Caracteristici si avertismente cu privire la riscurile asociate investitiilor in instrumente financiare.

Instrumentele financiare reprezinta titluri negociabile, tranzactionabile pe o piata reglementata, care confer deintorilor lor drepturi patrimoniale asupra emitentului, conform legii i in condiiile specifice de emisiune a acestora. Aceste titluri pot fi primare (aciuni , obligaiuni etc.), derivate (futures, options etc.) sau alte tipuri de valori negociabile (certificate de investiii sau depozit). Aciunile sunt titluri financiare emise de ctre societi comerciale, reprezentand fractiuni din capitalul social si conferind deintorului un drept de creanta asupra societii emitente. Ele confer deintorului i dreptul de a vota in cadrul adunarilor generale ale actionarilor, precumi dreptul de a incasa dividende ca parte a profitului real obinut de ctre societate. Obligaiunile sunt instrumente financiare negociabile, care confer deintorului calitatea de creditor. Emitentul poate s fie statul, un organism public al administraiei centrale sau locale, sau o societate comercial. Obligaiunile confer deintorului dreptul la incasarea unei dobanzii vor fi rscumprate la scaden de ctre emitent. Din acest motiv, din punct de vedere al emitentului, obligaiunile reprezint un instrument de mobilizare a capitalului imprumutat. Acestea se prezint ca un document oficial in care sunt stipulate clauzele unui contract de creditare, contract care pe lang clauzele general valabile instrumentelor financiare, mai cuprinde i caluze specifice, cum ar fi: dobanda nominal, garanii, clauza de revocare/rscumprare, etc. Instrumentele financiare derivate sunt contracte de tip futures sau options care au ca active suport valori mobiliare sau alte active financiare. Contractul "futures" consta in obligatia de a cumpara sau vinde un anumit activ (monetar, financiar, marfa), la o anumita data in viitor, la pretul stabilit in momentul incheierii contractului. Specific contractelor futures este faptul ca toate elementele contractului, cu exceptia pretului, sunt standardizate. Elementele standardizate ale contractului futures sunt: unitatea de tranzactionare, cotatia, pasul, limita de oscilatie zilnica, marjele de risc, scadenta, lichidarea la scadenta. Pentru a tranzactiona contracte futures, un client trebuie, mai intai, sa depuna la societatea de brokeraj o suma de bani numita marja. Aceasta marja este o garantie ca cel care castiga isi va incasa banii, iar cel care pierde ii va plati. Tranzactiile futures nu se finalizeaza cu livrarea activului suport, de la baza contractului.

Ghidul practic al OMF 1752/2005 face cateva precizari cu privire la evaluarea la valoarea just a instrumentelor financiare. Un instrument financiar reprezint orice contract ce genereaz simultan un activ financiar pentru o entitate i o datorie financiar sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alt entitate. Un activ financiar este orice activ care reprezint:

a) trezorerie; b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entiti; c) un drept contractual: - de a primi Numerar sau un alt activ financiar de la o alt entitate; sau - de a schimba active sau datorii financiare cu alt entitate n condiii care sunt potenial favorabile entitii; sau d) un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de capitaluri proprii i este: - un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligat s primeasc un numr variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau - un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat n alt fel dect prin schimbul unei sume fixe de numerar sau al unui alt activ financiar pentru un numr fix din instrumentele de capital propriu ale entitii. n acest scop, instrumentele de capital ale entitii nu includ instrumente care sunt ele nsele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitii. O datorie financiar este orice datorie care reprezint: a) o obligaie contractual: - de a ceda lichiditi sau alt activ financiar unei alte entiti; sau - de a schimba active sau datorii financiare cu alt entitate n condiii care sunt potenial nefavorabile pentru entitate; b) un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitii i este: - un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligat s livreze un numr variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau - un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel dect prin schimbul unei sume fixe de numerar, sau alt activ financiar n schimbul unui numr fix din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitii. n acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitii nu includ instrumente care pot fi ele nsele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitii. Valoarea just se determin prin referire la: a) valoarea de pia, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu uurin o pia credibil. Dac valoarea de pia nu se poate identifica cu uurin pentru un instrument, dar poate fi identificat pentru componentele sale sau pentru un instrument similar, valoarea de pia poate fi derivat din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar; sau

b) o valoare determinat cu ajutorul unor modele i tehnici de evaluare general acceptate, pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica cu uurin o pia credibil. Astfel de modele i tehnici asigur o aproximare rezonabil a valorii de pia. Atunci cnd un instrument financiar se evalueaz la valoarea just, modificarea valorii se include n contul de profit i pierdere. Totui, o astfel de modificare se include direct n capitalul propriu, ntr-o rezerv de valoare just, dac: a) instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire mpotriva riscurilor conform unui sistem de contabilizare a acoperirii riscului care permite ca unele sau toate modificrile de valoare s nu fie nregistrate n contul de profit i pierdere; sau b) modificarea de valoare se refer la o diferen de schimb valutar aprut la un element monetar care face parte dintr-o investiie net a entitii ntr-o entitate strin. Modificarea valorii unui activ financiar disponibil pentru vnzare, altul dect un instrument financiar derivat, poate fi inclus direct n capitalul propriu, n rezerva de valoare just. Dac, n situaiile financiare consolidate a fost efectuat evaluarea la valoarea just a instrumentelor financiare, notele explicative prezint: a) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor i tehnicilor de evaluare; b) pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea just, modificrile de valoare incluse direct n contul de profit i pierdere, precum i modificrile incluse n rezerva de valoare just; c) pentru fiecare clas de instrumente financiare derivate, informaii privind aria i natura instrumentelor, inclusiv termenii i condiiile semnificative care pot afecta valoarea, momentul i certitudinea fluxurilor viitoare de trezorerie; i d) un tabel care s prezinte modificrile rezervei de valoare just n cursul exerciiului financiar. Cerine de prezentare a valorii juste n situaii financiare anuale individuale Dei evaluarea la valoarea just a instrumentelor financiare nu se nregistreaz n contabilitate, iar rezultatele acesteia nu sunt cuprinse n bilan i n contul de profit i pierdere, n notele explicative la situaiile financiare anuale individuale trebuie prezentate urmtoarele informaii: a) pentru fiecare clas de instrumente financiare derivate: - valoarea just a instrumentelor, dac o astfel de valoare poate fi determinat; informaii privind aria i natura instrumentelor financiare; i c) pentru imobilizrile financiare nregistrate la o valoare mai mare dect valoarea lor just i fr a se fi utilizat opiunea de a face o ajustare de valoare:

- valoarea contabil i valoarea just ale fiecruia dintre activele individuale sau ale gruprilor corespunztoare ale acelor active individuale; - motivele pentru care nu a fost redus valoarea contabil, inclusiv natura dovezilor pe care se ntemeiaz opinia c valoarea contabil va fi recuperat. http://www.contzilla.ro/2009/06/evaluarea-la-valoarea-justa-a-instrumentelor-financiare2/

Aspecte fiscale ale evaluarii instrumentelor financiare

Mihaela Popescu Tax Senior Consultant Societatile comerciale pot folosi o gama variata de instrumente financiare pentru plasarea resurselor financiare. Pe langa depozitele traditionale, societatile comerciale pot opta si pentru instrumente specifice pietei de capital cum ar fi actiuni, obligatiuni, unitati la fondurile de investitii sau instrumente sintetice. Societatile comerciale care detin in portofoliu astfel de instrumente financiare trebuie sa le gestioneze eficient, inclusiv din perspectiva fiscala, pentru a evita potentiale costuri si ineficiente. Scopul acestui articol este de a semnala posibile neconcordante din legislatia fiscala in ceea ce priveste regimul reevaluarii unor astfel de instrumente financiare, fara a trata exhaustiv implicatiile fiscale care pot aparea in procesul achizitionarii, detinerii sau instrainarii acestora. Intrucat regimul fiscal al evaluarii instrumentelor financiare face referire la modul cum acestea sunt recunoscute contabil, este important de precizat ca din punct de vedere contabil acestea pot fi recunoscute ca imobilizari financiare sau ca investitii pe termen scurt. Aceasta clasificare contabila depinde in esenta de intentia de a pastra instrumentele financiare respective in portofoliu pe termen lung sau scurt. In ceea ce priveste tratamentul fiscal, regula generala care rezulta din interpretarea prevederilor Codului fiscal este ca veniturile si cheltuielile in legatura cu evaluarea unui instrument financiar (e.g. actiuni, obligatiuni) nu sunt incluse in baza impozabila daca instrumentele financiare respective sunt detinute ca imobilizari si sunt recunoscute ca atare potrivit reglementarilor contabile. In acest sens, pentru instrumentele financiare detinute ca imobilizari, Codul fiscal pare sa ia in considerare la stabilirea bazei impozabile numai castigurile sau pierderile realizate ca urmare a instrainarii acestora, nu si pe cele nerealizate, care pot rezulta din evaluarea acestor instrumente. Per a contrario, pentru instrumentele financiare care nu sunt detinute ca imobilizari, regula care reiese din Codul Fiscal este ca atat veniturile si cheltuielile realizate obtinute

