra următoare este numită "Personalize your Software" şi
are două cîmpuri, în primul (obligatoriu) trebuind să completăm numele nostru, iar în
cel de-al doilea (facultativ, neobligatoriu) trebuind să completăm numele organizaţiei
în cadrul căreia ne desfăşurăm activitatea (compania la care sîntem angajaţi,
unitatea de învăţămînt la care studiem, etc.). În ambele cazuri stă la latitudinea
utilizatorului dacă foloseşte date reale sau fictive. Facem clic pe butonul "Next".

Va apare o fereastră în care trebuie să completăm numărul de serie unic al CD-ului

de instalare ("Product Key") Windows XP. Scriem succesiunea de grupe de cifre în
căsuţele respective şi facem clic pe butonul "Next". În următoarea fereastră trebuie
să completăm numele calculatorului nostru. Scriem un nume sugestiv (sau îl lăsăm
pe cel propus în mod implicit) şi apoi facem clic pe butonul Next. Va apare o fereastră
intitulată "Date and Time Settings" unde trebuie să alegem fusul orar al localităţii
unde locuim. Alegem ora localităţii în care locuim (ora Bucureştiului, în caz că locuim
oriunde în România) din meniul derulant şi facem clic pe butonul Next.

Va reapare ecranul de instalare şi pe el se va suprapune fereastra intitulată

"Network Settings" unde trebuie să alegem un mod de instalare în funcţie de
parametrii reţelei de calculatoare în care se află calculatorul nostru. Alegem opţiunea
deja selectată ("Typical Settings") indiferent dacă avem sau nu calculatorul inclus
într-o reţea şi facem clic pe butonul Next.

Va urma etapa propriu-zisă de instalare a SO Windows XP, a cărei desfăşurare

poate fi urmărită în mica bară de progres de pe ecran. Deasupra acesteia se succed
denumirile fazelor parcurse ("Copying Files", "Installing Start menu Items",
"Registering Components", "Saving Settings"), şi după ce Instalatorul a copiat toate
fişierele necesare pe hardisc calculatorul va reporni.

Va apare o fereastră intitulată "Welcome to Microsoft Windows" şi cu textul "Let's

spend a few minutes setting up your computer " ("să petrecem cîteva minute pentru
a pune la punct calculatorul"). Facem clic pe butonul Next din partea dreapta-jos a
ferestrei.

Apare o fereastră intitulată "Help protect your PC" în care avem de ales dacă să
activăm sau nu serviciul de actualizare automată a SO Windows XP. Acest serviciu
presupune conectarea automată la intervale regulate la un server specializat al
companiei Microsoft şi descărcarea ultimelor actualizări ale sistemului de operare. De
obicei aceste actualizări conţin aşa-numitele petice de securitate ("security patches")
care remediază anumite porţiuni din codul sistemului de operare, în aşa fel încît
acesta să nu fie vulnerabil la atacurile unor internauţi rău-intenţionaţi. Avem de ales
între două opţiuni: "Help protect my PC by turning on Automatic Updates Now"
("Ajută-mă să îmi protejez PC-ul prin activarea acum a Actualizării Automate") şi "Not
right now" ("Nu pe moment"). Este recomandat să alegem în acest moment opţiunea
"Not right now" pentru că putem să activăm Actualizarea Automată şi din panoul de
control ("Control Panel") după terminarea instalării. Facem deci clic în cerculeţul de
lîngă "Not right now" şi apoi facem clic pe butonul "Next".

În fereastra următoare Instalatorul Windows XP va verifica prezenţa unei conectări

la internet a calculatorului şi va încerca să ne ajute să configurăm conexiunea. Facem
clic pe butonul "Skip" din partea dreapta-jos a ferestrei pentru a trece ("sări") peste
această etapă, urmînd să configurăm conexiunea la internet după terminarea
instalării.

Va apare apoi fereastra de activare a SO Windows XP care are textul "Do you want
to activate Windows now" ("Doreşti să activezi acum SO Windows?"). Sînt prezente
două opţiuni: "Yes activate Windows over the internet now" ("Da, activează Windows
acum prin internet") şi "No, remind me every few days" ("Nu, adu-mi aminte odată la
cîteva zile"). Facem clic în cerculeţul de lîngă această ultimă opţiune pentru ca să
terminăm mai întîi cu instalarea, urmînd să activăm Windows după aceea. Avem
posibilitatea să activăm softul în decurs de 30 de zile de la instalare, prin internet sau
prin telefon.

Procedura de configurare a instalării continuă cu o fereastră în care trebuie să

specificăm care sînt persoanele ce vor folosi calculatorul. Există şase cîmpuri, dintre
care primul are titlul "Your Name" ("utilizator principal") şi în el trebuie să completăm
numele nostru. Următoarele cîmpuri sînt ale altor potenţiali utilizatori şi au titlurile
"2nd User" ("al doilea utilizator), "3rd User", "4th User" şi "5th User". Completăm
datele cerute, cu menţiunea că numele alese pot fi cele reale sau doar nişte porecle
sau diminutive fictive. Dacă sîntem singurul utilizator al calculatorului completăm
doar cîmpul "Your Name". Apoi facem clic pe butonul "Next".

Va apare ultima fereastră a Instalatorului, care ne informează despre completarea

cu succes a procedurii de instalare ("Congratulations, you're ready to go" - "felicitări,
eşti gata [să începi să foloseşti calculatorul]"). Facem clic pe butonul "Finish" şi
vedem că apare suprafaţa de lucru ("desktop") a SO Windows XP. Procedura de
instalare este terminată.

Pentru a beneficia de avantajele oferite de sistemul de operare Windows XP trebuie

să instalăm de asemenea ultimele versiuni ale programelor Internet Explorer, Media
Player şi Direct X. Acestea se găsesc întotdeauna pe situl companiei Microsoft, dar
sînt prezente uneori şi pe CD-urile revistelor de tehnologia informaţiei (TI) din
România. Dacă am instalat Windows XP SP 2 atunci au fost instalate automat Internet
Explorer versiunea 6.2, Windows Media Player (WMP) versiunea 9 şi Direct X
versiunea 9.0 c. Dacă la data la care instalăm Windows XP, există versiuni mai noi ale
acestor softuri (de ex. WMP 10, care a apărut deja) le putem descărca de la adresele
prezentate mai sus. Facem dublu clic pe fişierul care conţine programul pe care dorim
să-l instalăm, urmăm instrucţiunile şi facem clic pe butoanele corespunzătoare (de
ex. spunem că sîntem de acord cu termenii contractuali). În final calculatorul va
reporni singur.
INSTALAREA WINDOWS VISTA HOME BASIC
În această secţiune va fi expus procesul de creare a unui sistem cu monobutare
("single boot") prin instalarea sistemului de operare Windows Vista Home Basic
(procedura este similară pentru instalarea altor ediţii ale SO Vista, cum sînt Vista
Home Premium, Vista Ultimate, etc.). Pentru ca lucrurile să fie înţelese mai uşor va fi
luată ca exemplu instalarea ce urmează automat după ce am terminat procedura de
partiţionare cu utilitarul inclus în Windows Vista, prezentată în partea a patra a
manualului.

Introducem DVD-ul de instalare a Windows Vista în unitatea DVD-ROM. Repornim

calculatorul (Ctrl+Alt+Del) şi setăm DVD-ROM-ul ca prim-dispozitiv de butare.
Partiţionăm hardiscul cu ajutorul utilitarului inclus în Instalatorul ("Setup") Windows
Vista, aşa cum a fost explicat anterior în partea a patra a manualului. Pentru
instalarea Vista este nevoie de o partiţie de cel puţin 6 GB, dar se recomandă o
partiţie de minim 10 GB.

Putem partiţiona hardiscul şi cu utilitarul Disk Manager, în fapt această metodă e

mai simplă şi mai rapidă. În această ultimă situaţie, după butarea de pe DVD nu mai
repartiţionăm hardiscul, ci alegem direct partiţia pe care dorim să instalăm Windows
Vista.

