ASQCIATIA CRESCATORLLOR DE ALBINE DM R O M ~ ~ ~ R

BUCURQTI, B-dul Ficusului nr. 42. Tel679.55.60; 212.02.87; Fax:212.02.87

EFECTUEAZA A C T I V I T ~ T I STIINTIFICE IN DOMENIUL wAPlCULTURll S1 VALORIFICARII PRODUSELOR APICOLE

E s ' ACORDA ASISTENTA TEHNICA $I ECONOMIC^ INDOMENIUL APICULTURII PENTRU INSTITUTII

PUBLICE SI AGENT1 ECONOMlCl CU CAPITAL PRIVAT, DE STAT SAU MlXT

PRODUCE $1 LIVREAZA:
) )MRtci selectionate si verificate precrlln
Produse :,pi terapeu tice, tortifiante
rlestinate co11sun111111i uman.

5i lnaterial 1~i.ologicic a p i c o l c j e mare v a l o a r e prodtlcti.v5

si energovi talizanre

ACORDA ASISTENTAMEDIC AD^ PRlN CABINll

W SPECIAlITAl

ALE SECTORUlUI D A PmRAPIE DIN BUCURESTI SlR. C.A. ROSHT1 L 3, nxWniw; m L A B l l R 4 m a i 1 & ~ 1
PREODUSELE NOASTRE S I ALTE PREPARATE FARMACEUTICE SE GASESC i~ FARMACIA AFLATA LA ACEEA~

APIFARM

r-,:
,
.>

' .

..
.
.,
'

, ..

i -*'

COLEGIUL DE REDACTIE Ing. AURH MALAIU Hevist6 lunar6 de infomare tehnicl qi stiin!ific6, (Presedinte de onoare), ing. schimh de experienfii gi opinii editat6 de Asociafia~' ELISE1 TARTA (Redactor sef -Presedinte Executiv), PETRE Cresciitorilor de Albine din Romfinia I. MlHAl BACANU, MlHAl BESLIU , Presedinte - Eugen MRZA (Republics Moldova), SORlN BODOLEA (Redactor tle , rubrics), NICOLAE V. ILIESIU, Anul LXXVIII e.Nr.9 septembrie 1994 ing. ION MlLOlU (Secretar . . general de redactie); VICTOR . . NEAGU, COSTACHE PAIU, . - . . . -CUPRINS . . MIHAELA SERBAN, . ing. . . . Elisd TARTA: Sindicatul l i b e d i n Combinatul Apicol si apicul- STEFAN .. - --~ 2 tura SAVULESCU; ing.,. national5 TRAIAN VOLClNSCHl (Redactor. . I - 3 Mariana PETCU: Albin5ritu1, o Fndeletnicire pe cale de sef adjunct), ing. EUGEN disparitie . . ZORlCl (Redactbr sef adjunct). 3 Costache PAIU: DreptuC la replic6. Veleit6lile sindicaliste ~i I . . . . problemele apiculturii RE'UACTIA $I ADMINIS5' x x x:Mentinerea puterii familiilor gi cresterea de albine tinere > i n vederea iernsrii TRATIA EDlTURll "ALBINA -r' varroozei. Actiune major5 perjtru s5nHta6 x x x: ~ombaterea .. ROMANEASCA. tea albinelor Str. Tomas Masaryk nr.17; .. . 7 Paul BUCATA: Va continua mierea s6 fie amar5 pentru apiBucuresti, sector 2, cod 70231; cultori? tel. 211.47.50, fax 211.80.34, .8 llie CORNOIU, Gheorghe &L&JAN, Liviu MARGHITAS: telex 11 205 apirom r; cont vir. Palatabilitatea f6inii de urzicd i n alimentatia albinGor 459601102 B.A.S.A. Sucursala . ~ ; 9 ,x x x: Circular6 a Biroului Executiv al Aqciatiei Crescgtorilor . . Municipiului Bucure$i
I .

P.

Romania apicoli

. ..

I I .

-'

'

de Albine adresat5 tuturor filialelor judelene

10 llie CLUJEANU: Plstrarea utilajului apicol . , I 1 x x x: Calendarul apicuttorului pe luna octombrie 12 Vtadimir Humeni: Produsele apicole - medicamente m,iraculease
F

>

l ( s t 13 llie GORJEANU: Din biologia atbinelor melifere Ill e

de

i ,

verificare a cunogtintelor) 14 Mihai BESLIU: Clte ceva despre prigorii 15 Corneliu POP: Perspectiva meteorologic& a toamnei 1994 - 16 x x x: Apicultura pe plan mondial. Situatia din cele doud . .a. Americi 1' 19 Aurel MALAIU: Consideratii privind unele hotlrlri ale Adun6rii Generale a APlMONDlA " ' .20 x xx: Rezolutiile celui de.al XXXIII-lea Congres al APIMON' DlA - Beijing, China, sept. 1993 21 x x x : Congresul al XXXIV-lea al Federatiei Internationale a .\ Asociatiilor de Apicultur6 - APIMONDIA, Lausanne - Elvetia; 15- 19 august 1995 - . . 23 Yves DONADIEU: Un medicament esentiall Propolisul (IV) 25 x x x: Anunt important I 26 Costache PAIU: In memoriam - Marin BucH -. ... . 27 Emilia ~i Marin POPESCU-DICULESCU: Rang si m5re{e i n . . .., . . ... . palatul fermecat (I) -' ' 32 x x X: S5 inv5tt!8h apicultura din imagini C o p e r t a I:. Corespondentul nostru C5t6lin LEONTE din v a n e p i , jud. lapi, ne-a trimis o frumoas5 scrisoare insotit6 de tot ds at& de frumoas6 fotografie pe care o reproducem. li I , .. . multumim $i-i ur5m sHn5tate si succese i n activitatea apicoli. < .:-. bsteptimvesti noi. C o p e r t a IV: Banca AgricolEi S.A. - un prieten statornic al , -tuturbr adicultqrilor. ~

CERETI SI CITITI. Apiterapia in R ~ ~ & &

'

.. _ ..
-. .
~

. -.

.j .

carte a -Editurii . . A _ P I M O N D ~ a@rut5 in .. . vara acestui an. fn paginile . ei' aflafi rezdtate ale' multora din anii de l.ucru . ..' presta.fi de C O ~ ~ C ~ ~de VLI~ speciali~ti ai Institutului . . + . de Cercetare Producfie pentru Apicultur-5.. . Adre~afi-~5 fi1ialelor- .. -. ,: , ACA sau direct Editurii :,. ;:-.. . din Bucuresti, B-dul Ficusului nr.42 A, sector 1; ielefon: (01)633.09,18: Putefi primi cartea prin
0
. - . . .

ii

. , ,

I~

. .
'

.s

. .

. .,

. .-. . .

.> . .

LEI 200

.~ .

'

' / -

i .

-.
,.
' A .

.. ... . ..... . ~.

. ,

,
.

. -

,
.

1-1.~

. . ; ,
,

...

,_..,

'L-.

-.,

. .

-_

...

.
'

~. -: .

'

- '8

.
.

. .

. .

..

-; .*

! . ?

SINDICATUL LIBER DIN COMBINATUL APIWL $1 APICULTURA NATIONAL.& .