din instrainarea acestora cat si cele nerealizate, obtinute din reevaluarea acestora, trebuie incluse in baza impozabila. Totusi, conform prevederilor actuale din Codul fiscal, pentru anumite categorii de titluri, nu exista concordanta in ceea ce priveste recunoasterea ca impozabil / neimpozabil a venitului din evaluarea unui instrument financiar si recunoasterea cheltuielii din evaluarea aceluiai instrument ca deductibila / nedeductibila. In acest sens, sa consideram situatia in care un contribuabil deine in portofoliu atat titluri de participare cat si obligatiuni emise pe termen lung. In ceea ce priveste actiunile, diferentele favorabile de valoare vor fi considerate neimpozabile in masura in care titlurile sunt detinute ca imobilizari (conform art. 20 alin 1) lit b). Daca actiunile respective nu sunt detinute ca imobilizari, veniturile reprezentand diferente favorabile de valoare vor fi considerate venituri impozabile. Pe de alta parte, daca evaluarea acelorasi actiuni genereaza diferente nefavorabile de valoare, tratamentul fiscal al cheltuielilor corespunzatoare nu rezulta clar din formularea actuala a textului de lege (si anume, art. 21 alin 4) lit h)). Mai exact, criteriul avut in vedere pentru a stabili daca cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare sunt nedeductibile nu ia in considerarea daca acestea sunt detinute sau nu ca imobilizari (cum este cazul pentru veniturile neimpozabile) ci daca sunt titluri de participare la personele juridice la care se detin participatii. Este important de precizat ca legislatia fiscala nu contine o definitie a termenului participatii. In acest context, formularea actuala a textului de lege este cu atat mai ambigua cu cat normele metodologice se refera la cheltuieli rezultate din pierderile de valoare a titlurilor de participare in general, independent daca sunt detinute sau nu ca imobilizari. In interpretarea potrivit careia termenul participatii ar fi echivalent cu titlu de participare cheltuielile generate de pierderile de valoare ale acestor titluri vor fi considerate nedeductibile in toate cazurile independent daca sunt detinute ca imobilizari sau nu. Pe de alta parte castigurile rezultate din evaluarea acelorasi titluri vor genera venituri neimpozabile numai daca respectivele titluri sunt detinute ca imobilizari. Daca termenul participatii ar fi interpretat in sensul de titluri de participare detinute ca imobilizari, atunci tratamentul aplicabil veniturilor si cheltuielilor rezultate din evaluarea titlurilor de participare ar fi consecvent. Totusi, in absenta unei definitii sau precizari in acest sens in Codul fiscal, orice interpretare devine subiectiva si exista riscul ca aceasta sa nu coincida cu interpretarea autoritatilor. Comparativ cu titlurile de participare, caz in care problema care apare este mai degrab de interpretare a textului de lege, in cazul obligaiunilor emise pe termen lung exista o situaie de neconcordanta evidenta intre regimul fiscal aplicabil veniturilor si cheltuielilor din reevaluare.

Aceasta neconcordanta porneste de la criteriile diferite avute in vedere la stabilirea regimului fiscal al veniturilor si respectiv al cheltuielilor din diferente de evaluare nerealizate. Astfel, daca in ceea ce priveste veniturile se are in vedere criteriul recunoasterii contabile a instrumentului (ca imobilizare sau nu), in ceea ce priveste cheltuielile se are in vedere criteriul scadentei instrumentului (daca este emis pe termen lung sau pe termen scurt). Mai exact, veniturile din reevaluarea obligatiunilor sunt considerate venituri neimpozabile daca instrumentele financiare respective sunt detinute ca imobilizari (conform art. 20 alin 1 lit b)). Pe de alta parte, cheltuielile din reevaluarea acelorasi instrumente financiare sunt nedeductibile daca obligatiunile sunt emise pe termen lung (conform art. 21 alin (4) lit h)). Tinand cont de cele de mai sus, in situatia in care o societate va detine in patrimoniu obligatiuni emise pe termen lung dar care nu vor fi inregistrate ca imobilizari intrucat sunt cumparate cu intentia de a fi instrainate intr-un orizont de timp foarte scurt, veniturile din evaluarea unor astfel de instrumente vor fi impozabile in timp ce cheltuielile vor fi nedeductibile. In acest caz, formularea actuala a textului de lege face aproape imposibila aplicarea unui tratament fiscal consecvent in ceea ce priveste veniturile si cheltuielile ce rezulta din evaluarea obligatiunilor emise pe termen lung care nu sunt recunoscute din punct de vedere contabil ca imobilizari. Acesta situatie este cel mai adesea intalnita la institutiile financiare care au portofolii importante de titluri de stat emise pe termen lung dar care nu sunt detinute ca imobilizari, ci in vederea tranzactionarii. De asemenea, o situatie similara cu cele prezentate mai sus pentru actiuni si obligatiuni poate aparea si in cazul altor tipuri de instrumente financiare detinute in portofoliu. In acest sens, dorim sa mentionam ca in timp ce prevederile referitoare la incadrarea unui venit ca neimpozabil sunt generale si vizeaza orice instrument financiar, prevederile referitoare la recunoasterea unei cheltuieli ca nedeductibila se refera doar la anumite categorii de instrumente financiare, si anume titluri de participare si obligatiuni emise pe termen lung. Pentru a facilita aplicarea legii, ar fi oportun si echitabil sa se asigure consecventa de tratament fiscal in ceea ce priveste veniturile si cheltuielile rezultate din evaluarea periodica a instrumentelor financiare. In acest sens se poate avea in vedere un criteriu uniform de incadrare atat pentru venituri cat si pentru cheltuieli. Criteriul recunoasterii contabile ca imobilizari, folosit in prezent pentru a stabili daca veniturile din evaluare sunt impozabile sau nu, ar putea fi aplicat de autoritati si in ceea ce priveste regimul deductibilitatii cheltuielilor din evaluare. In plus, o astfel de abordare ar avea si o justificare economica intrucat ar permite ca, pentru imobilizarile financiare al caror pret poate fluctua semnificativ in timp, baza de impunere sa nu reflecte venituri sau cheltuieli care nu corespund unor castiguri sau pierderi efectiv realizate.
http://www.pwc.com/ro/en/Publications/PwC_Articles/Consultantul_Fiscal/Evaluare_instrumente_financiare.jhtml

Evaluarea la valoarea just a instrumentelor financiare: Modalitati

media: 0.00 din 0 voturi Ordin nr. 1752 din 17/11/2005 pentru aprobarea reglementrilor contabile conforme cu directivele europene Anexa 114. - (1 ) Prin derogare de la regulile generale de evaluare prevzute de prezentele reglementri i sub rezerva condiiilor prevzute la alin. (3) - (5) din acest punct, entitile pot evalua n situaiile financiare consolidate instrumentele financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate, la valoarea just. (2) - Un instrument financiar reprezint orice contract ce genereaz simultan un activ financiar pentru o entitate i o datorie financiar sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alt entitate. - Un activ financiar este orice activ care reprezint: a) trezorerie; b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entiti; c) un drept contractual: - de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o alt entitate; sau - de a schimba active sau datorii financiare cu alt entitate n condiii care sunt potenial favorabile entitii; sau d) un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de capitaluri proprii i este: - un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligat s primeasc un numr variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau - un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat n alt fel dect prin schimbul unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar pentru un numr fix din instrumentele de capital ale entitii. n acest scop, instrumentele de capital ale entitii nu includ instrumente care sunt ele nsele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitii. - O datorie financiar este orice datorie care reprezint:

a) o obligaie contractual: - de a ceda lichiditi sau alt activ financiar unei alte entiti; sau - de a schimba active sau datorii financiare cu alt entitate n condiii care sunt potenial nefavorabile pentru entitate; sau b) un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitii i este: - un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligat s livreze un numr variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau - un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel dect prin schimbul unei sume fixe de numerar, sau alt activ financiar n schimbul unui numr fix din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitii. n acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitii nu includ instrumente care pot fi ele nsele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitii. (3) n nelesul prezentelor reglementri, contractele bazate pe marf care dau oricreia dintre prile contractante dreptul de decontare n numerar sau prin alte instrumente financiare se consider instrumente financiare derivate, cu excepia cazurilor n care: a) acestea au fost ncheiate i continu s ndeplineasc cerinele ateptate ale entitii privind cumprarea, vnzarea sau utilizarea produsului de baz; b) acestea au fost iniial destinate unui astfel de scop; i c) se ateapt ca acestea s fie decontate prin livrarea mrfii. (4) Evaluarea la valoarea just se aplic numai datoriilor care sunt: a) deinute ca parte a unui portofoliu de tranzacionare; sau b) instrumente financiare derivate. (5) Evaluarea la valoarea just nu se aplic: a) instrumentelor financiare nederivate deinute pn la scaden;

b) mprumuturilor i creanelor generate de entitate i nedeinute n scopul tranzacionrii; i c) intereselor n filiale, ntreprinderi asociate i asocieri n participaie, instrumentelor de capital emise de entitate, contractelor cu plata contingent ntr-o combinare de ntreprinderi, precum i altor instrumente financiare cu astfel de caracteristici speciale i care, n concordan cu ceea ce este general acceptat, se contabilizeaz diferit fa de alte instrumente financiare. n nelesul prezentelor reglementri, prin combinarea de ntreprinderi se nelege gruparea unor entiti individuale ntr-o singur entitate raportoare, determinat de obinerea controlului de ctre o entitate asupra uneia sau mai multor ntreprinderi. 115. - (1 ) Valoarea just prevzut la pct. 114 se determin prin referire la: a) valoarea de pia, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu uurin o pia credibil. Dac valoarea de pia nu se poate identifica cu uurin pentru un instrument, dar poate fi identificat pentru componentele sale sau pentru un instrument similar, valoarea de pia poate fi derivat din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar; sau b) o valoare determinat cu ajutorul unor modele i tehnici de evaluare general acceptate, pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica cu uurin o pia credibil. Astfel de modele i tehnici asigur o aproximare rezonabil a valorii de pia. (2) n sensul prezentelor reglementri piaa credibil are semnificaia pieei active, aa cum apare prezentat aceasta la pct. 110 (8). (3) Instrumente financiare care nu pot fi evaluate credibil prin oricare dintre metodele menionate la alin. (1), se evalueaz n conformitate cu regulile generale de evaluare prevzute de prezentele reglementri. 116. - (1 ) P in excepie de la prevederile pct. 44, atunci cnd un instrument financiar se evalueaz n conformitate cu pct. 115, modificarea valorii se include n contul de profit i pierdere. Totui, o astfel de modificare se include direct n capitalul propriu, ntr-o rezerv de valoare just, dac: a) instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire mpotriva riscurilor conform unui sistem de contabilizare a acoperirii riscului care permite ca unele sau toate modificrile de valoare s nu fie nregistrate n contul de profit i pierdere; sau b) modificarea de valoare se refer la o diferen de schimb valutar aprut la un element monetar care face parte dintr-o investiie net a entitii ntr-o entitate strin.

n nelesul prezentelor reglementri, prin investiie net ntr-o entitate strin se nelege partea entitii raportoare din activele nete ale acelei entiti strine. (2) Modificarea valorii unui activ financiar disponibil pentru vnzare, altul dect un instrument financiar derivat, poate fi inclus direct n capitalul propriu, n rezerva de valoare just. 117. - (1 ) Rezerva de valoare just se ajusteaz atunci cnd sumele nregistrate n aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea evalurii la valoarea just. (2) Rezerva de valoare just va rmne evideniat n contabilitate att timp ct sunt evideniate n bilan instrumentele financiare crora le este aferent. 118. - Dac a fost aplicat evaluarea la valoarea just a instrumentelor financiare, notele explicative prezint: a) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor i tehnicilor de evaluare, dac valorile juste au fost determinate n conformitate cu pct. 115 alin. 1 lit. (b); b) pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea just, modificrile de valoare incluse direct n contul de profit i pierdere, precum i modificrile incluse n rezerva de valoare just; c) pentru fiecare clas de instrumente financiare derivate, informaii privind aria i natura instrumentelor, inclusiv termenii i condiiile semnificative care pot afecta valoarea, momentul i certitudinea fluxurilor viitoare de trezorerie; i d) un tabel care s prezinte modificrile rezervei de valoare just n cursul exerciiului financiar. http://consultcontab.ablog.ro/2008-07-07/evaluarea-la-valoarea-just-ainstrumentelor-financiare-modalitati.html

Evaluarea Instrumentelor Financiare n Conformitate cu IAS 39 Instrumente Financiare: Recunoatere i Evaluare

Autori:
Lars Felix WIECHEN

Rezumat:
Comunitatea internaional de contabilitate consider c IAS 39 (Recunoaterea i Evaluarea Instrumentelor Financiare) este pe departe cel mai complex standard de

contabilitate din rndul Standardelor Internaionale pentru Raportare Financiar (IFRS). n 1988, predecesorul Comitetului pentru Standardele Internaionale de Contabilitate (IASB) a iniiat un proiect de dezvoltare a unui standard internaional de contabilitate pentru instrumente financiare. n prezent, dup 18 ani, activitatea este nc n curs de desfurare, completnd eforturile de a gsi o soluie contabil final pentru instrumentele financiare. Standardul a fost subiectul unor lungi deliberri i al unor mbuntiri, n special cu privire la cerinele companiilor listate din Uniunea European, referitoare la elaborarea situaiilor financiare n concordan cu IFRS, ncepnd cu 2005, dar n prezent nu exist nc un termen previzibil pentru apariia unei variante complete i cuprinztoare a standardelor de contabilitate cu privire la instrumentele financiare. Necesitatea elaborrii unor standarde pentru contabilizarea i evaluarea instrumentelor financiare poate fi uor de intuit, avnd n vedere importana activelor i pasivelor financiare, n bilanurile nu doar ale bncilor i ale altor instituii financiare, dar i ale ntreprinderilor industriale.
http://www.reval.anevar.ro/evaluarea-instrumentelor-financiare-conformitate-cu-ias-39-instrumente-financiarerecunoastere-si-ev

Evaluarea la valoarea just a instrumentelor financiare

8.2.5.2. Evaluarea la valoarea just a instrumentelor financiare 127 - Prin derogare de la regulile generale de evaluare prevzute de prezentele reglementri i sub rezerva condiiilor prevzute la pct. 140 la 142, entitile pot evalua n situaiile financiare anuale consolidate instrumentele financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate, la valoarea just. 128 - Un instrument financiar reprezint orice contract ce genereaz simultan un activ financiar pentru o entitate i o datorie financiar sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alt entitate. 129 - Un activ financiar este orice activ care reprezint: a) numerar; b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entiti; c) un drept contractual: - de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o alt entitate; sau - de a schimba active sau datorii financiare cu alt entitate n condiii care sunt potenial favorabile entitii; sau d) un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de capitaluri proprii i este: - un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligat s primeasc un numr variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau - un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat n alt fel dect prin schimbul unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar pentru un numr fix din instrumentele de capital ale entitii. n acest scop, instrumentele de capital

ale entitii nu includ instrumente care sunt ele nsele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitii. 130 - O datorie financiar este orice datorie care reprezint: a) o obligaie contractual: - de a ceda lichiditi sau alt activ financiar unei alte entiti; sau - de a schimba active sau datorii financiare cu alt entitate n condiii care sunt potenial nefavorabile pentru entitate; sau b) un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitii i este: - un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligat s livreze un numr variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau - un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel dect prin schimbul unei sume fixe de numerar, sau alt activ financiar n schimbul unui numr fix din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitii. n acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitii nu includ instrumente care pot fi ele nsele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitii. 131 - Un instrument derivat este un instrument financiar care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii: - valoarea sa se modific ca urmare a variaiilor unei anumite rate de dobnd, a preului unui instrument financiar, a preului unor mrfuri, a unui curs de schimb valutar, a unui indice de preuri sau rate, a unui rating de credit sau indice de credit sau a altei variabile, cu condiia ca, n cazul unei variabile nefinanciare, aceasta s nu fie specific unei pri contractuale (uneori denumit "baz" sau "element suport"); - nu solicit nicio investiie iniial net sau solicit o investiie iniial net care este mai mic dect cea necesar pentru alte tipuri de contracte de la care se atept reacii similare la modificrile condiiilor de pia; i - este decontat la o dat viitoare. 132 - Exemple de tipuri de instrumente derivate sunt contractele ferme de schimb la termen (forward), contractele swap de valute, contractele futures i instrumentele condiionale (opiunile cumprate sau vndute). 133 - Una dintre caracteristicile definitorii ale unui instrument derivat este faptul c necesit o investiie net iniial a crei valoare este mai mic dect cea care ar fi necesar n cazul altor contracte de la care se atept s reacioneze identic la factorii pieei. 134 - Opiunile se ncadreaz n definiia instrumentelor derivate deoarece prima pltit, indiferent de exercitarea sau nu a opiunii, este mai mic dect investiia ce ar fi necesar pentru obinerea instrumentului financiar de baz cu care este corelat opiunea. 135 - n cazul contractelor cu instrumente derivate, angajamentele de cumprare sau vnzare aferente acestora se nregistreaz n conturi n afara bilanului (cont 8039 "Alte valori n afara bilanului", analitic distinct), n momentul ncheierii contractelor.