Reluăm descrierea desfăşurării procedurii de instalare începută în partea a patra a

manualului de unde am lăsat-o. Facem clic pe butonul "Next" din ecranul utilitarului
de partiţionare şi va apare un ecran cu titlul "Installing Windows" unde la partea de
sus este prezentă o listă de operaţiuni care vor fi parcurse pentru terminarea
instalării ("Copying Windows Files / Expanding Files / Installing Features / Installing
Updates / Completing Installation"), iar la partea de jos este prezentă o bară care se
colorează progresiv în verde pe măsură ce instalarea avansează. În dreapta titlului
fiecărei etape ni se prezintă sub formă de procent gradul ei de completare, iar după
ce una din etapele instalării s-a terminat în faţa ei va apare o bifare. Sîntem anunţaţi
ca sistemul va reporni automat de cîteva ori pe parcursul instalării SO ("Your
computer will restart several times during installation") şi într-adevăr acest lucru se
întîmplă după completarea etapelor "Expanding Files" şi "Installing Updates". La
sfîrşitul instalării (după terminarea etapei "Completing Installation") apare pe ecran
textul "Please wait a moment while Windows prepares to start for the first time"
("aşteptaţi puţin pînă cînd Windows se pregăteşte să pornească pentru prima oară"),
după care sistemul reporneşte. În acest moment instalarea e terminată, ea durînd
între 30-40 de minute.

După repornire vom fi întîmpinaţi de o fereastră unde ni se cere să completăm

cîteva date de identificare pentru crearea unui cont de utilizator al SO. În cîmpul
"Type a user name" tastăm un nume de utilizator (o poreclă, prenumele nostru, etc.).
În cîmpul "Type a password (recommended)" trebuie să tastăm o parolă formată din
litere şi cifre. Parola trebuie să fie uşor de reţinut şi nu foarte lungă (o combinaţie de
6-10 litere şi cifre e de ajuns), pentru că va trebui să o introducem de fiecare dată
cînd pornim SO. Putem să nu tastăm nici o parolă şi SO va porni fără să mai
trebuiască să scriem parola, dar acest lucru nu e recomandat din motive de
securitate a datelor de pe calculator. În cîmpul "Retype your password" tastăm din
nou parola aleasă. În cîmpul "Type a password hint (opţional)" trebuie să tastăm un
indiciu (de exemplu numele felului de mîncare preferat) care să ne ajute să
recuperăm parola dacă am uitat-o. După aceea facem clic pe o imagine care să fie
asociată contului şi în final pe butonul "Next".

Va apare o nouă fereastră cu un cîmp ("Type a computer name") unde trebuie să

tastăm un nume pentru calculator, apoi să facem clic pe una din pozele din josul
ferestrei pentru a alege o imagine de fundal şi în final pe butonul "Next". În fereastra
ce apare acum va trebui să alegem o opţiune legată de instalarea ultimelor
actualizări necesare pentru asigurarea securităţii calculatorului. Pentru că aceasta e o
etapă ce se desfăşoară prin internet şi poate lua ceva timp, facem clic pe opţiunea
"Ask me later", semnalînd faptul că dorim să decidem mai tîrziu cum vom proceda
(actualizarea SO se poate face oricînd). Fereastra următoare ne permite să setăm
data şi ora corecte pentru locul unde ne aflăm. După ce terminăm, facem clic pe
butonul "Next". Dacă sîntem conectaţi la internet prin intermediul unei plăci de reţea
va apare o fereastră în care ni se spune că Windows a detectat faptul că ne aflăm
într-o reţea şi va aplica automat setările optime pentru conexiune. Ni se cere să
selectăm locaţia curentă a calculatorului din opţiunile "Home" ("acasă"), "Work"
("servici") şi "Public location" ("loc public"). Primele două opţiuni sînt recomandate
dacă facem parte dintr-o reţea de calculatoare (de ex. dacă avem acasă mai multe
calculatoare grupate într-o reţea). Alegem opţiunea corectă, iar dacă nu sîntem siguri
putem alege "Public location", această ultimă opţiune fiind recomandată dacă sîntem
conectaţi direct la internet, deci dacă nu facem parte dintr-o reţea propriu-zisă care
să conţină şi alte calculatoare.

Va apare o fereastră cu textul "Thank You" ("mulţumesc"), unde trebuie să facem

clic pe butonul "Start". Etapa de configurare iniţială a SO s-a terminat şi acesta va
porni. Urmează o etapă în care sînt afişate mai multe ferestre de prezentare, iar SO
investighează configuraţia hardware a calculatorului pentru a alege setările potrivite
legate de aspectul grafic. După ce investigarea s-a terminat, va apare ecranul de
identificare unde trebuie să tastăm parola aleasă şi să facem clic pe săgeata de lîngă
cîmp sau să apăsăm tasta "Enter". Va apare fereastra centrului de întîmpinare
("Welcome Center") pe care o închidem pentru a începe lucrul.

INSTALAREA WINDOWS ME ŞI WINDOWS XP HOME EDITION

În această secţiune va fi expus procesul de creare a unui sistem cu dublă butare
("dual boot") prin instalarea sistemului de operare Windows ME pe partiţia primară a
hardiscului şi a sistemului de operare Windows XP Home Edition SP 2 ("Service Pack
2") pe unul din discurile logice ale partiţiei extinse. Pentru ca lucrurile să fie înţelese
mai uşor, va fi luată ca exemplu instalarea pe hardiscul partiţionat cu utilitarul Disk
Manager, prezentată în partea a patra a manualului.

Partiţia primară are 15 GB, este de tip FAT 32 şi va fi folosită pentru instalarea
Windows ME şi ulterior a programelor pe care le vom folosi cu acest sistem de
operare. Partiţia extinsă conţine două discuri logice, unul de tip NTFS de 10 GB
(pentru instalarea Windows XP şi a programelor aferente) şi altul de tip FAT 32 pentru
stocarea datelor importante. Aceasta este doar o variantă de partiţionare, pentru că
de exemplu putem crea doar partiţii de tip FAT 32, în eventualitatea că vrem să avem
acces la datele de pe partiţia pe care se află instalat Windows XP şi de sub sistemul
de operare Windows ME.

Sistemul cu dublă butare bazat pe partiţii FAT 32 are şi un avantaj mai puţin
evident, legat de securitatea datelor noastre. În situaţia în care unul din sistemele de
operare nu mai porneşte, avem posibilitatea să butăm calculatorul în sistemul de
operare viabil şi să recuperăm datele importante de pe partiţia cu SO care este
nefuncţional. Dacă am folosi pentru Windows XP o partiţie NTFS şi acest sistem de
operare nu ar mai porni (de ex. în eventualitatea în care un virus a şters mai multe
fişiere de sistem), nu am avea posibilitatea ca să vedem partiţia NTFS de sub
Windows ME. Dacă însă instalăm Windows XP pe o partiţie FAT 32 conţinutul partiţiei
poate fi accesat de sub Windows ME şi ne putem recupera datele foarte uşor.
Recuperarea datelor este posibilă şi dacă folosim partiţii NTFS, dar ea este un pic mai
complicată, în special pentru începători. În orice caz este bine să facem copii ale
datelor importante pe o partiţie specială a hardiscului ca şi pe alte medii de stocare
(discheta, CD-ROM, etc.).

Ordinea instalării sistemelor de operare într-un sistem cu multibutare este foarte

importantă şi dacă nu o respectăm ne vom trezi în situaţia ca unul din SO instalate nu
va putea fi folosit. Astfel într-un sistem multibutare care conţine doar sisteme de
operare Windows, primul trebuie instalat sistemul de tip 9x (Windows ME sau 98 SE)
şi de abia după aceea sistemul de tip NT (Windows XP sau 2000). Sistemul de tip 9x
va trebui instalat pe partiţia primară, iar sistemul de tip NT pe unul din discurile
logice ale partiţiei extinse.

