Seminar 07 Comercial 16 noiembrie Speta 5 - Tertius este tert fata de cesiunea de fond de comert prin urmare el nu a fost notificat

deci nu poate fi obligat sa-i ceara lui Secundus. Parerea mea : Tertius poate obtine plata de la amandoi fara a putea fi obligat sa se intoarca doar impotriva lui Secundus. (gresita) Nu putem face cesiune de datorie. Prin urmare este nevoie de o novatie... deci nu include datoriile prin urmare atuci Tertius trebuie sa se intoarca doar impotriva lui Primus. Secundus nu poate fi tras la raspundere. Primus trebuia sa aiba in vedere si o novatie atunci cand a transferat afacerea. Primus poate incerca sa anuleze contractul dar nu va dobandi o suma de bani in plus pentru datorii. Speta 6 - Vanzarea fondului de comert inseamna instrainarea tuturor elementelor sale prin urmare ceea ce a facut A este concurenta neloiala. Este o norma de ordine public. Idee e sa nu prejudicizi clientela, consumatorului. In speta oricum s-a transmis si emblema, dar chiar de nu se transfera tot era concurenta neloiala. Discutie : fondul de comert al sucursalei nu este unul intreg, transferul doar totalitatea de bunuri lor folosite de sucursala pentru dezvoltarea afacerii; se transfera doar ce e trecut in contract nefiind vb de fondul de comert al societatii mama. Societile comerciale SRL situatie o societate cu un patrimoniu de 1000 iar fiecare din cei 2 asociati a participat cu 50%. Societatea are o datorie de 3000. Ce ne facem? Creditorul poate recupera doar 1000. Raspund in limita capitalului social pe care l-am subscris si l-am varsat. Insolventa = nu imi pot sa imi achit datoriile pe o perioada de 30 de zile cu numerarul pe care il am in patrimoniul. Ceea ce inseamna ca pot fi insolvent fara a fi insolvabil. NO cash flow. Pot chiar avea bani dar sa nu doresc sa platesc. SNC poate fi asociat intr-un SRL ? Dar invers? Pot avea un arbore de societati de diferite forme ? Da. Se poate. Cum raspund atunci ? Datoria sa presupunem ca are o datorie tot de 3000. Ce ne facem ? Cand executa SNC ul poate recupera de la fiecare toata datoria. De la SA nu, deci creditorul pierde. Se poate indrepta din nou la SNC, la restul doar in functie de aport ( ne referim la valoarea patrimoniului). Nu ne oprim doar la capitalul social. Nu pot executa asociatii intr-un SA.

SA 1000 SNC 500

SCS 500

SA
150

SRL
150

SNC
100
1

SRL
100

Asociatie 500

Capitalul social este gajul general al creditorilor societatii.

Seminar 8 - 02 decembrie lipsit luat (Mihai) Grile Fapte de comert obiective, calitatea de comerciant, fapte subiective/mixte, societatea fictiva, personalitatea juridica La Registrul comertului pot fi trecute mai multe obiecte de activitate decat efectueaza societatea in fapt , insa aceasta inscriere nu producere efecte/ nu dispune de protectie daca activitatea nu este autorizata. Momentan societatea da o declaratie pe propria raspunderea pentru a-si autoriza activitatea (nu trebuie obtinut de la autoritatea competente) pe baza acesteia, organele pot veni in contrl si constata nereguli si intocmii un proces verbal. Capitalul social minim : 90.000 RON se modifica cand aceasta valoarea se schimba din cauza cursului ( mai putin de 25 000 de EURO) Parti sociale vs. Parti interese.