136 - n general, valoarea just iniial a instrumentelor derivate este zero, cu excepia opiunilor pentru care valoarea just iniial este dat de valoarea primei pltite sau ncasate, caz n care contravaloarea acestora se evideniaz n conturile bilaniere corespunztoare de creane, respectiv datorii. 137 - n nelesul prezentelor reglementri, operaiunile de schimb la vedere sunt operaiunile de cumprare i de vnzare a valutelor, cu decontarea n termenul stabilit n general prin reglementri sau convenii ale pieei respective, de regul maxim de dou zile lucrtoare de la data ncheierii tranzaciei, la cursul de schimb stabilit ntre pri (curs SPOT). 138 - Operaiunile de schimb la termen (FORWARD) sunt considerate operaiunile de cumprare i de vnzare a valutelor, cu decontare dup termenul stabilit n general prin reglementri sau convenii ale pieei respective, de regul mai mult de dou zile lucrtoare de la data ncheierii tranzaciei, la cursul de schimb stabilit ntre pri (curs FORWARD). 139 - Operaiunile SWAP sunt operaiuni de cumprare i vnzare simultan a unei sume n valut, cu decontarea la dou date, de valori diferite (de regul SPOT i FORWARD) la cursurile de schimb stabilite (SPOT i FORWARD) la data tranzaciei. 140 - n nelesul prezentelor reglementri, contractele bazate pe marf care dau oricreia dintre prile contractante dreptul de decontare n numerar sau prin alte instrumente financiare se consider instrumente financiare derivate, cu excepia cazurilor n care: a) acestea au fost ncheiate i continu s ndeplineasc cerinele ateptate ale entitii privind cumprarea, vnzarea sau utilizarea produsului de baz; b) acestea au fost iniial destinate unui astfel de scop; i c) se atept ca acestea s fie decontate prin livrarea mrfii. 141 - Evaluarea la valoarea just se aplic numai datoriilor care sunt: a) deinute ca parte a unui portofoliu de tranzacionare; sau b) instrumente financiare derivate. 142 - Evaluarea la valoarea just nu se aplic: a) instrumentelor financiare nederivate deinute pn la scaden; b) mprumuturilor i creanelor generate de entitate i nedeinute n scopul tranzacionrii; i c) intereselor n filiale, ntreprinderi asociate i asocieri n participaie, instrumentelor de capital emise de entitate, contractelor cu plata contingent ntr-o combinare de ntreprinderi, precum i altor instrumente financiare cu astfel de caracteristici speciale i care, n concordan cu ceea ce este general acceptat, se contabilizeaz diferit fa de alte instrumente financiare. n nelesul prezentelor reglementri, prin combinare de ntreprinderi se nelege gruparea unor entiti individuale ntr-o singur entitate raportoare, determinat de obinerea controlului de ctre o entitate asupra uneia sau mai multor ntreprinderi. 143 - (1) Valoarea just prevzut la pct. 127 se determin prin referire la: a) valoarea de pia, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu uurin o pia credibil. Dac valoarea de pia nu se poate identifica cu uurin pentru un instrument, dar poate fi identificat pentru componentele

sale sau pentru un instrument similar, valoarea de pia poate fi derivat din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar; sau b) o valoare determinat cu ajutorul unor modele i tehnici de evaluare general acceptate, pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica cu uurin o pia credibil. Astfel de modele i tehnici trebuie s asigure o aproximare rezonabil a valorii de pia i trebuie testate periodic (i revizuite, dac este cazul) prin compararea valorilor furnizate cu preurile tranzaciilor efective observabile sau pe baza oricror informaii de pia disponibile. (2) n sensul prezentelor reglementri piaa credibil are semnificaia pieei active, aa cum apare prezentat aceasta la pct. 123 alin. (8). (3) Instrumente financiare care nu pot fi evaluate credibil prin oricare dintre metodele menionate la alin. (1) se evalueaz n conformitate cu regulile generale de evaluare prevzute de prezentele reglementri. 144 - (1) Prin excepie de la prevederile pct. 41, atunci cnd un instrument financiar se evalueaz n conformitate cu pct. 143, modificarea valorii se include n contul de profit i pierdere. Totui, o astfel de modificare se include direct n capitalul propriu, ntr-o rezerv de valoare just, dac: a) instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire mpotriva riscurilor conform unui sistem de contabilizare a acoperirii riscului care permite ca unele sau toate modificrile de valoare s nu fie nregistrate n contul de profit i pierdere; sau b) modificarea de valoare se refer la o diferen de schimb valutar aprut la un element monetar care face parte dintr-o investiie net a entitii ntr-o entitate strin. Astfel, n situaiile financiare consolidate care includ o asemenea entitate strin, diferenele de schimb valutar care n situaiile financiare anuale individuale au fost recunoscute n contul de profit i pierdere, se recunosc iniial ntr-o component a capitalurilor proprii (contul 1067 "Rezerve din diferene de curs valutar n relaie cu investiia net ntr-o entitate strin"), urmnd s fie recunoscute n contul de profit i pierdere la cedarea investiiei nete. O entitate poate s i cedeze interesul ntr-o entitate strin prin vnzare, lichidare, rambursarea capitalului social sau abandonarea ntregii entiti sau a unei pri din aceasta. O reducere a valorii contabile a unei entiti strine, fie din cauza pierderilor sale, fie din cauza unei pierderi recunoscute de investitor, nu constituie o cedare parial. n consecin, nicio parte a ctigului sau pierderii din diferene de curs, amnate n capitalurile proprii, nu este recunoscut n contul de profit i pierdere la momentul reducerii valorii contabile. (2) n nelesul prezentelor reglementri, prin investiie net ntr-o entitate strin se nelege valoarea interesului entitii raportoare din activele nete ale acelei entiti strine. Un element monetar ce urmeaz a fi primit de la o entitate strin sau pltit unei entiti strine, pentru care decontarea nu este nici planificat i nici nu este probabil a fi fcut n viitorul apropiat, este, n esen, o parte a investiiei nete a entitii n acea entitate strin. Astfel de elemente monetare pot include creane sau mprumuturi pe termen lung. Ele nu includ creanele i datoriile comerciale. Entitatea care deine un element monetar de primit de la o entitate strin sau pltit unei entiti strine, poate fi orice filial a grupului.