Procesul de instalare a SO Windows ME decurge exact aşa cum a fost prezentat

mai sus. Ca o alternativă pentru butarea iniţială cu ajutorul dischetei de pornire
("boot disk"), dacă nu folosim FDISK pentru partiţionare ci Disk Manager, nu avem
nevoie de dischetă de pornire Windows ME şi ca urmare putem buta direct de pe CD-
ROM-ul de instalare Windows ME (cel original este butabil). Sistemul de operare
Windows ME va fi instalat pe partiţia primară, anume C: , care are 15 GB.

După ce este terminată instalarea Windows ME începem instalarea Windows XP,

care şi ea este similară cu procedura expusă anterior. Pentru instalarea Windows XP
Home Edition nu mai este nevoie să butăm de pe CD-ROM, dar putem să o facem
dacă dorim. Este însă mult mai simplu ca după terminarea instalării Windows ME să
scoatem CD-ul cu Windows ME din calculator şi să-l introducem pe cel cu Windows XP
HE. Procedura de instalare va fi expusă în continuare.

Introducem deci CD-ul cu Windows XP în unitatea CD-ROM (avînd deja instalat

Windows ME, bineînţeles). Va apare o fereastră cu titlul "Welcome to Windows XP" în
care sîntem întrebaţi ce opţiune alegem din cele trei prezentate. Facem clic pe
opţiunea "Install Windows XP". Apare o fereastră cu titlul "Welcome to Windows
Setup" în care sîntem întrebaţi ce tip de instalare dorim. Alegem opţiunea "New
Installation (Advanced)" care este deja selectată şi facem clic pe butonul "Next".

Fereastra următoare prezintă termenii contractului ("License Agreement" - acord

de licenţiere) care se stabileşte între compania Microsoft (producătorul SO) şi
cumpărătorul SO. Citim contractul şi dacă sîntem de acord facem clic în cerculeţul de
lîngă textul "I accept this Agreement" ("sînt de acord cu termenii licenţei de folosire")
şi apoi facem clic pe butonul "Next". Va apare o fereastră unde trebuie să introducem
în nişte căsuţe codul produsului cumpărat ("Product Key") care constă în cîteva grupe
de cifre pe care le aflăm de pe carcasa CD-ului de instalare. După ce terminăm facem
clic pe butonul "Next".

Apare o fereastră în care putem selecta limba folosită la instalare. Alegem

opţiunea deja selectată (engleză) şi facem clic pe butonul "Next". În fereastra
următoare ("Get updated setup files") sîntem întrebaţi dacă dorim să ne conectăm la
internet pentru a descarcă fişierele actualizate necesare pentru instalare. Facem clic
în cerculeţul de lîngă opţiunea "No, skip this step and continue installing Windows"
("treci peste această etapă şi continuă instalarea Windows"). Facem apoi clic pe
butonul "Next".

Urmează etapa de preparare a instalării Windows XP prin copierea de pe CD pe

hardisc a fişierelor necesare. La terminarea acesteia calculatorul va reporni automat.

Dupa repornire va apare un ecran cu titlul "Welcome to Setup" care are trei opţiuni:
 * To set up Windows XP now, press Enter ("pentru a instala Windows XP acum,
apasă tasta Enter").
* To repair a Windows XP installation using Recovery Console, press R ("pentru a
repara o instalare anterioară a Windows XP folosind Consola de Recuperare, apasă
tasta R").
* To quit Setup, without installing Windows XP, press F3 ("pentru a părăsi
utilitarul de instalare, fără a instala Windows XP, apasă tasta F3").

Apăsăm tasta Enter pentru a continua instalarea.

Apare un nou ecran, care are textul :

"Setup will install Windows XP on partition :

D: Partition2 (DSK1_VOL2) [NTFS] 10024 MB (10014 MB Free)

Use the Up and Down keys to select the file system you want, and then press
Enter. If you want to select a different partition for Windows XP, press Esc. ("Partiţia
pe care ai selectat-o nu este formatată. Instalatorul va formata acum partiţia.
Foloseşte tastele cu săgeata în sus sau în jos pentru a selectă sistemul de fişiere pe
care îl doreşti, apoi apasă tasta Enter. Dacă doreşti să selectezi o altă partiţie pentru
instalarea Windows XP, apasă tasta Esc.")

Avem la dispoziţie următoarele opţiuni referitoare la partiţia D :

* Format the partition using the NTFS file system (Quick)

* Format the partition using the FAT file system (Quick)
* Format the partition using the NTFS file system
* Format the partition using the FAT file system
* Leave the current file system intact (no changes)

Dacă partiţia D: ar fi de tipul FAT 32 (şi nu NTFS cum este în cazul de faţă), la acest
moment am mai avea o opţiune la dispoziţie şi anume "Convert the partition to NTFS"
("converteşte partiţia în [sistemul de fişiere] NTFS). Convertirea ar avea loc mai tîrziu
şi ar dura cîteva minute.

Sub lista de opţiuni se află tastele pe care putem să le folosim în această situaţie :
Enter = Continue ("Continuă") şi Esc = Cancel ("Anulează").

Opţiunea "Leave the current file system intact" ("lasă sistemul de fişiere existent
intact- neschimbat") este prezentă pentru că Instalatorul a sesizat că partiţia este
deja formatata. Putem reformata partiţia dar nu are nici un sens, pentru că
formatarea făcută cu utilitarul Disk Manager este foarte bună, şi în plus reformatarea
ne-ar lua timp. Selectăm deci opţiunea "Leave the current file system intact" şi
apăsăm tasta Enter.

Urmează o etapă în care Instalatorul inspectează hardiscul şi apoi începe

operaţiunea de copiere pe hardisc a datelor necesare pentru instalarea Win XP, după
care sistemul va reporni automat.

După repornire apare un ecran de instalare colorat în albastru care este împărţit în
două părţi. În partea din stînga se află o mică lista cu etapele care vor fi parcurse de
procesul de instalare, iar sub listă se află o mică bară care va arăta progresia etapei
care se află în curs de desfăşurare. Etapa curentă (aflată în desfăşurare) este scrisă
cu portocaliu. În partea dreaptă a ecranului vor fi afişate succesiv mai multe texte
promoţionale, care expun cîteva din caracteristicile SO Windows XP şi scot în
evidenţă faptul că SO este uşor de folosit. Etapele procesului de instalare decurg în
mod automat şi sînt următoarele :

* Collecting Information ("Culegerea de Informaţii [tehnice despre calculator]")

* Dynamic Update ("Actualizare Dinamică")
* Preparing Installation ("Pregătirea Instalării")
* Installing Windows ("Instalarea propriu-zisă a SO Windows")
* Finalizing Installation ("Finalizarea Instalării")

Peste partea din dreapta a ecranului de instalare vor apare succesiv cîteva ferestre
în care trebuie să setăm nişte opţiuni.

În prima fereastră (numită "Regional and Language Settings") putem selecta limbă
care să fie folosită la instalare. Alegem opţiunea deja selectată (engleză) şi facem clic
pe butonul "Next". Fereastra următoare este numită "Personalize your Software" şi
are două cîmpuri, în primul (obligatoriu) trebuind să completăm numele nostru, iar în
cel de-al doilea (facultativ, neobligatoriu) trebuind să completăm numele organizaţiei
în cadrul căreia ne desfăşurăm activitatea (compania la care sîntem angajaţi,
unitatea de învăţămînt la care studiem, etc.). În ambele cazuri stă la latitudinea
utilizatorului dacă foloseşte date reale sau fictive. Facem clic pe butonul "Next".

