Sunteți pe pagina 1din 23

Curs I:

Friday, October 05, 2012 12:06 PM

Curs Page 1

Curs II: Tesuturile epiteliale


Friday, October 12, 2012 10:09 AM

Curs Page 2

Curs Page 3

Curs Page 4

Curs Page 5

Curs Page 6

Curs Page 7

Curs Page 8

Curs Page 9

Curs Page 10

LP I : Preparatul microscopic
Friday, October 05, 2012 12:06 PM

Preparatul microscopic peranent


Ete alcatuit dintr-un oiect de analizat , subtire si transparent, inglobat intr-un mediu de montare transparent , mbele cuprinse intre lama si lamela. Scop

Asigurarea conservarii structurii celulare si a raportului dintre acestea pe timp nelimitat .


Aplicatii practice

In clinica Laboratoare de anatomie patologica Medicina legala In scop didactic

Etapele de obtinere a prearatului: 1. Prelevarea Poate fi bioptica sau necroptica. Pentru varianta bioptica de la om sau animal viu , prin interventie chirurgicala , punctie sau aspiratie endoscopica. Pentru varianta necroptica , dupa sacrificarea animalului , in scop de cercetare sau diagnostic. 2. Fixarea Procedeu fizic sau chimic prin care sunt oprite procesele vitale . Fixatori : Fizici ( inghetarea ) Chimici ( simpli - formol , acetona , alcool metilic - sau amestecuri fixatoare ) 3. Spalarea Opreste procesul de fixare, se poate realiza cu apa sau alcool . 4. Includerea Se realizeaza intr-un material solid n vederea sectionarii pieselor la dimensiui de ordinul micronilor . Includerea la parafina este cea mai des intalnita in practica. 5. Sectionarea Se realizeaza cu ajutorul microtoamelor , obtinandu-se sectiuni sub forma de panglici ( seriate ) .Grosimea sectiunilor intre 5-7 . 6. Colorarea/impregnarea Modificarea indicilor de refractie pentru a creste contrastul intre diferitele componente celulare sau tisulare cu ajutorul coloratilor . 7. Montarea Are ca scop protejarea sectiunilor frgile de deteriorari , conservarea colorantilor si asigurarea uni mediu optim pentru examinarea la microscop. 8. Etichetarea Se noteaza tipul celulelor sau al tesutului metoda de colorare si data obtinerii praratului.

Laborator Page 11

LP II: Tesutul epitelial


Tuesday, October 16, 2012 4:04 PM

Prezinta o margine libera aflata in raport cu exteriorul corpului ( epidermul ) sau cu lumenul organelor cavitare ). Tesutul epitelial are multiple functii . Dupa functiile predominante se poate imparti in : 1. Tesut epitelial de acoperire Captuseste organele cavitare sau acopera corpul. 2. Tesutul epitelial glandular Tesutul ce apartine glandelor endocrine sau exocrine 3. Tesutul epitelial senzorial Intalnit la organele de simt

1. Epiteliile de acoperire
Prezinta drept caracter , faptul ca sunt dispuse in suprafete si prezinta doua fete. Una priind totdeauna spre un lumen sau spre exterior ( epiderm ) cealalta fiind totdeauna asezata pe tesut conjunctiv prin intermediul membranei bazale , exceptie facand glandele cu secretie externa ( glandele sebacee )
Clasificcarea epiteliilor de acoperire se realizeaza dupa mai multe criterii: Dupa forma celulelor: a. Celule pavimentoase ( scoamoase ) b. Ceule cubice c. Celule cilindrice ( columnare ) Dupa forma nucleului a. Turtit b. Sferic c. Oval Dupa numarul de straturi de celule a. Epitelii simple ( unistratificate ) - prezinta un singur strat de celule pe membrana bazala Pavimentoase Cubice Cilindrice b. Epitelii stratiifcate - prezinta doua sau mia multe straturi de celule suprapuse . Frma celulelor din stratul apical determin denumirea tesutului. : Pavimentoase Cubice Cilindrice De tranzitie c. Epiteliu pseudo-stratificat - prezinta un strat de celule pe membrana bazala , dar ucleii situati la diferite inaltimi da impresia de stratificare. Unele epitelii pot prezenta la polul apical al celulelor , elemente functionale ca : Cili Cuticula striata Margine in perie In aceasta situatie denumirea spiteliului va fi - epiteliu stratificat cilindric ciliat

Laborator Page 12

Localizarea epiteliilor
Epiteliu simplu turtit Endoteliu vascular si mezoteliu ( pleura pericard - peritoneu ) Epiteliu simplu cubic Tubi renali , canale excretoare ale glandelor

