Sunteți pe pagina 1din 12

Nr.

38, anul VIII,


12 pagini

Octombrie 2013
dordebasarabi@yahoo.com dordebasarabia.blog.com Tel: 0742778041
ISSN 1842 - 1512

Fondator [i coordonator: prof. doctor Ion I. Berghia

o r e Basarabia
Periodic de r\sp`ndire a cuno[tin]elor despre neamul `nstr\inat
Ansamblul Mo[tenitorii de la LT M. Sadoveanu din Chi[in\u condus de maestrul `n art\ Valeriu Chiper, Cern\u]i, 8.IX.2013

SUMAR
Incultura comunic\rii (sau Goliciunea nimice[te na]iunea)
pagina 3

Sim]ul de a ne `n]elege...
pagina 5

La ceas aniversar

Ion Dru]\-8 85

paginile 6-7

Ziua Limbii Romne


paginile 8-10

Ziua Limbii Romne la Soroca, 31 august 2013

Deplasare `n Basarabia
pagina 11

Interviu cu scriitorul pentru copii Spiridon Vangheli din R. Moldova


pagina 12

Participan]i la {coala de Var\, Bucure[ti, 4 - 11 august 2013

LA ASOCIA}IA CULTURAL| PRO BASARABIA {I BUCOVINA (ACPBB)

Dor

e Basarabia

Biroul executiv al CN-ACPBB


Comunicat
Dl profesor {tefan Plugaru - pre[edinte al filialei ACPBB Hu[i [i secretar al CN-ACPBB, a demisionat din calitatea de membru [i din func]iile de]inute `n cadrul ACPBB. Demisia `naintat\ `n ziua de 2 septembrie 2013, decizie proprie, unilateral\, asupra c\reia nu a revenit, lipsit\ de motiva]ie, argumente, s-a luat `n considera]ie ca o stare de fapt [i se impune de drept. Dl profesor {tefan Plugaru nu mai face parte, nu mai reprezint\ [i nu poate angaja ACPBB sau vorbi `n numele ei. ~n urma acestei demisii, domnul Ion Dicu este numit secretar general interimar. Marian Clenciu - pre[edintele CN-ACPBB, Bucure[ti, 20.IX.2013

Cele mai importante ac]iuni realizate de Filiala Constantin Stere din Ia[i a ACPBB
15 iulie - participare la funeraliile dr. Iacob Stroescu - veteran al filialei ie[ene a ACPBB; 24 iulie - transportarea peste Prut a unui lot de carte artistic\ [i religioas\ (Ungheni); 4-11 august - participare la lucr\rile {colii de Var\, organizat\ de ACPBB (Bucure[ti); 9 august - `n ospe]ie la cunoscutul unionist basarabean, prof. univ. dr. Nicolae M\tca[ - (Bucure[ti); 27 august - participare la `nt`lnirea lui Victor Ponta, prim-ministrul Romniei, cu Iurie Leang\, prim-ministrul R. Moldova, cu prilejul `nceperii lucr\rilor la gazoductul Ia[i-Ungheni (Ungheni); 29 august - s\rb\torirea Zilei Limbii Romne (Cercul Militar din Ia[i); 31 august - participare la Ziua Limbii Rom\ne (Soroca); 6-8 septembrie - excursie pe ruta Ia[i - Lipcani Her]a - Cern\u]i - Horodnicul de Sus (Suceava) Vatra Dornei - Piatra-Neam] - T`rgu-Neam] - Ia[i, cu participarea unor basarabeni [i ie[eni la Ziua Limbii Romne s\rb\torit\ la Cern\u]i; 17 septembrie - colect\ de carte; 25 septembrie - [edin]\ solemn\ a filialei dedicat\ colegului octogenar Mihai P`rjoi;

Poetul a murit a doua oar\


(La statuia lui Eminescu de la Hliboca decapitat\ `n preziua dezvelirii ei din iunie 2013, la a 163-a comemorare)

de Emil IANU{
S\rmana Bucovin\ se-nfioar\, Hliboca st\ `n doliu absolut, Cu lacrimi rev\rs`nd de `nc-un Prut: Poetul a murit a doua oar\... {i-i toat\ romnimea-ndoliat\ Ca negrii nori cu grindina-stihie Care-[i revars\ ura peste glie: Poetul a murit `nc\ o dat\... Mi-adulmec\ ograda c`te-o fiar\ Pe care eu cu p`ine o hr\nesc, Dar ea `mi mu[c\ suflet romnesc: Poetul a murit a doua oar\... At`ta du[m\nie adunat\ ~n mintea unor capete betege C\ nimeni nu o poate `n]elege: Poetul a murit `nc\ o dat\... Dar Eminescu este un popor Pe soclul nemuririi ridicat {i chiar dac\ mai e decapitat El tot r\m`ne-n veci nemuritor.

27-28 septembrie - prezentarea revistei Dor de Basarabia la Festivalul ~nt`lnirea epigrami[tilor, cu participarea colegilor de la Filiala Vasile Voloc a ACPBB [.a. (Br\ila); 5-6 octombrie - participare la Festivalul Vinului de la Chi[in\u, vizite [i discu]ii cu cadre didactice dintr-un [ir de localit\]i din apropierea capitalei R. Moldova (}ipala, Sire]i etc.); 14 octombrie - g\zduirea oaspe]ilor no[tri sosi]i la Ia[i cu prilejul Hramului Sf. Parascheva; sept. - oct. - noiembrie - implicare `n desf\[urarea vizitei `n Romnia a unui grup de deporta]i din st`nga Prutului, planificat\ pentru 28.X - 3.XI.2013 (coordonator-Marian Clenciu, pre[edintele CN al ACPBB).

Dor

e Basarabia

Orice articol publicat `n acest periodic reflect\ punctul de vedere al autorului [i nu coincide neap\rat cu cel al redac]iei. Publica]ia apare la Tipografia Panfilius (Ia[i, strada Lasc\r Catargi, nr. 72, tel. 0232/211.309)

Grupul de ac]iune comun\ Ini]iativ\ pentru Cultura European\, format din Asocia]ia Cultural\ Pro Basarabia [i Bucovina, Asocia]ia Convergen]e Europene [i Facultatea de Litere a Universit\]ii din Bucure[ti, a organizat `n perioada 4-11 august 2013, la Bucure[ti, a treia edi]ie a {colii de Var\ Noi, cet\]eni interactivi ai Europei la care au participat profesori, studen]i, elevi, cadre medicale [. a. etnici romni din C\u[eni, Chi[in\u, Criuleni, Edine], R`[cani, Ungheni (Republica Moldova), din regiunile Cern\u]i [i Transcarpatic\ (Ucraina) [i din Serbia. Fiecare participant, lector [i oaspete al {colii... a primit revista Dor de Basarabia, c\r]i, plan[e etc. Proiectul s-a desf\[urat cu sprijinul financiar al Departamentului Politici pentru Rela]ia cu Romnii de Pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe al Romniei. Orele de curs au fost ]inute de universitarii Ion Berghia, Valentin Perciun, Camelia U[urelu, Victoria Nedelciuc, Minodora Bucur, Ioana Fruntelat\ [.a. Ajutat de doi tineri inimo[i [i energici, Paul-Dorian Clenciu [i Sergiu Dan, responsabil de proiect a fost Marian Clenciu - pre[edintele CN al ACPBB (vezi paginile 4-5). DdB

Nr. 38, anul VIII, octombrie 2013

Dor

e Basarabia

EDITORIAL

Incultura comunic\rii
(sau Goliciunea nimice[te na]iunea)
de Ion BERGHIA
uzindu-m\ odat\ critic`nd anumite sc`r]`ieli ale Romniei `n tranzi]ia-i prelungit\, un mare om de cultur\ din Ia[i (mult plimbat prin ]\ri str\ine p`n\ la [i dup\ 1989, de[i nu a reu[it s\ termine m\car liceul) mi-a repro[at obraznic: Dac\ nu-]i place, pleac\ `n Basarabiaa ta de unde ai venit. Nu pricepe, bietul de el, c\ Basarabia nu este numai a mea [i nici doar a basarabenilor, ci e a tuturor celor de-o semin]ie cu Eminescu, Blaga, Nichita... Precum nu `n]elege c\ eu trag clopotul ne`mp\c\rii cu r\ul pentru c\ `mi pas\ de prezentul [i de viitorul neamului, consider`nd c\ existen]a na]iunii romne depinde de `n]elepciunea fiilor ei, de d\ruirea noastr\ a tuturor supremelor interese na]ionale. Pericolul principal care ne amenin]\ ast\zi supravie]uirea ca neam nu const\ `n problema legat\ de Ro[ia Montan\, nici `n cea a gazelor de [ist, a privatiz\rii CFR-Marf\ etc. Nici `n intrarea Romniei `n UE. Ba nici `n injec]iile ruse[ti. Sim]indu-[i zg`l]`it\ propria federa]ie, Rusia pune be]e `n roate fostelor republici sovietice care `ncearc\ gustul vie]ii civilizate [i care, `n drumul lor spre UE, ar da un semnal altor republici sau ]inuturi din fosta URSS s\ se lepede de Kremlin, aici nefiind exclus nici divor]ul celor din Siberia. A[adar, prin mul]imea emisarilor moscovi]i trimi[i la Chi[in\u, provoc\rile la Nistru, imbargourile de tot soiul etc. se `ncearc\ blocarea apropierii Republicii Moldova de UE [i, `n special, de Romnia. ~n pofida acestei situa]ii, Rusia nu mai reprezint\ pericolul nr.1 pentru existen]a na]iunii romne. Perpetuarea neamului nostru depinde, `nt`i de toate [i pururea, de unitatea tuturor romnilor, de re`ntregirea }\rii - doi factori care, la r`ndul lor, au o temelie vital\. E vorba despre cultura comunic\rii - un fel de vehicul nelipsit oric\rui tip de activitate uman\ colectiv\. La etapa actual\, se pare `ns\ c\ mai degrab\ s`ntem `ndritui]i s\ vorbim despre o incultur\ a comunic\rii, sinonim\ cu goliciunea min]ii [i a sufletului mai multora dintre noi, incultur\ care ne cutremur\ ur`t de tot existen]a sub cele mai diverse aspecte, asemenea carului ce tr\ie[te `n lemn, se hr\ne[te cu acesta [i-l nimice[te treptat din interior. Anume o astfel de goliciune, azi, se instaleaz\ `n capul mesei, f\c`nd-o pe directorul, pe diplomatul, pe ministrul... [i transform`nd scara valoric\ `n pre[ de [ters picioarele: cartea - `n h`rtie igienic\, buna cuviin]\ - `n mitoc\nie, `nlocuind decizia judicioas\ cu gesturi greu de `n]eles etc. Exemplific\m: 1. Acum c`nd sup\r\rile ruse[ti `ncearc\ s\ `ngenuncheze R. Moldova, prin Bucure[ti vezi lozinca S\ ajut\m Basarabia! - o invita]ie de a consuma vinuri moldovene[ti. E o treab\ bun\, credem noi. Dar tot acum, pe panoul v\mii Sculenilor din dreapta Prutului citim un document care ne provoac\ r`sul, dar [i confuzia c`nd vame[ul - nelipsit de sim]ul umorului - ne `ndeamn\ s\-l citim (vezi OM nr. 860 2013 din pag. 2). Domnule Daniel Constantin - ministrul agriculturii [i dezvolt\rii rurale din Romnia, cum procedez eu venind acas\ la Ia[i cu un bostan (dovleac) de 3kg din pro-

pria-mi gr\din\ de dincolo de r`u? Da elevul sau studentul basarabean care `nva]\ la Cluj... c\ruia mam\-sa i-a pus `n geant\ 2kg de mere, 1kg de struguri [i 1kg de ro[ii? 2. La finele lui septembrie curent, am prezentat revista DdB participan]ilor la un festival de epigram\. La cina din ajunul evenimentului epigrami[tii prezen]i am asistat la ni[te momente care numai spiritual-umoristice nu pot fi categorisite. ~n timp ce vreo trei colegi `nt`rzia]i m`ncau (ptintre ei fiind [i unul din Chi[in\u), un fost profesor din Bucure[ti, `ndemnat de un concitadin de-al s\u, recita cu mult patos [i mul]umire de sine versuri despre... b\[in\. S\ fi fost o urare de Poft\ bun\ cu iz de parfum literar-profesoral special sau o t`mpo-goliciune `n care, cu regret, se b\l\cesc mul]i dintre semenii no[tri, uit`nd cu des\v`r[ire despre rolul [i rostul [colii, literaturii `n consolidarea [i men]inerea unui neam? M\ uitam la bunele noastre gazde ru[inate de situa]ie jenant\ `n care au fost puse [i nu voiam s\ fiu `n locul lor! 3. Iat\ un fragment din discursul [efului unei reprezentan]e oficiale a Romniei `n alt\ ]ar\, discurs rostit cu prilejul s\rb\torii Limba Noastr\ cea Romn\: Ast\zi ne-am reunit sub genericul Limbii Romne... Este o bucurie pentru noi to]i, este o bucurie pentru... de a participa la aceast\ manifestare. Statul Romn d-abia `ncep`nd cu 31 august 2013 are o s\rb\toare legal\ - Ziua Romn\, are zi na]ional\, ziua de 31 august. Astfel c\ simbolul poporului romn, al\turi de celelalte simboluri ale noastre, [i-a g\sit o s\rb\toare frumoas\. S\rb\torim Ziua Statului Romn, Ziua Na]ional\ a Romniei, s\rb\torim Ziua Culturii, Ziua Drapelului Romnesc, s\rb\torim Ziua Imnului Romn [i iat\ c\ azi, la Cern\u]i, s\rb\torim [i Ziua Noastr\ cea Romn\. ~mi vin `n minte `n acest moment o pozi]ie pe care a exprimat-o Zaharia Stancu/Stanciu `n ceea ce prive[te limba romn\: Limba romn\ este patria mea- a zis marele g`nditor, marea personalitate romneasc\... (pauz\, cineva de dup\ cortin\ o corecteaz\ [i de aici i se rupe firul discursului! n.n.) Nichita St\nescu, `mi cer scuze. Nichita St\nescu prin aceast\ frumoas\ expresie [i g`ndire, [i idee pe care a lansat-o ne `nva]\ ast\zi [i pe noi foarte, foarte mult. Deci limba este patria. C`t de important este ca s\ avem spa]iul acest comun de valori, spa]iul acest comun de acele elemente [i simboluri na]ionale p\strat curat, p\strat demn este reprezentat prin acest element identitar care se nume[te limba matern\. A[adar, spa]iul nostru comun, limba romn\, este un spa]iu `n care nu s`nt criterii, nu s`nt alte probleme, nu s`nt alte divergen]e... C`nd m\ vede]i pe dumneavoastr\. 3-a. Alt invitat special al aceluia[i eveniment cultural amintit mai sus a fost un arhicunoscut interpret al c`ntecelor de suflet [i neam romnesc. Spectatorii din sala f\r\ locuri libere (gra]ie prezen]ei lui!) l-au `nt`mpinat `n picioare, cu multe aplauze. ~ns\ probabil pentru c\ a sosit cu sprijinul Institutului Cultural Romn (ci nu ca ceilal]i romni veni]i din }ar\, pe cont propriu!), `n loc s\ fac\ ce [tie mai bine, adic\ s\ c`nte, artistul a `ncercat