Va apare o fereastră intitulată "Date and Time Settings" unde trebuie să alegem
fusul orar al localităţii unde locuim. Alegem ora localităţii în care locuim (ora
Bucureştiului, în caz că locuim oriunde în România) din meniul derulant şi facem clic
pe butonul Next. Apare din nou ecranul de instalare şi pe el se va suprapune
fereastra intitulată "Network Settings" unde trebuie să alegem un mod de instalare în
funcţie de parametrii reţelei de calculatoare în care se află calculatorul nostru.
Alegem opţiunea deja selectată ("Typical Settings") indiferent dacă avem sau nu
calculatorul inclus într-o reţea şi facem clic pe butonul Next.

Va urma etapa propriu-zisă de instalare a SO Windows XP, a cărei desfăşurare

poate fi urmărită în mică bară de progresie de pe ecran. Deasupra acesteia se succed
denumirile fazelor parcurse ("Copying Files", "Installing Start menu Items",
"Registering Components", "Saving Settings"), şi după ce Instalatorul a copiat toate
fişierele necesare pe hardisc calculatorul va reporni.

Va apare o fereastră intitulată "Welcome to Microsoft Windows" şi cu textul "Let's

spend a few minutes setting up your computer " ("să petrecem cîteva minute pentru
a pune la punct calculatorul"). Facem clic pe butonul Next din partea dreaptă-jos a
ferestrei.

Apare o fereastră intitulată "Help protect your PC" în care avem de ales dacă să
activăm sau nu serviciul de actualizare automată a SO Windows XP. Acest serviciu
presupune conectarea automată la intervale regulate la un server specializat al
companiei Microsoft şi descărcarea ultimelor actualizări ale sistemului de operare. De
obicei aceste actualizări conţin aşa-numitele petice de securitate ("security patches")
care remediază anumite porţiuni din codul sistemului de operare, în aşa fel încît
acesta să nu fie vulnerabil la atacurile unor internauţi rău-intenţionaţi. Avem de ales
între două opţiuni: "Help protect my PC by turning on Automatic Updates Now"
("ajută-mă să îmi protejez PC-ul prin activarea acum a Actualizării Automate") şi "Not
right now" ("nu pe moment"). Este recomandat să alegem în acest moment opţiunea
"Not right now" pentru că putem să activăm actualizarea Automată şi din panoul de
control ("Control Panel") după terminarea instalării. Facem deci clic în cerculeţul de
lîngă "Not right now" şi apoi facem clic pe butonul "Next".
 Procedura de configurare a instalării continuă cu o fereastră în care trebuie să
specificăm care sînt persoanele ce vor folosi calculatorul. Există şase cîmpuri, dintre
care primul are titlul "Your Name" ("utilizator principal") şi în el trebuie să completăm
numele nostru. Următoarele cîmpuri sînt ale altor potenţiali utilizatori şi au titlurile
"2nd User" ("al doilea utilizator), "3rd User", "4th User" şi "5th User". Completăm
datele cerute, cu menţiunea că numele alese pot fi cele reale sau doar nişte porecle
sau diminutive fictive. Dacă sîntem singurul utilizator al calculatorului completăm
doar cîmpul "Your Name". Apoi facem clic pe butonul "Next".

Va apare ultima fereastră a Instalatorului, care ne informează despre finalizarea cu

succes a procedurii de instalare ("Congratulations, you're ready to go" - "felicitări,
eşti gata [să începi să foloseşti calculatorul]"). Facem clic pe butonul "Finish" şi
vedem că apare suprafaţa de lucru ("desktop") a SO Windows XP. Procedura de
instalare este terminată.

După instalarea ambelor SO, butarea va fi controlată de managerul de butare

("boot manager" - butmanagerul) inclus în Windows XP. La fiecare pornire a
calculatorului vom putea să alegem care sistem de operare să fie încărcat pentru
sesiunea curentă, Windows XP sau Windows ME. Pentru această selectăm cu ajutorul
tastelor cu săgeţi SO dorit (din lista cu două elemente ce apare pe ecran pentru un
anumit interval de timp) şi apoi apăsăm tasta Enter. Dacă nu facem nici o selecţie,
atunci sistemul va lansa în mod automat SO setat ca "principal" ("default operating
system") în secţiunea "Startup and Recovery" din fereastră "Hardware" a panoului de
control ("Control Panel"). Procedura de setare a SO principal, ca şi a duratei de timp
cît să fie afişat ecranul de selecţie a SO la butare este explicată în Manualul de
Utilizare Windows.

INSTALAREA WINDOWS XP ŞI WINDOWS VISTA

În această secţiune va fi expus procesul de creare a unui sistem cu dublă butare
("dual boot") prin instalarea sistemului de operare Windows XP Home Edition SP 2
("Service Pack 2") pe partiţia primară a hardiscului şi a sistemului de operare
Windows Vista pe unul din discurile logice ale partiţiei extinse. Pentru că lucrurile să
fie înţelese mai uşor, va fi luată ca exemplu instalarea pe hardiscul partiţionat cu
utilitarul Disk Manager, prezentată în partea a patra a manualului.

Trebuie să instalăm mai întîi Windows XP şi apoi Windows Vista. Ambele proceduri
au fost descrise anterior. După instalarea Windows XP pornim instalarea Windows
Vista fie prin butare de pe DVD (repornim calculatorul cu DVD-ul în el avînd butarea
primară de pe CD/DVD setata în BIOS), fie din interiorul Windows XP. Să luăm această
ultimă variantă. Sîntem în Windows XP şi introducem DVD-ul cu Windows Vista iar
acesta va porni automat. Apare un ecran cu două opţiuni : "Check compatibility
online" ("verifică pe internet dacă sistemul e compatibil d.p.d.v. hardware cu Vista")
şi "Install Now" ("instalează acum"). Facem clic pe butonul "Install Now" şi va apare o
altă fereastră cu două opţiuni "Go online to get the latest updates for the installation"
("descarcă de pe internet ultimele actualizări legate de procesul de instalare") şi "Do
not get the latest updates" ("nu descărca ultimele actualizări"). Alegem să nu
descărcăm actualizările făcînd clic pe butonul respectiv. Va apare un ecran unde
trebuie să tastăm cheia de activare a produsului. De aici încolo procedura de
instalare e similară cu aceea descrisă în secţiunea Instalarea Windows Vista de mai
sus.

După instalarea ambelor sisteme de operare, butarea va fi controlată de

managerul de butare ("boot manager" - butmanagerul) inclus în Windows Vista. La
fiecare pornire a calculatorului vom putea să alegem care sistem de operare să fie
încărcat pentru sesiunea curentă, Windows Vista sau Windows XP. Pentru aceasta
selectăm cu ajutorul tastelor cu săgeţi SO dorit (din lista cu două elemente ce apare
pe ecran pentru un anumit interval de timp) şi apoi apăsăm tasta Enter (trebuie
menţionat că Windows XP nu apare ca atare în listă, ci sub denumirea "Earlier version
of Windows"). Dacă nu facem nici o selecţie, atunci sistemul va lansa în mod automat
SO setat ca "implicit" ("default operating system") în secţiunea "Startup and
Recovery" din fereastră "Advanced" a multiferestrei "System Properties"
("Proprietăţile Sistemului").

La secţiunea de setare a SO implicit se ajunge în mod obişnuit pe traseul : Butonul

de Start (cel cu logoul Vista pe el) => Control Panel => System and Maintenance =>
System => Advanced System Settings (în partea stîngă a panoului) => Advanced
(tab selectat deja în fereastra "System Properties")=> Settings => Startup and
Recovery. Dacă însă am ales ca panoul de control ("control panel") să fie afişat în
mod clasic ("classic view") atunci ajungem pe traseul Butonul de Start (cel cu logoul
Vista pe el) => Control Panel => System => Advanced System Settings (în partea
stîngă a panoului) => Advanced (tab selectat deja în fereastra "System
Properties")=> Settings => Startup and Recovery.