Seminar 9 07 decembrie Constituirea societatilor comerciale Intrebari: 1. Dizolvarea fara lichidarea, cand se intrepratund cu insolventa sau falimentul? Dizolvare fara lichidare, cazuri: a. b. Dizolvarea fara lichidare: pasivul este mai mic decat activul si asociatii se inteleg la platirea datoriilor si impartirea activului de comun accord. (caz special : asociat unic) Fuziune, diviziune fara lichidare: atunci nu e nevoie de lichidare intrucat avem transfer integral de patrimoniu. Lichidare relatie cu faliment, insolventa: a. Exista doua proceduri de insolventa, o procedura rapida (simplificate) cand se trece direct la faliment si o procedura normala in care se trece si prin reorganizarea societatii. Procedura falimentului = lichidarea patrimoniului societatii in scopul platii creditorilor, prin urmare falimentul se suprapune oarecum perfect peste lichidare. Lichidarea este faza finala de existenta a unei societati cand un lichidator valorifica bunurile societatii in scopul platii creditorilor si eventual daca ramane ceva se va distribui asociatiilor. b. Insolventa este termenul general (procedura in sine). Se pronunta o hotarare fie a procedurii simplificate fie a procedurii generale. 2. Societatile agricole nu sunt comercianti dar sunt asimilate procedurii insolventei. !!! Sa nu confundam exprimarea (ca li se aplica procedura insolventei) -> ei nu sunt comercianti (desi din perspectiva LI (legea insolventei) ei sunt comercianti (spune Piperea).

3. Societate fictiva daca exsita in fapt nu avem personallitatea juridica. Daca este insa inscrisa la R.Com. atunci ea are personalitate juridica, dar ue pot dovedi ca asociatii au desfasurat direct activitatea comerciala. Inseamna ca vom determina personalitatea juridica in functie de faptul daca este inscrisa la R. Com. 4. Societatile de avocati sunt de principiu societati civile. Dar exista si societati profesionale. Ele pot avea sau nu personalitate jurdica. Dar exista si societatile civile de avocat care au personalitate jurdica (cele cu raspundere limitata in functie de ce spune legea speciala) . Va putea deci sa fie supusa si procedurii insolventii. Constituirea societatilor comerciale La SRL cu asociat unic nu avem cum sa am contract (doh!) . In prezent contractul si statutul iau forma unui document denumit ACT CONSTITUTIV.

Modificarea actului constitutiv Art. 204 (4) Dup fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul, vor depune la registrul comerului actul modificator i textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificrile, care vor fi nregistrate n temeiul hotrrii judectorului-delegat, cu excepia situaiilor stipulate la art. 223 alin. (3) i la art. 226 alin. (2), atunci cnd nregistrarea va fi efectuat pe baza hotrrii irevocabile de excludere sau de retragere. prevedere din 2006 impusa de UE. Luand in cosiderare si ar.t 7 lit. e)1 schimbarea cenzorilor nu implica aducerea la zi a actului constitutiv. Nu este atat de esential cine este cenzor ci ca acesta exista. La fel si lit. g) si H) art. 8. Motivul: cenzorul si administratorul se schimba in multe cazuri foarte des. Numele actionarilor nu apar in actul constitutiv al actului constitutiv al societatii pe actiuni. Nu mai am obligatia de a anunta fiecare tranzactie cu actiuni. Se cere forma autentica doar in 3 cazuri (in rest avem ca forma ad validitatem forma scrisa) : societati de persoane, se aduce un teren, societate pe actiuni prin subscriptie publica ( art. 5 (6), art. 206 (2) ). Nu este permis aportul in natura la societatile pe actiuni listate la bursa. Aportul in creante: - nu este permis la societatile: SA prin subscriptie publica, SRL, SCA ( art. 16 (3)) - art. 16 (3) , 210 (2), 215 (2) creantele sunt impotriva asociatie inpotriva societatii sau ale asociatiilor impotriva unor terti . La majorarea restrictia este generala creantele impotriva tertilor nu se accepta, ci numai creante impotriva societatii care sunt fie ale ascociatiilor fie ale tertilor. Aporturile in munca: legea nu-mi permite sa fie aport dar totusi daca au contribuit prin munca atunci au dreptul la beneficii. (art. 16 (4), (5)). Subscriere asumarea unei obligatii ; varsare executarea acestei obligatii. SA prin subscriptie simultana 30 %, subscriptie publica 50% (art. 9 (2)).

