SNC Maduva spinarii SNC - Encefalul Alctuire: 1. trunchiul cerebral 2. cerebel 3. diencefal 4. emisfere cerebrale A.

. Trunchiul cerebral etaje: a. bulb rahidian (mduv prelungit) b. puntea lui Varolio c. mezencefal originea nervilor cranieni (10 perechi din cele 12 perechi) sediul unor reflexe somatice si vegetative : - salivator - de deglutitie - de vom - tuse - strnut - masticator - cardioacceleratori - cardioinhibitori - de clipire - lacrimal - pupilare de acomodare - fotomotor Etaje Bulb Punte Mezencefa l Reflexe somatice tuse, stranut, deglutitie, voma clipire, masticator, Reflexe vegetative cardioacceleratori cardioinhibitori, salivar lacrimal fotomotor pupilare de acomodare

Nervii cranieni. Fac parte din SNP si sunt n nr. de 12 perechi Spre deosebire de nervii spinali acestia nu au o dispozitie metameric si nu au dou rdcini (dorsal si ventral). N. I (olfactiv), II (optice), VIII (statoacustice / acusticovestibular) senzoriali N. III, IV, VI, XI, XII motori N. V, VII, IX, X micsti !!! Nervii III, VII, IX si X au n structura lor si fibre parasimpatice preganglionare cu originea n nucleii vegetativi (parasimpatici) ai trunchiului cerebral.

PERECHEA I II III

NERVI CRANIENI OLFACTIVI OPTICI OCULOMOTORI

FIBRE COMPONENTE fibre senzoriale olfactive fibre (axoni) senzoriale optice fibre motorii

ORIGINEA REAL celulele bipolare din mucoasa olfactiv celulele multipolare din retin nucleul motor al n. III din mezencefal

ORIGINEA APARENT spatiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali (fosa interpeduncular)

DISTRIBUIE mucoasa olfactiv retin muschii glob ocular: - drepti interni - drept superior - drept inferior - oblicul inferior muschiul ridictor pleoapei muschiul sfincter al irisului fibrele circulare ale muschiului ciliar muschiul oblic superior pielea fetei

FUNCIA rol senzorial conduc informatii legate de miros rol senzorial conduc informatii vizuale miscrile globului ocular

fibre visceromotorii parasimpatice

nucleul accesor al n. III din mezencefal

IV V

TROHLEARI TRIGEMENI

fibre motorii fibre senzitive -ramura oftalmic -ramur maxilar -ramura mandibular fibre motorii -ramura mandibular fibre motorii fibre senzitive gustative

nucleul trohlear din mezencefal I-ul neuron: ganglionul trigeminal de pe traseul nervului II-lea neuron: nucleii trigeminali din tr.cer. nucleul motor al n. V din punte nucleul motor al n.VI din punte I-ul neuron ggl. geniculat de pe traseul nervului II-lea neuron nucleul solitar din bulb nucleul motor din punte

fata posterioar a trunchiului cerebral, sub lama cvadrigemina fata anterioar a puntii

-reflex pupilar fotomotor (constrictie a pupilei) -reflexul de acomodare miscrile globului ocular conduc informatii senzoriale

muschii masticatori santul bulbopontin santul bulbopontin muschiul drept extern al globului ocular mucoasa lingual

miscri masticatorii miscrile globului ocular culeg informatii gustative de la corpul limbii expresia fetei

VI VII

ABDUCENS FACIALI

fibre motorii

muschii mimicii

fibre visceromotorii preganglionare parasimpatice VIII VESTIBULOCOHLEARI GLOSOFARINGIENI fibre senzoriale vestibulare fibre senzoriale cohleare fibre senzoriale gustative

nucleul lacrimal nucleul salivator superior din punte ggl. Scarpa nucleii vestibulari din bulb ggl. Corti nucleii cohleari din punte I-ul neuron: ggl de pe traseul nervului II-lea neuron: nucleul solitar din bulb nucleul ambiguu din bulb nucleul salivator inferior din bulb I-ul neuron: ggl. de pe traiectul nervului nucleul ambiguu nucleul dorsal al n. vag nucleul ambiguu pt rdcina bulbar cornul anterior al mduvei cervicale santul retroolivar Santul lateral anterior din maduva cervicala superioara Santul preolivar santul bulbopontin

glandele lacrimale glandele submandibulare glandele sublinguale receptorii vestibulari receptorii auditivi

secretie salivar si lacrimal simtul echilibrului sensibilitatea acustic aduc excitatii gustative din 1/3-a posterioar a limbii