~robabil,epuizsndu-si revendicarile avea multe de spus organizatorilor Tafa de condumrea Combinatului - desi sedintei. Considerand-ca nu are rost la data respectiva negocierea promovam o polemica -sterila pe o contractului colectiv de munca anual se problematica fals pus3 ne permitem o blocase la articolul 1 (ori poate tocmai concluzie: '1 de aceea) - liderul sindical din Pe fondul general de nemulfumire a azi in.Combinatul apicol a lansat un ape1 prin salariafilor (care salariat e mulp.~mit care convoca apicultorii romAni in ziua Romania?), p e fondul unei ingrijoratoare de 4 august a.c. la o mare sedinta, in lipse de informape (multe probleme cadrul ei propunsndu-se nici mai mult etalate cu prilejul FedinJei au fost amplu nici mai pufin decAt schimbarea dezbatute in paginile revistei noastre, la conducerii Asociafiei. De la inceput radio, la televiziune - vezi articolul din trebuie sa spunem ca la sedinfa au numarul rrecut), angajafii Combinatului, participat in jur de 80 de persoane (la cu precadere sindicali~tii, sunt < manipula?if conform unor interese nu deschidere) - majoritatea- salariafi a Combinatului - iar i n finalam numarat prea grelr de ghicit. Probabil cd in 65 de participanfi. Am aflat ca dintre spatele liderului de sindicat si a acestia vreo 15 erau membri ai colaboratorilor lui stau alfii anima!i de Sindicatului vecin -* cel al Fabricii de inten!ii necinstite. li asteptam pe sindicalisti si pe cei avioane din Baneasa. Apicuttura na?ionala a 'fost inainte numifi sa iasa in fafa ba chiar le reprezentata de un grupuscul din VAlcea punem la dispozifie aceste pagini. (d-nii Catrinoiu si Chiru) incoerenfi si Numai ca niciodata nu vom promova antistatutari in harile de cuvAnt. in ziarul acfiuni si interese care depasegc "Romsinia liber5" edifia I-a de sAmbat3 cadrul logic, necesar si in ultima 6 august, prin pana neinspirata a unei instanfa legal at unui sinijicat oricare ar ziariste s-alpublicat un fel de relatare a fi el si oricAt de puternic s-ar crede. Asa intAmplarii. In virtutea dreptului la replica, cum spuneam, nemulfumiri salariale dl. prof. Costache PAiU - vicepresedinte exist3 i n toate sindicatele din RomAnia, a 1 A.C.A. a inaintat conducerii ziarului la tofi sindicali~ti~ Este firesc ca ei sa "Romlnia liber5" un material care ni s-a urm8reasc3 rezolvarea lor. Dar de aici promis ca va fi publicat. psna la a contesta o conducere Oricum, promovAnd o maniera democratic aleasa, un statut votat tot publicisticii democratic& desch~sBsi atst de democratic, calea e lung& Apoi transparenta publicam articolul d i ~ este de subliniat neaparat ca nici unul susnumitul ziar si raspunsul prof. dintre sindicafisti nu este la ora actual3 Paiu care, a participat la sedinfa si care, membru al Asociafiei Crescatorilor de culmea a fost _propus sa faca parte din Albine. Atunci cu ce drept' se comitetul, colectivul sau grupul de amesteca, se implica i n problemele inqiativa care se va ocupa de infiinlarea unei organizafii profesionale (cu Federafiei sindicatelor apicuttorilor. In ce vocafie nafionala) din care nu face ne priveste menfionam ca am participat parte? cu toate ca n u am fost irmitafi $ c8 i am (E. T.j

-.

.
. C

APICULTURAI Se dorqte n l t ~ condrrcere

-2

Albin%ritul, o indeletnicire pe cale .de disparifie

Sindicatul Liber din ~op.lbinatul Apicol Bucuresti preia inifiativa reorganizarii Asocia?iei Crescatorilor de Albine. "Convocarea emisa de sindicat a fost obstruqionata.chiar de dl. . Eugen MBrza, presedintele A.C.A.R. Din p$cate, nici el nu e in sala si nici cei carorale-a.fost f r i d ca-si vor pierde painea" a declarat. liderul sindicatului, Valeriu Dinescu. Din datele prezentafe rezulta apicultura se aTa intr-un moment de criza. h Combinatul Apicol au ramas 363 de salariali,.din 646. Comenzile au sc&ut simtitor. in timp ce inr1990 s-au livrat 1200 de stupi, in 1994 exista comenzi numai pentru 100 de bucati. in judqul Vaslui au murit zeci de-familii de albine din lipsa de hrana. Producatorii primesc . ' 1200.de lei pentru kilogramul de miere, in timp ce Asocia!ia desface aceeasi cantitate cu 2250 lei. Profitul nu se stie ce forme imbraca, deoarece apkultorii n-au nici un fel de inlesniri. Crescatorii de albine investesc mai mult de 50% din profit in costurile de producfie. DacB -. luam in calcul costul transportului stupilor si descarcahi acestora, castigul devine nesemnificativ. . "Oricat de mare ar fi pasiunea, lipsa profituluinu mai atrage crescatorii de albine, Ar .trebui sa luam exemplul albinelor, care izoleazh trantorii pan8 la excluderea totala, in momentul in care nu-si mai dovedesc utilitatea. Noi, oamenii,'am avea multe de invafat de la albine, data am vrea ca lucrarile sa mearga", a spus dl. Chiru Fbrea, presedintele Consihului' Judefean al Apicultorilor din Valcea. in acest jude! s-a infiinfat o societate.comerciala a apicvltorilor care a reusit sa compengeze lipsurile organizatorice la nivel nafionalin domeniu. Sindicatul preconizeaza federalizarea asociafiei, astfel incat .apicultorii liber-profesionisti sa poata adera la organiza\ie. S-au propus in acelasi tim'p schimbari organizatorice, deoarece prezenta "vl comitetul executiv A.C.A.R. in exclusivitate a pensionarildr va duce mai . curand la dizolvarea asociafiei, decat la rezolvarea problemelor existente.
.

Mariana ~ e t c u ' -

VELEITATILE SINDICALISTE
APICULTURII

$I PROBLEMELE

1 '.

*'

Articolul publicat in pagina 9 din ziua de 6 si nici nu sunt cei in drept s3 reorganizeze . , - auoust a.c. (&$a I) a ziaruiui dvs. "Rombnia apicultura sindicaliJtii din Combinatul apicol .:.. . - - . - ' liber21" nr.1236 semnat Mariana Petcu .~ unitate economicti a Asocia!iei noasfre. Ei nu . . . constituie un atac contra Asocialiei sunt nici macar apicultori si nici rnerrlbri ai . .. . , : Crescatorilor de Albine din Romania, asociafiei. . ... .: organizafie care reprezinta interesele stuparilor In al doilea rAnd articolul nu. reda exact . . - din intreaga tar& modul in care s-a desfdsurat ~ d i n t a . . . : in primul rBnd~ titlul cu caracter catastrofic sindicatului; s-a evidenliat 'doar p6nctul de . . este in contradicfie totala cu realitatea. . vedere a doi nemul!umi!i din cadrul filialei . ~ . Apicuttura trece printr-o perioada de criza Asociafiei Crescatorilor de Albine din VBlcea si . e c o n o m i c a . este ~ ~ ~singura activitate lucrativa pozqia liderului sindical din Combinatut apicol. . . . ~. Dar in cadrul sediqei au fost exprimate s i '- . . . care suporta cu greu tranzijia spre economia . .,. . libera de piap dar, in nici un caz "albinaritul" puncte de veUere ale akor apicultori, oameni . , -nu este "0indeletnicire pe cale de dispareie" cornpetenti, teoreticieni si practicieni de. : :. ,.~ ~ *I Dreptul la replica a.fost publicat in RomOnia llberii din 23 august a.c. htr-o form6 ugor prescurtatti:

*,

.:

'

. '

~,

'

'

i_

"

'

... . c
,

(7% ultimele dou5 paragrafe) din motive de spafiu tipografic.

.
.

I
\

..

-' .
,

.
,

. .

.
I

. .

--

. . .
~

. . ,... .. .~.

. . ..

3
I

.,
>

. -. .
a?

-.

L a

.--

..

_,_.
~

..~;.*.,.
,

'..
..ZC
i

..