s\ ne `nve]e structura lexicului limbii romne, citindu-ne din Istoria literaturii... de G. C\linescu, evanghelie - dup\ afirma]ia d`nsului - pe care a c\rat-o tocmai de la Craiova, f\r\ s\ [tie, s\rmanul, c\ cern\u]enii `i puteau oferi mai multe exemplare pe loc. Dup\ lectura deloc scurt\ prin care ne-a luminat, maestrul a g\sit de cuviin]\ s\ ne conving\ c\ bog\]ia limbii noastre e dosit\ [i `n... cuvintele suficient de decoltate, dar [i `n mul]imea divers\ a `njur\turilor romne[ti, p\r`nd a fi fericit c\ la acest capitol locul I `l ocup\ un b\tr`n din satul s\u cu Tu-]i c\lindaru m\-ti!. {i, cum timpul nu a vrut nici de aceast\ dat\ s\ mai a[tepte, ca [i spectatorii care nu au avut norocul s\ asculte m\car un singur c`ntec, de la `nceput p`n\ la sf`r[it, din at`tea [i at`tea prin care invitatul respectiv a devenit mare `n arta muzical\ romneasc\, au `nceput s\ p\r\seasc\ sala `nainte de `ncheierea spectacolului. 4. Cu c`teva zile `naintea scrierii acestui editorial, TV-Prime (Chi[in\u) a transmis o [tire tragic\: un elev basarabean venit la [coal\ `n Romnia s-a sp`nzurat! O fi av`nd [i p\rin]ii lui o parte de vin\ ne[tiind cum s\-l preg\teasc\ pentru a lupta cu triste]ea desp\r]irii de ei, la o v`rst\ fraged\... Dar ce au f\cut noii lui profesori pentru adaptarea sa la alte condi]ii de via]\?! Din diverse motive, nu vom comenta aceste [i alte situa]ii dureroase... Consider\m `ns\ c\ ar fi patriotic, romne[te [i cre[tine[te ca fo[tii [i actualii profesori, to]i in[ii cu preten]ii de scriitori, epigrami[ti, arti[ti, pictori, dar [i mini[trii, parlamentarii, al]i demnitari rostitori de b`lb`ieli s\ `n]eleag\ c\ mul]i romni simpli din }ar\ [i din afara actualelor grani]e ale Romniei nu s`nt certa]i cu cultura - `n general, nici cu legile scrise sau nescrise ale limbii - `n special! Ei a[teapt\ de la cei obliga]i de postul de]inut, de investi]iile statului `n culturalizarea lor, de alte cheltuieli suportate de contribuabili cu d`n[ii o pur\ energie d\t\toare de cultur\, de sf`nt romnism care s\ le consolideze credin]a `n nemurirea neamului [i a Patriei comune, Romnia.

Nr. 38, anul VIII, octombrie 2013

ECOURI DE LA {COALA DE VAR|

Dor

e Basarabia

Scrisoare
de la prof. Aurelia MITRENIUC - [efa Direc]iei de ~nv\]\m`nt [i Cultur\ a raionului Edine]
Domnule Profesor Ion Berghia, V\ rog s\ primi]i multe cuvinte de mul]umire pentru timpul acordat echipei noastre de profesori din Republica Moldova. Dac\ `mi permite]i, vreau s\ dau publicit\]ii prin intermediul revistei Dumneavoastr\ emo]iile [i p\rerile despre {coala de Var\ de la Bucure[ti transmi]`nd recuno[tin]\ [i respect tuturor celor implica]i `n activitate: de la organizatori p`n\ la `naltele oficialit\]i `mplicate `n aceast\ extrem de util\ ac]iune. Pe parcursul `ntregii perioade m-am sim]it important\ `mpreun\ cu to]i participan]ii, profesori, elevi [.a. din Moldova, Serbia, Ucraina. De ce zic important\? Fiindc\ activit\]ile s-au desf\[urat la un nivel `nalt [i foarte con[tiincios, invita]ii au avut programe interesante [i relevante pentru noi, bine preg\tite. Eu personal am sim]it o sinceritate deosebit\ din partea ceor cu care am comunicat sub diverse forme [i la toate `ntrunirile: fie la Camera Deputa]ilor cu dl parlamentar Eugen Tomac, fie la {coal\... cu dl ministru Cristian David, cu jurnalistul Cristian Tab\r\, fie cu dumneavoastr\, cu dl pre[edinte Marian Clenciu sau cu domnul profesor Valentin Perciun cu to]i am fost pe pozi]ii egale. Vreau s\ men]ionez un fapt realizat: cei care au lucrat asupra agendei [colii de var\ au depus mult suflet. S-a sim]it `ndeosebi atunci c`nd am mers la M\n\stirea Curtea de Arge[ unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectur\ din }ara Romneasc\: tot ce am v\zut [i am auzit acolo a fost o minune! {i M\n\stirea Surpatele din jude]ul V`lcea - modest\, `ns\ cu o frumuse]e deosebit\ [i cu o atmosfer\ divin\ - ne-a `nc`ntat! Iar tragedia neamului Brncovean probabil `n sufletul fiec\ruia nu las\ loc de indiferen]\ [i r\m`ne un etern exemplu al demnit\]ii noastre. La prima [edin]\ cu directorii institu]iilor de `nv\]\m`nt din raion voi vorbi neap\rat despre {coala de var\ de la Bucure[ti organizat\ de c\tre Asocia]ia Cultural\ Pro Basarabia [i Bucovina, despre necesitatea schimbului de experien]\ cu colegii din Romnia. ~mi doresc foarte mult s\ realizez un proiect despre care am discutat cu dumneavoastr\ privind un schimb de activitate profesional\ `n domeniul pedagogiei [i poate organiz\m `mpreun\ un seminar cu profesorii de limba [i literatura romn\. Suntem la `nceput de an [colar [i timpul ne permite s\ realiz\m ni[te proiecte bine g`ndite. Ast\zi e o zi frumoas\, dar [i important\ - Ziua Independen]ei Republicii Moldova. {tiind c\ nu a]i renun]at la cet\]enia R. Moldova, v\ rog s\ primi]i

sincere felicit\ri cu acest prilej! {i `n aceast\ zi de s\rb\toare m\ fr\m`nt\ o `ntrebare: de ce timp de 22 ani nu avem r\spuns oficial ce limb\ vorbim [i ce istorie `nv\]\m? Mai ales c\ la {coala de var\, indiferent de unde eram veni]i la cursuri, to]i discutam `ntr-o singur\ limb\, to]i cuno[team [i c`ntam c`ntece populare romne[ti, nu era printre noi nici un demagog - politician sau lingvist - care ne bag\ pe g`t limba moldoveneasc\ ori vlah\... Cu respect, Aurelia Mitreniuc

Prin comunicare spre unitate


de Silvia POPOV, Colegiul de Muzic\ {tefan Neaga din Chi[in\u
Experien]a pe care am tr\it-o vara trecut\, `n perioada 4-11 august, a fost una benefic\ pentru mine `n calitate de profesoar\ de limba [i literatura romn\. Fiind acceptat\ printre participan]ii {colii de Var\, organizat\ la Bucure[ti de c\tre Asocia]ia Cultural\ Pro Basarabia [i Bucovina, am tr\it bucuria de a cunoa[te romni de dincolo de grani]ele }\rii: din Maramure[ul Istoric, din Serbia, din Ucraina, dar [i din Republica Moldova. Director de [coal\, profesor, elev, student, cadru medical, indiferent de profesia [i func]ia pe care o de]inea fiecare dintre noi, indiferent de regiunea de unde veneam, ne-am sim]it parte a unui Mare ~ntreg - Romni de Pretutindeni. Am fost a[tepta]i [i `nt`mpina]i cu drag [i dor pe oriunde ne-am aflat: la Complexul Sportiv Tei, la Parlamentul Romniei, la SkyTower, la Curtea de Arge[, la Surpatele, la Biserica dintr-un Lemn etc.. Am fost onora]i de prezen]a demnitarilor Romniei. Ministru, parlamentar, consilier etc. - to]i ne-au `ncurajat, ne-au ascultat [i asigurat c\ nu suntem singuri [i c\ nu ne-au abandonat la marginea istoriei [i c\ exist\ `nc\ o lumini]\ la cap\t de drum [i pentru noi, romnii de Dincolo. Emo]ii deosebite ne-a produs `nt`lnirea cu omul de televiziune Cristian Tab\r\. Ne-a cucerit prin pieAm vizitat Bucure[tiul [i cu alte ocazii. ~mi perfectam actele pentru a redob`ndi cet\]enia romn\. Starea de spirit pe care o aveam atunci, creat\, de fapt, de birocratismul de la ghi[ee, m-a f\cut s\ `mi spun, `n g`nd, c\ `mi doresc din tot sufletul Unirea, dar dac\ acest ora[ mi-ar deveni capital\, mai bine nu. Acuma m\ g`ndesc cu mare p\rere de r\u la acea fr`ntur\ de cugetare pripit\! Am v\zut zilele acestea un alt ora[: mult mai curat, mai primitor [i mai europenizat. Arhitectura modern\ [i postmodern\ a unor edificii m-a f\cut s\ m\ simt `ntr-un ora[ al secolului XXI, totu[i unele str\zi `nguste [i pavate, casele vechi, zgomotul tramvaielor au trezit `n mine atmosfera prozei lui C\linescu: aproape c\ l-am [i z\rit pe Felix Sima c\ut`nd strada Antim `n uniforma lui de licean. Canicula acelor zile, deplasarea cu tramvaiul, fe]ele necunoscute ale bucure[tenilor, iure[ul activit\]ilor cotidiene, dar [i oamenii oache[i, `nt`lni]i la fiecare pas, mi-au amintit de profesorul de pian din nuvela La }ig\nci de M. Eliade. Aproape c\ am sim]it [i noi, `n acele zile, labirintul prin care a trecut personajul. Pe unde am mai c\l\torit ne-au `nt`mpinat oameni binevoitori, dornici de a necunoa[te [i de a lega prietenii, a[ac\ ne-am sim]it ca acas\. Vorba veche: Omul sfin]e[te locul, de-aceea, interac]ion`nd cu oamenii locului, mi-am dat seama c\ `i cunosc, c\ m\ a[teptau, c\ tr\iesc acela[i sentiment cu mine, c\suntem un `ntreg, c\, indiferent de situa]ia politic\ [i geografic\ actual\, unirea tuturor romnilor are loc prin cultur\, istorie [i sim]ire romneasc\. Pentru aceasta sincere mul]umiri tuturor romnilor [i, mai cu seam\, celor pe care i-am `nt`lnit.

Nr. 38, anul VIII, octombrie 2013

tatea din ochii dumnealui, prin atmosfera cald\ [i calm\ care s-a l\sat `n timpul discu]iei. Identific`ndu-se cu noi, ne-a vorbit despre problemele romnilor din Transilvania, care sunt, de fapt, acelea[i ca [i ale noastre: limb\ [i identitate na]ional\. A[adar, `n urma acestei interac]iuni voi putea vorbi elevilor mei cu mai mult\ certitudine [i curaj despre imposibilitatea moral\ `n care se afla Apostol Bologa, eroul romanului lui Liviu Rebreanu P\durea sp`nzura]ilor, pentru c\ subiectul este unul de actualitate at`t `n Transilvania, c`t [i `n Republica Moldova.

Dor

e Basarabia

ECOURI DE LA {COALA DE VAR|

Sim]ul de a ne `n]elege...
de prof. Angela MORARU, director adjunct la Liceul Teoretic Mihai Eminescu din Edine]
Recent un grup de profesori din raionul Edine] (Mitreniuc Aurelia - [efa D~C Edine], Moraru Angela - profesoar\ de limba [i literatura romn\ [i director adjunct LT M. Eminescu, Leondari Natalia - profesoar\ de limba francez\ [i organizator la Gimnaziul Ruseni, Neaun Irina - `nv\]\toare la Gimnaziul Edine], Ro[ca Sergiu - specialist principal la D~C Edine], Cojocaru Aurelia - profesoar\ de limba francez\ la LT M. Sadoveanu [i Snegur Aliona - asistent social) s-a aflat la Bucure[ti la cea de-a treia edi]ie a {colii de var\ cu genericul Noi: Cet\]eni Interactivi ai Europei, proiect organizat de Asocia]ia Cultural\ Pro Basarabia [i Bucovina - pre[edinte dl Marian Clenciu; coorganizator Asocia]ia Convergen]e Europene. Parteneri - Facultatea de Litere a Universit\]ii din Bucure[ti [i Institutul Eudoxiu Hurmuzachi. Participarea grupului din Edine] la proiect s-a realizat gra]ie dlui ing. Constantin Rusanovschi - pre[edintele filialei Asocia]iei Culturale Pro Basarabia [i Bucovina `n ora[ul One[ti (Bac\u), originar din satul Ruseni, stabilit cu familia de peste [ase decenii `n Romnia. Proiectul a fost finan]at de Departamentul Politici pentru Rela]ia cu Romnii de Pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe al Romniei. La activit\]ile din anul acesta au participat membri din comunit\]ile romne[ti din Republica Moldova, Ucraina [i Serbia. Planul ac]iunilor a vizat desf\[urarea unor colocvii, prelegeri, discu]ii interactive cu reprezentan]ii institu]iilor [i societ\]ii civile romne[ti; seminarii [i cursuri pe teme referitoare la identificarea modalit\]ilor concrete de antrenare a romnilor `n promovarea culturii romne[ti [i a valorilor europene. Au fost abordate domenii precum cel didactic, lingvistic, istoric, publicistic [i cultural. ~n prima zi a {colii de var\ am avut `nt`lnire cu dl Cristian David - ministru delegat pentru Romnii de Pretutindeni. ~n zilele urm\toare am dialogat cu Tudor Cojocariu, responsabil de proiecte la Departamentul Politici pentru Rela]ia cu Romnii de Pretutindeni; cu Bogdan Brl\ de la Biroul de informare al Parlamentului European; cu Victoria Nedelciuc, care ne-a vorbit despre cet\]enia european\ de la statut la instrument. Una din cele mai deosebite zile a fost cea `n care l-am avut ca invitat pe cunoscutul jurnalist Cristian Tab\r\. Pe parcursul acestor zile am fost ghida]i, pov\]ui]i [i `nduma]i de dl profesor universitar dr. Ion I. Berghia - pre[edintele Filialei Constantin Stere din Ia[i a ACPBB, fondator [i coordonator al periodicului Dor de Basarabia, originar din jude]ul Soroca (R. Moldova). Obiectivele convergente ale proiectului s`nt consolidarea leg\turilor dintre spa]iile culturale romne[ti vecine Romniei, instituirea unor parteneriate durabile cu comunit\]ile de romni aflate `n afara grani]elor [i activarea rolului pe care Romnia, `n calitate de

membru al Uniunii Europene, `l are `n promovarea, `n [i prin diaspor\, a dialogului intercultural `n context european [i a valorilor comune legate de democra]ie, libertate de comunicare, cooperare, multiculturalitate [i toleran]\. Astfel au fost `nt\rite premisele racord\rii la circuitul cultural romnesc, ca parte a celui european actual, prin str`ngerea leg\turilor cu institu]ii de cultur\ [i de `nv\]\m`nt din Romnia [i derularea `n comun, pe viitor, a unor ac]iuni similare. De asemenea am avut onoarea de a vizita Palatul Parlamentului Romniei, unde am avut o `nt`lnire [i un dialog cu parlamentarul Eugen Tomac. Am mai efectuat o promenad\ prin Centrul vechi al Bucure[tiului [i Hanul lui Manuc; ne-am urcat `n SkyTower, cea mai `nalt\ cl\dire din Romnia cu o `n\l]ime de 137 metri [i 37 de etaje; am vizitat M\n\stirea

Arge[, M\n\stirea Surpatele, M\n\stirea dintrun Lemn din jude]ul V`lcea etc. Participarea a doua oar\ consecutiv `n cadrul proiectului nominalizat m-a convins `nc\ o dat\ c\ nu am gre[it c`nd am scris, `ntr-un eseu mai vechi, c\ Poporul romn s-a n\scut `n patria graiului eminescian. Am fost boteza]i `n apa cristalin\ a izvorului ce tres\rea cuminte. Ne-am ridicat din huma str\mo[ilor odat\ cu doina, cu trilul de privighetoare, de aceea ne-a fost h\r\zit [i sim]ul de a ne `n]elege [i de a ne iubi neamul.