IX

sant retroolivar

fibre motorii fibre preganglionare parasimpatice fibre senzoriale gustative fibre motorii fibre parasimpatice

muschii faringelui glandele salivare parotide baza rdcinii limbii muschii laringelui si faringelui organe din torace si abdomen (plmn, inim, ficat, stomac, colon) prin ramura intern care ptrunde n nervii vagi: muschii laringelui prin ramura extern: muschii sternocleidomastoidian si trapez Muschii limbii

ridicarea faringelui secretia salivar conduc informatii gustative

VAGI = PNEUMOGASTRICI

santul retroolivar

XI

ACCESORI = SPINALI

fibre motorii

Miscarile laringelui Miscarile capului si umerilor

XII

HIPOGLOI

fibre motorii

nucleul motor al hipoglosului din bulb

B. Cerebelul - ocup fosa posterioar a craniului, fiind separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului, excrescent a durei mater cerebrale - situat napoia bulbului si a puntii, cu care delimiteaz cavitatea ventriculului IV - forma unui fluture si prezint o portiune median, vermisul, si dou portiuni laterale, voluminoase, numite emisfere cerebeloase - este legat de bulb, punte si mezencefal prin pedunculii cerebelosi inferiori, mijlocii si superiori care contin fibre aferente si eferente (cei mijlocii contin doar fibre aferente). - suprafata cerebelului este brzdata de santuri paralele, cu diferite adncimi: - numeroase si superficiale, delimitnd lamelelele (foliile) cerebeloase - mai adnci, delimiteaz lobulii cerebelului - foarte adnci (n numr de dou), delimiteaz lobii cerebelului: - anterior (paleocerebel) - posterior (neocerebel) - floculonodular (arhicerebel) - la exterior se distinge scoarta cerebeloas (substant cenusie) care nconjoar substanta alb central, care trimite prelungiri n interior, dnd, n ansamblu, aspectul unei coroane de arbore, de unde si numele de arborele vietii; n interiorul masei de substant alb se gsesc zone de substant cenusie (nucleii cerebelului). - extirparea cerebelului produce astenie (scderea fortei voluntare), astazie (tulburri ale ortostatismului) si atonie (diminuarea tonusului muscular). - dup cteva luni tulburrile se atenueaz prin compensare cortical. Diencefalul - cuprinde: - talamus releu (ntrerupere sinaptic) pentru toate sensibilittile, cu exceptia celor olfactive, vizuale si auditive - metatalamus releu al sensibilittilor vizual si auditiv - hipotalamus centru superior de integrare, reglare si coordonare ale principalelor functii ale organismului, printre care metabolismul intermediar, secretia endocrin, termoreglarea, digestia prin centrii foamei, setei si satiettii, unele acte comportamentale, ritmul somn-veghe Emisferele cerebrale - cea mai voluminoas parte a SNC - legate ntre ele prin comisurile creierului - contin ventriculii laterali I si II - sunt asimetrice dpdv al volumului, emisfera stng este mai dezvoltat la dreptaci datorit activittii mai complexe a mmbrului superior drept si localizarea centrului vorbirii n emisfera stng - prezint 3 fete: 1. fata lateral: - 2 santuri mai adnci fisura lateral a lui Sylvius si santul central Rolando, care delimiteaz 4 lobi: - lobul frontal situat naintea santului central - lobul parietal deasupra scizurii laterale - lobul temporal sub fisura lateral - lobul occipital n partea posterioar - santurile mai putin adnci mpart lobii n giri 2. fata medial: - santul corpului calos - scizura calcarin (posterior) 3. fata bazal (inferioar): - ncepe fisura lateral a lui Sylvius care mparte aceast fat n: - lob orbital, situat anterior de fisura lateral; la nivelul acestui lob se observ un sant cu directie antero-posterioar, santul olfactiv, care adposteste bulbul olfactiv; lateral de santul olfactiv se afl santurile orbitare dispuse sub forma literei H ntre care se delimiteaz girii orbitali - lob temporo-occipital, situat posterior de fisura lateral; prezint santuri: - santul hipocampului - santul colateral

