TAINELE OCULTISMULUI
Metode practice pentru
5 “4 dezvoltarea fortelor oculte ale omului
(oT ie CCE b)
Crue erties im elke
luptecusine.
ueN EC NCES ate cca tae)
COS MMC eee eee RUC Enon)
Wee
ycare aceasta nu ost
Alexandra Mosneaga
eX any
5
|
st
=
1%
|
E
Ss
°
I
a
Zz
3
O
Alexandra Mosneaga
porte) oe
Orfeu 2000 Corp si spirit
ooIntroducere
De acelasi autor
C&zufi prada diferitelor rele, dispunem de mijloace
inte pentru a le res
fn stare s& vedem nit
in plus, noi percepem doar anumite osc
au nici un efect asupra noastra.
Ce folos avem de pe urma unui auz foarte fin, dact
ascultind vorba mieroasa si lingusitoare a interlocutor
maestru de
poate fi c
perfecte, rudimentare,
trebuie sine croim drum prin hajisurile padurii silbatice
jiale cu care ne inconjoard
aceasta, este populatd de reptile ve
si mii de alte pericole!
Omul ~ culmea crea
‘nu observam pietrele de pe drum si ne
‘impiedectm gi c&dem; p‘6 Tainele o¢
Dar suntem oare chiar neputinciosi? Nu! infeleapta grija
a Providentei ne-a pus la dispozitie o arma fara pereche
pentru a respinge numeroasele atacuri la care suntem
supusi. Suntem dotafi cu inteligenfa. Datorita acestei arme
am atins un inalt grad de cultura, dar, ca urmare, am atras,
asupra neamului omenesc 0 intreagi legiune de noi
dusmani invizibili, ce nu pot fi capturafi, care
nne ameninfa la fiecare pas, la fiecare respiratie.
Cite nu se ascund in pieptul unui om, gi de ce demoni
groaznici nu este el bantuit! $i acum se mai tariste uneori
‘omul prin praf Ia picioarele acestor tirani, ca un rob slab si
biciuit de stapanul atotputernic!
gi pentru aceasta lupta fiingele vii sunt
trate cu o arma putemnicd. Cunoastem foarte bine acest mijloe
de apirare, pe care-| numim ,,voinja”. Dar, din nefericire,
‘ou stim s&-1 folosim. Intoarcem aceasta arma redutabilé cu
Udigul spre noi fngine si cu partea neascufta spre dusman.
Ce folos avem de pe urma rafiunii si voinfei, daca nu le
folosim corect?
Deci, cum trebuie sé le folosim spre binele nostru, cine
ne va invaa aceasta? Ne va invaja spiritul nostru, cel care
aude, vede si sti tot, cate nu este legat nici de timp, nici
de spatiu, aga cum este trupul nostru cu simpurile sale inerte
Acest spirit ne vorbeste permanent, cu claritate si ne
previne de tot, dar noi nu-l auzim.
Inceputul a tot ce existé ne-a daruit un simf, menit sa
noastre, nemijlocit, limbajul sufletului,
wes
im} sA ramdnd inactiv. Suntem obligati sa recunoas-
fizice primare, ne credem deosebit de:
acest
si teprezentind comoara capal
trebuie sa
transpirafia pe frunte, cu fiecare Jovitura a lope}
‘apropie de fintd
si credem cli am descoperit marea taind, studiind|agteapta eforturi mari §
{in detaliu organele acestor simfuri. Cel mai inalt dintre/si mult curaj.
care ar putea sB-llegoiste. Aceasta este avidi de distrac
ansforme pe om Tntr-un semizew dacd nu i-ar fi limitaeste un dragon nesttul, un balaur pazind
Ucenicul. Treapta inigiaia 71
activitatea. Acest mijlocitor intre infinit
respins insd cu aroganta.
Stiinfa moderna denumeste ,.simpul psihic” , supers
face pentru stiinja acest atte de
remelnic,
autoritafile din domeniul
mai bine .enigmele lumii" si ar perora cu mai multa inteli-
Benta despre ,,forta si materie”, nu ar mai da o importanja
atat de mare celulelor din creier, daca simtul lor psi
mai inviora. Dar, desigur, cine neaga in totalitate spirtul,
se poate lipsi de intermediari
Simul psihic exista, el se dezvaluie tuturor celor care
Se ocupat de stiinfele oculte gi-i ascultd, rd prejudectsi
‘aterialiste, glasul propriului suflet. Ucenicul trebuie sa fie
convins de la inceput de existenta acestei
a ,eu-lui” spiritual, pe care-l vom numi ,suflet"; totodata
el trebuie s& cunoasca, folosind bibliografia indicatd aici
4, pe langa trupul su primar material, el mai are inca un
corp perfectionat, odic, corpul a
faptul cd materia exista in
Daca adevirul privind
fost asimilat de acesta,
imjul psihic, trezit prin
nebanuite,
stiinfei ar putea explica
infa interioara’ a ucenicului a
Pentru el devine de tnfeles ca
exercitii, il poate dota cu puteri
aflate pana atunci in stare latentd i trupul sau
88-I fereasci pe cel care
9 are din toate punctele de vedere, Cautatorul de comori
Fabdare $i perseverenta. Chiar de-i curge
el se
Dar ucenicul trebui
sa aib’ in vedere faptul ca i]
lupta cu sine insusi! Este necesar
Curajul fn lupta impotriva lumii materiale
materia primara
comorile pe ca