Epiteliu simplu cilindric Epiteliul tubului digestiv de la stomac la rect


Epiteliu stratificat pavimentos Poate fi cheratinizat ( esofag, cavitate bucala , cavitate vaginala ) sau necheratinizat Epiteliu stratificat cubic Canale excretoare ale glandelor Epiteliu stratificat cilindric Uretra Epiteliu pseudostratifcat Captuseste traheea , bronhiile si cavitatea nazala Epiteliu polimorf De tranzitie sau uroteliu - este localizat la nivelul vezicii urinare si ureter

Laborator Page 13

LP III: Tesut epitelial glandular


Tuesday, October 23, 2012 4:18 PM

Clasificare
1. Dupa modul de

2. Dupa modul de alcatuire : a. Celula caliciforma

Glandele exocrine multicelulare

prezinta o portiunea secretorie numita adenomer si o portiune ductala captusita de epiteliu


Glandele contin pe langa epiteliul gandular secretor vase , tesut conjunctiv si nervi. Glandele pot fi sau nu inconjurate de o capsula conjuctiva . Pot exista septuri de tesut conjuctiv care coparimenteaza glanda in lbi si lobluli.

Clasificarea glandelor exocrine multicelulare


Dupa carateristicile ductului excretor Simple ( prezinta duct excretor unic , neramificat Glande compuse ( duct excretor ramificat ) Dupa forma adenomerului Glande tubulare : Simple ( glanda Liberkuhn ) Glomerulare ( glandele sudoripare ) Ramificate ( glandele gastrice ) Glande acinoase : Glandele salivare mici Glanda sebacee Glande tubulo acinoase ( glanda mamara )

Dupa natura produsului de secretie


Celulele epiteliale secretoare pot prezenta secretie seroasa ( proteica ) sau secretie mucoasa ( glico proteica ) Dupa modul de excretie Merocrine - exocitoza la polul apical ( pancreasul ) Apocrine - elimina produsul de secretie cu o parte a polului apical al celulei ( glanda mamara ) Holocrine produs - ul se elimina impreuna cu celula moarta ( glanda sebacee )

Laborator Page 14

Celulele epiteliale secretoare sunt organizate in trei moduri: 1. Acini mucosi 2. Acini serosi 3. Acini mixti

Acinul mucos Formatiune mucoasa alcatuita din 8-12 celule . Celula vacuolara. Granulele de secretie se pierd in timpul obtinerii preparatului. Celulele mucoase prezinta nucelu turtit spre polul bazal si delimiteaza lumen larg.

Acinul seros Formatiune alcatuita din 6-8 celule , cu citoplasma cu plaritate morfologica si intens colorata . Polul bazal bazofil , polul apical acidofil. Celulele prezitna un nucelu rotund , pozitionat spre polul bazal si delimiteaza un lumen mic punctiform.

Acinul mixt Acin mucos complet care prezinta la un pol o semiluna seroasa . Semiluna Geanuzzi Ebner.

Laborator Page 15

Laborator Page 16

LP IV : Tesutul conjunctiv, celule si fibre


Tuesday, October 30, 2012 4:10 PM

Este tesutul care uneste , compartimenteaza , sustine si asigura protectia fizica si imuna a celorlalte organe si tesuturi. Tesutul conjuctiv prezinta fibre , celule si substanta fundamentala. Fibrele si substanta fundamentala alcatuiesc matricea celulara.

Celulele tesutului conjuctiv


Fibroblastul
Este celula cea mai comuna a tesutului conjuctiv . Sintetizeaza colagen , elastina si reticulina. Fibroblastul este o celula cu prelungiri ramificate citoplasma bazofila nucelu oval ( eucromatic ) , cu 1-2 nuceloli.

Fibocitul
Este o celula mai putin activa metabolic , este mai mica Fusiforma cu mai putine prelungiri citoplasmatice. Citoplasma putina , acidofila . Nucleu alungit heterocromatic.