Nr. 38, anul VIII, octombrie 2013

LA CEAS ANIVERSAR...

Dor

e Basarabia

Gheorghe Popa - 70
de Ion B.
L-am cunoscut pe domnul prof. univ. dr. Gheorghe Popa prin toamna anului 1991 `n Biblioteca Ministerului Educa]iei, ~nv\]\mntului [i {tiin]ei din Bucure[ti. Un b\rbat chipe[, modest, cu o ]inut\ distins\ combinat\ cu alur\ sportiv\, cu un limbaj rafinat [i o aten]ie deosebit\ fa]\ de interlocutor. De[i au trecut cam mul]i ani de atunci, a r\mas acela[i: interesant, cu vorba-i negr\bit\, calculat\ [i f\r\ echivoc... S-a n\scut la Moine[ti (Bac\u), pe 25 octombrie 1943, r\m`n`nd un `mp\timit `ndr\gostit de natur\. Din discu]iile purtate, am aflat c\ `nc\ din fraged\ copil\rie a fost pasionat de tehnic\. Solicitat de p\rin]i s\ aduc\ ni[te f`n acas\, copilul [i-a construit un c\ru] cu patru ro]i din lemn, asemenea celor pe care le putem vedea prin filme... Metaforic fiind spus, dup\ absolvirea [colii din localitate acel prim c\ru] al sor]ii l-a adus la Ia[i. Aici a f\cut Facultatea de Fizic\ [i s-a statornicit `n dulcele t`rg s\-[i vad\ `mplinite visurile, parcurg`nd toate treptele `nv\]\m`ntului superior [i ajung`nd s\ fie rectorul celei mai vechi universit\]i ale neamului nostru. Domnul Gheorghe Popa este, `n opinia noastr\, unul dintre pu]inii savan]i moderni cu cel mai `nalt grad didactic, r\m`n`nd totodat\, `n sensul clasic, un valoros profesor cu [coal\ veche. Aceast\ afirma]ie este sus]inut\ cu lux de am\nunte de c\tre fo[tii discipoli [i actualii sau fo[tii s\i colegi de serviciu at`t din Ia[i, c`t [i din alte localit\]i ale Romniei, din Europa, America, Asia etc. Pe parcursul activit\]ii profesionale [i sociale d`nsul s-a `nvrednicit de Ordinul Crucea Moldava al Mitropoliei Molodovei [i Bucovinei, de Diploma de excelen]\ Vasile Pogor a prim\riei Ia[i, de Diploma [i medalia Universit\]ii Freiburg (Germania), de Ordinul Na]ional Steaua Romniei `n grad de ofi]er, de Ordinul Crucea Patriarhal\ al Patriarhiei Romne; este Profesor Honoris Causa al Universit\]ii Augsburg (Germania), Doctor Honoris Causa al Universit\]ii Alecu Russo (B\l]i, R. Moldova) etc. Un om `ns\ nu poate fi caracterizat doar din unghiul de vedere al activit\]ii sale profesionale. Nu a fost nici o situa]ie `n care s\ ne fi adresat domnului profesor Gheorghe Popa cu vreo rug\minte sau dup\ un sprijin, ca acestea s\ nu-[i fi g\sit ecou. Datorit\ dumnealui eu, un basarabean necunoscut `n Ia[i, am fost angajat la Universitatea Al. I.Cuza, f\r\ vreo interven]ie special\ precum se mai practic\ prin diverse locuri... Unei asemenea personalit\]i ]i-ar fi fost ru[ine s\ `ndr\zne[ti a-i propune ceva. Ba dimpotriv\, `n primii ani de activitate `n vechea capital\ a Moldovei, domnul rector Gheorghe Popa a fost acela care `n repetate r`nduri m-a invitat

la mas\, la cantina universit\]ii. {tia, probabil, c\ salariul meu era mai mult dec`t modest. C`nd o mai t`n\r\ coleg\ din Boto[ani, care se credea extrem de vrednic\ ]in`nd cursuri `n vreo [ase locuri [i fiind `ndemnat\ s\ mai cedeze din ore, alerga prin ora[ dup\ domnul rector s\-l `ntrebe de ce m\ sprijin\ tot el a l\murit-o politicos... Dar domnul prof. univ. dr. Gheorghe Popa este [i un sincer [i adev\rat patriot, cunosc\tor al istoriei zbuciumate a neamului nostru. Am g\sit `n dumnealui un sprijin de n\dejde pentru Asocia]ia Cultural\ Pro Basarabia [i Bucovina, Filiala Constantin Stere din Ia[i, al c\rei pre[edinte sunt. Domnia sa s-a implicat at`t material (asigurarea de transport spre [i dinspre Basarabia, suportarea costului unor mese pentru invita]ii no[tri etc.), c`t [i prin ]inerea unor conferin]e de notorietate, prin prestan]a dumnealui d`nd astfel o ]inut\ de `nalt\ valoare cultural\, patriotic\ [i unionist\. Poate c\ aceast\ atitudine franc\ [i generoas\ se explic\ [i prin urgiile comuniste cunoscute chiar din familia dumnealui sau poate pentru c\ familia `i este `nrudit\ cu basarabenii... Ast\zi, c`nd fostul rector [i viceministru al `nv\]\m`ntului din Romnia, domnul prof. univ. dr. Gheorghe Popa `mpline[te 70 de ani [i se afl\ pe una dintre cele mai `nalte trepte ale realiz\rii profesionale, `n nume personal, dar [i din partea colegilor din ACPBB, c`t [i din partea redac]iei revistei Dor de Basarabia `i ur\m ani mul]i [i ferici]i al\turi de cei dragi, zile `nmiresmate de parfumul naturii, eterna Domniei sale iubire, energie de toate tipurile cunoscute `n fizic\ pentru a i se `mplini cele mai alese visuri! La mul]i ani, drag\ domnule Profesor!!

Mihai P`rjoi - 80
de Cornelia {TIRBU
A venit ziua `n care Mi[a P`rjoi `mpline[te o frumoas\ v`rst\... A venit [i toamna, cu minun\]iile [i triste]ile ei. Ieri au fost rafale furioase de v`nt, Taifun la Nagasaki - un film vizionat de mine `n tinere]e. Un zbor haotic de frunze multicolore: unele aurii, altele de un galben mai `nchis, altele `nc\ verzi, altele ruginii sau ro[ii... Toate se `nvolburau `ntr-un zbor ame]itor, desprinz`ndu-se de pe ramurile copacilor pe care `i las\ din ce `n ce mai goi. F\r\ seva lor, frunzele `[i `ncep zborul spre moarte, ca `ntr-un dans al eliber\rii, sub bagheta v`ntului care le poart\ c`nd spre cer, c`nd cobor`nd vertiginos `n jos [i iar\[i plutind sus. Ca apoi s\ coboare lin [i s\ se a[tearn\ ca o plapum\ p\m`ntului pe care `l vor ocroti de frigul iernii. N-au tr\it dec`t o var\... Mi-am amintit de filmul suedez, de demult, N-a dansat dec`t o var\... S\ numim aceast\ zi Dansul de saraband\ al frunzelor. Sim]i]i aceste foi cum te izbesc `n fa]\, peste ochii pe care `i `nchizi instantaneu [i r\m`i f\r\ grai `n fa]a gra]iei dansului [i a m`ng`ierii lor! V\ invit s\ v\ g`ndi]i pentru o clip\ la aceast\ imagine. Dac\ o vede]i, `nseamn\ c\ am reu[it s\ v\ transmit emo]ia mea. Noi, oamenii, acum tr\im prea mecanic: ne trezim, m`nc\m [i uit\m s\ mai fim sensibili, s\ ne impresion\m de ce este frumos, s\ ne `nc\lzim sufletele r\mase parc\ `mpietrite odat\ cu trecerea anilor. {i c`t\ nevoie avem de a[a ceva... C\ci [i noi suntem ca frunzele. Ap\rem `n via]\ (o minune!), ne hr\nim la pieptul mamei, cre[tem, devenim mari [i parc\ ne eliber\m c`nd plec\m de acas\ sub influen]a v`ntului vie]ii care ne ridic\, ne face s\ plutim pe scara timpului `ncet-`ncet [i `n final cobor`m ...`n p\m`nt. Tr\im o via]\, dar a noastr\ nu se sf`r[e[te printr-un dans. S\ sper\m c\ [i pentru noi un viitor va fi la fel ca la orice element al naturii. S\ ridic\m un pahar cu vin `n cinstea lui Mi[a care azi, 25 septembrie 2013, `ntr-un feeric decor de toamn\, `mpline[te 80 de ani. S\-i ur\m via]\ lung\ [i s\n\tate al\turi de draga lui jum\tate, Sonia, de `ntreaga-i familie [i de prieteni: S\-]i fie via]a o bucurie, Celor ce n-au d\ruie[te mereu, Doar fericirea `n cale s\-]i fie {i niciodat\ s\ nu [tii de greu! La mul]i ani!

Dor

e Basarabia

LA CEAS ANIVERSAR...

7
romni, Ion Neculce [i Ion Creang\, scriitorul se apropie prin sensibilitatea nativ\, lirismul [i memoria arheal\ [i de Mihai Eminescu ori Mihail Sadoveanu. Dac\ vorbim despre scrisul s\u, descoperim natura plurivalent\ a omului Ion Dru]\, care se identific\ perfect cu personajele sale, c\ci fiecare erou poate fi un alter-ego prin care prozatorul g`nde[te, tr\ie[te drame, se bucur\ sau mediteaz\. Ca [i Creang\ sau Sadoveanu, el este un h`tru al vremurilor noastre, `n sensul cel mai frumos al cuv`ntului, de romn verde, plin de vigoare [i nu `n `n]elesul folosit `n Basarabia. Destul de abil [i cump\tat, el a [tiut s\ jongleze, de-a lungul anilor tr\i]i, cu ipostazele, adesea departe de a-i fi convenabile, astfel r\m`n`nd mereu pe val, pentru c\ are valoare! Promov`nd valen]ele omului de la ]ar\, din Basarabia, el a fost ajutat nu numai de talentul s\u, ci [i de anumite circumstan]e oferite de familie, de societate [i, cu siguran]\, de Cel-de-Sus. Cu o anume evlavie mo[tenit\ poate din familie, Ion Dru]\ nu a f\cut totu[i din aceasta un caz aparte, ci totul s-a rostogolit firesc, fiind mereu aproape de M`ntuitor. A avut norocul s\ se `nfrupte [i din modul de via]\ al altor neamuri, care i-a fost de un real folos. Ion Dru]\ nu este scriitorul meu preferat... Scriitorul meu preferat pentru ve[nicie e b\di]a Ion din Humule[tii Neam]ului c\ruia `i voi r\m`ne credincios c`t voi tr\i. Dar aceasta nu `nseamn\ c\ nu cunosc opera maestrului Dru]\ [i nu i-o apreciez, fie [i din motivul c\ sunt profesor de romn\ n\scut `n Soroca. Unii dintre cititori sau confra]i de condei `l elogiaz\, al]ii `l hulesc. Dar... a[a este `n via]\! Nu po]i s\ placi oricui! Mihai Cimpoi, dincolo de aprecierile pozitive, spunea undeva c\ Ion Dru]\ ar face bine s\-[i `ncarce opera `ntr-un camion, apoi s\ [i-o duc\ la Moscova, unde locuie[te de ani buni. {ti]i ce i-a r\spuns maestrul? C\ lui i-ar trebui mai multe camioane, iar pentru acela[i lucru lui Cimpoi i-ar fi suficient\... o biciclet\! Inteligent r\spuns ca [i omul care l-a dat. ~nainte de a-l vorbi de r\u pe marele Ion Dru]\, s-ar cuveni s\ revedem atent faptele sale. ~n acest sens, Lum`narea Recuno[tin]ei de pe unul dintre dealurile Sorocii a fost mult denigrat\, dar [tiu acei delatori la ce dat\ a fost inaugurat monumentul? La 27 martie... V\ mai aminti]i ce simbolizeaz\ aceast\ dat\?! Oare toat\ lumea cu g`nd ne-curat la adresa lui Ion Dru]\ [tie c\ el s-a num\rat printre primii scriitori moldoveni, care `nc\ prin anii `60 ai secolului trecut a pus problema revenirii scrisului nostru din R. Moldova la grafia latin\? Un om [i faptele lui se analizeaz\ [i se judec\ prin prisma timpului [i a contextului social `n care acesta a tr\it [i a creat. Ion Dru]\ a fost [i a r\mas un fel de magister al genera]iilor de basarabeni, care au locuit [i au studiat la Moscova zeci de ani, pe care a [tiut s\ [i-i apropie, s\-i asculte [i s\ le dea un sfat... ~n pofida anumitor umbre nesigure, el r\m`ne un tribun al neamului, cum nu au fost mul]i dintre scriitorii no[tri. Prin 1988-89, de exemplu, c`nd comuni[tii c\rora le fugea terenul de sub picioare turbau, a avut loc o `nt`lnire cu elevii [i cadrele didactice de la {coala Moldoveneasc\ nr.1 din Chi[in\u (ast\zi Liceul Romn-Francez Gh. Asachi). ~n timpul discu]iilor, un elev i-a dat lui Ion Dru]\ un bile]el `n care scria c\ dou\ profesoare - una de limba matern\ [i alta de istorie, ambele fiind so]ii de `nal]i conduc\tori de partid - pun be]e-n roate tocmai ele revenirii limbii noastre la grafia latin\ [i la istoria neamului. Afla]i, dragilor, c\ Ion Dru]\ nu a ezitat nici o clip\ [i a citit bile]elul cu numele respective `n fa]a publicului, dup\ care, cu privirea lui u[or z`mbitoare [i cl\tin`nd din cap a mustrare p\rinteasc\, a ad\ugat ceva, `n sensul c\-[i vor da seama profesoarele respective de marea lor gre[eal\... moral\. La ceas aniversar, `i ur\m maestrului Ion Dru]\ via]\ `ndelungat\, s\n\tate, cititori impar]iali [i tradi]ionalul La mul]i ani!. DdB