145 - (1) Rezerva de valoare just se ajusteaz atunci cnd sumele nregistrate n aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea evalurii la valoarea just. (2) Rezerva de valoare just va rmne evideniat n contabilitate att timp ct sunt evideniate n bilan instrumentele financiare crora le este aferent. 146 - Dac a fost aplicat evaluarea la valoarea just a instrumentelor financiare, notele explicative prezint: a) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor i tehnicilor de evaluare, dac valorile juste au fost determinate n conformitate cu pct. 143 alin. (1) lit. b); b) pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea just, modificrile de valoare incluse direct n contul de profit i pierdere, precum i modificrile incluse n rezerva de valoare just; c) pentru fiecare clas de instrumente financiare derivate, informaii privind aria i natura instrumentelor, inclusiv termenii i condiiile semnificative care pot afecta valoarea, momentul i certitudinea fluxurilor viitoare de numerar; i d) un tabel care s prezinte modificrile rezervei de valoare just n cursul exerciiului financiar.
http://www.contabilii.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=655:evaluarea-la-valoarea-just-a-instrumentelorfinanciare-&catid=86:regulicontabile&Itemid=118

IAS 39 INSTRUMENTE FINANCIARE: RECUNOAsTERE sI EVALUARE si IAS 32 INSTRUMENTE FINANCIARE: PREZENTARE sI DESCRIERE Introducere Scopul acestui modul este de a: trece n revista ce nseamna instrumentele financiare si care sunt principalele tipuri de instrumente financiare explica mai detaliat ce sunt instrumentele derivate si motivele pentru care societatile le utilizeaza explica de ce este important ca informatiile privind utilizarea instrumentelor financiare sa fie incluse n situatiile financiare ale societatilor explica, n termeni generali, contabilitatea instrumentelor financiare (conform IAS39) si cerintele asociate de prezentare a informatiilor (conform IAS32 si IAS39) si de a da exemple concrete referitoare la contabilitatea diferitelor tipuri de instrumente financiare.

Ce sunt instrumentele financiare? Un instrument financiar reprezinta orice contract ce genereaza simultan un activ financiar pentru o ntreprindere si o datorie financiara sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alta ntreprindere. Mai simplu, instrumentele financiare pot fi privite ca fluxuri de numerar cu anumite riscuri, n functie de predictibilitatea acestor fluxuri. Instrumentele financiare includ instrumentele primare si instrumentele derivate. Instrumente primare Exemple de instrumente financiare primare sunt: numerar, creante si datorii, credite luate si acordate si obligatiuni. Instrumente derivate Instrumentele derivate sunt un tip special de instrumente financiare: a caror valoare se modifica n functie de evolutia unei rate specificate a dobnzii, a pretului unui titlu, a cursului de schimb valutar etc. sau a oricarui alt element variabil similar (cteodata denumit baza); care nu necesita nici o investitie neta initiala sau necesita o investitie neta initiala de valoare mica n comparatie cu alte tipuri de contracte ce au o reactie similara la modificarea conditiilor de piata; si care se deconteaza la o data stabilita n viitor.

Principala deosebire dintre instrumentele derivate si alte instrumente financiare este ca, n cazul derivatelor, cumparatorul plateste doar o parte din valoarea activului de baza, nsa poate beneficia integral de variatia pretului acestui activ. Instrumentele derivate nu sunt noi. De exemplu, contractele forward (care permit societatilor sa fixeze pretul viitor al marfurilor) au existat cel putin din secolul al XII-lea, cnd au fost utilizate de comerciantii flamanzi n Champagne. Optiunile (care dau detinatorului dreptul, nu si obligatia, de a cumpara sau vinde ceva) se foloseau n Amsterdam n secolul al XVII-lea. Contractele futures contracte forward comercializate la bursa de valori se pare ca au fost prima data utilizate n secolul al XVII-lea de comerciantii de orez din Japonia. De ce se utilizeaza instrumente derivate? n ultimii douazeci de ani, utilizarea instrumentelor derivate a luat amploare, n special ca urmare a schimbarilor din economia mondiala. La sfrsitul celui de-al doilea razboi mondial, s-a semnat un acord (Acordul Bretton Woods) pentru mentinerea stabilitatii ratelor dobnzilor si a cursurilor de schimb valutar la nivel mondial. n primii ani dupa

1970, Acordul a cazut. Aceasta, precum si abandonarea standardului aur de catre SUA, au condus la o volatilitate ridicata pe pietele globale de marfuri si financiare. Societatile trebuiau sa faca fata unei volatilitati excesive a ratei dobnzii si a cursului de schimb: riscul ratei dobnzii riscul ca profitul, activele si datoriile societatii sa fie influentate negativ de modificarile ratelor dobnzii. De exemplu, riscul ratei dobnzii poate nsemna ca probabil va fi mai ieftin pentru societati sa-si procure fonduri cnd investitorii doresc sa le mprumute, dect sa astepte pna cnd vor avea imediata nevoie de bani. De asemenea, ar trebui societa 919v2110j tea sa-si structureze mprumuturile utiliznd rate fixe sau variabile ale dobnzii? Daca o societate va lua mprumuturi cu rate variabile ale dobnzii, aceasta sugereaza ca firma adopta o pozitie neutra fata de evolutia ratelor dobnzilor, dat fiind ca va mprumuta bani ntotdeauna la rata dobnzii stabilita de piata. Totusi, mprumuturile luate cu o rata variabila a dobnzii sunt riscante pentru ca societatile sunt expuse la variatia ratelor dobnzii. Multe societati nu doresc sa-si asume un asemenea risc. nsa si mprumuturile luate cu o rata fixa a dobnzii implica anumite riscuri daca ratele dobnzilor scad, nseamna ca societatile s-au mprumutat la o rata a dobnzii dezavantajoasa si din aceasta cauza pot deveni necompetitive pe piata. riscul valutar riscul ca riscul ca profitul, activele si datoriile societatii sa fie influentate negativ de modificarile cursului de schimb valutar.

De exemplu, firmele care importa si exporta bunuri vor fi expuse acestui risc, mai precis exista riscul ca firma sa devina necompetitiva din cauza variatiilor cursului de schimb. De asemenea, aceste firme sunt expuse riscului de tranzactionare, si anume riscului ca anumite tranzactii sa devina nerentabile din cauza variatiilor cursului valutar. Instrumentele derivate permit societatilor sa-si gestioneze sau sa-si ajusteze riscurile specifice la care sunt expuse, pentru a-si stabiliza fluxurile de numerar. Astfel, firmele si reduc costurile de tranzactionare si investesc atunci cnd este momentul oportun, nu cnd se ntmpla sa aiba disponibilitati. Firmele se pot proteja mpotriva unora dintre aceste riscuri prin metode naturale. De exemplu, se pot acoperi mpotriva riscului valutar amplasndu-si fabrici n tarile n care doresc sa vnda. Dar astfel de metode de control al riscurilor financiare sunt adesea greu de aplicat n practica; instrumentele derivate ofera o modalitate mult mai eficienta de acoperire a riscurilor specifice. Cu toate acestea, eficienta asociata instrumentelor derivate n transferul si eliminarea riscurilor nu se obtine fara asumarea altor riscuri. De exemplu, exista riscul ca partenerul sa nu-si poata onora obligatiile de plata. De aceea, firmele nu ar trebui sa utilizeze instrumente financiare pe care nu le nteleg. Iata de ce controlul asupra departamentelor de trezorerie din cadrul firmelor este att de important.

Tipuri de instrumente derivate

Optiunile
Optiunile constituie un exemplu de instrumente derivate utilizate pentru gestiunea riscurilor. O optiune de cumparare reprezinta dreptul de cumparare a unui anumit activ la un pret prestabilit, la o data viitoare precizata. Cumparatorul unei asemenea optiuni crede ca pretul activului respectiv va creste. El risca sa piarda cel mult valoarea primei platite pentru optiune. O optiune de vnzare reprezinta dreptul de vnzare a unui anumit activ la un pret prestabilit, la o data viitoare precizata. Cumparatorul unei asemenea optiuni doreste ca pretul activului sa scada sub pretul de exercitare a optiunii, pentru a-si putea vinde activul pentru o suma mai mare dect valoarea lui de piata. Astfel, optiunea este exercitata numai daca pretul activului pe piata scade sub pretul de exercitare. Cumparatorul unei optiuni de vnzare risca sa piarda cel mult valoarea primei platite pentru optiune. Vnzatorii (emitentii) de optiuni si asuma riscuri mult mai mari dect cumparatorii. Cumparatorul unei optiuni cedeaza vnzatorului o prima n schimbul unor drepturi speciale. Vnzatorul primeste pe loc plata garantata, dar are obligatii n viitor. Stabilirea pretului optiunilor de catre vnzatori este extrem de importanta. Ea se face, de obicei, utiliznd algoritmi si programe informatice care iau n calcul o varietate de factori printre care cel mai important este o estimare a volatilitatii pretului activului de baza si, prin urmare, probabilitatea de exercitare a optiunii de catre cumparator. Cu ct vnzatorul optiunii crede ca pretul activului va varia mai mult, cu att va stabili o prima mai ridicata pentru optiune. Iata un exemplu de optiune valutara. Luati exemplul unei firme din Romnia care exporta tractoare n ntreaga lume. (Se presupune ca nu exista inflatie.) Societatea primeste o comanda pentru 1.000 de tractoare la pretul de $30.000 bucata, cu termen de livrare peste un an. Desi aceasta este o veste buna, comanda implica riscuri foarte mari pentru firma. La momentul semnarii contractului, cursul de schimb era $1 = 30.000 lei. Aceasta nseamna ca respectiva comanda avea o valoare de 900.000 milioane lei sau 900 milioane lei per tractor. Cum productia si livrarea unui tractor costa 800 milioane lei, contractul asigura firmei o marja buna de profit. Dar sa ne imaginam ce s-ar ntmpla daca peste un an, cnd cele $30 milioane sunt platite pentru tractoare, cursul de schimb a devenit $1 = 25.000 lei. Cele $30 milioane ar reprezenta doar 750.000 milioane lei (sau 750 milioane lei per tractor). Societatea ar pierde 150.000 milioane lei din cauza scaderii cursului de schimb. Nu numai ca firma nu ar mai avea profit din acest contract, ci ar suferi pierderi. Cum ar fi putut firma sa se protejeze mpotriva a ceea ce s-a ntmplat?