În fereastra "System Properties" la secţiunea "System Startup" putem să alegem

SO care să fie încărcat la pornirea calculatorului (sau la repornirea acestuia) în cazul
în care avem instalate mai multe SO pe hardisc. Dacă facem clic pe săgetuţa de lîngă
cîmpul "Default operating system" va apare un meniu care conţine SO instalate. În
cazul în care avem instalat pe hardisc atît Windows Vista cît şi Windows XP în meniu
vor fi două opţiuni şi anume : "Microsoft Windows Vista" şi "Earlier Version of
Windows" (care este de fapt Windows XP). Facem clic pe SO care dorim să fie încărcat
la pornirea calculatorului, în funcţie de necesităţile noastre pentru o anumită
perioadă şi de preferinţa pentru unul sau altul dintre SO. Putem schimba de cîte ori
vrem SO care se încarcă la pornirea calculatorului, nu se va întîmpla nimic rău.

La pornirea calculatorului va fi afişată o listă cu SO instalate şi dacă nu alegem noi

unul din ele (cu tastele cu săgeţi şi apoi apăsînd pe tasta Enter) calculatorul va
încărca SO pe care l-am specificat că fiind SO implicit ("default operating system").
Există şi o opţiune legată de timpul (în secunde) cît să fie afişată lista cu SO la
pornirea calculatorului ("Time to display list of operating sytems"). Folosim săgetuţele
de lîngă căsuţă sau scriem noi înşine un număr, în cazul în care valoarea predefinită
(30 de secunde) ni se pare prea mare sau prea mică. Atenţie, nu trebuie să debifăm
căsuţa care se află în fata opţiunii "Time to display list of operating sytems" pentru că
dacă facem acest lucru calculatorul va buta SO principal fără a mai afişa lista cu SO
instalate. Celelalte opţiuni din această fereastră se adresează exclusiv utilizatorilor
avansaţi, deci utilizatorii începători nu trebuie să facă modificări la ele.

INSTALAREA DRAIVERELOR
Draiverul este un program de calculator care are funcţia de a acţiona ca o interfaţă
între o anumită componenta hardware şi softurile (inclusiv sistemul de operare) care
utilizează piesa respectivă. Comenzile pentru componenta hardware vin de la diferite
programe (de ex. un joc aflat în desfăşurare) prin intermediul sistemului de operare,
iar rolul draiverului este de a a transmite comenzile către componenta hardware, în
aşa fel încît ea să funcţioneze optim şi stabil. Draiverul poate fi asemănat cu bordul
unei automobil (care conţine volanul, pedalele, schimbătorul de viteze, etc.) şi rolul
său este de a-i permite sistemului de operare (omul aflat la volan) să conducă maşina
(componenta hardware). Draiverul primeşte deci comenzi de la SO şi la rîndul său le
transmite cipului care controlează funcţionarea componentei hardware. Acest cip
este atît "motorul" cît şi "creierul" componentei respective şi ca urmare cu cît
draiverul este mai bine scris de către programatori, cu atît performanţa şi stabilitatea
componentei hardware vor fi mai bune.

Draiverele sînt de două feluri : Generice şi Specifice.

Draiverele generice sînt şi ele de două feluri, în funcţie de cine le-a conceput :

Draiverele generice scrise de inginerii companiei producătoare a cipului

componentei hardware sînt de obicei cele mai bune, pentru că programatorii au
acces direct la specificaţiile tehnice ale cipului, care sînt un secret tehnologic al
companiei respective. În procesul de scriere a draiverului, accentul este pus în mod
egal pe performanţă, pe stabilitate şi pe compatibilitatea cu SO, deci funcţionarea
componentei hardware este optimă. Aceste draivere pot fi folosite pentru toate
componentele pe care se află cipul respectiv, indiferent de fabricantul propriu-zis,
adică de compania care asamblează piesa. De exemplu un draiver scris de NVIDIA
este bun pentru orice placă video care are un cipset GeForce, indiferent de compania
care a asamblat placa video în cauză. Lucrurile stau asemănător pentru plăcile video
care integrează un cipset Radeon produs de ATI, draiverul scris de inginerii de la ATI
fiind foarte bun. Draiverele generice sînt oferite gratuit spre descărcare pe situl
producătorului cipsetului.
*

Draiverele generice scrise de programatorii companiei care a creat sistemul de

operare pun accentul în principal pe compatibilitatea cu SO şi pe stabilitate şi mai
puţin pe performanţă. Ca urmare ele sînt mai puţin bune d.p.d.v al performanţei
oferite, pentru că programatorii SO nu au de obicei acces la documentaţia
tehnologică detaliată a componentelor hardware. Draiverele generice incluse în SO
sînt create special pentru a permite funcţionarea tuturor componentelor hardware
detectate de sistemul de operare, fie că ele se află deja prezente la instalarea SO, fie
că sînt adăugate pe parcursul utilizării ulterioare a calculatorului. În momentul în care
utilizatorul adaugă o componentă nouă, SO va căuta în colecţia sa de draivere
("driver database") şi dacă găseşte un draiver potrivit îl instalează, iar dacă nu
găseşte, porneşte un vrăjitor care ajuta utilizatorul să instaleze draiverul de pe un CD
sau o dischetă furnizate de fabricantul componentei.

Draiverele specifice sînt puse la dispoziţie de către companiile care asamblează

piesele pentru calculator. Ele se bazează pe draiverele generice scrise de
programatorii companiilor care au fabricat cipurile integrate pe componente, dar
adaugă de obicei un plus de performanţă sau de stabilitate. Astfel, inginerii
programatori ai unei companii care fabrică plăci video ajustează draiverul generic
furnizat de creatorul cipsetului grafic în aşa fel, încît produsele companiei respective
să capete un plus de performanţă în jocurile noi sau un plus de calitate a imaginii.
Pentru a obţine o performanţă maximă, este deci recomandat să instalăm aceste
draivere, care sînt de obicei furnizate pe un CD sau dischetă de către fabricantul
pieselor în cauză, sau pot fi descărcate de pe situl acestuia. Dezavantajul lor este dat
de faptul că între data apariţiei draiverului generic al producătorului cipsetului şi data
la care este oferit draiverul specific poate să treacă destulă vreme şi prin urmare este
posibil ca în acest interval de timp să fi apărut deja o versiune nouă a draiverului
generic.

Draiverele pot fi îmbunătăţite prin actualizare ("update") şi acest lucru se răsfrînge

pozitiv asupra funcţionării componentelor. Programatorii caută în permanenţă să
crească performanţa şi stabilitatea componentelor prin furnizarea la intervale
regulate de timp a unor noi versiuni de draivere. Acest lucru este valabil în special
pentru plăcile video, pentru care este oferită o nouă versiune de draiver o dată la
cîteva luni. Nici compatibilitatea componentelor cu softurile nou apărute nu este
neglijată, de multe ori fiind scoase versiuni noi de draivere atunci cînd se observă că
funcţionarea cu un anumit soft nu este la înălţime. De exemplu dacă un joc nou
apărut nu este redat corespunzător (apar artefacte grafice majore, etc.) de o placă
video, atunci fabricantul acesteia va scoate o nouă versiune de draiver care va
corecta neajunsurile observate.

Sistemele de operare Windows conţin o mare parte din draiverele necesare pentru
funcţionarea pieselor calculatorului, însă aşa cum am spus deja, aceste draivere sînt
concepute în aşa fel încît accentul este pus pe compatibilitatea şi pe stabilitatea
sistemului de operare. Performanţa pieselor în condiţiile în care sînt folosite aceste
draivere incluse în SO este de cele mai multe ori medie. Din această cauză este de
preferat ca pentru fiecare piesă să instalăm draiverul generic conceput de
producătorul cipsetului piesei respective (sau cel specific conceput chiar de
fabricant), pentru că în acest fel piesa funcţionează optim. Există însă şi situaţii în
care draiverele incluse în SO sînt cea mai bună alegere, acest lucru fiind valabil în
special pentru piesele cu o tehnologie de funcţionare mai simplă (hardisc, unitate
optică, unitate de dischetă, placa de reţea, maus, etc.).