Ion Dru]\ - 85
Cel mai mare prozator basarabean s-a n\scut la 3 septembrie 1928, `n satul Horodi[te, jude]ul SorocaRomnia (`n prezent localitatea este `n raionul Dondu[eni, R. Moldova). Debuteaz\ la `nceputul anilor 50. Opere: Frunze de dor, Balade din cmpie, Ultima lun\ de toamn\, Povara bun\t\]ii noastre, Clopotni]a, Horodi[te, ~ntoarcerea ]\rnii `n p\mnt, Biserica alb\, Toiagul p\storiei [.a. ~n 1967, pentru piesa Casa Mare, nuvela Ultima lun\ de toamn\ [i romanul Balade din cmpie s-a `nvrednicit de Premiul de Stat al R.S.S. Moldovene[ti. Apoi, `n 2008, a intrat `n posesia altui Premiu de Stat. De]ine titlul de Scriitor al Poporului. Este membru de onoare al Academiei Romne [i membru titular al Academiei de {tiin]e a R. Moldova. Din 1969 locuie[te la Moscova, dar men]ine o leg\tur\ permanent\ cu ba[tina pe care o viziteaz\ de c`te ori poate. Pe 31 august curent, `n cadrul ceremoniilor dedicate Zilei Limbii Romne, la Biblioteca Mihail Sadoveanu din Soroca a avut loc o ac]iune dedicat\ `mplinirii celor 85 de ani de la na[terea recunoscutului autor. ~n discu]ia ghidat\ de doamna Eugenia R\ilean, directoarea bibliotecii, s-au implicat at`t angajatele institu]iei-gazd\, c`t [i audien]a, [i oaspe]ii din Romnia membri sau simpatizan]i ai Asocia]iei Culturale Pro Basarabia [i Bucovina, Filiala Constantin Stere din Ia[i. Ne-am bucurat mult de comunicarea domnului Grigore Buc\taru - [eful Direc]iei Cultur\ din Soroca, de cea a doamnei E. R\ilean, de cele ale subalternelor dumisale [.a. Un discurs deosebit de cald `n care bucuria alterna cu triste]ea a ]inut poetul Petre Popa - directorul Teatrului Veniamin Apostol din Soroca [i cons\tean cu Ion Dru]\. Iat\ c`teva g`nduri de-ale dumnealui: Ce-ai putea spune despre copil\rie c`nd `]i aminte[ti de cire[ul de mai? Apoi, scrierile lui Ion Dru]\ au fost cire[ul de mai al copil\riei [i adolescen]ei mele. Am crescut cu [oapta de nuc, gust`nd din poama bun\, aproape coapt\ [i m\ bucuram [i eu c`nd trec\torii l\udau liliacul din col]ul ogr\zii, de parc\ ei m\ l\udau [i pe mine, [i toat\ casa noastr\. A[a cum se `nt`mpla cu nucul, haiducul lui Pintilie, despre care scria prozatorul `n nuvela cu pricina, a[a s-a `nt`mplat s\ ne tragem r\d\cinile de pe acelea[i dealuri cu multe izvoare ale T\t\r\ucii, iar averea copil\riei marelui scriitor avea s\ fie [i averea copil\riei mele. Nu m-a pus nimeni s\-i `nv\] opera pe de rost Poate doar fragmentul cu Trofima[ din Frunze de dor, dar tot ce-a `nc\put `ntre copertele c\r]ii De la verde p`n`la verde s-a prins de mine ca o doin\ de fluierul ciobanului cu talent la c`ntat. M-am bucurat de fiecare apari]ie editorial\, ca s\ m\ `ntristez de fiecare apari]ie a scriitorului drag `n preajma unor demnitari care rosteau neadev\ruri istorice. De multe ori mi-am zis, chiar [i acuma mai cred, c\ probabil este `ncifrat ceva `n scrierile sale pe care `ncearc\ s\ le camufleze prinre ni[te rostiri ambigue, `n anumite `mprejur\ri, iar z`mbetul s\u tradi]ional din col]ul buzelor parc\ ne-ar `ndemna: Dar voi citi]i, nu v\ uita]i `n gura mea, eu sunt acolo amestecat printre litere din care se adun\ cuvintele pentru rug\ciune, c`ntare [i blestem. S\-i dea Dumnezeu s\n\tate [i c\r]i `n care s-ar putea reg\si chipul neamului nostru, a]`]at de cei c\rora le r`de sufletul c`nd doi fra]i se sugrum\. Astea mi-au venit `n minte acum [i scriu imediat, cum g`ndesc. Or, c`nd spui un neadev\r `l mai lustruie[ti pe alocuri, ca s\ fii mai credibil. ~ns\ eu n-am timp s\ m\ prefac. Prof. univ. dr. Mihai P\str\gu[ din Ia[i a spus urm\toarele: Bucuria de a participa la un simpozion privind omagierea scriitorului moldovean Ion Dru]\, cu prilejul implinirii v`rstei de 85 de ani de via]\, `mi este amplificat\ [i de faptul c\ participan]ii la ac]iune [i-au centrat discu]iile, la un moment dat, pe teatrul celui omagiat, `n mod special pe cunoscuta [i apreciata sa dram\ Casa Mare Nu po]i s\ nu consta]i complexa diegez\ utilizat\ cu m\iestrie de scriitor `n construc]ia dramei, parc\ desprins\ ca o felie din realitate, dar totu[i diferit\ de a-

ceasta - realism dramatic conjunctural. Dintre personajele care dau substan]\ [i coeren]\ etosului popular dramaturgul a scos `n relief personajul Vasilu]ei - unul emblematic pentru tabla de valori pe care [i-a propus s\ o promoveze, [i P\v\lache - un b\rbat chipe[ [i atractiv, dar [i plin de vicii, pe care Ion Dru]\ l-a ales pentru a desemna opusul valorilor satului contemporan perioadei descrise. Piesa invocat\ este o dram\ cu toate caracteristicile genului, pentru c\ define[te un conflict valoric. Vasilu]a, o t`n\r\ v\duv\ de r\zboi, caracterizat\ prin cinste, h\rnicie, simplitate, loialitate, sentimente curate, `ntr-un cuv`nt - noble]ea simpl\ personificat\ f\r\ noroc, cu un destin crucificat, pe de-o parte, de situa]ille sociale (r\zboi, noua ordine social\ comunist\ care perverte[te caracterele), pe de alt\ parte, de statusul s\u biouman - de femeie angoasat\ de erodarea fizic\ [i moral\, provocat\ de trecerea timpului. Tocmai acest status o va face s\ cad\ temporat victim\ ispitelor lui P\v\lache. Morala sa clasic\ bazat\ pe demnitate, onoare, cinste, onestitate [i corectitudine o va ajuta s\ `n]eleag\ clenciul `n care a intrat, dar [i necesitatea de a ie[i din conjunctura nefast\, nepotrivit\ profilului s\u moral. Autorul intervine la timp pentru a-[i salva eroina [i valorile pe care ea le reprezint\ `n lumea satului. Tot at`t de evident\ este [i sanc]iunea moral\ pe care Ion Dru]\ o administreaz\ lui P\v\lache - un personaj test. Celelalte personaje individuale (mo[ Ion [i Sofia) sau colective (opinia satului) sunt secundare. Ele contribuie, ca ni[te elemente decorative, mai mult la sublinierea rolului personajelor principale, la reliefarea conflictului dramatic. At`t prin teatru, c`t [i prin `ntreaga sa crea]ie literar\ marele scriitor Ion Dru]\ a contribuit decisiv nu numai la `ntre]inerea cu mijloacele artei literare la cultivarea unei morale s\n\toase `ntre cona]ionali, cu ad`nci r\d\cini `n cultura romneasc\, dar a cultivat `n egal\ m\sur\ [i valorile stilistice ale limbii romne ca limb\ latin\, capabil\ s\ exprime cel mai adecvat aceste valori. Chiar dac\ are domiciliul la Moscova, Ion Dru]\ este un autentic ambasador al spiritualit\]ii romne[ti. Spa]iul (distan]a) `i d\ posibilitatea s\ cultive valorile neamului, ca valori autentic umaniste, [i `ntr-o alt\ perspectiv\ dec`t cea apropiat\, s\ le fac\ cunoscute [i altor neamuri cu culturi diferite. Un scriitor mare ca Ion Dru]\ se poate face auzit [i din alte medii dec`t cel originar, iar reverbera]iile sale cu alte culturi sunt benefice `ntregului nostru neam. Cuv`ntul de `ncheiere i s-a oferit profesorului universitar Ion Berghia - pre[edintele Filialei C. Stere din Ia[i a ACPBB, conduc\torul delega]iei ie[ene: Ion Dru]\ r\m`ne, f\r\ `ndoial\, o voce distinct\ `n r`ndul scriitorilor basarabeni contemporani, `mbog\]ind cu o activitate literar\ de aproape [ase decenii scrisul romnesc. Descinz`nd din tagma celor mai mari povestitori

Nr. 38, anul VIII, octombrie 2013

LIMBA NOASTR|-I O COMOAR|...

Dor

e Basarabia

{coala Basarabean\
de Ion COJA
Azi, 31 august, romnii serbeaz\ Ziua Limbii Romne. Exist\ `n acest sens o lege care a fost adoptat\ `n Camera Deputa]ilor din Romnia `n luna februarie anul acesta. Mul]i romni nu [tiu `ns\ de ce s\ fie la 31 august Ziua Limbii Romne? Iat\ de ce - pentru c\ la 31 august 1989 s-a petrecut un moment istoric pentru romnism, pentru romnitatea noastr\ cea de toate zilele: sub presiunea a peste 750.000 de romni aduna]i la Chi[in\u `n ziua de 27 august 1989, Parlamentul de la Chi[in\u, a[a sovietic cum era, n-a avut `ncotro [i a decretat pe 31 august limba romn\ ca limb\ de stat [i dincolo de Prut, adic\ pe ambele maluri ale Prutului [i Nistrului. Se `ncununa astfel, victorioas\, rezisten]a romnilor la dezna]ionalizare, dup\ aproape dou\ veacuri de jertfe [i suferin]e, dar [i de izb`nzi pilduitoare, care au f\cut din Basarabia ]inutul romnesc cel mai `ns`ngerat, pus la cele mai grele `ncerc\ri, nu de pu]ine ori `n cump\na istoriei afl`nduse `ns\[i pieirea neamului romnesc de pe plaiurile at`t de frumoase ale Basarabiei [i at`t de jinduite de al]ii... De data asta n-a fost s\ fie cum au vrut al]ii, ci cum au vrut\r\ romnii! Ziua de 31 august a fost s\rb\torit\ ca zi a limbii noastre romne[ti pentru prima oar\ `n 1990, `n toat\ Republica Moldova. {i de atunci, anual - scrie pe Wikipedia un autor anonim, aceast\ s\rb\toare este marcat\ cu manifest\ri de `nalt patriotism, de reg\sire a r\d\cinilor, consemnat\ prin poezie, c`ntec [i joc, prin repunerea `n drepturi a vechilor tradi]ii populare [i a momentelor care le-au marcat istoria. De regul\, festivit\]ile sunt deschise diminea]a la Chi[in\u de c\tre oficialii republicii, prin depunerea de flori la monumentul lui {tefan cel Mare [i Sf`nt, precum [i la busturile clasicilor literaturii romne, amplasate `n Gradina Public\ {tefan cel Mare. S\rb\toarea se `ncheie `n mod obi[nuit printr-un concert sus]inut `n Pia]a Marii Adun\ri Na]ionale. ~n primii ani ai s\rb\torii, fiecare 31 august aducea cu sine [i dezvelirea a c`te unui bust pe Aleea Clasicilor din Chi[in\u. Acest frumos obicei a fost `ntrerupt dup\ venirea la putere a comuni[tilor `n 2001. Ecoul a ceea ce se petrece la Chi[in\u de fiecare 31 august a reverberat `n multe suflete romne[ti, dar mai ales `n sufletele acelor romni care cunosc bine ce `nseamn\ s\ nu te lepezi de graiul matern, str\mo[esc, deseori cu pre]ul libert\]ii sau chiar al vie]ii: romnii care tr\iesc `n afara grani]elor de stat ale Romniei, romnii din Ucraina, din Ungaria, din Balcani - `ndeosebi cei din Grecia, Albania, Serbia, Bulgaria, precum [i romnii din alte ]\ri ale lumii. Ace[ti romni, romni exemplari, au rezonat la modelul basarabean, astfel c\ organiza]iile culturale ale romnilor din diaspor\ s-au al\turat fra]ilor de peste Prut s\rb\torind [i ei an de an Ziua Limbii Romne, f\c`nd declara]ii publice explicite `n acest sens, cer`nd adic\ instituirea acestei zile na]ionale [i `n }ara-Mam\. Se poate spune c\ ace[ti romni transfrontalieri s-au unit cu romnii din Basarabia, din Republica Moldova, alc\tuind o comunitate aparte, comunitate la care, `n februarie a.c., a aderat [i ...Romnia, Parlamentul Romniei!... C\ci, nota bene!, legea adoptat\ `n februarie 2013 este o lege pe care au impuso ace[ti romni f\r\ pa[aport romnesc, dar cu un suflet mai romnesc dec`t al nostru, cei ce nu risc\m nimic atunci c`nd vorbim romne[te! Risc\m numai s\ vorbim din ce `n ce mai stricat limba p\rin]ilor no[tri... Dar asta este alt\ poveste... O l\s\m pentru alt\dat\, s\ nu stric\m [i acest ceas s\rb\toresc! Punctul de plecare a fost Marea ~ntruUnire de la Chi[in\u, din 27 august 1989, la care s-au adunat, cu un singur [i acela[i g`nd, peste 750.000 de romni. Adic\ tot al [aselea cet\]ean al Republicii a fost acolo prezent, cam c`te unul din fiecare familie de romni!... A fost ca [i cum la Bucure[ti s-ar aduna m`ine peste trei milioane de participan]i, ca s\ cear\ ce? Ce au cerut acei romni grozav de romni? Au cerut grafie latin\! Acesta a fost cuv`ntul de ordine, al c\rui `n]eles s-a `nc\rcat `n Basarabia acelor zile de o sumedenie de alte idei [i conota]ii, str`ns legate unele de altele, alc\tuind un veritabil program politic na]ionalist, cum n-a mai fost rostit altul de la Blaj, din 15 mai 1848... ~ntruUnirea de la Chi[in\u din 27 august 1989 a fost transmis\ `n direct de Televiziunea Romn\ de la Bucure[ti! Mi-aduc bine aminte cum am urm\rit-o `n }ar\ cu sufletul la gur\, nevenindu-ne a crede ce vedeam: c`t de viu [i de puternic era romnismul acelor fra]i de-ai no[tri la care deseori ne g`ndisem p`n\ atunci cu inima str`ns\ de team\ c\ sunt `n mare primejdie de a se pierde pentru oastea Neamului nostru. Da de unde?! Se vedea clar c\ sunt mai romni dec`t fiecare dintre noi! C\ demnitatea de romn le e mai drag\ ca orice! C`nd, peste numai patru luni, `n decembrie 1989, romnii au ie[it `n strad\ s\ `nfrunte moartea voinice[te, cu palmele goale, sub privirile uimite ale `ntregii lumi, demonstr`nd o total\ [i rarisim\ disponibilitate la orice sacrificiu, eu, personal, am sim]it c\ acea minune de comportament se producea `n continuarea adun\rii de la Chi[in\u, din 27 august 1989, care ren\scuse `n sufletul tuturor romnilor `ncrederea `n destinul lor de neam sortit s\ fac\ istorie, iar nu figura]ie pe scena lumii! Am scris mai apoi `n chip explicit c\ Revolu]ia Romn\, care `ntr-adev\r revolu]ie a fost la nivelul reac]iei [i con[tiinei populare, civice, a `nceput cu mult `nainte de decembrie 1989, `ncepuse prin demonstra]ia de demnitate romneasc\ f\cut\ de fra]ii no[tri de peste Prut! {i mai zic o dat\: f\r\ 27 august 1989 nu ar fi fost posibil\ resurec]ia din Timi[oara [i Bucure[ti, din toat\ }ara, pe care eu, tr\ind-o `n strad\, am resim]it-o mai pu]in a fi un act de denegare a regimului politic, c`t mai ales ca pe o ampl\ [i atotcuprinz\toare demonstra]ie de demnitate na]ional\! Oamenii au ie[it f\r\ arme, f\r\ ciomege, nu ca s\ pedepseasc\ ori s\ alunge pe cineva, c`t mai ales pentru a demonstra c\ Dumnezeu e cu noi!, c\ nu ne e team\ de moarte [i suntem gata la orice ar putea s\ semnifice b\rb\]ie [i v`rtute, credin]\ `n Neam [i Lege! Se na[te o `ntrebare pe care `nc\ nu ne-am pus-o cu toat\ gravitatea: cum se face c\ Televiziunea Romn\, care pe vremea aceea, `n vara lui 1989, era at`t de `nchis\, rupt\ de realitate [i preocupat\ exclusiv de cultul personalit\]ii celor doi tirani, a transmis totu[i, `n direct [i integral, Adunarea de la Chi[in\u? Mi-aduc aminte c\ `n mul]imea de participan]i, care de care mai voios, mai frumos, mai luminos la chip, am remarcat un b\tr`n, `n haine negre, de duminic\, care a ap\rut de mai multe ori `n prim-planul transmisiei. M-a frapat asem\narea sa, la port, la `nf\]i[are, cu unchii mei, mocanii dobrogeni, cum se `mbr\cau [i cum ar\tau ace[tia c`nd veneau la ora[! Moac\ de mocan!, mi-am zis. {i parc\ auzindu-m\, regizorul transmisiei l-a ales pe b\tr`n pentru un scurt interviu. I s-a pus [i `ntrebarea de unde e, cum se nume[te. Iar r\spunsul a fost Ungureanu! Venise la Chi[in\u din Transnistria! Era a[adar urma[ al ardelenilor, al mocanilor care sute de ani au tot venit iarna cu oile din Transilvania, din M\rginimea Sibiului p`n\ `n b\l]ile Nistrului sau `n Crimeea! A[a cum f\cuse aceast\ pendulare transhumant\ [i bunicul meu Licoi, din R\[inari! Mul]i sunt basarabenii care au printre `nainta[i romni ardeleni. C`nd l-am cunoscut pe Eugen Doga lam luat direct, dac\-[i cunoa[te buneii ardeleni. Da, [tia