- santul occipito-temporal, ntre aceste santuri se delimiteaz trei giri: girul hipocampic, girul occipitotemporal, medial si lateral - substanta cenusie este dispus: - la suprafat (scoart cerebral) - n profunzime (nucleii bazali=corpii striati); sunt nuclei importanti ai sistemului extrapiramidal si sunt situati deasupra si lateral de talamus - substanta alb nconjoar ventriculii cerebrali I si II; este format din fibre de proiectie, comisurale si de asociatie. Fibrele de proiectie unesc n ambele sensuri scoarta cu centrii subiacenti Fibrele comisurale unesc cele dou emisfere formeaz corpul calos + fornixul (trigonul cerebral) + comisura alb anterioar Fibrele de asociatie leag regiuni din aceeasi emisfer cerebral Scoarta cerebral = etajul superior de integrare a activittii sistemului nervos si cuprinde paleocortex si neocortex. a. paleocortex - inclus n sistemul limbic - contine 2 straturi celulare - are conexiuni ntinse cu analizatorul olfactiv, hipotalamusul, talamusul, epitalamusul si mai putin cu neocortexul - cele mai importante componente ale sistemului limbic: calea olfactiv (format din nervii olfactivi) si hipocampul - ocup o zon restrns pe fata medial a emisferelor cerebrale - sediul proceselor psihice afectiv-emotionale si al actelor de comportament instinctiv b. neocortexul - sase straturi celulare - sediul proceselor psihice superioare activitatea nervoas superioar ANS (procesele care stau la baza memoriei, nvtrii, gndirii, creatiei etc. - functii: - functii senzitive se realizeaz prin segmentele corticale ale analizatorilor - functii asociative realizeaz perceptia complex a lumii nconjurtoare si semnificatia diferitelor senzatii - functii motorii controleaz ntreaga activitate motorie somatic, voluntar si involuntar - principalele structuri cu acest rol sunt cortexul motor + nucleii bazali (corpii striati) Reflexele neconditionate si conditionate Reflexul neconditionat nnscut - caracteristic speciei (ex, reflexul alimentar, reflexul de aprare) Reflexul conditionat rspuns nvtat pe care centrii nervosi l dau unui stimul initial indiferent (fr important biologic); la aparitia unui semnal absolut (cu important biologic), animaul de experient rspunde printr-un reflex neconditionat; la un semnal indiferent, animalul nu d nici un rspuns sau are o reactie de orientare. I.P. Pavlov a descoperit posibilitatea ncrcrii excitantilor indiferenti cu semnificatii noi si transformarea lor n stimuli conditionali, prin: - asociere la administrarea unui stimul absolut (hrana) s se asocieze un stimul indiferent (sonor sau luminos) - precesiune stimulul indiferent s precead excitantul absolut - dominant animalul s fie flmnd, astfel nct instinctul alimentar s fie dominant n timpul asocierii stimulilor - repetare pentru formarea unui reflex conditionat sunt necesare 10 pn la 30 de sedinte de elaborare Pavlov a explicat mecanismul elaborrii RC pe baza aparitiei unei conexiuni ntre centrii corticali a analizatorilor vizual sau auditiv si ariile corticale vegetative stimulate de excitantul absolut RC, spre deosebire de cele nnscute, se nchid la nivel cortical. Ele se sting dac stimulul conditional nu este ntrit din timp n timp prin cel absolut (inhibitie cortical) Pavlov a artat c la baza tuturor activittilor nervoase stau 2 procese: excitatia si inhibitia - excitatia proces nervos activ care semanifest prin initierea unei activitti sau amplificarea uneia preexistente

