Ghid retele I

Data Autorul Producatorul Limba

Ultimele placi de baza | Placi de baza recomandate December 04, 2000 Webmaster N/A | Placi de baza N/A Romana, Engleza

Dupa cum v-am promis saptamana trecuta, am revenit cu o serie de articole despre retele !gnorata de marea parte a utilizatorilor si de catre media "reviste, site-uri#, reteaua este cea mai importanta componenta a te$nologiilor actuale %titi cu siguranta ca &ara a'utorul unei retele ar &i imposibil sa utilizati c$at-urile, !nternetul, tele&oanele mobile sau c$iar televiziunea prin cablu (oate te$nologiile e)istente in acest moment &unctioneaza pe baza conceptului de retea, c$iar daca acestea au sau nu vreo legatura cu computerele *peratorul +%, local are o retea de -celule prin care sunt comunicate datele- si, cu toate ca o ast&el de retea este di&erita de o retea de computere, se bazeaza pe aceleasi principii !n acest articol vom discuta in principal despre retele de computere intrucat acesta este domeniul la care ma pricep cel mai bine, desi nu e)clud in viitor publicare unor articole despre alte tipuri de retele ./ 0ard1are se ocupa in principal cu tot ceea ce inseamna $ard1are, din aceasta cauza ma voi re&eri mai ales la partea $ard1are a unei retele /u toate acestea, $ard1are-ul si so&t1are-ul sunt intr-o legatura directa si ar &i imposibil sa nu mentionam nimic despre partea so&t1are, insa sa nu va asteptati sa a&lati din acest articol cum se instaleaza serverele 2inu)/N( !n sc$imb, va pot promite ca dupa ce ati parcurs in intregime aceasta serie de articole despre retele veti putea &i capabili sa creati si sa realizati o retea sigura, e)pandabila, pe care te poti baza si in care poate &i utilizat orice tip de so&t1are de retea !ntai va voi prezenta bazele teoretice ale unei retele %a incepem cu cateva date istorice !n anii 30 cand ideea de retea a castigat din ce in ce mai multi adepti, inginerii au inteles ca &ara o standardizare a te$nologiei retelelor dezvoltarea acestui concept este condamnata la esec %pecialistii de la *rganizatia !nternationala pentru %tandardizare "ISO# au cercetat o multime de modele pentru di&erite retele pentru a o alege pe cea care o&erea cea mai buna interconectare Ast&el, in 4534 au creat un model de retea care sa poata a'uta companiile sa dezvolte retele capabile de a lucra impreuna ,odelul a &ost numit modelul de re&erinta *%! si a devenit disponibil imediat Dupa cum stiti, datele sunt trans&erate in biti, dar o retea care nu putea conecta un computer ,acintos$ cu un ./ nu ar &i avut prea mult succes !%* a pornit de la o idee &oarte simpla6 stiau ca o problema te$nologica poate &i e)trem de usor rezolvata atunci cand te inspiri din natura /and doua persoane comunica trebuie sa parcurga mai multe &aze7 !n primul rand trebuie sa apara ideea de comunicare "impulsul# !n al doilea rand trebuie sa te gandesti la reprezentarea ideii Daca esti in &ata prietenei tale probabil ca doresti sa o saruti, in &ata pro&esorului nu cred ca aceasta este cea mai buna idee !n al treilea rand trebuie sa gasesti o metoda de -livrare-7 un sarut normal este su&icient8 Daca nu ce parere aveti despre un sarut &rantuzesc8 Dupa ce te-ai pregatit indelung trebuie sa treci la &apte7 &a-o9

Asa ca !%* a decis crearea unui model care utilizeaza la:ere "straturi, nivele en #, &iecare la:er ocupandu-se cu alta actiune, toate &iind insa in legatura unul cu altul pentru ca este imposibila realizarea comunicarii &ara parcurgerea tuturor pasilor necesari !n reprezentarea de mai sus e)ista numai patru pasi, dar !%* a ales o sc$ema mult mai detaliata 2a:erele *%! "nu ISO - International Standards Organization # au o multime de avanta'e6 unul dintre acestea &iind &aptul ca pot &i invatati usor Nu e)ista pe lume inginer de retea pro&esionist care sa nu stie ceva despre la:erele *%! Este imposibil sa dezvolti o retea &ara sa le cunosti Aceste la:ere constituie baza unei retele ,odelul de re&erinta *%! va permite sa vedeti care sunt &unctiile retelei la &iecare nivel ,odelul de re&erinta *%! este cadrul care permite intelegerea &elului in care datele sunt transmise printr-o retea !n modelul *%! e)ista sapte la:ere di&erite, &iecare avand o &unctie speci&ica ;om vedea in cele ce urmeaza ca (/./!. simpli&ica modelul de re&erinta *%!, dar pentru inceput trebuie sa a&lam cate ceva despre *%!