Nr. 38, anul VIII, octombrie 2013

[i d`nsul [i era m`ndru de asta! M`ndru c\ poart\ un nume de familie adus din Ardeal pe malurile Nistrului! Exist\ multe similitudini `ntre ardeleni [i basarabeni, `ntre Transilvania [i Basarabia! Am observat dup\ 1990, `n mai multe ocazii, c\ au, unii pentru al]ii, mai mult\ `n]elegere, mai mare atrac]ie s\ se `ncread\ unul `ntr-altul [i s\ conlucreze cu inima deschis\! {i unii, [i al]ii au cunoscut mai ales partea dramatic\, tragic\, a condi]iei de romn! Au pl\tit pre]ul cel mai scump pentru a-[i vorbi graiul p\rintesc! Dac\, a[a cum spune versul popular, Tot romnu-i ardelean Dus `n }ar\ de alean, dac\ deci Ardealul ne este tuturor romnilor vatra, ba[tina primordial\, apoi trebuie spus c\ suntem printre popoarele Europei singurul care s-a extins spre R\s\rit! R\s\ritul dinspre care asupra Europei s-a produs pustietoarea migra]ie a popoarelor Asiei atrase de luminile Romei, ale civiliza]iei europene! Noi, romnii, am `notat `mpotriva curentului, `n r\sp\rul istoriei! {i am extins spre Soare-R\sare Europa, mo[tenirea Romei antice, romanitatea noastr\, duc`nd-o p`n\ dincolo de Bug! Dac\ compari hotarele limbii latine, din vremea lui Traian, cu hotarele `n care se vorbesc azi limbile romanice din Europa, consta]i c\ peste tot aceste hotare s-au restr`ns, au cedat spa]ii `ntinse altor limbi, barbare! Nordul Africii, Asia Mic\, ce]osul Albion, Dalma]ia, Moesia... Numai Dacia Traian\ a c`[tigat spa]ii noi pentru l\tinie! ~nzecindu-[i mo[tenirea! Spa]iul `n care se vorbe[te limba daco-romn\ s-a extins de-a lungul istoriei mai ales spre Est. Iar acesta este meritul cel mai important al romnilor de peste Prut! Au l\]it spa]iul limbii romne, l-au extins, iar `n final, iat\, ne-au d\ruit [i Ziua Na]ional\ a Limbii Romne! E bine s\ re]inem c\ de la ardeleni avem ziua de 1 Decembrie, iar de la basarabeni, de la moldovenii de peste Prut, avem ziua de 31 august, zile am`ndou\ de afirmare na]ional\ a identit\]ii [i demnit\]ii noastre etnice. Iar dac\ st\m s\ judec\m lucrurile cu bucuria de a descoperi c\tre cine mai avem motive de recuno[tin]\, este timpul s\ identific\m `n cultura [i istoria noastr\ un capitol pe care l-am trecut prea u[or cu vederea: {coala Basarabean\!... Un bob z\bav\ v\ cer asupra acestui g`nd: {coala Basarabean\!... G`nd care nu-mi apar]ine, dar c`nd am auzit, la o recent\ lansare de carte a unui autor de dincolo de Prut, pe dou\ doamne profesoare universitare, vorbind despre {coala Basarabean\, m-am minunat de c`t\ dreptate puteau s\ aib\! Dac\ vorbim de o {coal\ Ardelean\, cu rolul ei decisiv `n istoria noastr\, [coal\ prin care cu to]ii ne-am romnit [i mai mult dec`t eram, apoi se poate vorbi [i de o {coal\ Basarabean\, cu acela[i rol istoric, de fortificant al romnismului la ceas de cump\n\! De restri[te [i de r\scruce! Fire[te, `n al]i termeni, cu specificul ei, [i mai ales cu data ei de func]ionare, alta: epoca contemporan\! Cunosc mul]i basarabeni, dar descop\r mereu alte [i alte temeiuri pentru `ncredin]area c\ rolul Basarabiei `n istoria Neamului romnesc apar]ine mai ales viitorului! Iar faptul c\ la Chi[in\u s-au adunat mul]ime de norod, cum nu s-au mai adunat vreodat\ romnii de mul]i, pentru a proclama dreptul de a vorbi [i scrie romne[te, faptul c\ de la acea minunat\ `nt`mplare neam ales cu Ziua Limbii Romne confirm\ c\ pentru neamul romnesc func]ioneaz\ acum [i {coala Basarabean\ de suflet [i cuget curat romnesc! ...Las pentru alt\ dat\ un inventar, c`t mai cuprinz\tor, al faptelor care certific\ existen]a acestei componente a fiin]ei noastre na]ionale, o component\ extrem de dinamic\, de eficient\ `n lupta noastr\, a tuturor romnilor, pentru M`ntuirea Neamului. Dar mai ales i-a[ l\sa pe al]ii, mai `nv\]a]i, s\ fac\ un complet inventar al faptelor prin care basarabenii au sporit temeiurile m`ndriei de a fi romn! Basarabenii pe care `i cunosc, f\r\ excep]ie, m-au f\cut s\ tr\iesc deseori acest sentiment. Din toat\ inima le mul]umesc acum c\ ne-au d\ruit [i aceast\ zi de s\rb\toare: La Mul]i Ani, Basarabie, La Mul]i Ani Frumo[i, romni de pretutindeni! Inima sus! Dumnezeu e cu noi, noi suntem cu Dumnezeu! Doamne, ajut\! Buria[, 31 august 2013

Dor

e Basarabia

LIMBA NOASTR|-I O COMOAR|...

9
de Vasile VAJOGA

Limba romn\ p`n\ la Nistru


Nici nu se iviser\ `nc\ zorii zilei, c`nd o delega]ie din partea Filialei ie[ene Constantin Stere a Asocia]iei Culturale Pro Basarabia [i Bucovina, condus\ de inimosul profesor Ion Berghia, trecea pe mult `ncercatul p\m`nt basarabean, spre b\tr`na Soroc\, unde urma s\ participe la amplele manifest\ri culturale dedicate Zilei Limbii Romne din data de 31 august curent. Din delega]ie f\ceau parte, `n afar\ de conduc\torul ei, profesorul universitar Mihai P\str\gu[ - reputat estetician [i redactor-[ef al revistei Moldova Literar\, poetul Vasile Vajoga (to]i din Ia[i) [i bibliotecarul boto[\nean Iulian Moldovanu. Prutul ne-a aruncat o ochiad\ [ireat\, rug`ndu-ne parc\ s\ transmitem salut\ri fratelui s\u mai mare, Nistrul. Drumul spre ora[ul de la vadurile Nistrului a fost lung [i anevoios, ca o unduire monoton\ de v\i [i coline, pe care verdele intens al codrilor de stejari se combina cu nuan]ele mai [terse ale miri[tilor `n prag de toamn\, punctate pe alocuri cu ro[ul merelor coapte din livezile ce m\rgineau [oseaua. {i iat\ c\ dup\ vreo cinci ore de mers, c\lu]u tatii, adic\ autoturismul profesorului Berghia ne-a l\sat `n fa]a sediului Bibliotecii Or\[ene[ti Mihail Sadoveanu, unde am fost `nt`mpina]i cu o deosebit\ cordialitae de domnii Grigore Buc\taru - [eful Direc]iei Raionale de Cultur\ Soroca, Igor Grosu - angajat la Cancelaria Guvernului R. Moldova [i de cea care pentru c`teva ore avea s\ fie gazda noastr\, doamna Eugenia R\ilean - directoarea bibliotecii. Dup\ un mic protocol oferit de amabila amfitrioan\, am trecut strada, intr`nd `n cochetul parc al ora[ului re[edin]\ de raion, care devenise cu acest prilej o mare scen\ `n aer liber. Aici, dup\ ce oficialit\]ile locale, `n frunte cu cu domnul Victor S\u - pre[edintele Consiliului Raional Soroca, urma]i de grupuri organizate de soroceni (printre care ne-am integrat [i noi) au depus sute de flori la complexul statuar al scriitorilor, adev\rat sanctuar ridicat spre a cinsti pe marii creatori de literatur\ romneasc\ (Eminescu, Creang\, Sadoveanu, Vieru). A urmat un frumos spectacol muzical-literar-coregrafic dedicat limbii noastre na]ionale. Delega]iei ie[ene i s-a oferit prilejul [i, de ce nu, privilegiul de a deschide acest program, la microfon fiind invita]i `n ordine: Vasile Vajoga, care a citit din propria crea]ie emo]ionanta poezie Limba noastr\; apoi bibliotecarul Iulian Moldovanu a transmis audien]ei un salut din partea concitadinilor s\i, fiind urmat de profesorul Mihai P\str\gu[, care `n alocu]iunea sa a pledat pentru o limb\ romn\ nealterat\ de influen]ele nu tocmai binevenite ale lumii tot mai interconectate. Apoi, domnul profesor Berghia s-a ar\tat, `n calitate de dasc\l, `ngrijorat de marile deficien]e `n `nsu[irea corect\ a limbii na]ionale, domnia sa d`nd citire unei parodii foarte acide dup\ cunoscuta poezie Limba noastr\ a lui Alexe Mateevici. Dup\ ce manifest\rile din parc sau terminat, am fost din nou invita]i la aceea[i bibliotec\, unde am asistat la o interesant\ dezbatere av`nd `n centrul ei personajele scriitorului Ion Dru]\, evolu]ia, menirea [i destinul lor. O binevenit\ mas\ oferit\ de gazde ne-a revigorat, pentru c\, timp de dou\ ceasuri [i mai bine, urma s\ fim oaspe]ii neegalatului muzeograf [i scriitor Nicolae Bulat, chiar `n incinta simbolului sorocean - Cetatea de pe malul Nistrului. Cu un stil inconfundabil, cu totul neconven]ional, pres\rat cu inser]iuni vesele acest p`rc\lab contemporan al vechii zidiri ne-a f\cut cunoscut\, cu ample incursiuni `n timp, istoria zbucuimat\ a monumentului care, peste doar c`teva zile, urma s\ intre `ntr-un proces amplu de restaurare [i conservare, `ntins pe parcursul a c`]iva ani. Cum era [i firesc, un vin ro[u, scos parc\ din hrubele ad`nci ale lui Nicolae Bulat, ne-a potolit setea, spre invidia profesorului Berghia, care mai avea de condus `nc\ vreo [ase ceasuri pe drumul de `ntoarcere... Iar toate acestea s-au petrecut ca nimeni s\ nu mai `ntrebe: Parlez you romna? Duminic\, 8 septembrie 2013, Societatea pentru Cultura [i Literatura Romneasc\ Mihai Eminescu din regiunea Cern\u]i `n colaborare cu Uniunea Interregional\ Comunitatea Romneasc\ din Ucraina [i cu sus]inerea Institutului Cultural Romn au organizat edi]ia a XXIV-a a S\rb\torii Na]ionale Limba Noastr\ cea Romn\. Prima parte a evenimentului, la sediul Societ\]ii pentru Cultura [i Literatura Romneasc\ Mihai Eminescu, au fost prezentate mai multe c\r]i. Vasile Bcu, pre[edintele acestei societ\]i [i moderator al `ntrunirii, a oferit cuv`ntul doamnei Denisa Gabor - viceconsul la Consulatul General al Romniei din Cern\u]i, care a avut un discurs coerent, clar, concis [i la tem\: Bun\ ziua! M\ bucur s\ m\ aflu `n mijlocul dumneavoastr\ ast\zi. Dup\ cum [ti]i, pentru prima dat\ `n acest an, la 31 august, se celebreaz\ prin lege Ziua Limbii Romne. Limba Romn\ merit\ aceast\ onoare a entit\]ii noastre na]ionale, entitate care este conservat\ [i promovat\ foarte activ la Cern\u]i prin asocia]iile na]ional-culturale [i `n acest sens a[ vrea s\ felicit Societatea pentru Cultura [i Literatura Romneasc\ Mihai Eminescu pentru activitatea foarte bogat\ [i pentru activit\]ile organizate ast\zi care pentru prima oar\, de c`nd sunt eu la voi, sunt a[a de ample, de bogate [i de frumoase. A[tept cu ner\bdare activit\]ile care vor urma. Mul]umesc foarte mult.. Au mai vorbit: Rodica Rodean - pre[edinta Asocia]iei Universul Prieteniei din Ia[i, care a prezentat un [ir de lucr\ri printre care men]ion`ndu-le pe cele semnate de poe]ii Horia Zilieru [i Emilian Marcu; Carmen Andronachi - pre[edinta Societ\]ii pentru Cultura [i Literatura Romneasc\