Societatea ar fi putut cumpara o optiune valutara cu scadenta la 12 luni, pentru suma de $30 milioane, la un curs de schimb prestabilit de $1 = 30.000 lei. La sfrsitul celor 12 luni, cnd firmei i se platesc cele $30 milioane, cursul de schimb valutar este $1 = 28.000 lei. Atunci societatea si-ar fi exercitat optiunea si ar fi obtinut $30 milioane x 30.000 lei. Binenteles, cursul de schimb ar fi putut evolua n sens contrar. De exemplu, daca ar fi ajuns la $1 = 40.000 lei, atunci firma nu si-ar fi exercitat optiunea, ci ar fi luat cele $30 milioane primite la livrare si le-ar fi schimbat n 1.200.000 milioane lei, avnd un profit suplimentar din acel contract. Contractele la termen Un contract la termen simplu obliga o parte sa cumpere si alta parte sa vnda un instrument financiar sau un bun la o data viitoare. Exemple de contracte la termen sunt contractele forward, futures si tranzactiile swap. Un exemplu de tranzactie swap este un swap pe rata dobnzii. Contractele swap pe rata dobnzii Instrumentele derivate sunt adeseori utilizate pentru reducerea costului datoriilor existente sau nou contractate. n general, aceasta se face prin emisiunea, de catre o firma, a unui instrument de datorie cu o rata a dobnzii fixa sau variabila si, simultan, interschimbarea platilor aferente instrumentului de datorie cu o alta firma. De exemplu, o societate care are de facut plati la o rata fixa a dobnzii considera ca rata dobnzii urmeaza sa scada si deci ar prefera sa faca plati la o rata variabila a dobnzii. O alta societate are o parere opusa. Cele doua firme pot face schimb de obligatii de plata a dobnzii. (n practica, cele doua parti, A si B, se ntlnesc cu ajutorul unui intermediar, care percepe un comision pentru ncheierea tranzactiei.) Societatile A si B au profile de ndatorare bazate pe riscul de credit asociat fiecareia. Cele doua firme ncheie un contract swap pe rata dobnzii prin care fiecare din ele si reduce costul ndatorarii. Exemplul presupune ca A si B sunt parti contractante. Contractul swap schimba caracteristicile mprumutului si creeaza economii anuale astfel: (LIBOR este rata dobnzii pentru depozite plasate de banci pe piata monetara londoneza.) Societatea A B Riscul de credit Capitalul mprumutat Costul ndatorarii directe la o dobnda fixa AAA $7.500.000 10% BBB $7.500.000 12% Societatea

Costul ndatorarii directe la o dobnda variabila 1% Finantare directa: Cu dobnda variabila 1% Cu dobnda fixa Contract swap Rata fixa (primita) platita Rata variabila (primita) platita Costul de finantare dupa swap Cost comparabil fara swap Economii anuale: Rata dobnzii - procente Dolari

LIBOR

LIBOR +

10%

LIBOR +

(10 3/8)% 10 3/8% LIBOR LIBOR 3/8% LIBOR (LIBOR) 11 3/8/% 12%

-3/8% $28.125

5/8% $46.875

Operatiunile speculative si de arbitraj

Pna acum am descris utilizarea instrumentelor derivate cu scopul acoperirii unui anumit risc. Instrumentele derivate sunt din ce n ce mai mult utilizate n operatiuni speculative si de arbitraj, care sunt, n general, domeniul dealerilor si altor operatori pe piata bursiera. Dealerii au motive diferite de cele ale operatorilor care ncheie contracte de acoperire a riscurilor. De obicei, dealerii nu au o anumita pozitie pe care doresc sa o acopere mpotriva riscurilor, ci pur si simplu fac speculatii privind instrumentele financiare (de exemplu, actiunile), ratele dobnzilor si cursurile valutare pentru a exploata oportunitatile care apar. Arbitrajul nseamna exploatarea anomaliilor preturilor de pe diferite piete. Este posibil ca aceleasi actiuni sa aiba preturi diferite pe doua piete, n acelasi moment. De exemplu, criza Barings a survenit partial ca urmare a diferentei de preturi de la bursele de contracte futures din Singapore si, respectiv, Osaka. Pericolele utilizarii instrumentelor derivate Au existat cteva cazuri puternic mediatizate n care firmele implicate au suferit pierderi imense sau au dat faliment din cauza ca au utilizat instrumente derivate.

Banca Barings
Banca Barings a fost una dintre cele mai prestigioase banci din Londra. n anul 1993, Nick Leeson a fost numit director general la departamentul Barings futures din Singapore. n sapte luni, pna n iulie 1994, operatiunile bursiere din Singapore au adus un profit de $30 milioane, aproape 20% din ntregul profit al grupului de societati Barings realizat cu un an n urma. Barings a avut cteva strategii majore bazate pe cele mai importante doua contracte futures ncheiate la Bursa din Singapore (SIMEX). n timp, tranzactiile futures s-au mutat din Tokyo la Osaka si Singapore, ceea ce nsemna ca, pe trei piete diferite, se tranzactionau contracte identice la preturi diferite, n functie de conditiile pietei si de cursul de schimb. Desi diferenta de pret era foarte mica, putea deveni semnificativa daca se faceau tranzactii n numar mare si cu valoare ridicata. Totusi, s-ar parea ca n primavara anului 1995 cineva din banca a introdus o noua strategie de tranzactionare, prin vnzarea de optiuni de cumparare si vnzare pe baza indicelui bursier Nikkei 225. Emitnd att optiuni de cumparare, ct si de vnzare bazate pe acest indice, banca punea pariu pe stabilitatea pietei, adica nu se astepta ca preturile sa creasca sau sa scada semnificativ. Att timp ct preturile pietei ramneau n limitele presupunerii respective, banca ncasa profituri din primele pe optiuni, iar optiunile nu erau niciodata exercitate. Ceea ce nu s-a facut, totusi, a fost faptul ca nu s-a dat atentie riscului partenerilor contractuali, n functie de evolutia viitoare a pietei. Aceasta expunere mare s-a concretizat n 1995, cnd Japonia a fost lovita de un cutremur devastator, iar pietele au reactionat negativ. Scaderea indicelui de preturi pna la valori la care contractele futures meritau sa fie exercitate a nsemnat un dezastru pentru Barings. Banca a pierdut peste 800 milioane, mai mult dect ntregul sau capital.

Metallgesellschaft AG
n decembrie 1993, Metallgesellschaft AG (un mare conglomerat german) a facut public faptul ca grupul sau Energia era responsabil de pierderi de aproximativ $1,5 miliarde, n principal din cauza lipsei de lichiditati rezultate n urma emisiunii de contracte forward de valoare ridicata, avnd ca baza pretul petrolului. n ncercarea de a-si majora cota de piata, societatea Energia a garantat pe zece ani pretul petrolului pentru ncalzire si le-a dat clientilor sai dreptul de a revinde grupului aceste contracte, daca pretul petrolului ar fi crescut. Aceasta optiune a fost foarte atractiva pentru clienti. Pentru a se acoperi mpotriva unei eventuale cresteri a pretului petrolului, Metallgesellschaft a ncheiat contracte futures. Din nefericire, pretul petrolului nu a crescut, ci a scazut, ceea ce a provocat pierderi considerabile pe piata futures. Metallgesellschaft a acumulat pierderi care au totalizat, n final, $1,3 miliarde.