Draiverul unei anumite componente este diferit în funcţie de sistemul de operare

sub care va funcţiona piesa (Windows, Linux, etc.). În cazul că folosim un SO
Windows, de multe ori trebuie să alegem draiverul potrivit pentru o anumită
componentă în funcţie de tipul SO, pentru că draiverul pentru sistemele de tip 9x
(Windows Me şi Windows 98 SE) este diferit de draiverul pentru sistemele de tip NT
(Windows XP şi Windows 2000). Dacă avem un calculator cu dublă-butare (de ex. cu
Windows ME şi Windows XP) va trebui să instalăm draiverul corespunzător pentru
fiecare din sistemele de operare.

Draiverele sînt prezente întotdeauna pe CD-urile care însoţesc piesele de

calculator, dar este posibil să nu fie vorba de ultima versiune. Este deci recomandat
să mergem pe situl producătorului şi să descărcăm ultima versiune a draiverului
pentru SO pe care îl folosim. Dacă nu avem conexiune la internet, putem folosi
versiunea mai veche, de obicei diferenţa de performanţă a piesei nu este prea mare
(excepţie fac plăcile video, la care diferenţa de performanţă este uneori
considerabilă). Dacă nu ştim cum să instalăm draiverul unei componente trebuie să
citim micul pliant sau manual care este livrat împreună cu orice piesă pentru
calculator. În acesta este explicată nu numai instalarea piesei, ci şi instalarea
draiverului.

Pentru a instala un draiver trebuie în general să facem dublu clic pe fişierul ce

conţine draiverul. Vor apare pe rînd mai multe ferestre unde trebuie să apăsăm pe
butonul "Next". După ce este terminată instalarea, calculatorul trebuie de obicei
repornit.

Draiverele componentelor hardware trebuie instalate în următoarea ordine: Placă

de Bază, Placă de Sunet (Integrata), Placă Video, Monitor, Tuner TV, Modem,
Imprimantă, Scaner. În mod evident, nu vom instala draivere decît pentru
componentele hardware prezente în calculator sau conectate la acesta, dacă nu
avem tuner TV, imprimantă sau scaner, nu avem de ce să instalăm draiverele
respective.

1. DRAIVERUL PLĂCII DE BAZĂ

 Cei mai mari producători de cipseturi pentru plăci de bază sînt VIA (PB pentru
procesoare AMD şi Intel), INTEL (PB pentru procesoare Intel) şi NVIDIA (PB pentru
procesoare AMD). Fiecare dintre aceştia oferă un pachet de draivere generice pentru
cipseturile pe care le produce, iar instalarea lui este obligatorie dacă dorim să avem o
PB care sa fie stabilă şi performantă.

1.1 CIPSET VIA

În cazul în care avem o PB cu cipset VIA trebuie să instalăm pachetul de draivere

numit "VIA Hyperion 4in1" (fost "VIA 4in1"). Nu există versiuni diferite ale pachetului
pentru diversele sisteme de operare Windows (XP, 2000, ME, 98SE). Varianta SO va fi
recunoscută automat la instalare şi vor fi alese automat draiverele potrivite. De
asemenea şi procesorul (AMD sau Intel) va fi recunoscut automat.

Pachetul de draivere este prezent pe CD-ul plăcii de bază, dar este posibil să nu fie
vorba de cea mai recentă versiune a lui. Aceasta este însă de multe ori prezentă pe
CD-urile revistelor care se ocupă cu domeniul tehnologiei informaţiei. Pentru a fi
siguri că vom instala cea mai recentă versiune trebuie să mergem pe situl VIA la
secţiunea specială care conţine draiverele pentru componentele produse de această
companie şi să verificăm care este cea mai nouă versiune a pachetului de draivere
"VIA Hyperion 4in1". În această pagina avem două panouri. Facem clic în primul din
stînga pe opţiunea care indică SO instalat pe calculatorul nostru (de ex. Windows
ME). În acest moment pagina se va reîncărca şi în panoul din dreapta vor apare
diferitele tipuri de draivere pentru componentele cu cipseturi VIA. Facem clic în
panoul din dreapta pe opţiunea "Chipset or Platform Driver". Va apare o pagină cu o
scurtă prezentare a draiverului, unde este prezentă şi o legătură pe care dacă facem
clic iniţiem procedura de descărcare, care este similară cu aceea a oricărui fişier
prezent pe internet. După terminarea descărcării vom avea pe suprafaţa de lucru
("desktop") un fişier arhivat în format ZIP, numele lui incluzînd versiunea draiverului
(de ex. "via_hyperion 4 în 1_455.zip"). Din acesta extragem fişierul executabil
(pachetul de draivere propriu-zis) cu arhivatorul preferat.

Facem dublu clic pe fişierul care conţine draiverul (de ex.

"VIAHyperion4in1455.exe") pe care dorim să-l instalăm, apoi urmăm instrucţiunile
vrăjitorului de instalare ("install wizard") şi facem clic pe butoanele corespunzătoare.
De exemplu în prima fereastra (numită "Welcome") a vrăjitorului facem clic pe
butonul "Next", iar în fereastra următoare citim licenţa de utilizare şi dacă sîntem de
acord cu ea facem clic pe butonul "Yes". Va urma o succesiune de ferestre care
prezintă diverse opţiuni de instalare a unor draivere. Utilizatorii începători nu trebuie
să schimbe setările predefinite existente în ferestre şi de aceea tot ce rămîne de
făcut este să se facă de fiecare dată clic pe butonul "Next". Ultima fereastră se
numeşte "Restarting Windows" şi în ea sîntem întrebaţi dacă dorim să repornim SO
Windows pentru ca instalarea draiverelor să fie completă. Opţiunea "Yes, I want to
restart my computer now" este deja selectată (dacă nu este, facem clic în cerculeţul
de lîngă ea) şi trebuie să facem clic pe butonul "OK" pentru a reporni Windows.

1.2 CIPSET NVIDIA

În cazul în care avem o PB cu cipset NVIDIA trebuie să instalăm pachetul de

draivere numit nForce, care are versiuni diferite pentru SO Windows de tip NT
(Windows XP şi Windows 2000) şi pentru cele de tip 9x (Windows ME şi Windows
98SE).

Pachetul de draivere este prezent pe CD-ul plăcii de bază, dar este posibil să nu fie
vorba de cea mai recentă versiune a lui. Aceasta este de multe ori prezentă pe CD-
urile revistelor care se ocupă cu domeniul tehnologiei informaţiei. Pentru a fi siguri că
vom instala cea mai recentă versiune trebuie să mergem pe situl NVIDIA la secţiunea
specială care conţine draiverele pentru componentele produse de această companie
şi să verificăm care este cea mai nouă versiune a pachetului de draivere pentru
cipseturile plăcilor de bază. În această pagina avem trei panouri. Facem clic în primul
din stînga pe opţiunea "Platform / nForce Drivers". Apoi facem clic în panoul central
pe opţiunea "unified Drivers" şi ulterior în panoul din dreapta facem clic pe sistemul
de operare instalat pe calculator (de ex. Windows 9x/Me). Nu ne mai rămîne decît să
facem clic pe butonul "Go". Va apare o pagină care conţine mai multe legături (una
principală şi altele secundare) către draiverul care ne trebuie. Nu contează pe care
din legături facem clic, fişierul pe care îl vom descărca va fi acelaşi, însă înainte de a
începe descărcarea propriu-zisă va trebui să acceptăm licenţa de folosire.

După descărcarea fişierului (al cărui nume include versiunea draiverului, de ex.
"nForce_4.27_Win98ME_internaţional.exe") facem dublu clic pe el, apoi urmăm
instrucţiunile vrăjitorului ("install wizard") şi facem clic pe butoanele
corespunzătoare.

1.3 CIPSET INTEL

În cazul în care avem o PB cu cipset INTEL vom folosi softul "Intel Chipset Software
Installation Utility" pentru a instala pachetul de draivere necesar functionarii optime a
plăcii de baza. Nu exista versiuni diferite pentru WinXP şi Win ME. Varianta SO va fi
recunoscuta automat la instalare şi vor fi alese automat draiverele potrivite.