Regulile pe care trebuie sa le urmaresc la constituire: Sa am aport in numerar , nu neaparat varsat (art. 16 (1)) Sa am varsat 30% fara a conta de ce fel (natura, numerar) (art. 9) Respect termenele (art. 9)

Ce se intampla daca asociatul nu aduce aportul -> art. 222 iar pentru SA raspunde de daune , fie anuleaza actiunile respective si micsoreaza capitalul social, fie cumpara ele partea lui din actiuni. De asemenea la acel moment lui i se suspenda dreptul de vot (precum si alte drepturi ce decurg din acele actiuni). Aportul in natura: obligatoriu sa fie evaluabil: 13 (3) special : legea nu ma obliga la o expertiza la restul da, 38 (1), 26, 215 (1) la acestea exista posibilitatea ca acea expertiza sa fie nula (avem nevoie de expertiza judiciara). La celelalte pot sa am o evaluare cu valoarea de pe contractul de vanzare cumprare + fr s fie nevoie de o evaluare.

Seminar 10 22 decembrie !!! de listat articolele care discuta drepturile actionarilor intr-o SA Speta 22 AGA B.I., fond de investitii care detine 11% din actiunile emise de societatea D., cere administratorilor societatii D. sa convoace adunarea generala a actionarilor (a.g.a.), cu o ordine de zi special conceputa pentru ca actionarilor sa li se puna la dispozitie informatii asupra gestiunii administratorilor. Administratorii convoaca o a.g.a. dupa trecerea a 3 luni de la solicitarea de convocare a actionarului minoritar B.I., dar ordinea de zi stabilita a se discuta in a.g.a. este diferita de cea solicitata de actionarii minoritari. Administratorii prezinta in a.g.a informatii neutre sau nerelevante cu privire la activitatea societatii. Actionarul minoritar solicita tribunalului anularea hotaririi a.g.a. luata cu o astfel de ordine de zi schimbata si, in acelasi timp, solicita ca tribunalul sa convoace o a.g.a. cu ordinea de zi dorita de actionarul minoritar? Sunt cele doua solicitari ale actionarului minoritar admisibile? art. 119 (3) se poate convoca o adunare generala la cererea instantei. Prima adunarea (cea convocata) nu este nula si deci doar al doilea capat de cerere a actionarului este admisibil. Cazurile de nulitate absoluta sunt strict prevazute de lege, ele trebuie sa fie demonstrate, din datele spetei nu exista motive pentru a se admite anularea hotararii AGA. Daca nu am discutat in cadrul AGA ceea ce mi-au cerut actionarii nu este motiv de nulitate.

Speta 23 AGA

Dl.Popescu, administrator neasociat al unei societi comerciale pe

aciuni, a chemat n judecat societatea comercial al crei administrator este, solicitnd anularea hotrrii adunrii generale extraordinare a acionarilor societii care aproba reducerea capitalului social. n susinerea cererii, dl.Popescu a probat prin nscrisuri c adunarea a fost convocat doar prin publicarea n Monitorul Oficial, fr s fie publicat convocatorul i ntr-unul din ziarele de larg rspndire din localitatea n care se afl sediul societii sau n cea mai aproape localitate, i, pe de alt parte, printr-o expertiz tehnic, faptul c hotrrea de reducere a capitalului social lipsete societatea de fondurile necesare finalizrii unui proiect important de investiii, ceea ce este de natur s creeze prejudici i acesteia pe termen mediu i lung. Instana a respins cererea, motivnd c reclamantul nu deine calitatea de acionar i deci nu are calitate procesual activ, pentru c numai acionarii pot ataca hotrrile adunrii generale. Este intemeiata solutia instantei? art. 132 (3) atunci cand se invoca o cauza de nulitate absoluta oricine poate sa o invoce si este imprescriptibila. Intrebarea este daca nepublicarea este cauza de nulitate absoluta? Formalitatile de convocare sunt sanctionate cu nulitate absoluta. (parerea Peligrad ar fi nulitate relativa). Prin urmare daca consideram ca ar fi nulitate relativa atunci instanta a avut dreptate. Dar considerand ca doctrina in marea sa majoritate considera nerespectarea formalitatilor ca fiind un motiv de nulitate absoluta atunci decizia instantei este incorecta. Peligrad : unui tert nu ar trebui sa i se permita sa atace aceasta hotarare atata timp cat un actionar nu a dorit s-o atace. Totusi trebuie sa stabilim chiar daca stabilim ca fiind nula absoluta daca administratorul poate sau nu sa justifice un interes personal pentru a cere nulitatea. Felul nulitati nu intereseaza ci doar motivul si anume nu conteaza ca nulitatea este ceruta pe o neindeplinire a unei conditii de forma. Peligrad: din speta ar reiesi mai mult protectia unui interes al societatii si nu un interes personal prin urmare atunci chiar daca acceptam ideea nulitatii absolute atunci tot nu putem invalida decizia instantei/ hotararea AGA. Ar putea motiva ca interes in cazul in care programul de investiti il includea si pe el ca si co-contractant direct sau indirect, dar atunci interesul sau nu mai tine de calitatea sa de administrator ci de cea de co-contractant. Administratorul nu are rolul de a stabili daca o hotarare AGA este sau nu favorabila societatii. Exista si alte solutii, nu doar de a cere anularea. El pune in dubio o decizie cu privire la soarta societatii pe care au luat-o actionarii, care au acest drept. Concluzie: avem 3 discutii: nulitate relativa decizie instanta= OK, nulitate absoluta decizie instanta=OK, nulitate absoluta+ interes decizie instanta= NOT OK Teoretic AGA nu se poate interpune peste decizia fata de terti, dar are puterea de a-l schimba pe administrator. Administratorul este obligat de lege sa puna in executare deciziile AGA. Daca nu este de accord atunci poate supune problema unei AGA. !!!! sa nu uitati sectiunea de sanctiuni de la sfarsit cand e vorba de punerea in executare a unei decizii AGA de catre administrator (art. 275 pnct. 2) Daca este si actionar si administrator atunci calea anularii hotararii AGA ii este deschisa in calitate de actionar. NU poate sa atace insa decizia AGA prin care el a fost schimbat din functie decat daca convocarea nu a fost facuta corespunzator, a fost incalcat actul constitutiv, a fost incalcata legea.

