Sunteți pe pagina 1din 6

DECIZIE Nr.

1133 din 27 noiembrie 2007


referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 art. 22 din cap. III "Procedura de urmarire si judecare" al Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, art. 23 si art. 24 din aceeasi lege, precum si ale art. I si art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 95/2007 pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala

Autorul si procedura sesizarii => Avocatul Poporului sesizeaza CCR => CCR trimite actul la Presedinte, Parlament si Guvern => CCR primeste punctul lor de vedere (e obligatoriu sa le ceara, nu sa tina cont de el; nici cei vizati nu sunt obligati sa il ofere) => concluziile judecatorului-raportor, ale procurorului => CCR analizeaza => CCR se intruneste in plen, unde verifica daca e competenta sa solutioneze cauza => CCR dezbate, delibereaza, da decizia => CCR motiveaza decizia => Decizia se publica in Monitorul Oficial

Obiectul sesizarii => Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 - 22 din


cap. III "Procedura de urmarire si judecare" al Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, ale art. 23 si art. 24 din aceeai lege, precum si ale art. I si art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 95/2007 pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala => obiectul controlului de constitutionalitate este reprezentat de doua acte (o lege si o ordonanta de urgenta ce modifica acea lege) control a posteriori, pe cale de actiune

Motivarea sesizarii:
1. Argumentatia Avocatul Poporului a) In raport cu legea 115/1999 ar fi incalcate din Constitutie - art. 109, alin.(3), in sensul ca o lege ministeriala poate reglementa NUMAI cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului, iar aceasta lege supusa controlului reglementeaza SI procedura privind urmarirea penala si judecarea membrilor Guvernului. - art. 124, alin.(2), intrucat se instituie o autoritate jurisdictionala, anume comisia speciala instituita prin OUG 95/2007, in acest fel membrii Guvernului fiind supusi altor reguli decat cele din art. 124 (privind puterea judecatoreasca). - art. 125, alin.(3), care prevede ca functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.

b) In raport cu OUG 95/2007 ar fi incalcate din Constitutie - art. 115, alin.(4), intrucat aceasta a fost emisa de Guvern fara a exista o situatie extraordinara a carei reglementare nu poate fi amanata; obligatia de a verifica urgenta apartine Departamentului din Guvern pentru relatia cu Parlamentul constitutionalitate extrinseca - art. 115, alin.(6) de art. I din OUG 95/2007, intrucat modifica art. 16, alin.(4) din Legea 115/1999, in acest fel afectandu-se regimul institutiilor fundamentale ale statului si sunt fundamentale acele institutii prevazute de Constitutie in titlul III si nu numai (in speta: autonomia Camerelor Parlamentului, atributiile exclusive ale Presedintelui Romaniei ce decurg din legitimitatea sa electorala, atributiile si statutul constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii) constitutionalitate instrinseca. - art. 134, alin.(4) de art. II din OUG 95/2007, intrucat excedeaza, depaseste prevederile constitutionale in materia Consiliului, adaugand noi atributii pentru CSM, atributii care depasesc rolul constitutional de garant al independentei justitiei. 2. Replica Guvernului Pe procedura, Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila, deoarece Avocatul Poporului ar avea competenta de a declansa controlul de constitutionalitate prin sesizarea Curtii DOAR in scopul apararii drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Pe fond, Guvernul apreciaza ca motivele sesizarii din partea Avocatului Poporului sunt neintemeiate: a) Legea privind responsabilitatea ministeriala trebuie sa aiba in cuprins reglementari procedurale, altfel ajungandu-se la imposibilitatea aplicarii prevederile referitoare la dreptul de a cere urmarirea penala a ministrului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei, fie la subordonarea Guvernului fata de Presedinte. Textul constitutional ar fi lipsit de aplicarea practica. b) Conform art. 109, alin.(2) din Constitutie, este atributul legiuitorului de a detalia procedura speciala de declansara a urmarii penale si mijloacele de punere in aplicare a acestui articol. c) OUG a fost emisa din nevoia reglementarii cu maxima celeritate a unei situatii extraordinare: (I) existenta unor sesizari contra ministrului justitiei si a ministrului internelor si reformei administrative, urmand a fi analizate de membrii comisiei propusi de acesti ministri, inaintea deciziei Presedintelui Romaniei; in acest fel, se atrage incompatibilitatea acestora si, totodata, blocarea activitatii comisiei si tergiversarea luarii unei decizii obiective a Presedintelui + (II) cazurile de aplicare a procedurii exceptionale prevazute de Legea 115/1999 se vor inmulti, ca urmare a Deciziei Curtii 665/2007 (care a statuat asupra neconstitutionalitatii art. 23, alin.(2) si (3) din Legea 115/1999) d) OUG nu contravine art. 115, alin.(6) din Constitutie intrucat nu se atinge competenta, rolul sau pozitia institutiei prezidentiale prin instituirea unei comisii la nivel prezintial