,-

.:... -..
,

. .: .T . . ..; ~ 7

'

'

'leUnq!Jl el S!J3SUl!&lol!lo~n%!de e ?leuo!ie~ aiu!~a~uo=) el laqo~de n?s InwieIS u!~d ?i!l!qe;s aisa !a!ieposv e ~ ~ ! J O ~ ~ Z ! U E ~ J e ~ n i 3 n ~ i sa !!pa3303 'aJez!~eps ap '~ol!ie!e6ue e a!baio~d ap '!punw ealel!~n3as .!!~n~n3!de e a6a10 1UaWelJed ap awalqold aza8!ie~qw! BS a!nqaJl uk enowo~d as e n~iuad pug1 Inw!iln u? ale3 ple3!pu!s eaiei!A!i3e n3 el!q!ieduo3u!/ !!6al y ~ e ~ i u o aea 3 a!iew~!j~ nu !S ynpgd u?Jol!dnls ea~eseldwe el aluelaqe else !s ~olaie3!pu!s am! Joun !!i?ld e !s lol!dnls eaJei!zodw! pisea3v .!a!ie!3osv e aJez!pJapaj ap !!ap! ei!na- as e nliued '~ol!~nuodsueq ea~e~nsn ea~autisnsarsa a!ie~aqeeu!gn 'i!s~gsui n~iuad 'au!dnis ap aJiaA au!iqo e nlluad .aJezugA ap lol!inia~d e pap 'a1i3npo~d ap aU!qlQ ap JOl!JOl?3SaJ=)!~!$!~osQ le A!Jl3aX2 Jol!Jniso3 eweas ad a3ej as !!Jeles ap a~alse~3 !nlnoJ!g al!!uep?Jls pug3soun3 !!~nlln3!de a q ~ o 83 ~n!psau!q ais3 'Jol!tJeles ea~alsa~3 u!!!~ds un eap es eaind Je 'SAP InJe!z nliuad ale3!pu!s ,' ~ollun!sad eiu!3asuo3 ,116al aJeje u?leioi !un!be 'alepuojau avad vunq u?else asnpold ail6 !s lcqde zn a p aiuaweD!pau !Q a3!iawso:, 'a!el!gn el !n(niald ialdwo3. !!lezn~e Joun e a ~ e ~ a j o !s ~!a!ieposv d ale & ! J o ~ ~ z ! u ~ ~ JOl!Jnl3nJlS Jo ~ A ? J ~ O ~ U Jle !s !!Ja!w e a~a3ejsap 5 1 !nlniaJd ea~aiha~a 'je~ele3 ! 1 jdel pa3e u ! ~ d 3eie un 13 'neaJgwJn ale3!pu!s awalqold ~ e n o 3 p dun Joun eaJehlozaJ nu idel ap ~3 'JOI eiuaiadwo3 ape le3 un al6ano3jod a ~ e 3 ap aJa nu a3 eaa3 ?lei e6ea~lul u!p !~0lln3!de 93 e~ap!su03 e euweasul 'aJ!l?6ald ap la4'un ?iu!pes el pug3o~uo3 '!ie!~eles ap 09-05 13!une nu nlluad !~!3!ulalapul !aun 1n~pe3 a!bnpo~d u!p pugio3s ale3!pu!s a1!6al iue~6ey ul piueig'ns ap ! J ? ~ ! J ! P ampe O~ eaind Je le31?3 e loqde InleU!qUO3 U!p J O ( ! ~ ~ ! J ~ gpuewo? ~ E S el aloqde aieqJqe) 1 s a!el!in 'ailaun 1nie3!pu!s ~3 lnidej ieuo!iuaw !J ~ e - s'ea3leA 3npo~d 83 inidel ig3ap unwo3 e~n~n3!de n3 Inieu!qwo=) u!p ! ! ~ o p u n w e(e!l!l el ap !~oiln3!de nlied ied!a!ved ne ne nu ale3 ( o ~ ! d a - ' ~ ' 3 . auaiapn! v ale!l!l ap OP u!a 'n!Joi!Jai u!p ? ) u ! z ~ J bJe3 ~~J - p3!pu!s ap Jap!l un e3 ?slej ~ol!~o~n3!de e sale !ew 1 ~ 3 (aueoslad 09-05 ~ e ~ -o &ap! l lei!pa~3e e-s pug^ ea~!a~l' la ul .eaiel!leaJ - nu nes ieuo!i6eiu! - !emu) JOI!~S!~~~!PU!S e igie a~ed!qued eqels ',sled eJeNe je Jnp!pne, -:l~Llo!iualU I J Je-S ale3 U? I E ~ J ~ A - S ~ !nun ~ O J ~'as-npug3!4!sle~ :Jeua(!w 'idalp ap n!dpu!Jd un iettl?:, e-s e a~!w3oiu? ap eaiel!lepou ~ e ~ ie13adsa~ p u ~ s wpaJ pu!yaN 'v-3.vle ~ ! l n c ~ a q e-s nu ale3 u? loD!lJe un e~!lqndinlnd .e 161 al!!u!do 1 ,,?Jaq!l e ! u g w ~ ,e3 , lnlaJ6al wgw!~dxa aN !nlnoJ!g le nlqwaw !s .,plo3!db .e!ugwo~,, '%zz !3!u ?iu!za~da~ nu !a !a!ieposv !ais!AaJ .le a ! i ~ e p aap ~ !nln!6alos ~e nJqwau I ~ Y ! S UU O ! ~ Jep . !UgUJOJ lol!l~dnlslnlelOl U!P '~ednis' luauew~ad!s ! y 3 e ~n 6 a a ~JOPIA %@ ap ilnw !ew g~!zaJdal e~ngn3!da ?3!13e~d y o ~ d nes t/laNOWldV le ploqde a!wouo3a !s ~ol!~euo!suad InJewnu :!i?i!lea~ !sun a!6olouyai ap leuo!ieu~aip Inlni!isul el JopaJ!p -oleo . e a~aiheoun3au Fleloi o !s Jep i3adsaJ ap psd!~ '6olo!q - u a q r a ~- elaeq!l(y eu-p un3ald pwnu nu 'ag3apa~op - !a!ieposv,ea~aanpuo:, 'n!uawop ul aqj!iu!!$k!!J?~EOJM le !6 ig3 q p e ~ d !Jpz!leaJ ap l n ~ a ~ g u~ !ug~i?q Joun e ,,alel!~!snl3xe u?,, !aiuaza~d ~nlnl!l?dnisIn!uqwop u?~ g i e eA!Jl0d~? ?3!p!J as Inle3!pU!S 83 lnldej un a i d s u? pughe 6 !!lnlln3!de !e n!6!lsa~d

MENVNEREA PUTERII FAMILIILOR $1 CREFTEREA DE ALBINE TINERE i N VEDEREA IERNARII

Familiile de albine puternice cu un numar mare de albine tinere ierneaza bine, consuma mai pqina hrana' fate de familiile slabe raportat la kilogramul de albina - si primavara se dezvolta mai repede. Tinhnd seama-de aceasta, de indata ce se incheie revizia familiilor de albine dupa cules, se iau masuri pentru asigurarea condi!iilor necesare intensificarii activitalii de ouat a matcilor si continuarea cre~terii de puiet. Pentru suqinerea activita!ii. da ouat a_ matcilor, familiile de albine au nevoie de un cules de fntre!inere de nectar si polen, ce se asigura prin amplasarea stupil~r in apropierea unor culturi de floarea-soarelui thrzii, culturi de tjostanoase, de amestecuri furajero-melifere, diferite alte plante din flora spontana, de balta : . .. sau din zona inundabila a Dunarii. in lipsa unor astfel de culesuri, familiile de albine se hranesc stirnulent, ca si - in sezonul de primvara cu, sirop de . zahar, miere descapacita din faguri sau zahar tos precum si cu polen 'si inlocuitori de polen. Urmare - acestor hrariiri, .matcile isi dezvolta activitatea -de ouat. Ca urm,are a valorificarii culesurilor dinspre sfarsitul verii si 'inceputul tbamnei, familiilede albine depoziteaza nectarul acumulat in fagurii '. din cuib. din care a eclozionat puietul, reducand prin aceasta spqiul de o u k al matcilor. ~ e n t r u a preveni aceasta situalie si a of_eri mFitciloi spa?iul-de ouat necesar, se recomanda sa se introduca- h cuibucle blocate faguri de culoare inchis8 cu multe. celule goale din care aw eclozion& cateva generafii de puiet. - Totodata se vor lua msuri- peniru asigurarea .temperaturii corespunzatoare pentru cmqerea puietului prin reducerea fagi#ilQr din $up T a numarul de faguri bine ocupafi de albine. Organizarea cuibului la peretele expds la soare, protejarea acestuia cu diafragme despaqitoare si materiale izolatoare, contribuie la intensificarea ouatului mhtcii in aceasta perioada.