!!! Revocarea unui administrator nu trebuie justificata de catre AGA. Daca insa a fost intespestiva si ii produce un prejudiciu atunci el automat isi poate recupera acel prejudiciu. (asemanator cu mandatul din civil). Speta nr 25 AGA Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor a hotarat la 1.01.1999 majorarea capitalului social al societatii si numirea unui nou Consiliu de Administratie. Hotararea adunarii a fost publicata in Reg. Comertului si M. O. la 15.01.1999. La 10.02.1999, un actionar (fost administrator) depune la Reg. Comertului o opozitie la hotararea luata, pe motiv ca s-au incalcat prevederile actului constitutiv. Judecatorul delegat a inaintat cererea instantei competente. Intrebari: 1) Care este instanta competenta ? 2) Pe perioada solutionarii spetei, administratorul poate incheia acte juridice in aceasta calitate ? 3) Care va fi solutia instantei ? Art. 132 alin (4) , art. 61 opozitia 1. Instanta competenta este Tribunalul - sectia comerciala/civila de la sediul societatii. 2. Discutam un pic in afara textului spetei deoarece am stabilit deja ca el nu poate ataca prin opozitie hotararea AGA de schimbare a administratorului. Atunci sa consideram ca totusi s-a suspendat decizia AGA. Atunci poate el sa mai incheie acte? Cat timp se suspenda decizia atunci avem o situatie in care se considera ca nu am luat aceea decizie si prin urmare administratorul revocat poate incheia in continuare acte, iar cel nou numit nu poate incheia acte si atunci am avea o iregularitate ( lipsa administratorului) si un termen de 8 zile pentru a numi un nou administrator. Ce se intampla daca insa numim un nou administrator si dupa ce se judecata cererea de anulare a decizie de numire si aceasta cerere este respinsa. Deci avem doi administratori, dar indiferent doar unul poate incheia acte juridice. Ce se intampla ? Sunt din nou intr-o situatie de neregularitate (daca avem o decizie care nu este limitata in timp, caz in care nu avem probleme). Deci trebuie adoptata o noua decizie prin care sa se stabileascaa care din ei va fi administrator. Decizia trebuie luata foarte repede deoarece pana la aceasta convocare ambii administratori pot semna acte in numele societatii (risc foarte mare). 3. !!! Atentie : nu avem o actiune in anulare ci avem o actiune in opozitie. Chiar de ar fi fost doar simplu actionar putem ataca prin opozitie doar modificarea actului constitutiv (deci poate viza numai decizia de majorare si asta doar daca demonstreaza existenta unui prejudiciu). In cazul de fata schimbarea administratorului nu este modificarea actului constitutiv. Opozitia cauta sa repare prejudiciul, prin urmare instanta foarte probabil sa nu anuleze decizia AGA (decat daca ramane ca fiind singura optiune). Opozitia este strans legata de demonstrarea existentei unui prejudiciu. Prin opozitie putem ataca numai modificari ale actului constitutiv. In cazul opozitiei rezultatul este repararea prejudiciului nu anlarea hotararii AGA. Termenul difera la opozitie avem un termen de 30 de zile (fata de anularea relativa care are un termen de 15 zile). Sunt situatii in care m-as putea aflat in ambele cazuri. Atunci as putea formula o opozitie chiar daca depasesc termenul de 15 zile de la anulare. Totusi in doctrina s-a avut in discutie varianta ca atunci cand stau in pasivitate asupra termenului de 15 zile atunci nu ar mai trebui acceptata