e) Legea 115/1999 nu contravine art. 124 deoarece comisia este alcatuita din judecatori inamovibili, garantandu-se astfel independenta si impartialitatea activitatii comisiei, cat si obiectivitatea raportului ce urmeaza a fi prezentat Presedintelui f) Dispozitiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor constitutionale privind puterea judecatoreasca, deoarece alcatuirea comisiei din judecatori inamovibili garanteaza independenta si asigura impartialitatea activitatii sale, corectitudinea si obiectivitatea raportului ce va fi prezentat Presedintelui Romaniei. De asemenea, comisia NU are o activitate cvasijudiciara si NU se pronunta asupra vinovatiei sau nevinovatiei ministrilor, nici asupra fondului cauzei penale, CI doar verifica daca sesizarea a fost vexatorie sau sicanatorie g) Compunerea comisiei din judecatori nu contravine nici principiului separatiei puterilor in stat intrucat judecatorii pot fi implicati si in alte activitati decat cele de judecata, precum activitatea in Biroul Electoral Central. In plus, nu se poate gasi o restrictie in acest sens nici in Constitutie. h) OUG 95/2007 nu contravine art. 134, alin.(4) din Constitutie, intrucat nu se adauga noi atributii CSM. Dimpotriva, CSM isi indeplineste rolul sau de garant al independentei justitiei prin propunerea componentei comisiei. Temeiul constitutional al sesizarii Curtii Constitutionale este art. 146 lit. d) teza finala din Legea fundamentala1, reluat de art. 11, alin.(1) lit. A pct. d) din Legea 47/1992.

Decizia Curtii Constitutionale:


I. Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata direct de Avocatul Poporului si constata ca art. 16 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 95/2007 pentru modificarea Legii nr. 115/1999 sunt neconstitutionale. II. Respinge, ca inadmisibila2, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin.(2) si (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala. III. Respinge, ca neintemeiata3, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12-15, 17-22 si ale art. 23 alin. (1) si ale art. 24 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala.

Motivarea deciziei: 1. Pe forma (procedura), Curtea a fost legal sesizata, potrivit dispozitiilor art. 146,
lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1, alin.(2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992 si este competenta sa solutioneze sesizarea de neconstitutionalitate.
1

Cu urmatorul continut: Curtea Constitutionala are urmtoarele atributii:(...) d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului
2

Inadmisibilitatea priveste competenta Curtii de a solutiona acest litigiu, pronuntandu-se prin decizie (procedura) constitutionalitatea extrinseca 3 Lipsa temeiului priveste continutul actului in cauza (fondul) constitutionalitatea intrinseca

Curtea declara ca sesizarea Avocatului Poporului este in conformitate cu prevederile constitutionale, art. 146, lit. d) neconditionand in modurile in care afirma Guvernul4 cazurile in care Avocatul poporului poate sesiza Curtea. Totodata, Curtea examineaza punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei Romaniei si dispozitiile Legii nr. 47/1992 pentru organizarea si functionarea Curtii. 2. Pe fond (materie):