Una dintre cele mai importante lectii care trebuie nvatate din diversele scandaluri la originea carora au stat instrumentele derivate este ca profiturile pot fi mari, nsa pierderile pot fi de mult mai multe ori mai mari. Proceduri de control al riscurilor stim faptul ca instrumentele derivate pot fi utilizate n gestionarea riscurilor, dar, asa cum am vazut, aceste instrumente implica riscuri proprii. De aceea este important ca, nainte ca o societate sa nceapa sa utilizeze instrumente derivate, sa implementeze proceduri eficiente de control al riscurilor. Date fiind dinamica pietei instrumentelor derivate si posibilele capcane, este esential ca societatile sa aiba un sistem de reguli si proceduri pentru monitorizarea, evaluarea si controlul riscurilor, n concordanta cu filozofia firmei n ceea ce priveste riscurile, si ca aceste procese sa fie bine ntelese si comunicate la nivelul ntregii companii. n acest sens, Consiliul de administratie are un rol esential, avnd obligatia sa se asigure de existenta unor proceduri adecvate. Procedurile de control al riscurilor asociate utilizarii instrumentelor derivate trebuie sa vizeze numeroase tipuri de riscuri, printre care riscul de piata, riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul juridic si operational: riscul de piata riscul modificarii pretului determinat de piata al unui instrument de baza si al instrumentului derivat aferent. Asemenea variatii ale preturilor apar ca urmare a variatiei cursurilor de schimb valutar, ratelor dobnzilor, preturilor marfurilor si ale actiunilor. riscul de credit riscul ca un debitor sa nu-si poata achita obligatiile de plata. riscul de lichiditate riscul ca un instrument financiar sa nu poata fi cumparat sau vndut n timp util sau n cantitatea dorita la un pret just. riscuri juridice acestea difera de la tara la tara, dar un exemplu din Marea Britanie este cazul n care s-a dat o hotarre judecatoreasca prin care anumitor organisme municipale li s-a interzis sa mprumute fonduri pentru ncheierea de contracte cu instrumente derivate.

Informatii pentru investitori si alte persoane interesate n mod evident, este important ca investitorii si alte persoane interesate sa nteleaga activitatile societatii referitoare la instrumente financiare.

Prezentarea informatiilor
IAS32 Instrumente financiare: prezentare si descriere impune prezentarea de informatii care:

sa mareasca ntelegerea impactului pe care instrumentele financiare bilantiere si extra-bilantiere l au asupra situatiei si performantei financiare a societatii, precum si asupra fluxurilor de numerar ale acesteia si sa ajute la evaluarea nivelului, momentului si certitudinii viitoarelor fluxuri de numerar asociate acestor instrumente.

n afara de furnizarea unor informatii specifice, referitoare la soldurile anumitor instrumente financiare si la tranzactiile cu aceste instrumente, societatile sunt ncurajate sa discute masura n care utilizeaza instrumente financiare, riscurile aferente acestora si scopul pentru care utilizeaza astfel de instrumente. Tipurile de riscuri vizate sunt riscul de pret (ce cuprinde riscul valutar, riscul ratei dobnzii si riscul de piata), riscul de credit, riscul de lichiditate si riscul fluxurilor de numerar. O discutie pe marginea politicilor manageriale de control al riscurilor aferente instrumentelor financiare ofera persoanelor interesate informatii suplimentare valoroase si o viziune independenta de instrumentele specifice utilizate la un moment dat de societate.

De asemenea, IAS32 se refera la prezentarea instrumentelor financiare n bilantul emitentului. Fondul economic al unui instrument financiar, si nu forma sa juridica, sta la baza clasificarii acestuia n bilantul emitentului. Desi, n general, fondul economic este consecvent cu forma juridica, exista si exceptii. De exemplu, anumite instrumente financiare au forma juridica a capitalurilor proprii, dar, n fond, sunt datorii, iar altele pot combina caracteristici ale instrumentelor de capitaluri proprii cu unele caracteristici ale datoriilor financiare. Daca un instrument financiar cuprinde att elemente de datorie financiara, ct si elemente de capitaluri proprii, fiecare componenta trebuie clasificata separat, n conformitate cu natura sa, iar valoarea celor doua componente trebuie stabilita de o maniera rezonabila. Ulterior nu se va mai revizui aceasta clasificare a componentelor pna la scadenta instrumentului.
n concordanta cu IAS32, caracteristica esentiala care face deosebirea dintre o datorie financiara si un instrument de capitaluri proprii este existenta unei obligatii contractuale a ntreprinderii emitente fie: de a livra numerar sau un alt activ financiar unei alte ntreprinderi (detinatorului instrumentului); fie de a schimba instrumente financiare cu o alta ntreprindere (detinatorul instrumentului) n conditii ce sunt potential defavorabile ntreprinderii emitente.

n cazul n care exista o asemenea obligatie contractuala, instrumentul respectiv se ncadreaza n definitia unei datorii financiare, independent de maniera n care obligatia va fi decontata. Daca instrumentul financiar nu genereaza o obligatie contractuala pentru emitent de a livra numerar sau un alt activ financiar sau de a schimba instrumente financiare cu o alta ntreprindere n conditii ce i sunt potential defavorabile, atunci acesta este un instrument de capitaluri proprii.

Recunoastere si evaluare
IAS32 a fost emis n anul 1995, cu trei ani nainte de IAS39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare. IAS39 stabileste standarde de recunoastere, evaluare si prezentare a informatiilor referitoare la activele si datoriile financiare ale unei ntreprinderi. Recunoasterea initiala IAS 39 prevede recunoasterea tuturor activelor si datoriilor financiare, inclusiv a tuturor instrumentelor derivate, n bilant. Recunoasterea se realizeaza cnd, si numai atunci cnd, ntreprinderea devine parte a contractului aferent instrumentului financiar. Instrumentele financiare sunt initial evaluate la cost, care este: n cazul activelor, valoarea justa a contraprestatiei cedate (inclusiv costurile de tranzactionare platite) pentru achizitionarea activului financiar n cazul datoriilor, valoarea justa a contraprestatiei primite pentru achizitionarea datoriei financiare (minus costurile de tranzactionare platite).

n general, valoarea justa este reflectata cel mai bine de cotatiile publicate ale preturilor stabilite pe o piata activa. Recunoasterea ulterioara Ulterior recunoasterii initiale, toate activele financiare vor fi reevaluate la valoarea justa, cu exceptia urmatoarelor elemente, care trebuie nregistrate la costul amortizat: (a) creditele si creantele generate de ntreprindere si care nu sunt detinute cu scopul tranzactionarii; (b) alte plasamente cu scadenta fixa, cum ar fi titlurile de valoare si actiunile preferentiale obligatoriu rascumparabile, pe care ntreprinderea intentioneaza si este capabila sa le pastreze pna la scadenta; si (c) active financiare a caror valoare justa nu poate fi evaluata credibil.

Dupa achizitionare, majoritatea activelor financiare vor fi reevaluate la valoarea initial nregistrata minus platile de principal si amortizarea. (Vezi Exemplul 1 de mai jos.) Numai instrumentele derivate si datoriile detinute pentru tranzactionare vor fi reevaluate la valoarea justa. n cazul acelor active si datorii financiare care sunt reevaluate la valoarea justa, ntreprinderea va avea o singura optiune: (a) fie sa recunoasca integral ajustarea n profitul net sau pierderea neta aferenta perioadei, (b) fie sa recunoasca n profitul net sau pierderea neta aferenta perioadei numai acele variatii ale valorii juste corespunzatoare activelor si datoriilor financiare detinute pentru tranzactionare si sa includa n capitalurile proprii variatia valorii instrumentelor care nu sunt detinute pentru tranzactionare pna n momentul vnzarii respectivului activ financiar, cnd cstigul sau pierderea realizat(a) va fi inclus(a) n profitul net sau pierderea neta. n acest scop, ntotdeauna se considera ca instrumentele derivate sunt detinute pentru tranzactionare, cu exceptia cazului n care acestea sunt parte a unei operatiuni de acoperire a riscurilor careia i se aplica contabilitatea operatiunilor de acoperire a riscurilor. O ntreprindere va derecunoaste un activ financiar sau o componenta a unui activ financiar cnd, si numai atunci cnd, ntreprinderea pierde controlul drepturilor contractuale generate de activul financiar (sau de o componenta a activului financiar). Astfel: Numerar = Activ

Daca un activ financiar este transferat altei ntreprinderi, dar transferul nu ndeplineste conditiile de derecunoastere mai sus mentionate, ntreprinderea care initiaza transferul nregistreaza tranzactia ca mprumut garantat. n acest caz, dreptul ntreprinderii de a reachizitiona activul nu este un instrument derivat. Activul ramne n bilantul ntreprinderii, care recunoaste o noua datorie. Astfel: Numerar = mprumut

n momentul derecunoasterii, n profitul net sau pierderea neta aferenta perioadei se recunoaste un cstig sau o pierdere. Ace(a)sta este calculat(a) ca diferenta ntre valoarea contabila a activului transferat altei ntreprinderi si suma contraprestatiilor primite si de primit si a oricarei ajustari anterioare, facute pentru a reflecta valoarea justa a respectivului activ, ajustare care a fost anterior inclusa n capitalurile proprii. (Vezi Exemplul 2 de mai jos.) Contabilitatea operatiunilor de acoperire a riscurilor

Regulile contabile referitoare la operatiunile de acoperire a riscurilor prezentate n IAS39 modifica regulile de baza privind recunoasterea si evaluarea si sunt aplicate numai n conditii clar definite.