Pachetul de draivere este prezent pe CD-ul plăcii de bază, dar este posibil să nu fie
vorba de cea mai recentă versiune a lui. Aceasta este de multe ori prezentă pe CD-
urile revistelor care se ocupă cu domeniul tehnologiei informaţiei. Pentru a fi siguri că
vom instala cea mai recentă versiune trebuie să mergem pe situl INTEL la secţiunea
specială care conţine draiverele pentru componentele produse de această companie
şi să verificăm care este cea mai nouă versiune a pachetului de draivere pentru
cipseturile plăcilor de bază. Facem clic în partea din stînga a paginii cu draivere pe
rubrica "Chipsets" şi apoi în meniul care apare ducem cursorul mausului peste
secţiunea "Desktop Chipsets". Va fi afişat un nou meniu unde va trebui să facem clic
pe numele cipsetului pe care îl avem pe placa de bază (de ex. Intel 875P). În pagina
dedicată acestui cipset avem un cîmp lîngă care este o săgetuţă. Facem clic pe
aceasta şi în meniul derulant care apare vom face clic pe numele sistemului de
operare instalat pe calculator (de ex. Windows XP Home Edition) şi apoi pe butonul
"Go". Va apare pagina care conţine legătura către draiverul care ne interesează.
Fişierul care trebuie descărcat se numeşte "INF Update Utility" şi este în format
executabil (infinst_enu.exe).

După descărcarea pe hardisc facem dublu clic pe fişierul care conţine draiverul,
apoi urmăm instrucţiunile vrăjitorului de instalare ("install wizard") şi facem clic pe
butoanele corespunzătoare.

2. DRAIVERUL PLĂCII DE SUNET INTEGRATE

Draiverul plăcii de sunet integrate se află de obicei pe CD-ul care vine împreună cu
placa de bază. Şi în acest caz este recomandat să mergem pe situl producatorului şi
să descărcăm ultima versiune a draiverului. În cazul codecului AC 97, folosit pe scara
larga în multe PB, producătorul cipului de sunet se numeste Realtek . Mergem pe situl
Realtek la secţiunea "Downloads" şi facem clic pe legătura numită "ALC 650
(Software)". Va apare o nouă pagină unde trebuie să facem clic pe legătura numită
"Drivers & Utilities Download". În fine, ajungem la pagina care conţine legătura către
draiver. În tabelul "AC'97 Audio Codecs" mergem la secţiunea "Windows
98Gold/98se/Me/2000/XP for Driver only" şi facem clic pe una din legăturile pe care
scrie "Go". Va fi iniţiată descărcarea draiverului, care este sub formă de fişier
executabil (avînd un nume care indică versiunea, de ex. "wdm_a365.exe").

Pentru a instala draiverul facem dublu clic pe acest fişier, apoi urmăm
instrucţiunile vrăjitorului de instalare ("install wizard") şi facem clic pe butoanele
corespunzătoare. Nu există versiuni diferite pentru WinXP şi Win ME, vrăjitorul
recunoaşte în mod automat sistemul de operare şi instalează fişierele
corespunzătoare. După ce este terminată instalarea calculatorul trebuie repornit.

3. DRAIVERUL PLĂCII VIDEO

Producătorii de plăci video actualizează destul de frecvent draiverele pentru plăcile

video, de cele mai multe ori pentru a le face să funcţioneze optim cu ultimele jocuri
apărute. În cazul PV avem de ales între draiverul generic conceput de producătorul
cipului grafic al PV şi draiverul specific conceput de producătorul PV (pe baza
draiverului generic).

3.1 CIPSET NVIDIA

În cazul în care avem o PV cu cipset NVIDIA trebuie să instalăm draiverul numit

ForceWare, care are versiuni diferite pentru SO Windows de tip NT (Windows XP şi
Windows 2000) şi pentru cele de tip 9x (Windows ME şi Windows 98SE). Pentru a fi
siguri că vom instala cea mai recentă versiune trebuie să mergem pe situl NVIDIA la
secţiunea specială care conţine draiverele pentru componentele produse de această
companie şi să verificăm care este cea mai nouă versiune a draiverului pentru
cipseturile plăcilor video. În această pagina avem trei panouri. Facem clic în primul
din stînga pe opţiunea "Graphics Driver". Apoi facem clic în panoul central pe
opţiunea "GeForce and TNT2" şi ulterior în panoul din dreapta facem clic pe sistemul
de operare instalat pe calculator (de ex. Windows XP/2000). Nu ne mai rămîne decît
să facem clic pe butonul "Go". Va apare o pagină care conţine mai multe legături
(una principală şi altele secundare) către draiverul care ne trebuie.

Atenţie, draiverul pentru placa video are două variante, care se deosebesc doar
prin vrăjitorul folosit la instalare. Varianta "US English" (engleză americană) are
instalarea exclusiv în această limbă, în timp ce varianta internaţională permite şi
alegerea unei alte limbi în afara celei engleze. Draiverul propriu-zis este acelaşi în
ambele cazuri, însă varianta internaţională este de două ori mai mare decît cea
engleza, din cauza faptului că include instalarea în mai multe limbi. Din motive de
reducere a costurilor plătite operatorului de telefonie este recomandat să descărcăm
varianta în limba engleză. Nu contează pe care din legături ("Primary Download Site"
sau "Mirror Site") facem clic, fişierul pe care îl vom descărca va fi acelaşi, însă înainte
de a începe descărcarea propriu-zisă va fi afişată licenţa de folosire pe care va trebui
să o acceptăm făcînd clic pe butonul "Accept" din josul ferestrei. Procedura de
descărcare este aceeaşi ca pentru orice fişier prezent pe internet.

După descărcarea fişierului (al cărui nume include versiunea draiverului, de ex.
"66.93_win2kxp_english.exe ") facem dublu clic pe el, apoi urmăm instrucţiunile
vrăjitorului ("install wizard") şi facem clic pe butoanele corespunzătoare (toate
numite "Next" cu excepţia ultimului, numit "Finish") pentru a duce la bun sfîrşit
instalarea. La sfîrşitul acesteia, calculatorul va reporni în mod automat.

Dacă draiverul a fost testat de inginerii de la Microsoft şi a fost considerat perfect

compatibil cu sistemul de operare Windows XP atunci el va primi certificarea WHQL
("Windows Hardware Quality Labs") şi putem fi siguri că placă video va funcţionă în
mod optim şi stabil. Dacă draiverul nu a primit încă certificarea WHQL (de ex. Pentru
că testarea lui nu s-a terminat) asta nu înseamnă că nu poate fi folosit cu rezultate
bune. Singura deosebire faţă de instalarea unui draiver WHQL este că la un moment
dat va apare o fereastră cu textul "The software you are installing for this hardware
has not passed Windows Logo testing to verify its compatibility with Windows XP"
("Softul [draiverul] pe care îl instalezi pentru această componenta hardware nu a
trecut testarea Windows Logo pentru verificarea compatibilităţii cu Windows XP". În
fereastră se află două butoane "Continue Anyway" ("continuă oricum") şi "Stop
Installation". Facem clic pe "Continue Anyway" pentru a merge mai departe cu
instalarea.

Compania NVIDIA are cîteva sfaturi referitoare la instalarea draiverelor:

Descărcătoarele de fişiere ("download accelerators") trebuie dezactivate

înainte de a iniţia descărcarea draiverului. Softuri de acest tip mai sînt numite şi
"download managers" şi dintre ele fac parte: "Free Download Manager", "Leech Get",
"GetRight", etc.
*

Modulul de scanare în timp real al antivirusului trebuie dezactivat înainte de

iniţierea instalării draiverului, pentru că îl poate împiedica pe acesta să se
configureze optim.
*

Înainte de instalarea uei noi versiuni este recomandat ca vechea versiune

("NVIDIA Display drivers") să fie dezinstalată folosind opţiunea "Add/Remove
Programs din panoul de control ("Control Panel") al SO Windows.