I. Admiterea
Inainte de a porni la prezentarea concreta a problemelor pe fond, cunoasterea conditiilor de admisibilitate a unei exceptii de neconstitutionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului prezinta interes. Acestea sunt: (I) sesizarea sa fi fost facuta de titularul dreptului de sezina (art. 146 din Constitutie), (II) motivarea sesizarii, (III) Curtea sa nu se fi pronuntat anterior si sa nu fi declarat ca neconstitutional actul dedus in justitie => per a contrario, daca a mai dat Curtea o decizie pe acelasi act, dar l-a declarat constitutional, cererea se admite in baza principiului conform caruia Curtea isi poate schimba jurisprudenta. Potrvit art. 109, alin.(2), teza I din Constitutie, numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul de a cere urmarirea penala a membrilor Guvernului pt faptele savarsite in exercitiul functiei lor, avand, totodata, libertatea de a stabili modul de exercitare a acestui drept. Impunerea acestor autoritati obligatia de a efectua cercetari proprii sau de a incredinta unor structuri extrajudiciare verificarea faptelor penale la sesizarea Ministerului Public, a altor organe de stat sau a cetatenirlor contravine principiului separatiei puterilor in stat. Aceasta impunere este straina de statul juridic constitutional (statul de drept), de rolul si de functiile acestor autoritati. 1. Art. 16 al legii impune anumite conditii care restrang dreptul constitutional al Presedintelui prevazut de art. 109 din Constitutie, ajungand pana la anihilare, intrucat exercitarea acestui drept va depinde de decizia si actiune celorlalte autoritati prevazute in art. 16 al Legii 115/1999. Conditiile, in concret: 1. art. 16, alin.(1) prevedea necesitatea pentru Presedinte de obtinere a propunerii comisiei speciale (instituite pentru analiza sesizarilor cu privire la savarsirea unei infractiuni in exercitiul functiei de catre membrii Guvernului) si de adresare a unei cereri speciale catre Ministrul Justitiei in acest scop. 2. art. 16, alin.(2) prevedea exigenta ca, pentru a-si exercita dreptul constitutional mentionat, Presedintele Romaniei sa fie sesizat de ctre primul-ministru, de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie i Justitie sau de procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie. 3. art. 16, alin.(3) prevedea ca cetatenii care au cunostinta "despre savarsirea unei fapte penale de catre membrii Guvernului in exercitiul functiei lor" nu se pot adresa direct Presedintelui
4

In sensul ca Avocatul Poporului nu ar putea sa sesizeze Curtea decat cu privire la drepturile si libertatile persoanelor fizice

Romaniei pentru ca acesta sa ceara urmarirea penala a ministrilor in cauza, ci "primului-ministru, procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie" pentru a solicita, ei (procurorii), sesizarea Presedintelui Romaniei. 2. Art. I din OUG 95/2007 contravine prevederilor art. 115, alin.(6) din Constitutie, potrivit caruia OUG nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului (in speta, institutia prezidentiala), restrangandu-se si mai mult (prin modificarea art. 16 din Legea 115/1999) dreptul Presedintelui mentionat anterior, drept care, asa cum am vazut, era DEJA afectat prin textul initial al art. 16 din legea respectiva. Se impun astfel conditii in plus fara indeplinirea carora Presedintele nu isi poate exercita dreptul sau constitutional prevazut de art. 109, alin.(2). Conditiile nou impuse, in concret: 1. imposibilitatea sesizarii Presedintelui de catre procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie 2. preeminenta primului-ministru, care trebuie informat concomitent cu Presedintele, in cazul in care sesizarea e facuta de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. 3. necesitatea respectarii unei proceduri greoaie in care locul central e ocupat de comisia speciala, reorganizata acum (formata din 5 judecatori propusi de Sectia pentru judecatori din CSM) si cu functii de natura jurisdictionala (sedinte publice pentru audierea ministrului asistat/reprezentat de un avocat, administrarea probelor, obligatia membrilor comisiei de a motiva solutia). Curtea retine si ca art. II din OUG 95/2007 incalca (I) principiul impartialitatii justitiei si al independentei judecatorilor (art. 124, alin.(2) si (3)) prin convingerea indusa opiniei publice si organelor judiciare care ar urma sa judece faptele penale imputate unui ministru ca acesta este vinovat5, dar si (II) art. 115, alin.(6) prin adaugarea unor noi atributii si proceduri privind CSM, fiind vorba de o institutie fundamentala a statului.

