Sunteți pe pagina 1din 3

Tehnica operei Opera epica construita prin procedeul pov. in povestire.

Autorul este insasi personaj al nuvelei, dar nu are un rol prea important , fiind martor la intamplarile povestite. In povestirea cadru se fixeaza momentul, locul, si circumstantele ce i-au adus pe toti calatorii la han. Hanul este situat pe malul Moldovei , la o rascruce de drumuri si de destine, in afara orasului. Actiunea se petrece pe la jumatatea secolului XIX. Pe aici treceau mai multi calatori , cu carutele ,si poposeau la hanul Ancutei pentru a se odihni , pentru a manca si mai ales pentru a-si povesti viata plina de peripetii,in jurul focului. Dorinta arzatoare de comunicare este un element unificator. Deasemenea in povestirea cadru sunt povestite noua intamplari, de catre diversi calatori. anul este vazut ca o cetate ,este umanizat , personificat si reactioneaza la miezul noptii ,cand da tarcoale !atana. anul este mitic, fa"ulos #el apartine le$endei. Momentul din nuvela este prezentat intr-un timp mitic, atunci cand tara era de un "elsu$ nesfarsit , cu toamne extrem de "o$ate% &rod in pod$oriile din 'ara (de jos ,de nu mai aveau vierii unde sa puie mustul)... !patiul si atmosfera unde se intalneau calatorii sunt mitice , fa"uloase% &ta"erele de cara nu se mai istoveau,lautarii cantau fara oprire ,...cadeau do"orati de truda si de vin... si la focuri oamenii si mesterii fri$eau hartane de "er"eci). 'oata actiunea si atmosfera nuvelei sunt proiectate intr-un timp si spatiu mitic. !adoveanu porneste de la un modul deja existent% "o$atia si "elsu$ul nesfarsit al unei tari "inecuvantate de Dumnezeu. PERSONAJELE (portrete) !unt de un timp si spatiu mitic, pare ca nimic nu se schim"a indiferent de cat timp trece si trasaturile lor se transmit la urmasi. *aptul ca nimic nu se schim"a da o senzatie de P+,MA-+-'A. Permanenta asemanare extrem de tul"uratoare da senzatia de arhetip .omul vesnic/. In viziunea lui !adoveanu natura e neschim"ata si trasaturile fundamentale ale oameniilor raman la fel , indiferent de cat timp ar trece. +l creaza arhetipuri, oameni nemuritorii, ce nu se lasa schim"ati.el vrea sa exprime permanenta sufletului moldovenesc. 1. Ancuta copie fidela a mamei sale. +ra o fata tanara , sprintena , muncitoare, vicleana si descurcareata. Are aceasi infatisare cu a mamei si acelasi comportament # are aceleasi reactii cum avea si mama ei in tinerete. 2. Ionel, comisul om "o$at, .reiese din felul in care era im"racat/ ,om trecut prin viata experimentat ,om ce nu poate fi inselat ,apri$ .+l ) rade cu tristeta) ,om cu multe necazuri in viata , nefericit. +ra un om nestatornic , pri"ea$ si tre"urile il purtau pe multe drumuri.

+ra un justitiar, vroia sa i se faca dreptate, tenace , mer$e pana la capat cand vrea sa o"tina ceva. Are simtul umorului, cand vor"este cu 0oda. 1. Iapa - animal mitic , pentru ca este comparat cu un cal din "asme. Intre$este portretul lui Ionel. +ste un pretins animal de vita no"ila dar foarte sla" , &numai piele si os). Portretele personajelor sunt realizate dintr-o perspectiva admirativa. Autorul este unul su"iectiv iar toata nuvela este vazuta prin prisma sa.