Ziua Limbii Romne, `n Romnia, f\r\ manifest\ri culturale?


de M. MUNTEANU
Da, probabil c\ autorit\]ile romne[ti erau mai degrab\ prinse `n problemele USL, pe litoral, unde, pentru c\ se apropie sf`r[itul sezonului, nu se c\dea s\ piard\... briza m\rii. Ori reflectau la conflictul lui Maz\re cu un simplu milog. Sau la viitorul regatului Cioab\... Nu vorbele `n cadru protocolar, diplomatic, care pot fi doar de complezen]\, f\r\ a izvor` din convingeri, impresioneaz\, ci faptele simple. Pentru a trezi un ecou [i celor care sunt, mai mult sau mai pu]in, cunosc\tori ai unui asemenea eveniment: Ziua Limbii Romne. {i a[a, biata limb\ romn\ este primenit\ cu at`tea str\inisme folosite mai mult sau mai pu]in corect! Dar presa - de toate felurile [i de toate culorile politice - de ce este indiferent\ fa]\ de acest eveniment cu totul deosebit? La Ia[i, primii care au s\rb\torit nu pe strad\, ci `ntr-un cadru adecvat, festiv [i d`nd o not\ academic\ evenimentului, au fost Cercul Militar `n colaborare cu Universitatea Al. I. Cuza, Muzeul Literaturii Romne [i Arhivele Statului, vineri, 30 august 2013. Astfel, `n cadrul Simpozionului Limba romn\ este patria mea, prof. univ. dr. Nicolae Cre]u a vorbit despre Demnitatea romneasc\, pornind de la scrierea lui V. Voiculescu Capul de zimbru, dar vorbind [i despre jertfele romnilor la Cotul Donului, [i despre alte momente emo]ionante din luptele `nainta[ilor pentru ap\rarea limbii romne. Apoi, prof. univ. dr. Petru Zugun a vorbit despre Perioada monarhist\ a poetului Mihai Eminescu, f\c`nd referire la poeziile Ce-]i doresc eu ]ie, dulce Romnie, Povestea [i La moartea principelui {tirbei. Iar prof. univ. dr. Ion Berghia - pre[edintele Filialei Constantin Stere din Ia[i a Asocia]iei Culturale Pro Basarabia [i Bucovina - a prezentat lucrarea Revenind la grafia latin\, prima carte cu litere latine[ti semnat\ [i publicat\ de dumnealui `n septembrie 1989, la Chi[in\u (cu consecin]ele iminente pentru c\ a cutezat s-o elaboreze: a fost judecat de Consiliul Institutului de Cercet\ri `n Domeniul Pedagogiei al Ministerului ~nv\]\m`ntului din R. Moldova [i rugat insistent s\-[i schimbe locul de munc\), precum [i poezia Limba noastr\, inspirat\ de oda lui Alexe Mateevici, dar cu accente critice la realit\]ile de dincolo de Prut. A urmat un frumos [i emo]ionant program artistic, nu cu VIP-uri sau forma]ii `n vog\, ci cu invita]i de onoare: actorul Emil Gnatenco de la Teatrul Na]ional Vasile Alecsandri din Ia[i, care [i-a exprimat un g`nd de suflet despre limba romn\ [i a recitat poezia Limba romn\ sunt eu a scriitorului Virgil R\ze[u din Piatra-Neam], prezent special pentru marea s\rb\toare; apoi, din cadrul Clubului Cercului Militar, soli[tii Viorel Va[uta, Radu {tefan, Constantin Bardan [i Nina Cuciuc care au electrizat publicul numeros format din tineri, dar [i din mul]i oameni invita]i sau simpli trec\tori care au citit afi[ele de pe strad\. ~ntr-o lini[te perfect\ au r\sunat versurile lui G. Sion din Mult e dulce [i frumoas\ limba ce-o vorbim sau ale lui Macedonski din Dou\ cuvinte, prezentate de Viorel Va[uta. Iar expozi]ia de documente istorice legate de domnia lui {tefan cel Mare [i Sf`nt [i cea despre Ia[iul de alt\dat\ au creat `nc\ de la intrarea `n acest edificiu de cultur\, Cercul Militar, o atmosfer\ de `nal]\ pre]uire, de m\re]ie [i emo]ie patriotic\ tuturor celor care au fost dornici s\ celebreze Ziua Limbii Romne, pecetluind spusele lui Nichita St\nescu Limba romn\ este patria mea. Totul s-a terminat cu c`ntece pe versurile lui Alexe Mateevici, Adrian P\unescu [i Grigore Vieru interpretate de ace[ti adev\ra]i menestreli. Amfitrionul acestui eveniment a fost directorul Cercului Militar din Ia[i, colonelul Benone Tiron - un mare [i neobosit iubitor de cultur\, dar [i un patriot de excep]ie, care a f\cut o tradi]ie din g\zduirea [i organizarea unor asemenea manifest\ri. Departe de mine g`ndul de laud\, dar am sim]it nevoia s\ fiu mesagerul oamenilor din Ia[i, vechea [i statornica cetate a culturii romne[ti. E doar un cr`mpei din ceea ce dulcele t`rg ne-a putut oferi `n acest\ zi de sf`nt\ s\rb\toare, unindu-ne pentru o clip\ `n cuget [i sim]iri pe to]i cei ce sim]im c\-n pieptul nostru bate o inim\ romn\.

Nr. 38, anul VIII, octombrie 2013

10
din R\d\u]i; poeta Carmen-Antoaneta Marcean din Suceava; prof. Paraschiva Abutn\ri]ei - pre[edinta Filialei Arboroasa din Vatra Dornei a ACPBB; poeta Lucia Olaru-Nenati din Boto[ani; Dumitru Covalciuc - pre[edintele Asocia]iei Arboroasa din capitala nordului Bucovinei, care a vorbit despre mai multe lucr\ri, printre ele fiind cartea lui Anatol Ursu Nu ai cum fugi de timp, cartea Fugi]i de urgia bol[evic\ de Ta]iana Vlad-Guga (care, prezent\ la eveniment, a spus o frumoas\ poezie dedicat\ limbii romne), cartea Gr\dina viselor semnat\ de Valerica Moro[an - ambele autoare din Vatra Dornei, monografia comunei Iord\ne[ti [.a. Partea a doua a ac]iunii a constat `n depunerea de flori la monumentul lui Mihai Eminescu din centrul Cern\u]iului, iar partea a treia, desf\[urat\ pe scena teatrului cern\u]ean Olga Kobyleanska, a cuprins un amplu spectacol literar-muzical, unde au vorbit at`t oaspe]ii din Romnia, din R. Moldova, c`t [i gazdele. Printre ei au fost: Eleonora Moldovan - consul general al Consulatului Romniei din Cern\u]i, Ioan Abutn\ri]ei care a prezentat un salut din partea pre[edintelui CJ Suceava, Dumitru Covalciuc [.a. O impresie pl\cut\ au l\sat to]i elevii care au evoluat, `ns\ cei mai buni ni s-au p\rut oaspe]ii din Chi[in\u. Invitat de onoare a fost interpretul Tudor Gheorghe. Din lips\ de spa]iu, ne oprim doar la discursul dlui Dumitru Covalciuc, discurs care ni s-a p\rut deosebit de celelalte. Dumnealui [i-a `nceput comunicarea cu durere `n glas, referindu-se la diver[i ale[i ai romnilor bucovineni care au fost a[tepta]i la Cern\u]i ... s\ sl\veasc\ limba romn\, dar n-au venit. Anul aces-

LIMBA NOASTR|-I O COMOAR|...


ta, `n luna martie, `n sala Filarmonicii, a avut loc s\rb\toarea limbilor materne [i, cu p\rere de r\u, noi, comunitatea noastr\, a fost tratat\ ca purt\toare de dou\ limbi `n mod oficial: limba romn\ [i limba moldoveneasc\. Asta-i situa]ia! Stima]i domni [i stimate doamne, avem o lege perfect\, care a fost votat\ de parlamentul Ucrainei - Legea cu privire la limbile minoritare [i a[a mai departe. De ce nu `ndr\znesc to]i primarii s\ convoace sesiuni, s\ se voteze pe loc aceast\ lege. Dou\zeci [i ceva de localit\]i au votat. Unde nu ne a[teptam, acolo au ridicat deputa]ii mna-minile `n favoarea limbii noastre. {i `i interesant, `n aceste sate au ap\rut inscrip]ii, denumiri de str\zi, de institu]ii `n dou\ limbi, ceea ce e [i normal. Fra]i romni, limba noastr\ romn\ `n acest ]inut `nfloritor unde sfntului Mihai Eminescu i se reteaz\ capul, unde sfntului {tefan cel Mare nu i se d\ voie timp de 16 ani s\ urce pe postament, unde casa lui Aron Pumnul se va repara `nc\ 25 de ani, unde pe aceast\ scen\ trebuia s\ fie o trup\ romneasc\, limba romn\, ziceam, are trei du[mani ast\zi. Primul du[man este nep\sarea noastr\ de a o `ngriji, de a o cultiva, de a o transmite genera]iilor. Noi continu\m s\ tr\im cu trecutul. {tim c\ am fost deporta]i, [tim c\ am chinuit multe, dar mi se parec\ `n 25, 30 de ani am spus cam tot ce s-a putut spune. Acuma s\ ne gndim la viitor. Ce l\s\m noi `n urma? Cine vor fi purt\torii acestei limbi? Al doilea du[man este ofensiva slavismului, oameni buni, pentru c\ limba romn\ este o insuli]\ `ntr-un ocean slav. Am vrea sau nu noi, dar `n troleibuz, `n autobuz, `ntrun magazin, `ntr-o sal\ cinematografic\... auzim

Dor

e Basarabia

numai limbi slave `n jurul nostru. E greu s\ ne p\str\m limba cnd trebuie s\ r\spunzi la orice `ntrebare, la orice document oficial, care se scrie `ntr-o limb\ slav\. Orice r\spuns, orice `ntlnire trebuie s\ o desf\[ori `ntr-o limb\ slav\. Deci slavismul este un pericol pentru limba noastr\. Al treilea du[man este europenizarea vie]ii noastre. A]i v\zut cum vin doamnele din Italia, cum ciripesc [i `n ce limb\? Totu-i... Ciao!. Eu sunt pre[edintele societ\]ii celor ce au neveste `n Italia. Nu v\ minuna]i! {tiu eu ce `nseamn\ asta: familii distruse vin, iau copiii, `i mai duc `n Spania, `i mai duc `n Belgia, `i mai duc... gata! M\ bucur\ un lucru, oameni buni! A]i observat dumneavoastr\ c\ `n ultimul timp nu se `ncearc\ ucrainizarea unor clase `n cadrul [colilor romne[ti sau cel pu]in a sl\bit acest lucru. E foarte bine! S-a `n]eles. Nu [tiu dac\ informa]ia este corect\ c\ `n raionul Hliboca se va preda `n toate [colile limba romn\ ca obligatorie `n [colile cu predare `n limba ucrainean\. Este iar\[i un lucru bun. Acuma vreau s\ v\ pun c`teva `ntreb\ri: de ce suntem noi uituci, oameni buni? Am strigat c]iva ani: Vrem monumentul lui {tefan! ~l mai vrem? Atunci de ce t\cem? Ce am mai spus c\ vrem? Universitate multicultural\! Am uitat de ea. Muzeul limbii `n casa lui Aron Pumnul! Nu cerem nimic. Eu vreau s\ ridica]i dumneavoastr\ m`nu]ele dac\ sunte]i de acord ca iar s\ punem problema monumentului lui {tefan pe mo[ia lui care a fost d\ruit\ de Bogdan al Doilea. Are dreptul s\ fie simbolul nostru, c\ a ap\rat cetatea.... {i sala a votat! DdB Gr\ni]uia atent slovele sale. ~n limba mea am auzit vorbind Despre istorii `nc\ neuitate, De voievozi cu chipuri r\s\rind Din frescele cu aur\ pictate. ~n limba noastr\ ploaia altfel plnge {i diferit ne bate `n fere[ti, Iar stropii ei cu pic\turi de snge Picteaz\ mn\stirile domne[ti. ~n limba cea romn\ m-am n\scut, Sacralitatea ei fi-va etern\! Nu [tiu mai sf`nt alt lucru de f\cut Dect s\-]i ocrote[ti limba matern\. Diamantin\ limb\, ce cuvinte Urzesc podoaba casei tale! ~n pridvor, Pe mas\, mama a depus merinde {i peste ele - steagul tricolor.

Limba mamei de Ta]iana VLAD-GUGA, Vatra Dornei


Orice limb\ e frumoas\, Dar ca cea a mamei nu-i; Ea e limba Neamului! Limba-n care m-am n\scut Mi-e comoar\ [i mi-e scut. De-o rostesc, pe buze-i miere, Fapte bune ea ne cere, Dragoste [i d\ruire, {i a Neamului cinstire. Limba mamei ocrote[te {i iubire r\sp`nde[te, Pace ne aduce-n cas\ Limba mamei cea duioas\, Ne `ndeamn\ la unire {i-ntre nemuri la-nfr\]ire. Orice neam o limba are {i frumoas\ i se pare, Doar e limba mamei sale; Orice limb\ o cinstim, Dar pe-a mamei s-o iubim! Limba noastr\ romneasc\ Trebuie s\ ne uneasc\!!!