Aici ar trebui sa opereze, nuantat, prezumtia de nevinovatie (nevinovat pana la proba contrarie adaugam noi, stabilita printr-o decizie judecatoreasca definitiva si irevocabila). In plus, fata de acest principiu care ar trebui sa se aplice oricarei persoane (si nu numai cetateanului unui stat), la membrii Guvernului intalnim si imunitate. Desi reglementata la articolul 72 din Constitutie, adica in capitolul dedicat Parlamentului, ea se aplica si guvernantilor, mai ales in masura in care in Romania un parlamentar poate fi si membru al Guvernului. Imunitatea + lipsa raspunderii juridice sunt doua masuri de asigurare a impartialitatii celor ce conduc societatea, pe de-o parte, dar mai ales de asigurare a protectiei lor (este o imunitate de procedura) in fata oricaror presiuni din exterior de natura a le compromite activitatea si scopul, asa cum sunt reglementate acestea de Constitutie. Din ce am prezentat pana acum se deduce ideea ca fiind un membru al Guvernului, deci bucurandu-se de imunitate, unui ministru nu ar trebui sa i se aplice un regim similar oricarei persoane despre care exista suspiciuni cum ca ar fi comis o fapta de natura penala. Unde ar mai fi diferenta, atunci, intre cel ce conduce (ministrul) si cel condus (omul simplu)? Curtea apreciaza ca am avea o cauza judecata de persoane neimpartiale prin acel sistem de interogari si audieri de la CSM anterior momentului normal de judecare in fata judecatorilor.
5

II. Respingerea ca inadmisibila


Dispozitiile art. 23, alin.(2) si (3) din Legea 115/1999 au fost DEJA declarate neconstitutionale prin Decizia Curtii Constitutionale 665 din 5 iulie 2007 => acestea nu pot face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate conform art. 29, alin.(3)6 din Legea 47/1992. Prin urmare, pe acest temei, Curtea va respinge exceptia ca inadmisibila.

III. Respingerea ca neintemeiata


Legea 115/1999 nu contravine art. 109, alin.(3), intrucat Constitutia nu prevede o interdictie a reglementarii prin legea responsabilitatii ministeriale a procedurii de urmarire penala si de judecare a faptelor penale comise de un membru al guvernului in exercitiul functiei sale. Singura restrictie este aceea ca legiuitorul sa nu incalce normele si principiile constitutionale ori cele prevazute de tratatele internationale la care Romania este parte. Nu se incalca nici art. 115, alin.(4), intrucat in preambulul OUG, Guvernul a motivat urgenta reglementarii (posibilitatea blocarii activitatii comisiei si a procedurii de urmarire penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei). Legea 24/2000 arata ca in cazul unui act normativ, pentru a verifica mobilul ce a condus la adoptarea acelui act ne uitam in a) nota de fundamentare (expunere de motive) pentru legi b) preambul (locul unde se prezinta motivele urgentei, adica de ce e necesara OUG: situatia extraordinara, interesul public protejat prin emiterea OUG) pentru OUG

Traseul actului si momentele in care produce efecte juridice


I. Emiterea actului (T0) => intra in vigoare => produce efecte juridice II. Decizia CCR (T1) => declarat constitutional (T2) => produce in continuare efecte juridice => declarat neconstitutional (T3) => in 45 de zile trebuie modificat si pus in acord cu decizia CCR, timp in care e suspendat de drept a) se modifica in 45 de zile conform dispozitiilor constitutionale => se republica actul modificat (T4) => produce efecte juridice b) nu se modifica in 45 de zile (fie din tardivitate se modifica in 46 de zile, sau 50, sau 100 etc., fie pentru ca nu se petrecuse nimic) => inceteaza efectele juridice de drept (sub egida art. 147, alin.(1) din Constitutie)

Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr -o decizie anterioara a Curtii Constitutionale