LIMBAJUL 'ot lim"ajul din nuvela este protocolar, ceremonios, chiar ritualic%)stimate fete, domnilor), &cinstiti prieteni). 'oate personajele imprumuta acest lim"aj .inclusiv !adoveanu/. Intre lim"ajul personajului si cel al autorului nu este nici o diferenta adancirea ideii de arhetip. Cele noua intamplari din povestirea cadru 2. Iapa lui 0oda ( povestita de comisul Ionita +l povesteste o intamplare din tineretea sa cand a tre"uit sa mear$a pana la 0oda pentru a i se face dreptate , pentru niste pamant. 3. aralam"ie - povestita de preot Acest preot se ducea la moastele sfantului si a facut popas la Ancuta. Intamplarea pe care o va povesti, se intampla in copilaria sa, cand tatal sau, aralam"ie, a fost ucis chiar de unchiul sau. aralam"ie fura iar domnitorul a dat ordin sa fie omorat . Acesta este omorat chiar de fratele sau , care lucra in sluj"a domnitorului. Indiferent ca este vor"a de fratele sau acesta isi face datoria, insa cu un pret imens. 4heor$hie, unchilul peotului se retra$e in munti si duce o viata de razes. 1. 5alaurul ( povestita de mos 6eonte, zodierul +ra un "oier -astase 5olimir, caruia ii murisera deja doua neveste. Acesta se hotaraste sa se recasatoreasca, cu o fata foarte tanara si extrem de frumoasa. Dar care era malefica, dia"olica si avea &cornite). 5oierul afla ca fata il insela si vrea sa o omoare. 'atal lui mos 6eonte ii spune fetei iar cand "oierul vrea sa se raz"une pe fata cerul se intuneca si un "alaur, forta malefica, il omoara. *ata dispare. *elul in care a fost omorat "oierul si disparitia fetei sunt doua eni$me. 7. *antana dintre plopi (povestita de capitanul -eculai Isac Intamplarea se petrece in tineretea sa, cand poposea la han, cu vin. 8and se plim"a prin padure, ajun$e la corturile unor ti$ani. Aici o vede pe Mar$a, o ti$ancusa frumoasa si ii da un "anut. Acesta se indra$osteste de ea. +i aveau ca loc de intalnire fantana dintre plopi. 5ar"atul este inselat, pentru ca fata erea pusa de ti$ani sa se intalneasca cu -eculai deoarece aveau de $and sa il jerfuiasca. *ata insa ii spune ce aveau de $and. -u apuca insa sa plece pentru ca ti$anii il ataca. Acesta este ranit in ochiul drept, dar reuseste sa ii alun$e pe hoti, 9. 8ealanta Ancuta ( Ianache coropcarul, martor implicat Povesteste cum un razes 'adrita 8atana, aflat in sluj"a vornicului 5o"eica se indra$osteste de sora acestuia. +l fu$e impreuna cu 0arvara, dar este prins si luat pentru judecta, pentru apoi a fi omorat. Pe fata vroiau sa o inchida intr-o manastire. 5ar"atul reuseste sa evadeze. In acest timp Ianache, care pleca din tar$, se intalneste pe drum cu fu$arul. 'odrita il o"li$a sa il duca la anu-Ancutei, unde planuia sa se ascunda. +l

concepe un plan cu Ancuta si astfel "ar"atul reuseste sa o ia pe 0arvara de la "oier si sa fu$a cu ea. Ianache nu este de acord cu fu$arul si este indi$nat de comportamentul sau si de faptul ca Ancuta il ajuta. :. ;udet al sarmanilor (povesteste cio"anul de la ,arau 5ar"atul povesteste cum a aflat ca nevasta il inselasa cu un "oier din sat. Acesta a "atuto, dar a doua zi "oierul, amantul femeii l-a "atut in$rozitor, chiar torturat si l-a iz$onit din sat. Acesta s-a retras in munti ,arau, dar dupa un timp el a revenit in sat si si-a facut dreptate, omorandu-l pe "oier. 8rima savarsita, pare la acea vreme o judecata dreapta. <. -e$ustor lipscan (povesteste un ne$ustor Acesta facea comert si calatorea in occident, pana in 4ermania sau *ranta. +l le povesteste ascultatorilor de la han toate noutatile pe care le vazuse% trenul, strazile asfaltate, casele cu etaj sau mancarurile specifice. =. Or" sarac (povesteste un or" Or"ul, le povesteste cum , ramas or" de mic , s-a hotarat sa pri"e$easca prin lume, pentru a se redescoperii pe sine , pentru a putea intele$e viata. Mai intai se intovaraseste cu niste cio"ani care il invata sa cante la cimpoi, apoi intra in "reasla unor cersetori care se prefaceau a fi or"i pentru a casti$a "ani, apoi pleaca din tara cu niste tatari. Dorul de tara l-a facut sa se intoarca inapoi si sa revina la o viata sta"ila. >. Istorisirea ?ahariei ,fantanarul ?aharia a fost chemat de un "oier, Dimache Marza, sa ii faca o fantana, intr-o poiana deoarece acolo avea sa se or$anizeze o importanta vanatoare domneasca si era nevoie de apa. 5ar"atul a facut fantana si apa fost $ustata chiar de 0oda, care venise la vantoare. 5oierul Dimache Marza avea o fata, A$alita, care era indra$ostita de un mazil. 'atal nu era de acord cu aceasta iu"ire si fata, ii marturiseste lui ?aharia ca ar vrea sa se omoare, dupa ce se mai intalneste odata cu iu"itul ei. ?aharia ii ajuta pe cei doi indra$ostiti, care se roa$a lui 0oda sa ii ajute si sa ii ierte. 8ei doi tineri se casatoresc, iar nas este chiar 0oda. In viziunea lui !adoveanu, civilizatia Ardealului este o civilizatie net superioara celei din Occident, pentru ca oameni sunt niste arhetipuri ce nu sau lasat schim"ate de vreme. +ste o lume de le$enda, care desi primitiva, este un ascendent asupra tuturor civilizatilor europene. Prezenta autorului in nuvela, da unitate.