cererea de opozitie. Insa daca s-a introdus o actiune in anulare si a fost fara de succes avem in continuare deschisa calea opozitiei. Termenul de 30 de zile nu se suspenda daca se introduce o actiune in anulare. Prin urmare intrucat legea nu le coreleaza eu as putea sa introduc ambele actiuni.

Speta nr. 26 (CP) Administratori Administratorul unei societi comerciale a fost revocat din funcie de ctre adunarea general, dei mandatul su urma s expire peste 2 ani de la data revocrii. Motivul pentru care a fost revocat este neconcordana dintre politica economic adoptat de adunarea general i prerile administratorului legate de aceeai problem. Administratorul a atacat hotrrea adunrii generale i a solicitat instanei reinstalarea sa n funcie. Ce va decide instana? Poate acorda daune administratorului odat cu rei nstalarea sa n funcie? Nu poate ataca pe motiv de oportunitate decizia respectiva. !!! Revocarea unui administrator nu trebuie justificata de catre AGA. Daca insa a fost intespestiva si ii produce un prejudiciu atunci el automat isi poate recupera acel prejudiciu. (asemanator cu mandatul din civil). Seminar 11 04.01.2010 Diferente intre sistemul unitar si sistemul dualist Sunt obligatorii cele doua sisteme? Nu nu sunt obligatorii. Cel putin sistemul dualist chiar nu este obligatoriu. S-a incercat impunerea sistemului dualist dar apoi s-a dovedit ca implementarea lui este foarte greoaie si anevoiasa. Sistemul unitar : sistemul clasic. Avem fie administrator (SRL) sau consiliu de administratori (SA) . Directorul Ce numim director? Art. 1431, art. 143. Din terminologia folosita (director unic, directorat, membrii ai consiliului director) putem determina ce tip de sistem avem. Nu vorbim de delegare de putere atunci cand avem directori de departamente, cel putin nu in sensul legii. Chiar de sunt numiti directori nu vom vorbi de directori in sensul legii. Conform art. 1433 (4) n cazul n care consiliul de administraie deleag directorilor atribuiile de conducere a societii n conformitate cu art. 143, puterea de a reprezenta societatea aparine directorului general. Dispoziiile alin. (2)-(4) se aplic directorilor n mod corespunztor. Consiliul de administraie pstreaz ns atribuia de reprezentare a societii n raporturile cu directorii. Diferenta intre administratori executivi si nexecutivi Atunci cand un administrator nu este si director nu este administrator executiv. Atunci cand nu am nici un director numit dintre administratori atunci toti administratorii sunt neexecutivi. Sistemul dualist - este foarte rigid si foarte bine reglementat in lege ceea ce iti lasa foarte putin loc de manevra prin urmare sunt doar cateva societati care au adoptat acest sistem. Aceste societati au adoptat