Ghid retele I
Data Autorul Producatorul Limba

Ultimele placi de baza | Placi de baza recomandate December 04, 2000 Webmaster N/A | Placi de baza N/A Romana, Engleza

Layerele OSI
!n imaginea de mai 'os este realizata o reprezentare a la:erelor *%!7

Dupa cum puteti vedea, *%! este un model stiva Acest model simpli&ica evolutia, deoarece orice sc$imbare a unui la:er nu ii a&ecteaza si pe ceilalti De asemenea, standardizeaza reteaua si permite interoperabilitatea si modularizarea componentelor &abricate de diversi producatori 0aideti sa parcurgem la:erele e)istente, incepand cu cel mai apropiat de utilizatori 7. Layerul "Aplicatie" o&era servicii de retea pentru aplicatiile utilizatorilor Avand in vedere ca se a&la in var&ul stivei, nu o&era sevicii pentru alte la:ere ci pentru aplicatiile e)terioare 2a:erul de aplicatii veri&ica partenerii de comunicare, integritatea si sincronizarea datele +anditi-va la ceea ce &ac bro1serele 6. Layerul "Prezentare" o&era date pentru la:erul de aplicatii %e ocupa cu -prezentarea datelor - /u alte cuvinte, veri&ica daca datele sunt intr-un &ormat care poate &i inteles de ambele parti implicate in comunicare Daca nu, le converteste la un &ormat comun De asemenea, negociaza pentru acest &ormat comun Este ca un translator intr-o conversatie 5. Layerul "Sesiune" stabileste, administreaza si termina sesiunile dintre partile implicate in comunicare Dupa cum probabil ati g$icit, o&era date la:erului de prezentare A'uta doua gazde sa isi sincronizeze dialogul si administreaza sc$imbul de date *&era resursele pentru un trans&er de date e&icient, raportarea erorilor proprii sau ale la:erelor superioare 4. Layerul "Transport" se ocupa cu segmentarea datelor !ntai segmenteaza datele din sistemul gazdei care transmite si apoi le reasambleaza la destinatie si le transmite sistemului 2a:erul de transport poate &i perceput ca un la:er de granita intre la:erele -gazda- si asa numitele la:ere media 2a:erele de transport incearca sa asigure cea mai buna comunicare utilizand te$nici de depistare a erorilor de transmisie si de recuperare si control al &lu)ului ,entine la:erele superioare departe de problemele de implementare . Layerul "!etea" este cel mai comple) la:er care conecteaza si asigura ruta potrivita dintre doua gazde a&late pe doua retele total di&erite 2a:erul < se ocupa cu selectarea rutelor, rutarea si adresarea ". Layerul "Legatura" transmite datele printr-o legatura &izica Aceasta este partea &izica a unei retele care se ocupa cu adresarea -&izica-, topologia retelei, accesul la retea, sesizarea erorilor, transportul cadrelor cerute si controlul &lu)ului #. Layerul "$izic- este la:erul de baza care asigura serviciile &izice 2a:erul &izic de&ineste speci&icatiile electrice, mecanice, procedurale si &unctionale pentru activarea, mentinerea si dezactivarea legaturii &izice intre sistemele &inale Este cel mai aproape de media si semnale (otodata el controleaza speci&icatiile mediului de transmisie, controleaza tensiunea, semnalele, viteza de transmisie, distantele, conectorii

Ghid retele I
Data Autorul Producatorul Limba

Ultimele placi de baza | Placi de baza recomandate December 04, 2000 Webmaster N/A | Placi de baza N/A Romana, Engleza

Incapsularea datelor

Nu am descris in detaliu aceste la:ere deoarece in articolele ce vor urma ne vom intoarce la &iecare dintre ele si le vom discuta pe larg Acum este interesant de stiut cum sunt pregatite datele "de e)emplu un mesa' prin email# pentru transmiterea prin retea Acest procedeu poarta numele de incapsularea mesa'ului