Limba noastr\ de Vasile VAJOGA, Ia[i


E limba-n care neamul ni-i n\scut {i cartea ce-o l\sar\ voievozii Ca de la malul Tisei pn-la Prut, Noi, romne[te s\ ne cre[tem plozii {i s-o rostim sub stra[nic leg\mnt Stnd la r\scrucea vechilor istorii, De unde marea se-ncre]e[te-n vnt {i pn-la mun]ii logodi]i cu norii, C\-n romne[te grul e mai gru Iar pinea e mai pine-n limba noastr\, ~n romne[te - rul curge ru, ~n romne[te - marea-i mai albastr\ {i-n romne[te doruri multe-am strns Rugndu-ne sfin]ind str\bune vetre, Iar tot `n limba noastr\-am rs [i-am plns Cu lacrimi de aghiazm\ peste pietre; C\-n limba noastr\,-n vremuri de demult, ~[i `nmuiar\ pana cronicarii, {i tot `n romne[te, de-i ascult, Am dat prinos de snge la fruntarii... Prin veac ne-a fost [i sabie, [i scut {i va tr\i ct va tr\i norodul , Fiindc\-i limba-n care ne-am n\scut {i limba-n care ne-or cnta prohodul. {i chiar de ne vom stinge rnd pe rnd, C-am ars precum o candel\ de Pa[te, Purt\m n\dejdea-n suflete [i-n gnd C\ tot `n romne[te vom rena[te!

Rug\ pentru limba rom=n\ de Carmen-Antoaneta MARCEAN, Suceava


M-am pl\m\dit din lut bucovinean, Cu suflet ca o tor]\-n noapte, Cnd picur\ din el stropi de alean C\ fra]ii-mi sunt acum departe. Ne arde inima acela[i foc, Dar ne alin\ Eminescu, Uit\m de jale, chin [i nenoroc Pe Rapsodia lui Enescu. Ne ]esem ii cu-nflorituri la fel, ~n doin\ ne cnt\m amarul, Trecutul meu `l plngi [i tu, [i el, A[a cum ne e dat paharul. Adesea fruntea ostenit\-mi pun Pe sfnt p\mntul ]\rii mele {i-nfiorat-o rug\-n [oapt\ spun: Ierta]i s\ fim de-attea rele. Alung\, Doamne, prea nedreptul nor Cuvntul meu `n veci r\mn\! C\ci eu tr\iesc [i cteodat\ mor ~n tine, limba mea romn\.

O s\rb\toare de suflet de Corneliu-Ioan IOVU}A, Timi[oara


Moldoveni-basarabeni! De[tepta]i de vocea voastr\, Noi - transilv\neni, olteni, Maramure[eni, o[eni, Dobrogeni, bucovineni, Gugulani, mo]i, b\n\]eni Celebr\m to]i Limba Noastr\...

Limba rom=n\ de Violanda BRATU, Bac\u


~n limba cea romn\ m-am n\scut {i crezul ei sfin]it de alfabet A fost rostit `n barb\ [i trecut Prin veacuri de-un etern anahoret. ~n limba ei, cea scris\ de demult, Cnd al]ii nu [tiau de ast\ cale, O ]ar\ r\stignit\ de tumult

Nr. 38, anul VIII, octombrie 2013

Dor

e Basarabia

LA FILIALELE ACPBB

11

Luna iunie la Br\ila


de ec. Iuvenale HARABAGIU, pre[edintele Filialei Vasile Voloc a ACPBB
~ntruc`t iunie este luna `n care de-a lungul anilor sau `nt`mplat mai multe evenimente istorice legate de Basarabia [i Bucovina [i anume: 22 iunie 1941 - eliberarea Basarabiei [i Bucovinei de sub jugul comunist-bol[evic al fostei URSS; 28 iunie 1940 - ocuparea Basarabiei [i Bucovinei `n baza tratatului Ribbentrop-Molotov de c\tre URSS; 13-14 iunie 1941prima deportare `n Siberia a locuitorilor din provinciile ocupate; 17-18 iunie 1951 - deportarea `n B\r\gan... Cu aceast\ ocazie, am invitat la Br\ila `n ziua de 22 iunie corul Burebista din ora[ul Str\[eni, Republica Moldova: s\ fie al\turi de noi la aceast\ evocare a Eliber\rii Basarabiei [i Bucovinei de sub jugul fostei URSS. La ora 9,30 `n Biserica Sf. Cuvioasa Parascheva s-a oficiat un parastas de pomenire a membrilor Sfatului }\rii din Chi[in\u, a membrilor Consiliului Na]ional al Bucovinei din Cern\u]i, a deporta]ilor `n Siberia, a deporta]ilor mor]i `n B\r\gan. Corul Burebista `mbr\cat `n frumoase costume na]ionale a c`ntat la acest parastas. La ora 11,00 `n Sala Studio a Teatrului Maria Filotti au fost prezenta]i de c\tre directorul Casei de Cultur\ a Municipiului Br\ila, dl Emanuel Ciuca[u, urm\torii invita]i care au luat cuv`ntul: profesorul {tefan Aftodor, care a vorbit despre ocuparea [i eliberarea de sub jugul fostei URSS a Basarabiei [i Bucovinei; profesoara Nina Macri din Str\[eni, care a vorbit despre deport\rile `n Siberia [i consecin]ele pe care le-au suferit fo[tii deporta]i dup\ eliberarea lor; vicepre[edintele Ilie Petrencu care a vorbit despre deport\rile `n B\r\gan. Dup\ alocu]iuni a urmat un emo]ionant program artistic sus]inut de urm\toarele forma]ii: Grupul folcloric al Casei de Cultur\ a Municipiului Br\ila, condus de profesorul Dumitru Popescu care a prezentat un program muzical de c`ntece legate de Basarabia [i Bucovina; corul Burebista din Str\[eni dirijat de profesorul Anatolie {oldea care a prezentat c`ntece patriotice [i folclorice; profesorul Mihai }urcanu a recitat Rug\ de zi [i de noapte de Leonida Lari [i poezia De ce stau, frate, p\str\vii ascun[i?; un grup de b\rba]i din corul din Str\[eni au interpretat apoi c`ntecul Pe [oseaua care duce..., emo]ion`nd puternic pe cei prezen]i; grupul folcloric al Casei de Cultur\ a Municipiului Br\ila a interpretat c`ntece patriotice [i prelucr\ri folclorice. ~n ziua de 23 iunie cori[tii au fost invita]i la sediul ACPBB unde au sus]inut, de asemenea, un program artistic.

Deplasare `n Basarabia
de ing. Valeriu EUTU{IANU, pre[edintele Filialei Neam] a ACPBB
Pentru a participa la s\rb\toarea na]ional\ Limba Noastr\ Cea Romn\ din acest an, am r\spuns unei invita]ii din partea profesorului Valeriu Osta[ - pre[edintele ONG Centrul de Cultur\ [i Asisten]\ Didactic\, Casa Limbii Romne din C\u[eni unde ne-am deplasat `mpreun\ cu delega]i din filialele Bac\u, Bucure[ti, Constan]a, Craiova, Piatra Neam], Negre[ti (Vaslui) etc. ale ACPBB [i Funda]ia Fra]ii Gole[ti. Manifesta]iile prilejuite de acest eveniment s-au desf\[urat sub patronajul Consiliului Raional C\u[eni cu concursul Direc]iei Generale ~nv\]\m`nt, Tineret [i Sport, Direc]iei Cultur\-C\u[eni, Casei Limbii Romne-C\u[eni, Casei Limbii Romne-Chi[in\u, Liceului Alexei Mateevici, Liceului Mihai Eminescu-C\u[eni. Ne-am bucurat de ospitalitatea gazdelor, care ne-au primit ca pe adev\ra]i fra]i [i am fost caza]i la Hotel-Restaurant Elitas. Inaugurarea serb\rii s-a desf\[urat la bustul poetului preot Alexei Mateevici din C\u[eni, prin intonarea Imnului de stat al R. Moldova. Primarul ora[ului a rostit un salut adresat tuturor participan]ilor, iar pre[edintele Consiliului Raional a vorbit despre importan]a S\rb\torii Na]ionale Limba Noastr\ cea Romn\. Din partea delega]iilor ACPBB a mul]umit organizatorilor domnul C. Br\]ianu din Constan]a. A urmat un scurt program artistic de poezii [i c`ntece patriotice prezentat de elevii Liceului Teoretic Alexei Mateevici. De aici ne-am deplasat `n Sala Consiliului Raional, unde a avut loc Simpozionul Limba romn\-patria unit\]ii na]ionale a romnilor de pretutindeni. Dintre vorbitori s-au remarcat Ion G\in\, director al Casei memoriale Alexei Mateevici din Zaim, Ioan Seniuc pre[edintele Asocia]iei Refugia]ilor din Basarabia, Bucovina [i Her]a [.a. Simpozionul a fost urmat de un program artistic, sus]inut de elevii Liceului Teoretic Mihai Eminescu din C\u[eni. Dup\ masa festiv\, ne-am deplasat spre ora[ul Tighina, unde am vizitat incinta cet\]ii [i muzeul. Pe 1 septembrie, am avut audien]\ la pre[edintele Consiliului Raional, domnul Ion Ciontoloi. ~ntr-un cadru prietenesc a avut loc un schimb de informa]ii, iar la plecare el a d\ruit fiec\rei delega]ii ACPBB fanionul Consiliului Raional C\u[eni, filmul documentar C\u[eni 2012 [i c`te o sticl\ de vin. Noi ne-am exprimat gratitudinea pentru aceast\ primire fr\]easc\, fiecare delega]ie ACPBB f\c`nd dona]ie de c\r]i pentru Casa Limbii Romne. Membrii filialei ACPBB din Neam] au f\cut urm\toarele daruri: pentru Casa Limbii Romne - 25 de c\r]i de literatur\, studiul Luceaf\rul - un mit original de PetruMihai Gorea, bro[uraBiserica Unirii-Chi[in\u, albumul Piatra-Neam] [i `mprejurimile, reviste Asachi, Anotimpuri editate de c\rturari nem]eni, Formula AS; lui Ion G\in\ - albumul Biserici [i M\n\stiri din Romnia [i bro[ura Biserica Unirii-Chi[in\u. De la dumnealui am primit cartea Alexei Mateevici - un vis dorit-125 de ani de rena[tere. Prin bun\voin]a sa, am trimis doamnei Iulia M\rgineanu, v\duva preotului martir Valeriu M\rgineanu, pentru fiii Daniel [i Cristian, 200 de lei M.D. [i dou\ c\r]i:~nva]\ cum s\ `nve]i [i G. Co[buc turisesc bucuria ce-mi umple fiin]a c\ am putut pip\i cu talpa piciorului fiecare piatr\ pavat\ `n str\zile minunatului ora[ Br\ila, c\ am avut ocazia s\ admir de la etajul 5 al unui c\min v`rfurile copacilor ce inund\ ora[ul cu verde. {tii, prietene, copacii de-acas\ sunt altfel, sunt parc\ dintr-o poveste... De fapt, totul mi s-a p\rut ireal de frumos. Aerul, aerul e altul, e un aer purificator, `ntrem\tor, e aerul }\rii noastre! O! Dar Dun\rea?! Acolo se desf\[ura Festivalul Interna]ional al C`ntecului Militar. C`t\ frumuse]e! Nu [tiu dac\ po]i s\-]i imaginezi. Am urm\rit cum se ridic\ luna pe cer, schimb`ndu-se la fa]\ - de la un alb pal la ro[u de foc, iar dup\ ce s-au aprins candelabrele `n noapte, luna se aliniase [i ea `n luminile lor [i nu mai deslu[eai dec`t feerie, basm, lume, mult\ lume bun\, mult\ lume inteligent\. Cultura e la ea acas\ la Br\ila! Muzica! Acordurile ei r\sunau `n noapte, ecoul fiind dus departe: `n cer, pe p\m`nt, pe apa Dun\rii, plesnind la atingerea miliardelor de pic\turi, precum pesc\ru[ii argintii [i dalbi veni]i [i ei din cer. Impresii... Ce voi face cu ele? Le voi t\inui `n fericirea revederii Patriei, le voi m`ng`ia `n fiece clip\, d\ruindu-le astfel nemuririi, nemurire ce m-a contopit pe veci cu Patria mea scump\ - Romnia. Poezii; domnul Ion Iovcev, directorul Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, a primit Poezii de G. Co[buc, Fabule din clasici, bro[ura Biserica Unirii-Chi[in\u, fotografiile cet\]ilor Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea-Alb\ [i Chilia. Am distribuit diverse numere din revista Dor de Basarabia. Tot duminic\, pe 1 septembrie, `ntre orele 12,00-14,00, am f\cut o scurt\ vizit\ la Casa de cultur\ din ora[ul {tefan Vod\, la invita]ia doamnei Emilia Tincu, conduc\toarea Ansamblului Vatra Nistrean\ [i a doamnei Maria Mihailevschi, directoarea c\minului. {i aici am d\ruit c\r]i: Fabule din clasici, bro[ura Biserica Unirii-Chi[in\u, fotografiile cet\]ilor Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea-Alb\ [i Chilia. Tot aici am `ncurajat demersul pentru `nfiin]area filialei ACPBB {tefan Vod\. Au participat domnul Clenciu Marian, doamna Anghel Nadejda [.a. Duminic\, 1 septembrie, orele 17,00 ne-am cazat la primitoarea familie D. Osipov, doamna Ludmila Osipov fiind pre[edinta ACPBB, filiala Chi[in\u. Luni, 2 septembrie, am vizitat Biserica Unirii-preot paroh Cornel Dobrogeanu, [i Biserica Sf. Apostoli Petru [i Pavel-preot paroh Petru Buburuz. {i aici am f\cut dona]ie de c\r]i: bro[ura Biserica Unirii, iar preotului - cartea Ermina Duhuluide prof. dr. C. Coman, fotografia bisericii [i a clopotni]ei bisericii Sf. Apostoli Petru [i Pavel. La amiaz\ am participat `n Pia]a Marii Adun\ri Na]ionale `mpreun\ cu circa 100 de cet\]eni la un protest `mpotriva trimisului pre[edintelui Putin `n Moldova [i ]inutul nistrean. De asemenea am fost la redac]ia s\pt\m`nalului Literatura [i Arta, unde domnul Nicolae Dabija a primit bro[ura Biserica Unirii-Chi[in\u [i mi-a d\ruit cartea Drumul spre biserici, iar de la doamna Raisa Ciobanu am primit colec]ia revistei Literatura [i Arta, nr.1-8,14,15,18 [i 23-39. Mar]i, 3 septembrie ne-am deplasat la Biblioteca Na]ional\-Salonul de Carte, edi]ia a-XXII-a. Cu sprijinul doamnei Maria I[aev, autoarea monografiei Al. Cristea, am luat leg\tura cu domnul Iurie Colesnic, autorul a nou\ volume din seria Basarabia necunoscut\. Am cump\rat vol. 7, 8, 9 [i am discutat despre reeditarea seriei [i posibilitatea ca fiecare bibliotec\ jude]ean\ s\ fie dotat\. Doamnei Zenaida Stratan, directoarea Bibliotecii UTM, i-am `nm`nat o list\ cu peste 100 de c\r]i tehnice de nivel superior, din care s\ aleag\ pe cele necesare. ~mpreun\ cu doamna Maria I[aev ne-am deplasat la Biblioteca B.P.Hasdeu, unde doamna Elena Butucel, directoarea adjunct\ mi-a `nlesnit copierea xerox a Cuvntului rostit de Alexandru Hjd\u `n fa]a absolven]ilor {colii ]inutale din Hotin `n 1837. Am asistat la sectorul Tehnica Info-Publishing House, director prof. dr. ing. Alexandru Marin, unde am ]inut o alocu]iune despre raportul dintre nivelul de civiliza]ie [i cel tehnico-[tiin]ific [i necesitatea folosirii cu discern\m`nt a cuceririlor [tiin]ei [i tehnologiei moderne. ~n aceea[i zi am fost la St\uceni `n vizit\ la familia profesorului Ion Scutaru. Miercuri, 4 septembrie, am vizitat Liceul Teoretic Ion Creang\ din Chi[in\u, unde ne-au primit directorul, prof. Valentin Guzgan, [i directorul adjunct, prof. Ion Scutaru, pe care i-am felicitat pentru competen]a cu care au preg\tit [i au `nceput noul an [colar. La Muzeul Na]ional de Istorie am asistat la Colocviul Mitropolit Gavriil B\nulescu-Bodoni determinat de faptul c\ mitropolitul a fost primul numit `n eparhia Chi[in\u acum 200 de ani [i c\ Patriarhul Rusiei vrea s\-l s\rb\toreasc\ la Chi[in\u. Av`nd `n vedere c\ bisericile ortodoxe sunt na]ionale spre deosebire de celelalte culte care sunt ecumenice, Patriarhul Rusiei n-are ce c\uta la Mitropolia R. Moldova. Au luat cuv`ntul preot P. Buburuz, cercet\toarea Maria Davilov [i Valeriu Matei - directorul ICR, filiala Chi[in\u. Joi, 5 septembrie, am vizitat Monumentul poetului Grigore Vieru din Cimitirul Armenesc unde am depus flori [i am f\cut fotografii. Apoi am vizitat Muzeul de Istorie al R. Moldova, precum [i expozi]ia Argint\ria `n Ambientalul Laic [i Liturgic (sec. al XVIII-lea [i sec. al XX-lea). Dup\ nenum\ratele vizite [i particip\ri la diverse activit\]i, vineri, 6 septembrie, ne-am `ntors la Piatra-Neam]. P.S. Pe peretele din spatele meu este o icoan\. Despre istoria ei ve]i afla cu alt\ ocazie. V.E.