pentru ca societatea mama are este si ea sub sistem dualist. Sigur la grile !!! : vom primi intrebari de genul cati membrii trebuie sa aiba nu stiu ce organ, cine ii numeste etc. Sectiunea de administrare a societatii : art. 15322 - Consiliul de administraie, respectiv directoratul, va putea s ncheie acte juridice n numele i n contul societii, prin care s dobndeasc bunuri pentru aceasta sau s nstrineze, s nchirieze, s schimbe ori s constituie n garanie bunuri aflate n patrimoniul societii, a cror valoare depete jumtate din valoarea contabil a activelor societii la data ncheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunrii generale a acionarilor, dat n condiiile art. 115. Sanctiunea: nulitatea absoluta a contractului care nu mai poate fi acoperita nici chiar daca ulterior AGA ar acorda dreptul semnarii contractului respectiv. Art. 1444 stabileste niste limite in relatiile intre administratori si societate. Sanctiunea este side data aceasta nulitatea absoluta. Spea nr. 9 Administratori n cazul n care administratorul unei societi comerciale ncheie, n numele acesteia, un act juridic cu un ter n urma cruia societatea administrat sufer o pierdere, n ce condiii va fi antrenat rspunderea sa civil? Ce natur are aceast rspundere civil? Care sunt modalitile de recuperare a prejudiciului? Tertul trebuie sa mearga la Registrul Comertului pentru a vedea cine reprezinta societatea. In speta societatea nu raspunde, daca administratorul nu avea dreptul de reprezentare (nu era executiv) atunci raspunde pentru fapta proprie. Natura raspunderii este in aceasta situatie este raspunderea contractuala deoarece exita un contract intre administrator si tert. Practic oricum administratorul ar fi in orice caz un mandatar al societatii. Pentru a-si recupera prejudiciul ar trebui sa ne aflam in fata unor cauri extreme prin care sa se dovedeasca ca administratorul si-a incalcat mandatul. Art. 1441 - (1) Membrii consiliului de administraie i vor exercita mandatul cu prudena i diligena unui bun administrator. In practica se poate ajunde la situatia in care un administrator nu este un bun manager, un bun gestionar ceea ce m-ar duce la inrautatirea situatiei societatii, totusi el nu va putea fi tras la raspundere. Seminar 12 11.01.2010 GRILE nu avem voie sa le notam Principiile de guvernare cooperativa OECD Cat de departe merg cu nulitatea unei conventii pentru un vot cedat intr-o situatie interzisa de lege si am votat altfel. Dar daca conventia este valabila? Contractul produce efecte doar intre parti si deci nu va afecta decizia in nici una din situatie. Pot vota cum vreau doar ca in al doilea caz pot cere daune pentru neindeplinirea obligatiilor contractuale. Administrator = in engleza britanica administrator, in engleza americana director.

CEO, CFO ? ne intereseaza cum a fost numita acea persoana si daca a fost numita ce i s-a delegat. Pot vorbi de CEO, CFO oficial in cazul membrilor directoratului. Ei pot fi directori pe legea 31 indiferent de denumire. Poate fi si un director general unic daca i se permite acest fapt. Consiliul de administratie board of directors Partea de administrarea societatii a venit din pricipiile OECD care au fost impuse de Banca Mondiala. Un director cu un contract de munca nu este un director in sensul legii 31 ci este un simplu director tehnic. Pentru a fi in prezenta unui director in sensul legii 31 trebuie sa avem un contracte de mandat. Nu mai este suficient sa-l numesc intr-un fel. Nu trebuie sa fie un contract neaparat separat, poate fi si decizia AGA, dar indiferent el trebuie sa accepte expres functia respectiva. La majorarea capitalului social nu se poate face o majorarea prin creante. Dar totutusi putem convertii creante prin compensare cu actiunile daca avem o creanta impotriva societatii (art. 210). Actiunile sunt de regula negocialbile in timp ce partile sociale nu sunt negociabile cu sensul de titluri negociabile. Nu pot contribui cu partile sociale la capitalul social la o alta societate, in timp ce actiunile sunt acceptate.Insa de curand dupa modificarile legii se admit atat contributiile cu parti sociale cat si contributiile cu actiuni sunt acceptate ca fiind contributii in natura. Art. 231 pot reveni asupra hotararii de dizolvare atata timp cat nu am distribuit activul La SRL-uri aplicarea regulilor de la sistemul unitar sau dualist nu aplic regulile de la SA-uri si deci nu sunt tinut de regulile stabilite de legea 31 - pot spune ce vreau. Pentru SRL-uri nu are nici o importanta ceea ce zic in actul constitutiv. La SA-uri daca am un grup de administratori este Consiliu prin lege, la SRL-uri am doar mai multi administratori.