4 .rimul pas este crearea datelor Aceasta etapa este realizata la nivelul la:erelor logice "=->-?-4#, ceea ce inseamna ca datele sunt convertite intrun &ormat care poate &i transmis prin retea 2 !mpac$etarea datelor .rin segmentarea datelor la:erul de transport se asigura ca gazdele de la ambele capete pot comunica < Adaugarea adresei retelei la $eadere Datele sunt pregatite intr-un pac$et care contine $eaderul cu sursa si adresele logice ale destinatiei Aceste $eadere a'uta dispozitivele logice din retea pentru a transporta pac$etul pe o anumita ruta la destinatia potrivita 4 Adaugarea adresei locale la $eader @iecare dispozitiv din retea trebuie sa puna pac$etul de date intr-un cadru /adrul permite conectarea la urmatorul dispozitiv din retea direct conectat pe &ir @iecare dispozitiv a&lat pe ruta aleasa necesita ca unitate de transmisie -cadrul "&rame en#- pentru a se conecta la urmatorul dispozitiv Este ca si cum in timpul unui incendiu galetile pline cu apa merg din mana in mana pentru ca &ocul sa &ie stins ? /onvertirea in biti pentru transmisie /adrul trebuie sa &ie convertit intr-un model de aran'are sub &orma de biti pentru transmisia prin mediu " cablu, aer, etc# De &apt nu conteaza care este acest mediu +anditi-va numai ca puteti transmite un email unui prieten din Aaponia de pe +%,-ul vostru 0eaderele and trailerele sunt adaugata pe masura ce datele inainteaza prin la:erele modelului *%! !n cadrul unei retele datele sunt transmise de la o gazda la alta si &iecare la:er *%! comunica cu la:erul corespondent "corespondentul sau# de la destinatie @orma de comunicare in cazul in care &iecare la:er realizeaza un sc$imb de date " asa numitul protocol data units - .DB# cu la:erul a&lat la destinatie poarta numele de comunicare corespondentcorespondent "peer to peer# !n cadrul unei retele &iecare la:er depinde de la:erul a&lat dedesubt 2a:erul a&lat cel mai 'os incapsuleaza .DB-ul de la la:erul superior in campul sau de date, ii adauga $eaderele si trailerele proprii, iar datele trec la la:erul urmator De e)emplu la:erul 4 adauga mai multe in&ormatii la datele provenite de la la:erul ? si le grupeaza intrun segment 2a:erul < "retea# trebuie sa transmita datele prin retea 2e ataseaza un $eader creand un .DB al la:erului < !n acest moment $eaderul contine in&ormatii logice, dar 2a:erul 2 incapsuleaza intr-un cadru in&ormatia despre adresa &izica necesara pentru ca trans&erul sa &ie realizat 2a:erul de -legatura a datelor- asigura -serviciul- la:erului de retea prin incapsularea in&ormatiilor acestuia din urma intr-un cadru 2a:erul &izic asigura de asemenea -serviciul- la:erul de -legatura a datelor- 2a:erul &izic codeaza cadrul intr-un model de 4 si 0 "biti# pentru transmisia prin mediu la nivel &izic

Ghid retele I
Data Autorul Producatorul Limba

Ultimele placi de baza | Placi de baza recomandate December 04, 2000 Webmaster N/A | Placi de baza N/A Romana, Engleza

%odelul de re&erinta T'P(IP

Am discutat despre modelul *%!, care are cateva avanta'e importante /u toate acestea, standardul (/./!. este &olosit in acest moment pentru transmisiile de date din cea mai mare retea e)istenta - !nternetul Din punct de vedere istoric, modelul de re&erinta (/./!. a &ost creat de ,inisterul Apararii din %BA pentru a deveni reteaua suprema - o retea capabila sa supravietuiasca in orice conditii, c$iar si intr-un razboi nuclear Era e)trem de important sa &ie creata o retea

capabila sa opereze cu o in&rastructura distrusa in proportie de peste 50C, &ara sa aiba vreo importanta starea &izica a unor anumite segmente ale retelei !maginati-va ca !nternetul are aceasta capacitate - doua gazde pot comunica c$iar daca aproape toate serverele dintre ele nu au putut sa le raspunda cererii6 sunt disponibile cai redundante 2a urma urmei un uptime de 400C este imposibil /$iar si un uptime de 55,5C, cu care se lauda multe companii de $ostimg este &oarte greu de realizat Asa ca cei de la B% DoD "Departament o& De&ence# doreau o retea inteligenta Atentie) ,odelul de re&erinta (/./!. are patru la:ere si, desi e)ista doua la:ere cu acelasi nume ca la modelul *%!, nu le con&undati cu acelea pentru ca &iecare la:er are &unctii total di&erite