Adipocitul alb
Forma rotunda - ovala cand este izolat / poligonala cand este in grupuri Prezinta o singura picatura lipidica ( unilocular ) Citoplasma redusa la o lama fina in jurul nucelului, impinsa la periferie Nucelu excentric , tahicromatic

Adipocitul Brun
Celule mai mici decat adipocitele albe. In citoplasma se gasesc numeroase incluziuni lipidice ( multilocular ) , dandu-i aspect vacuolar. Nucelul este central , rotund

Celulele reticulare
Prezinta functie variabila , intalnite in stroma organelor limfoide si hematopoetice. Sunt celule stelate cu prelungiri lungi si subtiri Nucelu rotund , palid cu nucleoli vizibili

Macrofagul
Derivat din monocitele circulante cu rol in fagocitoza si raspuns inflamator.
Laborator Page 17

Derivat din monocitele circulante cu rol in fagocitoza si raspuns inflamator. Forma neregulata , citoplasma cu granulatii fine ( lizozomi ) poate contine incluziuni ( particule fagocitate - cu dimensiuni mai mari si neuniforme ) Nucelul oval / reniform situat excetnric

Mastocitul
Situat dealungul vaselor de sange Citoplasma ontine numeroase granulatii bazofile , metacromatice ce acopera frecvent nuclul ( heparina si histamina ) Nucelul este rotund - mic , situat central

Plasmocitul
Are origine in limfocitul B , principala sa functie fiind secretia imunoglobulinelor Forma rotunda-ovala Citoplasma bazofila cu halou larg perinucelar Nucleu excentric cu cromatina in spite de roata sau cadran de ceas.

Fibrele tesutului conjuctiv


1. Fibrele de colagen
Reprezinta principalul tip de fibre din tesutul conjuctiv , dispuse in fascicule sau manunchiuri , sunt groase ondulate , dispuse in toate directiile. Nu se ramifica si nu se anastomozeaza. In coloratie hemalauneozina (HE ) apar in roz iar in coloratie VanGhimson in rosu.

2. Fibrele elastice
Sunt fibre izolate cu rezistenta la tensiune mai mica decat fibrele de colagen , alcatuinte din elastina. Sunt subtiri si ramificate , cu traiect ondulat. Pot forma retele si pot fi dispuse uneori sub forma de lamele ( peretele aortei ). Se evidentiaza in coloratie speciala - orceina cand apar colorate in cafeniu-roscat.

3. Fibrele de reticulina
Sunt cele mai subtiri si formeaza o retea delicata . Intalnite in stroma organelor limfoide si hematopoetice precum si in ficat si in glande endocrine. Se observa doar in coloratie speciala - impregnarea argentica cand apar in negru.

Substanta fundamentala
Este amorfa , transparenta cu proprietati de gel semifluid. Inconjoara celulele si fibrele tesutului conjuctiv. Alcatuita din glicozaminoglicani si proteoglicani. Are aspect omogen in microscopia optica.

Laborator Page 18

LP V: Varietati de tesut conjunctiv


Tuesday, November 06, 2012 4:05 PM

Clasificare
Se face dupa abundenta si proprietatile celulelor , fbrelor si substantei fundamentale . I. Tesut conjunctiv propriu 1. Tesut conjunctiv lax 2. Tesut conjunctiv dens a. Neordonat ( derm ) b. Ordonat ( tendon si aponevroza ) II. Tesut conjunctiv specializat 1. Tesut conjunctiv elastic 2. Tesut conjunctiv reticular 3. Tesut conjuntiv mucular 4. Tesut conjunctiv adipos III. Tesut conjunctiv de sustinere 1. Cartilaj 2. Os

Tesut conjunctiv lax


Prezinta fibre de toate tipurile , ce nu sunt dispuse ordonat. . Este un tesut flexibil , bine vascularizat cu rezistenta mecanica limitata. Celulele sunt numeroase , predomina fibrocitele si macrofagele . Localizare Dermul papilar Corion Submucoasa tubului digestiv In jurul fasciculelor vaselor sanguine si limfatice

Tesutul conjunctiv dens neordonat


Prezinta fibre de colagen , dispuse in fascicule , fara o orientare precisa ( in toate directiile ) Localizare Dermul profund

Tesutul conjunctiv dens ordonat


Fibrele de colagen sunt foarte abundente si dispuse in fascicule groase , paralele , orientate in aceeasi directie . Celulele sunt mai putn numeroase, fata de tesutul conjunctiv lax. Sunt fibrocite cu forme si
Laborator Page 19

directie . Celulele sunt mai putn numeroase, fata de tesutul conjunctiv lax. Sunt fibrocite cu forme si denumiri distincte. Tendon Alcatuit din fibre primare de fibre de colagen , inconjurate de endotenoniu , fascicule secundare , preitenonium tot tendonul fiind inconjurat de epitenonu. Celulele se numesc tenocite si prezinta nuceli alungiti dispusi paralell cu fibrele de colagen . Aponevroza Alcatuita din fascicule de fibre de colagen dispuse in mai multe planuri . In acelasi plan fibrele sunt paralele , fibrele unui plan sunt perpendiculare pe cele ale planurilor adiacente. ( aspect de tesatura ) . Celulele sunt dispuse printre fibre ( fibrocite )