Hrinirea albinelor P n perioada de pregitire a familiilor pentru iernare

Familiile de albine strhnse in ghem nu hiberneaza in timpul iernarii si e i continua activitatea producand caldura necesara mentineril Ge!ii si incepand cu a doua trelme a lunii ianuarle asigura creperea puietului in spaliul cuprins in dimensiunile ghemului de iernare. Pentru desfasurarea acestor activitali albinele au nevoie de suficiente rezerve de . . . miere si pastura in cuib. In acest scop, familiile de albine cu insuficiente rezerve de hraha primesc de la inceputul lunii august faguri cu miere de /a famlliile de albine din stupina ale caror provizii depasesc necesarul sau sunt hranite special cu sirop de zahar. Trebuie qiut ca o-familie de albine puternica are nevoie de o rezerva de hrana pentru iernare de 16-18 kg miere capacita in faguri si 2-4 faguri umpl4i cel pqin pe jumatate cu pastura pe ambele fep ale fagurilor. Pentru completarea rezervelor de hrwa se aleg in primul rand fagurii care sunt 1 de culoare mai plini cu miere bine cladQi$ bruna-destha si care Tnainte de a fi umplqi cu miere au eclozionat mai multe generqii de puiet, deoarece ace@ faguri menlin mai bine caldura in cuib. Siropul de zahar folosit ih completarea rezervelor de hrana se prepara in propoqie de 2:l ( d o d paqi zahar la o parte apa). In vederea prevenirii cristalizarii siropului de zahar unii apicultori recomanda adaugarea a 1 g de acid citric la fiecare litru de sirop. Siropul astfel pregatlt se administrema familiilor de albine in ponii marl de 3-5 kg. In cazul CompletarilYezervelor de kana cu

'

'

--

'ddcat a ouaJd d c h , a6tfel h & la intrarea h m a famliile de dune a 8 slM 0 popula!ie c8t mal nmrOBs3 41 cu un contingent immant da alblm there. Toama, T n a l n t e de a hcepe hrmraa 8timlenM a t m W l O i l T da alblne Ws m6e~lrR
asigJrarea r a s m r w de hranh pmru a nu se ma cu prelucmee S I K ~ ~ E U alblnsb I tlnera cl Mntru a w fol.osl la aceasta operafiuna albkleb m l varstniee gelorlon&s In eurwl verA gl care w panlclpaa dsci la velofl7!em cdesurilor ds var8. Dupg cmpletsrea menreh3r de brad necesare rernarh $9 poate trees l e hrClnltea stlmuknth do m m n 8 a lamilirlor de albhe. Pentru ecssfe hdnln se po( fOIOai amestecul de mkrs qi pasturll, slrop de m e r e sau tahdr cu arojdle be bem inactivata 596, zahar tm umectat FU ~ p b adminllae in p * Y 8s 0,4-0,5 kg la lntarvab de 3-5 zlla. CMlcemqla ma1 des folosit4 in cazJ skopukri dB zehar este deb I .: $I In card mierii 1 2, fdosindu-se pentru dlzokare apa flerbinte. In cazul hrmirilor stinxrlente pin descsp8elrea fagurlbr cu miere agezql dupa diafragma. se r~cornand0 -c8pkIrea urel svprafele de 23 dm2 kt interval ua 34 ZUB. Hrhnrrik stirnulente de t m n b inceteazk in gsmrar, spte sf&sfiut lurnl~ septembrte. estrol cB ulHmele alblns eclorrontrte slt poat3 iegr )a zbw inarnle ce acWea lle QMigate sa se srranga in ghem din c a u a tlmpdui reoe.
Fmgm~enldmtr-UP m/im ds epicvllurB I n cws de w g h f r mmntm limt

a c h d famlAlb de albine nu si-au aslgurat m r v e l e de hmEt necebara pentru imnare:

* cand nu emst&sdklenta mlere in faguri pentcu a infocui mlerea de man& ce urmeazd d lie scoasa din stup;
cdnd se e%e(;uta inlbculrea totala seu parpal e rerervelor de tuane cu UMr.

In cazul hranlrilw dB cmple!ara a reamelor be hraM, indYerent cCI se folmste rnlwea llchida sau siropul de sahar, nu se wrr folosl , admsurl bs substante pratelce dmma B ~ i s r w a acestua In ercas in hrana pat pravoEa lmbo Y n h r r i 81% ahmelor Hrdnirlle 4imulenfe de toarnna ale familtilor de slkne au drept atop ment~nerea La un nlvel

COMBATEREA VARROQZEI Actiune majors pentru shnatatea albinekr

Tratamerrtele de m w de vamwtei aigura cea mai Mebema mbarsre a pevatltului Varroa jambmi $ supraviqrea in sezonui iarnh at familibr de abine, T n RomAnia mjtate p n t r u foIoSjre de care- Dk~c!ia Oenenla sanitar-veterirtplrCk wtMtoarele m e d i a m e : Varschst, Mlvrlrol produse de I.C.PA din Bucuregtr $i Aplstan brat de firma Sandoz din Elve!la F W i r e a lor se face conform prospectelor ce I s insqssc. Prkr c m h a m a mrmxel se &gurA stam de & W e , Wmp c r m tata de she nd#lii.demonarea, reprodwema $I productitk,m a i e ah fmiSlar be a b h . Combaterea varroozel Is netfionaI8 este o obliga* a mdicilor veterlnarl, a personaMul Asodqrei GrescBtorilw de Albkw de la nirel wntrd gi iudepan m u m $i a tuturm aplcukwilor.

