Sunteți pe pagina 1din 103
TAINELE OCULTISMULUI Metode practice pentru 5 “4 dezvoltarea fortelor oculte ale omului (oT ie CCE b) Crue erties im elke luptecusine. ueN EC NCES ate cca tae) COS MMC eee eee RUC Enon) Wee ycare aceasta nu ost Alexandra Mosneaga eX any 5 | st = 1% | E Ss ° I a Zz 3 O Alexandra Mosneaga porte) oe Orfeu 2000 Corp si spirit oo Introducere De acelasi autor C&zufi prada diferitelor rele, dispunem de mijloace inte pentru a le res fn stare s& vedem nit in plus, noi percepem doar anumite osc au nici un efect asupra noastra. Ce folos avem de pe urma unui auz foarte fin, dact ascultind vorba mieroasa si lingusitoare a interlocutor maestru de poate fi c perfecte, rudimentare, trebuie sine croim drum prin hajisurile padurii silbatice jiale cu care ne inconjoard aceasta, este populatd de reptile ve si mii de alte pericole! Omul ~ culmea crea ‘nu observam pietrele de pe drum si ne ‘impiedectm gi c&dem; p ‘6 Tainele o¢ Dar suntem oare chiar neputinciosi? Nu! infeleapta grija a Providentei ne-a pus la dispozitie o arma fara pereche pentru a respinge numeroasele atacuri la care suntem supusi. Suntem dotafi cu inteligenfa. Datorita acestei arme am atins un inalt grad de cultura, dar, ca urmare, am atras, asupra neamului omenesc 0 intreagi legiune de noi dusmani invizibili, ce nu pot fi capturafi, care nne ameninfa la fiecare pas, la fiecare respiratie. Cite nu se ascund in pieptul unui om, gi de ce demoni groaznici nu este el bantuit! $i acum se mai tariste uneori ‘omul prin praf Ia picioarele acestor tirani, ca un rob slab si biciuit de stapanul atotputernic! gi pentru aceasta lupta fiingele vii sunt trate cu o arma putemnicd. Cunoastem foarte bine acest mijloe de apirare, pe care-| numim ,,voinja”. Dar, din nefericire, ‘ou stim s&-1 folosim. Intoarcem aceasta arma redutabilé cu Udigul spre noi fngine si cu partea neascufta spre dusman. Ce folos avem de pe urma rafiunii si voinfei, daca nu le folosim corect? Deci, cum trebuie sé le folosim spre binele nostru, cine ne va invaa aceasta? Ne va invaja spiritul nostru, cel care aude, vede si sti tot, cate nu este legat nici de timp, nici de spatiu, aga cum este trupul nostru cu simpurile sale inerte Acest spirit ne vorbeste permanent, cu claritate si ne previne de tot, dar noi nu-l auzim. Inceputul a tot ce existé ne-a daruit un simf, menit sa noastre, nemijlocit, limbajul sufletului, wes im} sA ramdnd inactiv. Suntem obligati sa recunoas- fizice primare, ne credem deosebit de: acest si teprezentind comoara capal trebuie sa transpirafia pe frunte, cu fiecare Jovitura a lope} ‘apropie de fintd si credem cli am descoperit marea taind, studiind|agteapta eforturi mari § {in detaliu organele acestor simfuri. Cel mai inalt dintre/si mult curaj. care ar putea sB-llegoiste. Aceasta este avidi de distrac ansforme pe om Tntr-un semizew dacd nu i-ar fi limitaeste un dragon nesttul, un balaur pazind Ucenicul. Treapta inigiaia 71 activitatea. Acest mijlocitor intre infinit respins insd cu aroganta. Stiinfa moderna denumeste ,.simpul psihic” , supers face pentru stiinja acest atte de remelnic, autoritafile din domeniul mai bine .enigmele lumii" si ar perora cu mai multa inteli- Benta despre ,,forta si materie”, nu ar mai da o importanja atat de mare celulelor din creier, daca simtul lor psi mai inviora. Dar, desigur, cine neaga in totalitate spirtul, se poate lipsi de intermediari Simul psihic exista, el se dezvaluie tuturor celor care Se ocupat de stiinfele oculte gi-i ascultd, rd prejudectsi ‘aterialiste, glasul propriului suflet. Ucenicul trebuie sa fie convins de la inceput de existenta acestei a ,eu-lui” spiritual, pe care-l vom numi ,suflet"; totodata el trebuie s& cunoasca, folosind bibliografia indicatd aici 4, pe langa trupul su primar material, el mai are inca un corp perfectionat, odic, corpul a faptul cd materia exista in Daca adevirul privind fost asimilat de acesta, imjul psihic, trezit prin nebanuite, stiinfei ar putea explica infa interioara’ a ucenicului a Pentru el devine de tnfeles ca exercitii, il poate dota cu puteri aflate pana atunci in stare latentd i trupul sau 88-I fereasci pe cel care 9 are din toate punctele de vedere, Cautatorul de comori Fabdare $i perseverenta. Chiar de-i curge el se Dar ucenicul trebui sa aib’ in vedere faptul ca i] lupta cu sine insusi! Este necesar Curajul fn lupta impotriva lumii materiale materia primara comorile pe ca