Sunteți pe pagina 1din 3

Curs 36 Pediatrie

Stopul respirator şi circulator


-particularităţi la copil:
-este rar,cu excepţia nou-născutului->complicaţii corelate cu naşterea
-primitiv este stopul respirator
-şansa resuscitării eficiente este mai mare
-etiologia stopului respirator:
-aspiraţie de corp străin
-laringită severă esp.epiglotită
-bronhopneumopatii cu insuficienţă respiratorie severă
-boli ale SNC->encefalită,meningită,hemoragie->lezarea centrilor respiratori
-intoxicaţii cu deprimante ale SNC şi CO
-perturbări metabolice severe->hipoglicemie,hipocalcemie
-submersia
-electrocutarea
-etiologia stopului circulator:
-şoc
-tulburări metabolice grave->hipoxie,hipercapnie,acidoză,hiperpotasemie
-intoxicaţie cu CO,insectofungicide organofosforice,medicamente (cardiotonice,aminofilină,
clorpromazină,diazepam)
-tehnici de investigaţie şi tratament->puncţie lombară,bronhoscopie,intubaţie traheală
-intervenţii chirurgicale esp.pe abdomen
-fiziopatologie:
-şoc respirator + circulator->hipoxie->metabolism în anaerobioză->deficit în producerea de energie +
acidoză metabolică
-vulnerabilitate mare la hipoxie->miocard,creier
1.efectele hipoxiei asupra miocardului
-↓ capacitatea de contracţie
-favorizează apariţia tulburărilor de ritm
-oprirea activităţii eficiente a cordului->fibrilaţie ventriculară,disociaţie electromecanică,asistolie
2.efectele hipoxiei asupra creierului
-↓ perfuziei cerebrale->hipertensiune intracraniană,tumefacţia endoteliului vascular
-agregarea elementelor figurate în vase
-tratamentul stopului respirator + circulator:
1.resuscitarea cardio-respiratorie (terapia de bază)
-tehnica depinde de numărul de resuscitatori (1 sau 2) şi de situaţie
a) diagnosticarea->foarte rapidă
-absenţa mişcărilor respiratorii
-absenţa pulsului la arterele mari
-pupile dilatate şi areactive
-copilul zace inert
-tegumente palid cianotice
b) poziţionarea victimei şi solicitarea de ajutor->poziţie de decubit dorsal,pe un plan dur
c) precizări
-cauza stopului
-prezenţa sau absenţa şocului
-timpul scurs de la declanşarea stopului
d) restabilirea permeabilităţii căilor aeriene
-cauzele obstrucţiei:
-flectarea coloanei verticale
-deplasarea mandibulei posterior->deplasarea bazei limbii ce vine în contact cu
peretele posterior al faringelui
-glotă flască
-manevre de degajare:
-deflectarea extremităţii cefalice
-ridicarea mandibulei şi împingerea anterior
-verificarea existenţei mişcărilor ventilatorii spontane
e) ventilaţia artificială (VA)
-poziţie->deflectarea capului
-resuscitatorul expiră în căile aeriene ale victimei
-se apreciază permeabilitatea căilor respiratorii:
-nu există rezistenţă la flux->4 insuflaţii succesive
-obstrucţia căilor aeriene->tentative de repermeabilizare:
-repoziţionarea extremităţii cefalice
-manevre de îndepărtare a unui eventual corp străin->manevra Heimlich
-frecvenţa:
-sugar->20 insuflaţii/minut
-copil mic->15 insuflaţii/minut
-copil mare->8-12 insuflaţii/minut
f) aprecierea circulaţiei
-tehnica->se palpează arterele carotide (copil mare) sau artera humerală sau artera femurală
(sugar,copil mic)
-puls perceptibil->VA
-puls imperceptibil->VA + MCE
g) masaj cardiac extern (MCE)
i. copil mare
-plan dur
-reperarea locului de elecţie->imediat deasupra apendicelui xifoid
-tehnica apăsării->poziţia mâinii,umerilor,deplasarea peretelui toracic (3.5-5 cm),
raport apăsare/relaxare (1/1)
ii. sugar + copil mic
-particularităţi->poziţia cordului,grosimea peretelui toracic ↓,frecvenţă ↑
-reperarea locului de elecţie->imediat sub linia intermamelonară
-tehnica apăsării
-frecvenţa:
-sugar->100/minut
-copil mic->80/minut
-copil mare->60/minut
-situaţii în funcţie de numărul celor care acordă ajutor:
 1 resuscitator
-copil mare->2 insuflaţii la 15 compresiuni
-sugar->1 insuflaţie la 15 compresiuni
 2 resuscitatori
-un resuscitator ventilează şi controlează pulsul
-celălalt resuscitator efectuează MCE
-evaluarea eficienţei manevrelor de resuscitare->după 4 cicluri insuflaţii/compresiuni se verifică:
-prezenţa pulsului spontan la arterele mari
-diametrele pupilare
-reflexul fotomotor
-complicaţiile resuscitării cardio-respiratorii:
-rupturi costale
-rupturi hepatice
-distensie gastrică->insuflarea aerului în stomac
-transportul:
-se face usu.după restabilirea funcţiilor circulatorie şi respiratorie
-dacă aceste funcţii nu sunt restabilite->continuarea manevrelor de resuscitare în timpul
transportului cu pauze de maxim câteva zeci de secunde
2.terapia definitivă (terapia avansată)
a) menţinerea unei ventilaţii eficiente
o oxigeno-terapie
-motivarea administrării
-modalităţi de administrare->canulă nazală,mască
o menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii superioare
-pipă orofaringiană Guedel
-IOT
-traheostomie
-aspiraţia secreţiilor
o protezarea respiraţiei->balon extensibil Ambu sau Ruben
b) monitorizarea activităţii electrice a cordului şi terapie antiaritmică
-necesitatea monitorizării->hipoxia poate determina aritmii
-căi de administrare->i.v.,intratraheal şi de excepţie intracardiac
-terapia tulburărilor de ritm:
-asistolie->adrenalină 10 μg/kg/doză bolus sau 0.1 μg/kg/minut PEV
-disociaţie electromecanică->CaCl2 10-30 mg/kg lent i.v.
-fibrilaţie ventriculară->defibrilare
-tahicardie ventriculară->lidocaină 1-3 mg/kg/h PEV
-bradicardie severă:
-izoproterenol 0.1-1 μg/kg/minut PEV
-atropină 10-20 μg/kg
-stabilizarea activităţii cordului->dopamină 1-5 μg/kg/minut;poate ↑ până la 20 μg/kg/minut
c) abord venos periferic sau pe cale intraosoasă
-măsurarea PVC
-administrarea medicaţiei antiaritmice
-corectarea acidozei->1-3 mEq/kg/doză bicarbonat
-reechilibrare volemică
d) reanimare cerebrală
-↓ debitului sanguin cerebral->oprire circulatorie,edem cerebral acut,hipervâscozitatea
sângelui
-terapia edemului cerebral acut->↓ presiunii intracraniene:
-ridicarea extremităţii cefalice
-restricţie hidrică
-hiperventilaţie controlată->PaCo2 = 20-30 mmHg->vasoconstricţie cerebrală
-osmoterapie->manitol,glicerol
-fenobarbital 20 mg/kg->limitarea leziunilor cerebrale postanoxice