eewosounoeu yneues no ~ol!!kzuoa ~oledwo~lrjq ejeleolou 1 4 e 6 q ep ~ qiei emopld q ugurg~ el83 eleln6u!s pu!!) ! u w o ~ e o eo!gcwds JolelueuKuwu! !6 loleepemld !!JgnJpn szwq, u i emu!iqo 'o!#iu!g$ etqueuepury eleluewn6~e 'esle~oJ~uoo u i !o!e u g ~ ) nN ~ ! .e!~pugurep J O ~~mnezel U l lWw! 8 WNbJvH epeo!~ed 83 u!Ueun g d a o o ~ !UgUOJ ~ol!io~no!de 8 g@el03 'W!JOW~U 'lde)'ed wideaxe g o q gs eewd nu eJn#no!de '!!1gi 8 gje!oosa~!woume y e p i w%ee~lu!u! eseonJpezep !Jguun pugue~lue '6s-npu!9nqg~deleuo!ieu !e!uouoce qemopes e l e o ~ !!us 1!w(4lnu!p !eflenys gq~olwpsnpold 8-s e!upuot( u!p eu!qlo ep !!l!uro) ep Jolatwpep ealepgos .!e!ielndod 18!ell ep !nlnleA!u 18~otwo!pu! 83 lez!l!w pu!g eJe!u ep Inwnsuoo eluw$suno~!o al!unuw u? 'eo!Bolooe !!iwo!ldw! eve3 p u p 3 ')?wenlodeu pldwoo epyNPe o else Joleu!q(e eeleflelo snld ul 'I~JIIU~~IJ~U 8 k?lalqe)JeA emlo:, ewe s l n ~ n q d u go B(&~J!)w mop) e-s sues tseae ul .ele$syunq !Q"etetgu=+s ep Inle4u eiuenlw! lod eo (e$ueueleo~o!w 'asJeA!p eu!wsgA 'ep!d!l 'eu!elo~d'ep!onlB) eleJn$wu eslnsal ep apes o Bp ! i e ~ ! l d leu!j u? pu!!) !!uaujeo a ~ w n o q e 'gu!qle ep esnpa ewloue Jol!!o!hles esd!l u! eo!Mpnd) JW nu el!)owolue eleo a ~ l u p e3en!~m ele)e6a~ yoads allnyy ~o!~8~1o!xle Jghepe !nun lo p!los 1n)w)sqns e!iuap!~ae n~luad'plwuo!ideoxa @uevodu( o ep ~olez!uelod tue68 eo !eu!qlw lnloJ !B lnooj-ap Woeell u? tgoep w!~u!waa~ gs ~esaoeu alse nN .!ou 1 3 1 !eunu nu alet!lwnpe ep ape alesamu, ;oles~nse~ eeJ!sgbl !$ wnoe peseoeu else - e~nqno!de'!!jednoo !qaeAg,ls !aIseoe e glefoos -e!belo~d !s guweddlns eelel!unwoD .ayun !edolng eeu!6aw! ugpiue~eds ep eeJ!Jgo!l w!JgzeJlui gs'gsel au u!p !rmqno!~6y18 !J~S!U!W ap !nln!l!suo=) !n(e)u!paseld es!weJ elalueunmp 'esu!~de~lu! el!un!iob . . ,,ipVOW w t f n l l n 3 l d y limp "N,, ~!leleciu! 1n~ua6u!~ls,qns !nln~e~o'al!zyp ed lelse,!uew ne-!Saseon~wazap i o l !a!$ngs. 8~dns8e!~uelee 6 8 ~ ~ e8 n~tuadsellexnlg' ~ ~ ' g u n l ~ nu u!s !adom3 lnprou ui u!p '8!1~6n&10d '8!3e19 'e!lw~'e!uew~eg 'e!uwd~ 'e!ie~l=~ 'e!6lag ' e i u w ~u!p j !!lollno!& 'ue !nlsaoa InmbaouL 81 .!ou 8 1 !ewnu nu sap !eu lot )!znri aoo) as !$ alel!lenpe ep else !!~n~no!de aaJerrles nqued Inlady .!nlnzuoJqeoode u!p gou?ueedo~na In!JoI!Jel ad )eo!peld etsaln)!~gu!qla po w!lu!weabJ .l~ya !ewnu nu !9 wp1es ap lol!lol& e auseJ!w !etniy~au oa~o~le n~tuad s !B e ~ ! p n ~ l s !'a~!oou p !un!ioe Joun eal!l!Ags n~luada~eu!dwglui u?g u y QS a183 e)ua6~n !Jnsgw gp ipaqosd un aundnsd~d Jo(au!qle w ~ J ! ! ! J ~ !s uea~al$a~o ! ;yjiapuedap~e)u! !k t?.)oe~!p'eiiwla~oo u?pu!!j 'lan~oe ~e!oos Invaluoo ui !!i~o!ldw! eld!llnw ale elnt!no!~be 'loqol6 p;!Apd .gu!dn$s u?!nlnl!lo~d 8 !$ !!ounw !aiueko!be e 'aleuo!sa~o~d JO~ !eiueladwoo we~alsa~o ep !iadnooa~d tuauew~ad '!y&!w!gdo!$ !sole~no !ueueo tuns !!Jo$lno!da 93 etseouno as ma ~ g l n j u a ~ 08 au!Aap eln~no!de e~uno nu poep.w=+qa~lu? au gs puFJno ap $93 ale0 ue6un!e 9 s .elns ehelg:, ~ e o p w1 !ue !!w!lln u! sunte w s ; ateuo!ioele~ !o@u000.09 alsed ap glnpuph !b gpzq8aJ glenue e!bnpold o B( ep =+aW!~U!UBFS lue!o!jns else e~eo!)!ldwexeo 83 !$ .!nlnl!l?dnts ep?p !JnI!Aol eeple P I tuns e w ! ~ d !!Jatew Jotla e !B !nln~gqez e '18~0ls8d ut yodsuwll e p . l o l e m e '~ol!iuwlncf~eo '!nlnuwel ee~flunag 'h!)onqs!p toale un ala !& )nAe ne e ! ~ n @ u! ~oleu!dn&s ele woo8 ap lolam) eeJeonpoJlu! u!ld elez!le!~atew !)own -'elue!a~nosepej!jn'sg(y .eo!~euo~e !Q ajeu!o!pew elueld no nws !nla~eos-ea~eol) ep al!lnNr)o ep ejwdnoo J O ~ O ~ ~ ealapgos ) B J ~ ~ 'ao!6olo!q S JO~ !!Jo~!A eaJ!qg(s ap nes wgolos ep Jol!lnpgd eeleosn ap e q ~ else o ~ ' l e ~ u o =.eu!qle ) ep !!l!wej ap JoleA!toa)e e a~enu!u!p o e j snpuoo ne axou !S !iua6e !ur, !bo~ewnu !4 eo!leeJ) !ezugd a Q ! !ele+sowle,e glelaue6 ea~anlod 'al!gowolua ~ol!~nuno -e !B lolunpgd sal~tgugs elenu!puoo u?wpeje JOA giuw~nf3!s no ; !s lepaje noeo!6olooe Jolews!ueoaw 8el816aJaa .ao!de~ey~& !8 so!le~wsoo'loo!de zn-ep eIuewwe!peu !B a!ej!)n 'etjeun '!dnls 'au!qle ap !!j!we)-'!~n!o~ '!stgw el !s ~ e tp o d x e 81P U ~ J ~nw!ld 5~eu -npu!Ja)el 'eJa!w (nsnpo~d el !emnu nu '!nlnJopas !e !jue~~odw! !~oteo!pu! 83 elunie~dseje !ew !6 e!bnpo~d o!ls8~ptauenl~u!ne gvelo-e~e~eo ,,lnuols!d,, u!td eie!d, gmel6eJ e~tn giue~nouooap ejaleyN ynln~ednts~n!etu-e~w u? euneaplotu? nu -,el!o!Jejeu u!p lap 'aseJeiu! e&u-)!zedy!l ne-s g i y d ep a!uouooe o elds e!kzuwl ep !ua !ou!o edeo~ds !a3 u! 'B~n~lno!de u? !$

Rezrilfale ale crr-cer fil-ilor- .v/ii~z/ificc

PALATABILITATEA*'FAINII DE URZICA ALIMENTATIA ALBINELOR

Ilie CORNOIU, (;heorghe S/\I&AN, Liviil MAI<(;III'I'A? Universiratea dc Sliin!c Agricolc Cluj-Napoc:) Facultatca d e Zootchnic
Albinele melifere sub influenia permanents a condi?iilor de mediu s-au adaptat si se adapteaza cOntinuu la zOnele bioapicole in care traiesc si isi desfasoara activita!ile specifice. In condi!iile p i i noastre exista zone geografice si perioade ale anului, sursele poleno-nectarifere lipsesc sau nu acoperz in totalitate nevoile proteice ale familiilor de albine. Acest lucru, determina ca in practica apicola sa se foloseasca diferiti inlocuitori proteici de origine: vegetal2 (faina de soia degresata, orzoaica etc.), microorganica si neconven!ionale (drojdii), animal3 (lapte degresat, galbenus de ou etc,) - capabili sa acopere intr-un fel lipsa polenului sau pasturii. Numeroasele referiri bibliografice asupra hranirilor suplimentare stimulative sau de completare a rezervelor cu inlocuitori de polen, elaborarea si administrarea diferitelor re!ete, confirma rolul proteinelor in perpetuarea si dinarnica dezvoltarii familiilor de albine.

i~

Scopul lucrarii
pornind de la paflicularitatile farmaceutice si de con!inut biochimic ale plantelor rje "pica mare (uflica dioica L,), precum si de faptul c.ar putea constitui un inlocuitor de polen pentru albine ( ~ g ~ ~1993) h i ~ ne.am ~ ~ , propus sa constatam modul in care insusirile organoleptice tnainte de inflorire) sub forma de faina foarte fins .ale acesteia; atrag albinele la consum, i n cornparalie cu alte resurse proteice folosite in alimentatiaalbinelor,

Material si metoda
In primavara anului 1994, am montat o experien!a in conditii de laborator, folosind 600 de albine e ~ l ~ z i ~ nin a taceeasi e zi, dim-0 singura familie de Putere medie. Materialul biologic, simultan si in aceeasi zi, a fast impaflit in patru loturi cu cate 3 repeti!ii la fiecare lot. Fiecare repeti!ie a f0st Constituita din cate 50 de albine gazduite in cuSti Pentru iernarea matcilor in afara ghemului (adica: 3 repeti!ii x 50 albine/repeti!ie = 150 albinellot X 4 loturi = 600 albine). Hrana s-a pregatit din miere poliflor8 'in amestec 5%

Tabel 1. Rezultate globale ale experientei.