4. Layerul "Aplicatie" - !nclude primele trei la:ere a&late in var&ul modelului *%!7 de Aplicatie, .rezentare si %esiune %e ocupa cu procesarea logica ca reprezentarea, codarea, dialogul 2a &el ca in modelul *%! la:erul pentru aplicatii pregateste datele pentru la:erul urmator . Layerul "Transport" - %e ocupa cu controlul &lu)ului si corectarea erorilor De &apt, prima parte a numelui modelului (/./!. vine de la un protocol al 2a:erului de (ransport, (ransmission /ontrol .rotocol Acest protocol se ocupa de veri&icarea erorilor (/. este un protocol orientat pe conectare, adica permite comunicarea dintre doua gazde si de asemenea strange toate in&ormatiile Dupa cum probabil stiti de'a, nu este neaparat necesar ca aceste doua gazde sa &ie conectate direct prin cablu ". Layerul "Internet" - (rebuie sa transmita in&ormatii din orice punct al retelei si sa primeasca aceste pac$ete de date, independent de retelele dintre ele 2a:erul pentru !nternet este implementat cu a'utorul protocolului !nternet .rotocol "!.# Acest 2a:er trebuie sa gaseasca cea mai buna ruta pentru pac$etele de date . Layerul "Acces la !etea" - 2a &el ca 2a:erul de 2egatura a Datelor si ca cel @izic din modelul *%! se ocupa in principal cu toate aspectele legaturilor &izice ,-ati putea intreba de ce este necesar sa invatati doua modele cand unul "cel mai adesea (/./!.# ar &i su&icient .roblema principala este ca specialistii pre&era modelul *%! pentru analize mai atente Este adevarat ca (/./!. este mai &olositor pentru ca este implementat in lumea reala /a utilizator &inali veti avea de-a &ace numai cu 2a:erul pentru Aplicatii, dar o cunoastere mai detaliata a la:erelor este vitala pentru realizarea unei retele Este adevarat ca ma'oritatea utilizatorilor nu stiu nimic despre protocoale de rutare sau alte detalii, dar este de asemenea adevarat ca acesti utilizatiri nu trebuie sa realizeze retele scalabile si sigure Dar dupa toate standardele doua computere conectate cu a'utorul unui cablu crossover reprezinta inca o retea 7# !n urmatorul articol vom discuta detalii ceva mai practice ca de e)emplu cabluri, repetori, $uburi, bridges, s1itc$es, routere, etc Eu sunt in general un tip desc$is asa ca &olositi va rog aria de net1orDing din &orum pentru a &ace sugestii, recomandari, sa-mi spuneti cam ce ati dori, ce probleme aveti, etc !mi va &ace placere sa discut cu voi ,ultumesc9

Articol de introducere in retele

Data Autorul Limba Aanuar: 20, 2002 Webmaster Romana, Engleza

.e zi ce trece lumea se trans&orma intr-o retea din ce in ce mai mare, deci utilizatorii de computere ar trebui sa stie cate ceva despre retelele mici si c$iar medii ,a'oritatea utilizatorilor de calculatoare nu cunosc nimic despre acest domeniu pentru ca nu li se pare necesar sa invete ceva &ara nici o legatura directa cu procesul de productie /ontrar opiniei multor manageri, reteaua companiei este una dintre cele mai importante parti ale acesteia6 con&orm unor studii &irmele medii pot pierde mai mult de 40 000E pe ora cand reteaua nu mai &unctioneaza !n general ma'oritatea retelelor detinute de &irme sunt mici sau medii, retelele mari sunt &olosite de distribuitorii de servicii de date cu acoperire nationala ./ 0ard1are doreste va tina la curent cu cele mai noi te$nologii din acest domeniu si de aceea vom continua publicarea seriei de articole despre retelele mici si medii %calabilitatea "capacitatea de crestere &ara a surveni sc$imbari ar$itecturale# este una dintre principalele caracteristici ale unei retele /$iar daca retelele medii tind sa devina mari, acestea nu intra in aria noastra de discutie Regula spune ca retelele trebuie proiectate si operate de persoane care au cali&icarea necesara si e)perienta in domeniu, iar noi nu dorim sa o ignoram Nu, nu vom preda cursuri de cali&icare in acest domeniu, ci vom incerca sa desc$idem apetitul utilizatorilor pentru retele /ursurile sunt pasul urmator pentru a deveni adevarati pro&esionisti De aceea urmatoarele articole publicate sunt adresate in principal utilizatorilor de calculatoare &ara e)perienta in retele (otusi vor e)ista si articole care necesita ceva e)perienta, in acest caz va vom anunta in prealabil