3.1 CIPSET ATI

În cazul în care avem o PV cu cipset ATI trebuie să instalăm draiverul numit

Catalyst, care are versiuni diferite pentru SO Windows de tip NT (Windows XP şi
Windows 2000) şi pentru cele de tip 9x (Windows ME şi Windows 98SE). Pentru a fi
siguri că vom instala cea mai recentă versiune trebuie să mergem pe situl ATI la
secţiunea specială care conţine draiverele pentru componentele produse de această
companie şi să verificăm care este cea mai nouă versiune a draiverului pentru
cipseturile plăcilor video. În această pagina avem trei panouri. În primul din stînga
alegem sistemul de operare făcînd clic pe numele lui (de ex. Windows XP). Apoi
facem clic în panoul central pe opţiunea "Graphic Driver" şi ulterior în panoul din
dreapta facem clic pe familia de plăci video din care face parte şi placa noastră (de
ex. Radeon family). Nu ne mai rămîne decît să facem clic pe butonul "Go" şi va apare
o pagină care conţine legături către draiverul care ne trebuie. Avem două posibilităţi
la dispoziţie în funcţie de viteza conexiunii la internet. Prima din ele este rezervată
pentru conexiunile de mare viteză (Cablu şi DSL) iar cea de-a doua pentru
conexiunile lente de tip "dial-up".

După descărcarea fişierului (al cărui nume include versiunea draiverului, de ex.
"wxp-w2k-8-071-041026a-018719c.exe") facem dublu clic pe el, apoi urmăm
instrucţiunile vrăjitorului ("install wizard") şi facem clic pe butoanele corespunzătoare
pentru a duce la bun sfîrşit instalarea. La sfîrşitul acesteia, calculatorul va reporni în
mod automat.
 4. DRAIVERUL MONITORULUI

Acest draiver este esenţial pentru afişarea corectă a culorilor pe ecranul

monitorului, pentru că fiecare fabricant de monitoare foloseşte un anumit profil
coloristic. Draiverul monitorului se află de obicei pe CD-ul care vine împreună cu el.
Este recomandat (dar nu este obligatoriu) să mergem pe situl producătorului şi să
verificăm care este ultima versiune a draiverului. De cele mai multe ori însă
versiunea iniţială de draiver (prezentă şi pe CD) nu a mai fost modificată. Există şi
monitoare care funcţionează bine cu draiverul generic inclus în SO Windows, fără să
fie nevoie deci de instalarea unui draiver specific, care poate nici nu este furnizat de
către fabricantul monitorului. Draiverul monitorului trebuie instalat după draiverul
plăcii video. Există versiuni diferite ale draiverului pentru Win XP şi Win ME.

4.1 MONITORUL PHILIPS

Monitorul Philips este însoţit de un CD care conţine draivere pentru multe tipuri de
monitoare produse de această companie. Pe acest CD se află variantele draiverelor
atît pentru SO Windows de tip NT (Windows XP şi Windows 2000) şi pentru cele de tip
9x (Windows ME şi Windows 98SE). Vom lua ca exemplu instalarea draiverului pentru
monitorul CRT Philips 107E.

Sub SO Windows ME instalarea decurge în felul următor:

Introducem CD-ul în unitatea CD-ROM. Închidem fereastra Internet Explorer care

este lansată automat. Apoi facem clic dreapta pe suprafaţa de lucru ("desktop") şi în
meniul care apare facem clic pe opţiunea "Properties". Apare o multifereastră în care
trebuie să facem clic pe titlul ferestrei "Settings" pentru a o aduce în prim plan.
Facem clic pe butonul "Advanced". Apare o nouă multifereastră în care trebuie să
facem clic pe titlul ferestrei "Monitor" pentru a o aduce în prim plan. Facem clic pe
butonul "Change". În fereastra care apare selectăm opţiunea "Specify the location of
the driver" şi apoi facem clic pe butonul "Next". Apare o nouă fereastră în care
selectăm opţiunea "Display all the drivers în a specific location..." şi facem clic pe
butonul "Next". În fereastra următoare facem clic pe butonul "Have Disk".Va apare o
minifereastră numită "Install from disk". Facem clic pe butonul "Browse" şi în
fereastra numită "Open" selectăm litera CD-ului şi apoi facem clic pe butonul OK.
Apăsăm din nou pe butonul OK de această dată în minifereastra "Install from disk".
Ne reîntoarcem la fereastra numită "Update device driver wizard" în care facem clic
pe butonul "Next" iar draiverul va fi instalat.

Sub SO Windows XP Home Edition SP2 instalarea decurge în felul următor:

Introducem CD-ul în unitatea CD-ROM. Închidem fereastra Internet Explorer care

este lansată automat. Apoi facem clic dreapta pe suprafaţa de lucru ("desktop") şi în
meniul care apare facem clic pe opţiunea "Properties". Apare o multifereastră în care
trebuie să facem clic pe titlul ferestrei (tabul) "Settings" pentru a o aduce în prim
plan. Facem clic pe butonul "Advanced". Apare o nouă multifereastră în care trebuie
să facem clic pe tabul "Monitor" pentru a o aduce în prim plan. Facem clic pe butonul
"Properties". Apare multifereastra numită "Plug and Play Monitor Properties" în care
facem clic pe tabul "Driver". Apoi facem clic pe butonul "Update Driver"
("actualizează draiverul"). Va apare prima fereastră a vrăjitorului de instalare unde
sîntem întrebaţi dacă sîntem de acord să ne conectăm la serverul de pe internet ce
conţine actualizări pentru SO Windows. Selectăm opţiunea "No, no this time" ("nu, nu
de această dată") făcînd clic pe ea şi apoi facem clic pe butonul "Next". În fereastra
următoare facem clic pe opţiunea "Install from a list or specific location" ("instalează
dintr-o lista sau dintr-o locaţie specifică") şi apoi pe butonul "Next". Apare o fereastră
în care trebuie să indicăm modul în care să fie căutat draiverul. Facem clic pe
opţiunea "Don't search. I will choose the driver to install" ("Nu căuta. Voi alege singur
draiverul potrivit") şi apoi pe butonul "Next". În fereastra următoare este prezentată o
listă cu dispozitive asemănătoare (compatibile) cu monitorul nostru, în care este
prezent un singur element şi anume "Plug and Play Monitor". Facem clic pe butonul
"Have Disk" şi va apare minifereastra cu titlul "Install from disk", în care facem clic pe
butonul "Browse". Va fi afişată o minifereastră de explorare în care facem clic pe
săgetuţa de lîngă cîmpul "Look În" ("caută în") şi în meniul care apare facem clic pe
unitatea CD-ROM, apoi pe butonul "Open" din colţul dreapta-jos al miniferestrei. Ne
vom întoarce la minifereastra cu titlul "Install from disk" în care facem clic pe butonul
"OK". Reapare fereastra cu lista de dispozitive compatibile, însă acum în lista există
elementul numit "Philips 107E4". Facem clic pe butonul "Next" şi va apare ultima
fereastră a vrăjitorului, în care trebuie să facem clic pe butonul "Finish". Instalarea
draiverului pentru monitor s-a încheiat cu succes.

5. DRAIVERUL MODEMULUI

Cele mai ieftine softmodemuri sînt produse de companii a căror activitate

principală este producerea de plăci de baza. Pe CD-ul modemului se afla draivere
pentru modemuri cu o varietate de cipseturi. Citim pliantul care vine împreună cu
modemul şi vedem ce cipset conţine modemul cumparat de noi, iar apoi căutăm pe
CD fisierul care conţine draiverul corespunzator şi facem dublu clic pe el, apoi urmăm
instrucţiunile vrăjitorului ("install wizard") şi facem clic pe butoanele corespunzătoare
pentru a duce la bun sfîrşit procedura de instalare.