Sunteți pe pagina 1din 1

Delta Dunrii

Aezare i limite: Se afl n partea de est a rii. Se nvecineaz: o n nord, cu Ucraina. o n sud cu Podiul Dobrogei. o n est cu Marea Neagr. Caracteristici: Este cea mai joas regiune a rii, nlimea medie fiind de 0,5m, iar nlimea maxim fiind de 12m n Grindul Letea. nlimea minim este de 0m. Pe braele principale se nregistreaz adncimi de pn la 30m. Este cel mai tnr pmnt al rii, fiind de fapt o cmpie n formare. Delta Dunrii a nceput s se formeze acum 10.000 de ani, pe locul unui fost golf al Mrii Negre, datorit urmtorilor factori: o Cantitatea mare de aluviuni transportat de Dunre ; o Prezena unei platforme continentale puin adnci ; o Absena mareelor n Marea Neagr ; o Oscilaiile de nivel ale Mrii Negre ; o Curenii Circulari ai Mrii Negre. Uscatul reprezint suprafee reduse n Delta Dunrii, sub forma grindurilor i ostroavelor; grindurile pot fi: o Continentale (uscaturi de dinaintea formrii Deltei): Grindul Stipoc, Grindul Chilia. o Fluviale (insule prelungi de-a lungul braelor) ; o Fluvio-maritime (formate prin aciunea conjugat a Dunrii i a mrii): Grindul Letea, Grindul Caraorman, i Grindul Srturile. Ape: Dunrea, la intrarea n Delt se desparte n dou brae: Chilia, n Nord, i Tulcea, n sud; n aval de localitatea Tulcea, braul Tulcea se desface din nou n braul Sulina, n nord, i braul Sfntu Gheorge, n sud. Braul Chilia este cel mai lung i transport 60% din cantitatea de ap i aluviuni ale Dunrii; la gura de vrsare a Chiliei s-a format o delt secundar (care aparine Ucrainei). Braul Sulina este cel mai scurt, fiind i cel cu cel mai mic debit, 18%, dar a fost amenajat pentru navigaie, la gura sa de vrsare fiind construit un dig de protecie. Braul Sfntu Gheorghe transport 22% din debitul Dunrii i este legat prin canale cu Complexul Lagunar Razim-Sinoe. Alte suprefee acvatice din Delt sunt: mlatinile, grlele, braele secundare, canalele i lacurile. o Lacuri: Lacul Rou, Lacul Puiu, Lacul Fortuna, Lacul Matia i Lacul Bogdaproste.