- inhibitia proces nervos activ care se manifest prin diminuarea sau sistarea unei activitti anterioare; exist inhibitie extern neconditionat (supraliminar de protectie si prin inductie negativ), determinat de stimuli din afara focarului cortical activ, si inhibitie intern conditionat (de stingere, de ntrziere si de diferentiere),care apare chiar n interiorul focarului cortical activ si este specific scoartei cerebrale. E. si I. sunt procese extrem de mobile, putnd iradia pe o suprafas cortical sau s se concentreze ntr-o zon limitat Sistemul nervos vegetativ a. centrii nervosi vegetativi si legtura lor cu efectorii - centrii nervosi sunt situati intranevraxial si extranevraxial, aflati n relatie cu organele a cror activitate o controleaz, formeaz SNV - dpdv structural si functional se distinge un sistem nervos simpatic + parasimpatic - cele mai multe organe primesc o inervatie vegetativ dubl si antagonic; n alte organe simpaticul si parasimpaticul exercit efecte de acelasi tip, dar aceste efecte sunt diferite, cantitativ si calitativ; exist si organe asupra crora numai unul dintre sisteme are efect - la baza activittii SNV st reflexul , care se desfsoar pe baza arcului reflex vegetativ: - calea aferent a arcului nervos vegetativ ~ arcul reflex somatic - neuronul viscero-aferent si are originea n ganglionii spinali sau n ganglionii extranevraxiali atasati nervilor cranieni; dendrita lor ajunge la receptorii din organe sau vase (baroreceptori, presoreceptori, chemoreceptori), iar axonul ptrunde n nevrax, intrnd n legtur cu centrul vegetativ (simpatic sau parasimpatic) - calea eferent se deosebeste de cea a reflexului somatic datorit existentei unor ganglioni vegetativi latero-vertebrali, n cazul sistemului simpatic, sau juxtaviscerali si intramurali, n cazul sistemului parasimpatic - la nivelul ganglionilor are loc sinapsa dintre axonul neuronului vegetativ preganglionar mielinizat si neuronul vegetativ postganglionar cu axon nemielienizat; axonul neuronului postglanglionar formeaz fibra postganglionar, care ajunge la organul efector vegetativ (muschi neted sau gland) - SNV formeaz la nivelul diferitelor viscere, plexuri vegetative mixte, simpatico-parasimpatice - centrii sistemului simpatic se afl n coarnele laterale ale mduvei toracale si lombare superioare - centrii sistemului parasimpatic se afl n nucleii parasimpatici din trunchiul cerebral si n mduva sacral S2-S4, unde se descrie nucleul parasimpatic pelvian b. caile sistemului nervos vegetativ Simpaticul si are cile lui proprii, reprezentate de lanturile simpatice paravertebrale (laterovertebrale). Parasimpaticul cranian foloseste calea unor nervi cranieni III, VII, IX, X iar parasimpaticul sacral pe cea a nervilor pelvici Lanturile simpatice paravertebrale sunt dou lanturi de ganglioni situati de o parte si de alta a coloanei vertebrale. Ganglionii sunt legati si cu nervii spinali prin ramuri comunicante n cazul sistemuli simpatic, sinapsa ntre fibrele pre- si postganglionar are loc n ganglionii latero-vertebrali apartinnd lanturilor paravertebrale. Deoarece acesti ganglioni sunt foarte aproape de mduv. fibra preganglionar este scurt, n timp de fibra postganglionar este lung. n cazul sistemului parasimpatic, sinapsa ntre fibra preganglionar si cea postganglionar se face n ganglionii juxtaviscerali (aproape de viscer) sau intramurali (aflati chiar n peretele organului), cum sunt plexurile din peretii tubului digestiv n cazul parasimpaticului, fibra preganglionar este lung, n timp ce fibra postganglionar este scurt fiind foarte aproape de organul respectiv. La ambele sisteme, ntre fibra pre- si cea postganglionar se elibereaz acelasi mediator chimic: acetilcolina. La sistemul simpatic, la captul periferic al fibrei postganglionare, acolo unde aceasta ia contact cu organnul efector, se elibereaz noradrenalina, iar n cazul parasimpaticului acetilcolina Prin controlul asupra miocardului, musculaturii netede si glandelor, SNV coordoneaz activitatea viscerelor si a vaselor sangvine. Este vorba, asadar despre efectori care nu sunt, n mod obisnuit, sub control voluntar. Arcul reflex vegetativ are aceleasi componente cu cel somatic; diferenta const n modul n care este alctuit calea eferent. Aceasta cuprinde 2 neuroni. Primul are corpul neuronal situat n substanta cenusie medular

sau cerebral. iar axonul su face sinaps cu cel de al doilea neuron ntr-un ganglion vegetativ. Primul neuron se numeste preganglionar, iar cel de-al doilea postganglionar. Originea fibrelor preganglionare si localizarea ganglionilor vegetativi ajut la diferentierea celor dou componente ale SNV: simpatic si parasimpatic. Caracteristica originea fibrelor preganglionare localizarea ganglionilor SNV simpatic zonele toracic si lombar ale mduvei spinrii lanturile para- si prevertebrale SNV parasimpatic trunchi cerebral si zona sacral a mduvei spinrii ganglionii terminali n interiorul (intramurali) sau n apropierea efectorilor (juxtaviscerali) limitat n general la cap si viscere

distributia fibrelor postganglionare

n ntregul organism

Componenta simpatic activeaz organismul pentru lupt si aprare, mai ales prin eliberarea de noradrenalin din fibrele postganglionare si de adrenalin din medulosuprarenal. Componenta parasimpatic produce, cel mai adesea, efecte antagoniste simpaticului, prin eliberarea din fibrele psotganglionare a acetilcolinei. Actiunile celor dou componente trebuie echilibrat pentru mentinerea homeostaziei. Exist un numr foarte mic de fibre postganglionare simpatice care aelibereaz acetilcolin (Ach). Exist si fibre psostganglionare care nu elibereaz nici Ach nici NA; acestea au sinapse noncolinergice, nonadrenergice, elibernd alte substante precum monoxidul de azot. Majoritatea viscerelor sunt prevzute cu inervatie dubl, simpatic si parasmpatic, situatie n care cele dou sisteme pot actiona antagonist (de exemplu, reglarea diametrului pupilar), complementar (de exemplu, reglarea secretiei salivare) sau cooperant (de exemplu, la nivelul aparatului reproductor sau n mictiune) Exist si organe care nu sunt prevzute cu inervatie parasimpatic: medulosuprarenale, glandele sudoripare, muschii erectori ai firelor de pr sau majoritatea vaselor sanguine. n acest caz reglarea activittii se face prin cresterea sa scderea ratei de stimulare simpatic a structurii respective Sistemul simpatoadrenal intervine, de asemenea si n termoreglare.