Contabilitatea operatiunilor de acoperire a fluxurilor de numerar

Exemple de operatiuni de acoperire a fluxurilor de numerar: 1. acoperirea riscului valutar provenit dintr-un angajament contractual nerecunoscut, asumat de o companie de aviatie pentru achizitionarea unei aeronave contra unei sume fixe n valuta acoperirea riscului variatiei pretului combustibililor, risc aferent unui angajament nerecunoscut al unei companii de furnizare a energiei electrice, pentru cumpararea de combustibili la un pret fix, cu plata n moneda nationala utilizarea unui swap pentru a schimba o datorie cu rata variabila a dobnzii ntr-o datorie cu rata fixa a dobnzii (aceasta reprezinta acoperirea unei tranzactii prognozate; viitoarele fluxuri de numerar ce sunt astfel acoperite reprezinta platile viitoare de dobnda).

2.

3.

Daca o operatiune de acoperire a fluxurilor de numerar ndeplineste conditiile prevazute n IAS39, va fi nregistrata astfel: partea din cstig sau pierdere aferenta instrumentului de acoperire a riscurilor, considerata a fi eficienta, va fi recunoscuta direct n capitalurile proprii, prin intermediul Situatiei modificarilor capitalurilor proprii, iar partea ineficienta va fi nregistrata: imediat, n profitul net sau pierderea neta aferent(a) perioadei, daca instrumentul de acoperire a riscurilor este un instrument derivat sau daca nu este instrument derivat, printr-una din cele doua modalitati prevazute n IAS39.

(Vezi Exemplul 3 de mai jos.) Contabilitatea instrumentelor financiare

Exemplul 1 Obligatiune cu discount mare costul amortizat

Societatea A emite o obligatiune n urmatoarele conditii. Suma initiala obtinuta este de $470.000 (costurile de emisiune fiind de $20.000). Obligatiunea este rambursabila la valoarea nominala de $1.000.000 peste 10 ani. Rata dobnzii aferenta cuponului este 3%, iar cuponul este platit anual la sfrsitul fiecarui an.

Rata efectiva a dobnzii, pe baza acestor fluxuri de numerar, este de 13,23% (rotunjita). (Rata efectiva a dobnzii este rata la care se actualizeaza platile de numerar anticipate pna la scadenta pentru a se obtine valoarea contabila neta curenta a activului sau datoriei financiare.) nregistrarea contabila facuta de societatea la primirea numerarului este: $450.000 (470.000 20.000) Numerar = Obligatiune 450.000

Cheltuielile totale cu dobnda nregistrate n contul de profit si pierdere al societatii A n perioada de 10 ani sunt: Rambursari totale: Capital Plati ale dobnzii nominale (1mil. x3%x10) Suma obtinuta ($470.000 20.000) $1.000.000 300.000 (450.000) $850.000

n perioada de 10 ani, societatea A va face urmatoarele nregistrari contabile aferente obligatiunii: Anul Sold initial cont Obligatiune Iesiri de numerar Dobnda @13.23% (3%x 1milion) (n contul de profit si pierdere) 59.535 (30.000) 63.442 (30.000) 67.866 (30.000) 72.876 (30.000) 78.549 (30.000) 84.972 (30.000) 92.245 (30.000) 100.480 (30.000) 109.804 (30.000) 120.362 (30.000) (1.000.000) 850.131 Ar trebui sa fie Sold final cont Obligatiune

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

450.000 479.535 512.977 550.843 593.719 642.268 697.240 759.485 829.965 909.769

479.535 512.977 550.843 593.719 642.268 697.240 759.485 829.965 909.769 131

850.000. Diferenta de 131 se datoreaza rotunjirii Astfel, n primul pna n al noualea an, nregistrarea contabila va fi urmatoarea: Contul de profit si pierdere cheltuieli cu dobnda = % Numerar plata anuala Obligatiune rambursare capital

iar n anul 10: % = Contul de profit si pierdere cheltuieli cu dobnda Obligatiune pentru a se obtine sold zero % Numerar plata anuala Numerar rambursarea obligatiunii la valoarea nominala

Exemplul 2 Cstig sau pierdere la derecunoasterea unui activ financiar

Societatea A detine un activ financiar care a costat $25.000. Activul este nregistrat la valoarea justa de $30.000. Ajustarea modificarii valorii juste, de $5.000, a fost nregistrata direct n capitalurile proprii. Societatea A vinde activul contra sumei de $33.000. ncasari sau creante Valoarea contabila a activului Ajustare a modificarii valorii juste a activului, nregistrata n capitaluri proprii ntr-o perioada anterioara Cstig $33.000 (30.000) $3.000 5.000 $ 8.000

33.000 5.000

% Numerar Capitaluri proprii

% Activ Contul de profit si pierdere

30.000 8.000

Exemplul 3 Acoperirea fluxurilor de numerar swap pe rata dobnzii

La 31 decembrie 2000, societatea A primeste de la un creditor un credit de $5 milioane cu dobnda variabila. Societatea A este ngrijorata de viitoarele modificari ale ratei dobnzii, asa nct, n aceeasi zi, face un schimb de datorie (de la rata variabila la rata fixa a dobnzii) cu ntreprinderea B. Rata fixa a dobnzii este 5%, cu dobnda platibila semestrial.

Rata variabila Plateste rata variabila

Plateste rata fixa de 5% (Prin urmare, societatea A nu mai este expusa la variabilitatea fluxurilor de numerar aferente platii dobnzii. Ea este, n schimb, expusa la consecintele faptului ca are o datorie cu rata fixa a dobnzii. ntruct rata rentabilitatii minime stabilita de piata se modifica, valoarea creditului cu dobnda variabila ramne constanta, dar valoarea contractului swap se va schimba.) De la 1 ianuarie 2001 la 30 iunie 2001, rata variabila a dobnzii este 4,5%. Valoarea justa a datoriei la 30 iunie este de $5.000.000 (dupa plata dobnzii). La 30 iunie, valoarea justa a contractului swap este o datorie de $135.000, nainte de decontarea n numerar dintre societatea B si societatea A, decontare referitoare la platile de dobnda. (Contractul swap este o datorie pentru ca societatea A trebuie sa plateasca 5% pentru a primi 4,5%.) nregistrare dubla: Debit/(credit) Numerar Datorie Swap Capitaluri Profitul net sau

proprii 31/12/00 Emisiunea creditului de 5.000.000 catre creditor n favoarea societatii A 30/6/01 Ajustarea valorii juste Plata dobnzii creditorului (225.000) de catre societatea A: 4,5% x 5 milioane Plata pentru swap, suma (25.000) neta dintre plata societatii A catre B (5%x5 mil.) si 4,5% x 5 mil. primite de A Transferul pierderii amnate aferente contractului swap n profitul sau pierderea net(a) Efect net 4.750.000

pierderea neta

(5.000.000)

(135.000)

135.000 225.000

25.000

(25.000)

25.000

(5.000.000)

(110.000)

110.000

250.000

De remarcat ca valoarea datoriei ramne nemodificata. Totusi, datoria totala, inclusiv contractul swap a crescut, din cauza ca societatea A si-a modificat fluxurile de numerar pe baza dobnzii fixe. Rata fixa de 5% este mai mare dect rata variabila de 4,5%, astfel nct valoarea justa a expunerii totale creste.
http://www.scritube.com/economie/contabilitate/IAS-INSTRUMENTE-FINANCIARE-REC919211018.php