Prietenului meu din Romnia


de Nina MACARI, profesoar\ din or. Str\[eni (R.M.)
Drag\ prietene! Am fost acas\... Am fost `n Romnia, alintat\ de verdele c\ruia dumneata `i e[ti aproape. S\ [tii: invidia c\ voi locui]i la s`nul }\rii-mume `mi mai zdrele[te un picu[or inima (glumesc!). Voi sunte]i r\sf\]a]ii. Noi ne vis\m acolo [i imaginar sorbim frumuse]ea }\rii din seva r\d\cinilor c\reia ne tragem [i noi originea. Nu ne mai pas\ c\ suntem huidui]i, c\ ru[ii ne-au etichetat cum au vrut ei, [i c\ voi (nu m\ refer la dumneata personal, simplu `mi exprim durerea, ba e [i p\rerea m\rturisit\ a unor tineri din Romnia pe care i-am `nt`lnit `n drum) sunte]i b`ntui]i de frica (ne`ntemeiat\, cred) ca nu cumva Unirea Basarabiei cu Patria-mam\ s\ sporeasc\ num\rul for]elor ostile Romniei, adic\ a maghiarilor, care sunt [i ei povar\ `nl\crimat\ pentru }aramam\. Asta e... C`nd e vorba de probleme, Basarabia se pune pe c`ntar. Las filosofia c`ntarului `ntr-o parte, ca s\-]i m\r-

Nr. 38, anul VIII, octombrie 2013

12

ARCA{II LUI {TEFAN

Dor

e Basarabia

Interviu cu scriitorul pentru copii Spiridon Vangheli din R. Moldova


reporter Iuliu-Laurian POPOVICI
Reporter: Cum v-a venit ideea de a scrie literatur\ pentru copii? Ce p\rere ave]i despre acest tip de literatur\? Spiridon Vangheli: Dup\ p\rerea mea, literatur\ pentru copii pur\ aproape c\ nici nu exist\. Literatura pentru copii e pentru toate vrstele. Copilul trebuie s-o `n]eleag\, dar e important s\ fie interesant\ [i pentru maturi. ~n literatura pentru copii sunt pentru scriitor posibilit\]i enorme, care nu-s epuizate nici pe departe. Dac\ po]i intra `n lumea copilului, dac\ po]i s\ zbori cu aripile lui, atunci po]i face c\r]i care vor aduce [i valoare [i cititori. Toate `ncep de la copilul pe care-l ai `n suflet, dac\-l ai. Dac\ a murit copilul din tine, po]i s\ dai tocul la muzeu.Copilul te ajut\ s\ intri `n lumea copiilor. ~]i deschide u[a, dar asta e numai parola, numai `nceputul. Important este mesajul c\r]ii, adic\ unde-l duci pe copil. O carte trebuie scris\ pentru copii `n a[a fel `nct s\ n-o uite niciodat\ [i s\ revin\ la ea, s\-i descopere subtextul. Iat\ de ce o carte pentru copii trebuie s\ fie [i pentru adul]i. Aici e problema: cum s\-l `mpaci pe cel mic cu cel mare. ~n unele c\r]i, unii `nsu[esc psihologia copilului [i se opresc aici. Important este unde-l duci pe copil. I-ai spus parola, ]i-a deschis u[a, dar trebuie s\-l sco]i `n lumea mare. Nu exist\ o lume numai pentru cel mic [i nu po]i s\-i pui pe mn\ un ceas-juc\rie. Are nevoie de ceasul adev\rat, dup\ care se conduc [i adul]ii. Am v\zut c\r]i pentru copii de 6- 7 sau 10 ani. Nu cred c\ segmentarea aceasta este fericit\. O carte bun\ se poate citi [i la 7 [i la 10 ani cu aceea[i pl\cere [i efect educativ. Copilul e deosebit de frumos fiindc\ este `n totalitate un fiu al naturii, natura-l ]ine `n g\oacea ei [i-l ap\r\. Ar fi bine s\ p\str\m [i noi leg\tura milenar\ cu natura. Interesele ne fac adeseori du[manii naturii. Posibilit\]ile sunt enorme `n a[a-zisa literatur\ pentru copii. Putem avea succes numai atunci cnd nu ne coborm, ci ne `n\l]\m la nivelul copilului. R.: Care sunt momentele cele mai pl\cute `n cariera unui scriitor? Sp. V.: Cel mai pl\cut moment este clipa inspira]iei. Doar scriitorul acumuleaz\ continuu [i trebuie s\ vin\ momentul cnd te eliberezi de ceea ce ai adunat [i nu po]i face asta dac\ nu-]i pune Dumnezeu mna pe um\r. Eu scriu pu]in, scriu greu, m\ `ntorc de multe ori la fraz\ [i tot caut cuvntul cela care ar fi cheia ca s\ r\zba]i la sufletul copilului. ~ntlnirile cu copiii m\ ajut\ s\ recap\t starea de copil. Primesc multe scrisori de la copii [i asta m\ bucur\. Pre]uiesc mai mult o scrisoare sincer\ de la un copil dect cuvintele unui academician. De aceea, la c\r]ile mele nu sunt prefe]e, ci fragmente din scrisorile copiilor. Cnd eram mici f\ceam cor\bii de hrtie [i le trimeteam pe R\ut. Credeam c\ vor ajunge la Nistru, apoi la Marea Neagr\, dar de multe ori le g\seam r\sturnate la c]iva pa[i. O scrisoare de la un copil `nseamn\ c\ corabia a ajuns `n port. R.: Ce p\rere ave]i despre r\pirea de c\tre calculator a timpului pentru lectur\ al copiilor? Sp. V.: Cu sinceritate trebuie s\ spun c\ am o p\rere proast\ despre calculator. Pe lng\ toate plusurile `n domeniul vitezei ob]inerii informa]iilor, cred c\ mai mult d\uneaz\. Calculatorul leneve[te gndirea copilului, pe cnd cartea o mobilizeaz\. B\t\lia e mare `ntre carte [i calculator. ~l putem `ndep\rta pe copil de instituirea dependen]ei de calculator numai printr-o carte interesant\. Copiii au devenit mai dinamici, le trebuie mereu varia]ia, au nevoie de impresii puternice. Nu mai po]i s\-i ]ii pe loc. Exist\ [i o problem\ a manualelor. Copiii `mi scriu c\ adorm cu manualele `n mn\. Iat\ de ce am `ntrerupt lucrul la c\r]i [i am lucrat 5 ani la o Carte de citire [i gndire, unde sunt cuprinse momente impresionante din copil\ria marilor oameni din toate timpurile, de la Solomon pn\ la Bil Gates. Am `ncercat s\ redau copil\ria lui Hristos, {tefan cel Mare, Leonardo da Vinci, Cezar, Napoleon, Eminescu, Enescu, Edison, Newton, Darwin [i al]ii [i cum s-a `ntmplat de ace[ti copii au devenit oameni celebri. R.: A]i avut pe cineva `n familie care v-a `ndrumat c\tre carte? Sp. V.: ~n copil\rie, p\rin]ii, care de]ineau 20 de hectare de p\mnt, multe animale, stupi cu albine, aveau grij\ ca s\ ne `mpart\ timpul `ntre `nv\]\tur\ [i munca `n gospod\rie, lucru cu care nu eram atunci de acord. Cnd eram copil spuneam c\ voi da mai mult\ libertate copiilor mei. Ajuns p\rinte, n-am putut s\ respect aceasta [i, `ntr-o zi, a ap\rut Gugu]\ care ma oprit: Stai, omule, ce faci?. Copilului nu trebuie s\-i spui c\ asta se poate [i asta nu, mai ales `ntr-o carte. Asta `nseamn\ s\-l pui `ntr-un sicriu. Trebuie s\-i dai voie s\ fac\ totul `ntr-un sens frumos, o [treng\rie s-o prefac\ `n isprav\. Important\ este motiva]ia. Copilul poate s\ spun\:Eu sunt `nalt de un kilometru. {i el poate s\ creasc\ pn\ la un kilometru motivnd: Uite, m-am urcat pe munte. Muntele are 999 metri [i cu metrul meu s-a f\cut un kilometru. El poate trece prin perete, dar trebuie s\-i la[i o g\uric\. ~n educa]ia copilului trebuie avut\ grij\ cum conduci corabia, pentru ca energia specific\ vrstei s\ fie consumat\ `ntr-o arie pozitiv\, dndu-se posibilitatea form\rii personalit\]ii. R.: Care v\ sunt cele mai dragi imagini din copil\ria Dumneavoastr\? Sp. V.: Pn\ la r\zboi, copil\ria era o vrst\ a fericirii `n Basarabia. Nu pot uita gustul mierii din stupii p\rin]ilor [i `ndemnul permanent la munc\ sugerat de albine. Somnul `n colib\ [i `ngenuncherea pe rou\, ca la o rug\ciune, `n fa]a z\mosului, pentru a vedea dac\ e copt. ~mi aduc aminte de prietenii no[tri cei mai mari, care erau caii. Cnd se cocea grul [i tata aducea snopii, noi eram ca ni[te regi `n c\ru]a cu snopi. Ne pl\cea s\ ne `ngrop\m pn\ la gt `n movilele de gru [i s\ sim]im mirosul inegalabil al pinii. Iarna, s\niu[ul, umblatul cu colinda, cu steaua, cu plugu[orul [i sorcova erau marile noastre bucurii.Via]a `n comuniune cu natura era extraordinar\. Cntecul cucului este [i ast\zi un prilej de rememorare a imaginilor din `ntreaga copil\rie. Cnd auzi silaba repetat\ cu-cu `]i revine totul `n minte. S\ `ncerce un poet s\ se compare cu cucul! R.: Care sunt impresiile Dumneavoastr\ despre copil\ria de ast\zi ? Sp. V.: P\rin]ii au o influen]\ enorm\ asupra educa]iei copiilor [i `n devenirea lor ca oameni. Din p\cate, ast\zi cresc copii lipsi]i de supravegherea [i dragostea p\rin]ilor, ce lucreaz\ la mari dep\rt\ri. Gospod\ria s\teasc\ e neglijat\ [i acum este la p\mnt. Oamenii se `ndep\rteaz\ tot mai mult de natur\ [i toate acestea au influen]e asupra copiilor. De asemenea, e trist c\, atunci cnd `ncep a cre[te, le lipse[te stabilitatea, coloanele de sprijin. Este necesar\ dep\[irea situa]iei generale din societate [i existen]a unor speran]e reale pentru ziua de mine. Este bine c\ p\rin]ii investesc mult `n educa]ia copiilor, iar gr\dini]ele [i [colile fac lucruri frumoase `n acest sens. R.: Dup\ cum v-am comunicat `ntr-o discu]ie anterioar\, exist\ un proiect educa]ional intitulat Lumea nemuritoare a lui Gugu]\, unde micii cititori ai operelor Dumneavoastr\ din Romnia, Republica Moldova [i regiunea Cern\u]i-Ucraina se `ntrec `n a exprima prin intermediul lucr\rilor literare [i de art\ plastic\ sentimentele produse la citirea celor ce a]i scris cu atta talent [i d\ruire pentru ei. Ce dori]i s\ le transmite]i acestor copii? Sp. V.: Sunt m\gulit [i le mul]umesc mult c\ au citit c\r]ile mele [i a[ dori s\ [tiu `n am\nunt p\rerea lor. Cu prima ocazie posibil\ o s\ `ncerc s\ ne vedem. Vorbim aceea[i limb\ [i cred c\ ne vom `n]elege: avem bucurii [i dureri comune. M-am `ntlnit cu cititorii mei din Japonia, SUA, Italia [i vreau foarte mult s\-i v\d [i pe cititorii mei din Romnia [i regiunea Cern\u]i. Le mul]umesc c\ sunt prietenii lui Gugu]\ [i le doresc din tot sufletul s\ creasc\ mari [i s\ `nmul]easc\ bucuriile p\rin]ilor, `nv\]\torilor [i ale neamului nostru. S\ facem via]a asta mai frumoas\! Dumnezeu s\ ne ajute! R.: Domnule Vangheli, v\ dorim mult\ s\n\tate [i s\ v\ bucura]i cititorii cu noi opere valoroase. V\ mul]umesc din tot sufletul pentru bucuria de a v\ `nt`lni [i amabilitatea acord\rii acestui interviu.

Nr. 38, anul VIII, octombrie 2013