Tesutul conjunctiv elastic


Predomina fibrele elastice , intre ele se afla rare fibre de colagen . Fibrele elastice pot fi dispuse in retea sau sub forma de lamele .
Localizare Ligamentele galbene ale coloanei vertebrale Peretele aortei

Tesutul conjunctiv reticulat


Prezinta fibre de reticulina , dispuse in retea . Celulele in retea au aspect caracteristic. Localizare Stroma organelor limfoide si hematopoetice

Tesutul conjunctiv mucoid


Prezinta substanta fundamentala foarte bogata , dand aspect gelatinos. Celule reprezentate de fibroblaste , in numar mare. Localizare Cordon ombilical ( gelatina Wartton ) Pulpa dintilor tineri

Tesutul adipos alb


Prezitna adipocite albe , intr-o retea de fibree reticulare , asociate cu numeroase capilare.

Localizare
Laborator Page 20

Localizare Hipoderm Zona retro-peritoneala Zonele palmare, plantare Intraorbital cu rol de protectie mecanica

Tesutul adipos brun


Prezinta adipocite brune. Localizare

La nivelul grasimii perirenale a nou-nascutului

Laborator Page 21

LP VI: Tesuturile conjunctive cu functii speciale


Tuesday, November 13, 2012 4:20 PM

Tesuturi conjunctive de sustinere


Tesutul cartilaginos
Este semirigid , semidur. Apare in S5 , si este format din : Celule Fibre Substante fundamentale Nu prezinta nervi , vase sanguie si limfatice. Se hraneste prin difuziune . Clasificarea cartilajului se face dupa fibre si raport celule-matrice. Vom avea astfel trei tipuri : Cartilaj hialin Cartilaj elastic Cartilaj fibros Structura generala Celulele sunt reprezentate de condroblaste, condrocite in condroplaste. Matricea esxtra celulara poate fi : Teritoriala ( in jurul lacunei ) Interteritoriala ( la periferia cartilajului hialin si elastic , intalnim pericondrul ) Unitatea funtionala a cartilajului este condronul. Cartilajul hialin Este cel mai raspandit. La embrioni formeaza sheletul axial al membrelor . La adult este localizat la nvelul laringelui, bronhiilor, capetelor ventrale ale coastelor, capetele de crestere al oaselor lungi si suprafata articulara ar unor oase. Macroscopic este alungit si are o culoare gri-albastrui. Pericondrul Localizat la periferie si prezinta doua straturi: Fibrilar ( bogat in fibre ) Condrogenic ( bogat in celule ) Pericondrul asigura cresterea prin apozitie , dar si nutritia cartilajului . Acesta prezentand vase sanguine , limfatice si nervi.

Celulele cartilaginoase
Sunt adapostite in lacune , sapate in matrice ( condroplaste ). Celulele sunt dispse in grupuri izogene si pot avea organizare axiala sau coronara. Matricea cartilaginoasa Prezinta fibre de colagen si substana fundamentala , omogena si bazofila. Fibrele de colagen nu se evidentiaza , deoarece au acelasi indie de refractie cu substanta fundamentala. Matricea poate fi :
Laborator Page 22

evidentiaza , deoarece au acelasi indie de refractie cu substanta fundamentala. Matricea poate fi : Teritoriala Interteritoriala.

Cartilajul elastic Localizare in epiglota, pavilionul urechii, laringe si canalul auditiv extern. Macroscopic, in stare proaspata are culoare galbena si este opac flexibil. Organizare histologica. Celulele sunt in numar mai mare decat la cartilajul hialin. Organizare histologica : Organizate in grupuri izogene mici. Matricea prezinta fibre elastice , organizate in manunchiuri in jurul grupurilor de celule . Matricea prezinta si fibre de colagen . Cartilajul elastic prezinta pericondru. Carilajul fibros ( fibrocartilajul ) Localizat in discurile intervertebrala , simfiza pubiana si unele cartilaje articulare. Fibrocartilajul poate fi asociat cu tesut conjunctiv dens in ligamente si tendoane. Este foarte rezistent , nu se deformeaza la presinui mari . Organizare histologica : Celulele sunt condrocite rare , asezate in siruri mici printre fibre. Prezinta substnata fundamentala redusa si nu prezinta pericondru

Laborator Page 23