LOTURI . 2 3 . - . 1 Miere poliflora Miere poliflora Miere poliflor8 SPECIFICARI Miere poliflora Urzica Polen polifloral Soia Mazare 5% 5% 5% 5% 3 . Total repeti!ii 3 150 Total albine folosite 150 105,14 Hrana administrata (g) 105,27 71,13 Hran2consumata (g) 80,50 67,65 Consum (%) 76,47
p a -

*) Terrnen care se referti la plticerea anirnalului de a consuma o anume hranti.

cu ingrediente proteice de origine vegetia (uscate, macinate si cernure printr-o sita cu ochiuri de 0,05 mm). Administrarea s-a facut in eprubetele hranitor ale custilor astfel: lot 1 polen polifloral, lot 2 - soia (Gliycine hispida), lot 3 - mazare (Pisum sativum), lot 4 - urzlca mare (Urtica dioica). .Experien!a a durat pAna ' la moartea treptata a tuturor albinelor (33 zile). Zilnic, albinele moarte au fost scoase din custi si pastrate i n ' congelator pentru alte studii.

protentual consumuri de: 76,47% (lot 1): 67,65% (lot 4), 64,73% (lot 2), 50,38% (lot 3). La o prima analiza, rezuttatele oblinute pot fi puse si pe seama unor insusiri organoleptice ale ingredientelor proteice folosite in amestec cu mierea si administrate in hrana albinelor. Chiar daca polenul r3rnAne cu gradul de palatabilitate cel mai ridicat-- fa!a de ceitalli inlocuitori, urzica se dovedeste a fi consumata cu placere de catre albine. Fala de rezultatele ob!inute si prezentate in mod succint, putem preciza urmatoarele: Rezultate si discqii - recomandata ca un pos~bil inlocuitor ' In ce priveste cantitatea de hrana, in cele de polen, faina de urzica mare (ob!inute prin 33de zile eprubetele hranitor ale fiecarei custi, uscarea, macinarea si cernerea frunzelor, 1 reincarcate pe masura ce au fost incarcate $ inainte de inflorirea plantelor) prez~ntain albitiele o consumau, fara sa se constate condi!ii experimentale de laborator un bun cazuri de naclaire. grad de palatabilitate; Din datele prezentate in tabelul 1, - efectul concrel al fainii de urzica asupra cantitalile de hrana administrate au fost ritmului de dezvoltare a familiilor de albine propoflionate in mod aproximativ egal. Fa!a necesar 'in anumite perloaae ale anului - va de cantitajile administrate, in urma ~Antaririlor face obiectul altor studii in condilii de pe balan!a analitica, consumul de hrana laborator si de stupina. prezinta 'urmatoarea ordine: 80,5 g (lot I), BlBLlOGRAFlE 71,13 g (lot 4), 68,lO (lot 2) si 52,90 (lot 3). 1. Haydak M.H. - Hriinirea albinelor, Revista CalculAnd - raportul (hrana consuma- "Apicultura" nr. 6, 711972. tWhran8 administrata)xlOO si avAnd in vedeie 2. Mhrghita~, L. - 0 p o s i b i l ~ sursii de proteins aceeasi vbsta a albinelor, aceleasi condilii de pentru albine - fiiina de urzic5, revista "RornBn~a mediu in laborator (16-19OC) - se remarca apicolg" nr. 111993.

CIRCULARA" A BIROULUI EXECUTN AL ASOCL4 TIEI CRESC~TORILOR DE ALBINE N R E S A T ~ TUTUROR FILIALELOR JUDETENE t
' i

Vi2 facem cunoscut cd in stupinele inzuficient si incorect tratate parazitul Varroa jacobsoni s-a inmultit, favorizat si de sezonul de vard excesiv de cdlduros. Multe stupine au fost reinfestate fn pastoral. Aceastd situafie face sti revenim asupra obl~gafieice o avefi de a sustine si a realiza campania de combatere a varroozei stiut fiind cd cele mai bune rezultate se obfin in sezonul de toamnd. Vd recomandSm sd luati masuri de urge+ pentru tratarea intregului efectiv de familii de alBlne, din toate zonele fdrii, cu Varachet si Mavrirol - medicamente produse de lnstitutul de Eercetare 8i Productie pentru Apiculturd, cu respectarea i~tocmai a instruc~iun~lor din ;orospectele care insotesc preparatele respective. In acest sens, KY atragem atenfie cd urmeazd s.4 luati imediat toate masurile ce se impun penbu a$oviziomma inagaunelorA.CA. cu medicamentele necesare combaterii acestei maladii. asemenea, vd rugam sd afi9at.i la sediile filialelor, cercurilor si magazinelor A.CA., precum gi fn locurile frecvent vizitate de apicultori anunful anexat, pentru informarea acestore asupra pericoluiui pe care il reprezintd varrooza.

II I
I

~. -

1'.

'1

-. .,
&-

PRESEDINTE, Eugen Mhrza

SECRETAR TEUN~C, Eugen Zoricl

-9'-

* .,:,
& % < -

i 11

--

_.-

-.

-7

..;

1 $

PASTRAREA

UTILAJUWI APICOL

'. Ing. Ilie ClLUJEANU

Universitatea de Stiinle Agricole Cluj-Napoca Facultatea de Zootehnie
L

I I

In condi!iile actualei tranzi!ii, nivelul fluctuant (de regula cresckltor) al preprilor, ne, pune in situa!ia -de a r&un!a 'la anumite investqii auplimentare in atupiiid. Cum produsele apicole se realizeaza cu cheltuieli tot mai ridicate este firesc s3 ne intrebam: cum sa iesim mai eficien!i, cum sB .cheRuim mai pqin pentru ca stradaniile sa dea satisfacjii? Atbinele nu stiu si nici nu vor s3 $ie nimic despre gandurile noastre! Daca le iubim trebuie s2 le asiguram toate sansele supraviejuirii si condYiile prin care sa-si manifeste capacitatea utila. Considerand cB in apicuRur8 50% reprezinta dragoste si investi!ie Sufleteasca pentru materialul biologic, diferenia de 50% o reprezinta investijia mate ria la^ si baneasca in ~ t i l a j uapicol. l Trebuie sB !inem cont cB: Degeaba dorim sa formam - spre exemplu - un roi artificial, daca stupul ce i se cuvine, sta dezmembrat, ros de carii si ticsit de paianjeni prin mag&ia stupinei. - . Degeaba dorim sa ob!inem o miere de calitate, daca extractorul a ramas stropit cu miere de la ultima extraclie. Degeaba dorim o produqie superiiara de ceara (cantitatwa si calitativa), daca in magazia 'stupinei Soarecii si gaselni!ele fac tot ce vor, sau daca utilajul necesar extraqiei cerii este napadit de rugina. Degeaba ne dorim o stupina sanatoasa, daca niciodata n-am purces la cura!ifea _si dezinfeciia (o data pe an) a utilajului apicol aferent tehnologiei de crestere si intre!inere a familiilor de albine.. . , Pornind de la aceste cateva considera!ii practice,, nu este lipsit de importan!&, ca atenlia sa ne fie fndreptata in egala masura si-n spre utilajul apicol din inventarul sfupinei. Uneltele curente: . daRa apaicola, afumatorul, coliviile pentru introducerea mtitcilor, randalina, plntenul apicol, trebuie pastrate- intr-un anumit loc in magazia sau
,

atelierul stupinei. Periodic sau ori de cate ori este nevoie, dupa folosire vor trebui spalate, ?terse cu carp8 uscat8, ferite de umezeala. . , Ulllajul dlr~lemn (slupl, corpurlle de srupr), periodic sau dupa caz se curaja mecanic cu ,. dalta apicola, se dezinfecteaza chimic (c" '' , solqie 10% formol) sau termic (prin flambare) se chituieste si se vopseste corespunzator. .] Data vopseaua ni se pare . pr& scumpa, . ? , . pentru a le prelungi durata de folosire, stupii. y: -. se pot pensula in interior si la exterior cu o solutie preparata din 5 1 aph si 1 kg piatra - . :acra. Dupa aplicarea acestei solujii - inainte de . ..... , uscare- se mai aplica (pon pensulare) inca o 1 soluiie preparata din 5 1 apa fierbinte in care se : dizolva 1 kg sapun de rufe. Cele doua solujii . 1 realizeaza un strat capabil sa imper- ,., I meabilizeze si sa pastreze in bune condijii materialul lemnos, marindu-i durata de folosire . ? . de 2-3 ori. : i. Bidoanele, extractorul centrifugal pentru 4 hiere si alte utilaje confec?ionate din metal - . -; I dupa fiecare intrebuin!are, trebuie spalate de j, ' 2-3 ori cu ap8 calda, sterse-cucarp8 uscata si :, . . ... . expuse la soare. I Utilajul apicol destinat extragerii si .i condi!ionarii cerii se cere a fi curalat dupa ;" folosire, cu o carpa cSrrata si uscata. Pastrarea j' se face in locuri . uscate, pentru a prwenii ': ruginirea paqilor metalice. Rulotele' si. platformele apicole tractate, - ) dupa terminarea pastoralelor,: vor fi ;: conservate prin: suspendarea osiilor, , veriiicarea si. ungerea cu vaselina auto a s , sistemelor d e rulare, pastrarea in locuri ferite .: de prec~pita!ii(copertine, garaje). I ConcluzionAnd cele aratate, putem aprecia . : ca utilajul apicol aferent stupinei asigura~;: : cresterea productivitqii muncii cu albinele in -: condi!iile unei intrqineri si . pastrari corespunzatoare, menit6 sa prelungeasc~',.; i1 durata de fntrebuiqare. 1
,

'.

,
i

'.; 1

"

:.'
i

-.
--

. ..;, -. ..
.
:

. . .- -..
.
>

. :: .. .

CALENDARUL APICULTORULIJ PE LUNA OCTOMBRIE t

A zecea lunB calendaristica "brumArel" este luna miezului de toamna c i n d cerul devine de reguls plumburiu si posomoritf Presiunea atmosferice este oscilanta ca si in zilele care trec si alterneaza, cele reci, ploioase si vintoase, cu zile insorite, caldufe si pldcute care permit albinelor tinere abia eclozionate sB faca primele zboruri in stupina. in luna octombrie creSterea puietului hceteazs in intreaga !ara. Cu unele exceppi, la familiile cu m3tci-tinere imperecheate in luna august sau la inceputul lunii septembrie mai pot figssite mici suprafep de puiet cilpscit gata de eclozionare. Pe milsura rdcirii timpului, cdnd temperatura scade sub +8OC albinele se strsng treptat ' in ghemul de iernare din care se desfac numai atuncl csnd temperatura crepe la + 12C + 74C. In zilele fnmrite si calduroase, spre a m i a ! , albinele execuk4 zboruri de curatire de scurt& durat& si de mica intensitate la caresunt antrenatein primul rind albinele tinere eclozionate precum gi celelalte albine din familiile care urmeaz& s3 ierneze. Se intilnesc si situafii c i n d din diferite motive unele iucrari care asigura buna iernare a familiilor de albme nu au putut fi executate si exist6 pericolul ca aceste familii sZI nu poata trece peste perioada de iarna. Avind in vedere ca in !ara noastra in luna octombrie sunt la orele de amiaza numeroase zile insorite si calde, daca nu toate, majorita- ' tea dintre asemenea lucrari ce se impun in aceasts perioada de sfirSit de sezon, pot fi. executate in totalitate, asigurind famillilor de alblne o iernare normala.
- 1

-1'
i .

'

Lucrgri de executat in aceasth pedoadii:

! .

strdmtorarea cuiburilor la nivelul fagurilor bine ocupa?i de albine, iar in cazul familiilor slabe se poate organiza iernarea intr-un stup a .. doua familii despaqite printrro diafragma etansa; stimularea si supraveghereazborurilor Hrzii-decuralire ale albinelor; , . efectuarea a doua tratamente / - obligatdrii pentru combaterea varroozei c u varachet sau alte substanle specifice, atunci . ' I ., t b n d in familii puietul a eclozionat - in

'

soarecilor; protejarea stupilor contra vdnturilor si a curentilor reci de aer prin impachetarea indiviuala a acestora cu carton gudronat sau proteclie colectiva prin amenajarea in jurul stupilor a unor perdele de proteclie confec!ionate din nuiele, tulpini de floarea-soarelui, stuf sau coceni de porumb; continuarea sortarii si reformarii fagurilor necorespunz~tori (vechi, rup$ sau cu celule trantor) si topirea acestora. Protejarea de atacul soaiecilor a fagurilor de rezetva cu miere precum si a celor gal ce urmeaza sB fie folosfli in sezonul urrnator; plantarea de arbori si arbuql meliferi in gradini, paduri si terenurile disponibile.

.
.

.
. .

.- . . . : I .

.;I, :.: , , .,
/ f,.
.. .
:

1 ..r

- . ..

.:1'
.

. --

'totalitate; impachetarea cuibului familiilor de albine eu -material0 izolatoare;. '-. 0: instalarea la urdini$urileCstupilor a gratiilor - care d impiedice patrunderea
\

. '

- -

1.. - , .

j ..; :j~-:-

...-..

. .

..
,

!i&::.r-. ;
.

.-.

.----Mica publicitate
.

-.
'
'

-.
.

< .

I . . : . -: ,. .j,:

' . . . ~. - 0

..

. .
:

VAND pavnion apicol ornologti si inregistrat in circulatie pemru 42 de familii cu lazi de f 2 ' i j m e qi magazine. Tel.: 065112.82.70, dupa ora 18.00. (27)
.

I=.:

: .'

*.

PRODUSELE AP.ICOLE - MEDICAMENTE MIRACULOASE

Prof. Vladimir I-IUMENI
in rdndurile de rnai jos vreau sd relatez cum albinele din mica mea stupind ne-au redat sdndtatea mie si sofiei mele. - Fiind la o vdrstd inaintatd, intr-o bund zi inima subsemnatului a inceput sd dea semne de slabire; la un-efort rnai mare incepea sd batd rnai repede gi cu scurte intreruperi, pulsul accelerAndu-se foarte mult. Au inceput astfel palpitafiile. Stiind cd inima este un motorag care pompeazd sdngele in tot timpul viefii omului, ca orice motor are nevoie de un combustibil iar cel rnai bun combustibil pentru inimii este mierea. De asemeni inima mai are nevoie de unele metale, in special de magneziu care se-gdseste in polen impreund cu multe alte oligoelemente, multe vitamine, enzime, proteine, toate sub formd ugor asimilabild de organismu1 omenesc. Stiind acestea,_am inceput sd iau in fiecare dimineaFd cAte o lingura de miere gi o linguri!d de polen, renunfdnd la preparatul prescris de medic. Au trecut de atunci mai bine de doud luni dar inima s-a rnai inzdrdvenit $i nu md mai necdjeste.
- Anul trecut so!ia mea s-a imbolndvit de artroza: la un genunchi. Timp de pase luni a urmat tratamentul prescris de medic dar pAna la urmd genuncfiiul s-a anchilozat si piciorul nu rnai putea fi pus pe piirnant. Verdictul medicului a fost cd trebuie fdcutd infiltraFie in genunchi cu nu gtiu ce lichid; treabd complicatd cu transportul pAnd la policlinicd.
-

in aceastd situafle ne-amhotdrdt sd-i fac.infiltxa!ie cu venin de albine cdci rdu nu :poate fi. Am pus intAi o singurd albinii s-o infepe la incheietura genunchiului, apoi la 2-3 zile mdream numZlru1 infepdturilor cu cAte una. fnainte de a scoate a e l e se strdnge fntre degete vezica cu venin, incdt acesta sd pdtrundd mai mult sub piele. Am ajuns sd-i aplic cdte 5-6 in!epdturi deodatd in jurul genunchiului, deci un tratament cu apipuncturd. Dupd zece zile de la inceperea tratamentului genunchiul gi-a dat drumul, bolnava putand sd mipte piciorul, iar dupd incd o sdptdmdnd a inceput sd umble prin casd. Acum poate sd facd si-scurte plimbdri pe jos prin ora;. .Tratamentul continua toatd vara aplicdndu-i cAte 4-5 albine la 7-8 zile si se intrerupe pe perioada de iarn&

- La unii oameni la vdrstd mai inaintatd, apar pe piele aga numitele alunite de culoare neagrd care nu totdeauna sunt agreate. ConsultAnd un medic dermatolog, mi-a spus cd orice incercare de a le inldtura este riscantd. Totugi am fdcwt o experienfd pe pielea mea. Am tamponat zilnic aceste alunife dimineafa si seara cu o solufie de propolis in alcool. Dupd 10- 12 zile au inceput sd se ~ojeascd si sd se desprinda, rdmdndnd inlocul lor Pete cen'upii mai p u p vizibile.
Am scris cele de,rnai sus cu gdndul cd poate si al!i oameni suferinzi "or g d i alinare la albinele noastre dragi.

'aWmlU1 4 BJl?lM!JO8p

"ddwn:, amwmrp o

mWl3Jml WlqW 8t 3 1 (9 . B J m l P J m WrqlP l EL* (q e~wownnl euql~ L.S (e :q8 p e @ b r p w ~ B 4 I ~ W ~mmu J ~ BI b3rq0 ~d 'Q

gmmwaehs ewl~dm o ep u w h p 13 emoqlnluomlraemlltouwnl demed [q Flndnls yvmiu! u! pen {a :erecrle~ml e w q w 'RLWJJ 4'wnqs wckuls !yw me:, ~nmink n3 ZL '

%m-oz (q
%#OEle

:wwrroldar~~m~etn~qey~

s608%Bb

'ruunar !eun lnnnxip u p 'pww pow ul ~e e w r q u ep spuldep eugp ep e(pws4 &JWP n ~ s o l m n 3 auiqle ep InJwunN

~ A T ECEVA

DESPRE PRICORfl

M i h i BF4tIU
Cu vreo 10-15 mi h urn# se spunw. sB pn'gdils sun! o mdteir, 91 sun? ba@sfmte h 'Cartea rople"a sp~d1lor pe cak de &sparipe. in uMmu1 limp tot mi des gi mai des stupinele d!n Sfspvbiica Md&w sunt atacate de pr@di Aesstw ($1 hc c d k l in m d d l e ebnrp~e ale l ~ r t r l o rnislpadllor, , W t a cn rarultat sl alumdnlor de m n . In timpu~ pridvedi pr$ari~te nu e h c mare dwnd deoere~e eu fn ~ u o x rntie inseere da alt gen ce 1% servesc ce had. La {el pridv8m prigmlk formbaZa psrachl, 191 mp3 cu crmul vriurn! de o 8dhcirne oslrontald de 2-25 m In matunib sus amttrte. PmgR Hndu-8E eujbul, farnda &puns W B tfmp de 7-8 tlle. Durala clocrtului este de 79-20 n'li?. Peste 30 ale dupg resiree dtn ou, pub pBrBsesc cuibul. tn pnmele dm14 s4pMdni pud fnvstB sd zbmm fm preqma cu~brmlor,deprlnzhd c@&Mpe wgoriI/ar MlMna. de e prim& insect% din rbor. Alblns a p h s d de prigorle cu ciocur esre I&ta $ fghitihl pe be. Oislrugem a l b l n ~ I# se pducsr cu i n m i t e t e mal ales h e dova /ufn4?etea tunit august ~i h luna sep. tembfie, c&d Cn jut llpsssc & fnsecte. Nbim canstltuie 0 pr&A p r d m l b penhu pn'gorli oriunde: i n camp, la prLsac8 +dc h k h

kplre din stup, &i este *qtoptet&"la urdints.

0 p8sh-e-prigwispoate nrrnfcf 75- $20elbtne pa p m v l undzNe a l d m 3-w &sit th guga pdsd#Iof icise. Decl timp de 2 IunE o prigarie p m F e nrmici pdn& b 5-8 mii de alblne ce w aCCBtuj cv(eg1Uwrele a 2-3lamilii de o pulere mglwre. Prreln~:pentru prlgorla este m l e ~ o f i ~rnrnarurw ea de uvifur~, g e p i , CPR Yn du~manE1 poten!~aII Nimlclrea pr~gwblw cu arm8 se p a t e face in pertaada ewWrrMulI on!Ce ierea pCtW10r linere h timpul primului Iw rbar. Cu efwt sparit esta drsttugerea cuiburfIw care ss pot distrugs w l se pol &lure cu wr dop din ItR amestecat cu peJe fn grosime de 12-15 cm.Lutul sa usuc-4, se f r r H m t 8 $1 W r o a nu-1 p& stdprrnge cu oocuf. I w p t t m t este ca o&he dlstrus cuibul, pdprra nu mm dspum o d a d w a cad. Filnd l&&e fn vole primiiIe pot sceate 8 8 pur la permhe. h m w b se nemdsimtipri. gon'ila pot duce la pretde~aa unun n u m mare de &bins si micgorerea pdwffilw stpicde. Albinela ;pi c u m c dusmanul $6 ZBrindv-le deasupra p n ' a i r , sb-asemddstfel c13 stupne pare m r t 8 . Migwea prrgwiiIw R1 caf& incepe fn e boua jmtate a hfiti septsrmbrie
@'Fa Ja 70 oclornbrle:

'

----------~ u la i cuptor

1
I2
I

Ss dscupeaz8, sa Mreeza gi pi@rear&puiut, se pune in tma,S$ bat ImpraunL sucul de L a o IBmBle, o portcrcala $ 4 linguri de mrere, Se toarna peste c m se pune La fm. Dln TO h 20 de minute sen intoarce 8 se stropa$te CIJ SUCUI din tav&

Ingradism: Un altrat crewml, 250 g. MId, 1 dl lapte, 1 lingura de miere, 15 g clrojdir,60

L-----------I ;
,J

m,me, un ou: 4 m u 5 mere, un ou perrtru urn. Prepsnw SB prqBtBple a l w l . SB lasa crew%Se innde )i sa taia patrate cu t a m de 15 crn Se pun pe fiecare patrat bw&tj da mere tmwe qi scob~te. Se ung mwgmlk cu ou m v t .in scobltun morelot se pune miere. So PnchM margtnlle fd # ung cu w. Se coc 20 :
minute la 2000.

p k r w 3 m6361 ' p wpulnslr03 as 'JW n3 m ~ l l p n d e~ qmylu GP ap d Y r ~ ,QOZ q 85909 BS .811nddm UP ~ l ~ l ~ lm l lm ~a l l puma mfi 14e a r n uIYCB~~B eg '#*UO~ Ug P O ; 88 lun W l 0-JWl -V3gJ ~ d oInUn l @ IWlU3n ? ~ @ P R '

ss w r q w es 'WIWrS eredel~6nweple as w~us 'el&

.m 6 oz ' a m ' u a l enBU!(I 'etde~IP tr w ' mtr ' F J U I6 ~ mi ~ ' w w 6 GL WJWI

BB
8183 B W B ~ m

'meu m . r s e u r ceS : W m d

1
I

em lemw n3 lermuulq md
,

n m w m n wn~d 3 a :anrqpa,buj

ajwasn a q ~ nas a a$.trssnaurud na usid

'W1BSI m B W W 'JKR q

pro z/t rAm es .ern1I$ a m ~ m 'lreru eleu + emd lnwl laurn1 w .emu 6 GL (B tun B OOI '~IIWA eulq mez w B EL @m ns . W wep nlul UI-JWI b P d m w e p j 6 w l ~ J W 9s