'onceptul
.entru ma'oritatea persoanelor o retea este un grup de &ire si dispozitive conectate impreuna .utini cunosc &aptul ca in prezent retelele au devenit &oarte inteligente, implicand mai mult decat conectarea dispozitivelor intre ele Dupa cum probabil stiti (/./!. este protocolul cel mai des utilizat in acest moment Am discutat in articolele anterioare despre la:erele *%!, deci ar &i bine sa incepeti cu ele deoarece va prezinta notiuni de baza despre ar$itectura si conceptul de retea Din punctul de vedere al unui pro&esionist in acest domeniu pot sa va spun ca pentru a avea rezultate un tutorial despre retele incepe intotdeauna cu cateva notiuni pur teoretice Acestea vor constitui &undamentul necesar pentru a putea sa proiectati retele !n articolele practice vom incepe cu cablarea 2a:er-ului 4 si vom continua pana la limita superioara a modelului *%! Desi multi utilizatori sunt de parere ca 2a:er-ele *%! sunt niste prostii este unanim acceptat &aptul ca aceste la:ere sunt &oarte importante, cine intelege rolul acestora castiga multe avanta'e Este adevarat ca e)ista te$nicieni si ingineri de retea care nu stapanesc in totalitate conceptul de la:er, aceasta &iind cauza principala pentru care proiecteaza retele predispuse la erori care s&arsesc prin a o&eri o per&ormanta slaba cu acelasi cost &inal Daca doriti sa aveti cel mai bun uptime si o retea scalabila va recomand sa cititi in continuare acest articol Daca nu, cititi un tutorial despre -/e trebuie sa &aci intr-o retea locala- 7# 2a:er-ele *%! au &ost create pentru a &acilita trans&erurile intre retele si pentru a asigura o metoda scalabila si usor de administrat pentru actualizarea speci&icatiilor di&eritelor componente ale retelei .entru o descriere generala a &unctiilor pe care le au 2a:er-ele *%! cititi acest articol

Layerele OSI si incapsularea la fiecare nivel ;oi incepe prin a va aminti ca pentru inginerii de retea cele mai importante la:ere *%! sunt 2a:er-ul -@izic-, -2egatura- si 2a:er-ul -Retea- Aceste 2a:ere au &ost descrise de'a in articolele anterioare7 despre 2a:er-ul @izic puteti citi acest articol, iar pentru 2a:er-ul 2egatura vizitati aceasta pagina ;a recomand sa le cititi pe acestea inainte de a continua articolul de &ata

Layer-ul $izic
2a:er-ul @izic se rezuma la cabluri si semnale electrice Datele sunt transmise intre dispozitive prin cabluri sau sub &orma de unde radio !n&ormatiile sunt codate in biti, sunt transmise prin mediul de comunicare si a'ung la celalalt capat al &irului

unde e)ista un alt dispozitiv de retea .rimul pas in proiectarea de retele este culegerea de in&ormatii despre client Dintre acestea &ac parte urmatoarele7 procentul de crestere prognozat al companiei, aplicatiile &olosite de aceasta, restrictiile, bugetul si in&rastructura e)istenta Dupa ce ati a&lat aceste in&ormatii puteti sa alegeti tipul de &ire care va &i &olosit, locatiile pentru camerele de distributie, te$nologia de retea, etc /u a'utorul calculatorului se trece la o cablare virtuala a cladirii in care isi are sediul &irma respectiva !n articolul urmator vom discuta despre cablare, asa ca acum nu vom intra in detalii despre cum sa ganditi, sa proiectati si sa cablati in&rastructura, dar aveti gri'a7 procesul de cablare este o etapa e)trem de importanta pentru realizarea unei retele ,a'oritatea dispozitivelor de retea pot &i sc$imbate &oarte usor, dar nu si cablurile si traseele acestora care trebuie sa &ie scalabile pentru a permite dezvoltarea ulterioara a companiei /and te gandesti la o retea, gandesti in perspectiva, intr-un mod vizionar /ablarea e&ectuata trebuie sa poata &i utilizabila si in urmatorii sapte pana la zece ani &ara probleme E)ista cateva standarde si te$nologii de 2a:er-ul 46 cand ganditi reteaua trebuie sa &aceti niste optiuni deoarece aceasta sa va baza pe o te$nologie sau pe un set de cateva te$nologii

Layer-ul Legatura
2a:er-ul 2egatura reprezinta partea care asigura interconectarea &izica 2a acest nivel putem vorbi despre cea mai mare grupare de biti care se transmite prin mediul &izic7 &rame-ul 2a:er-ul 4 nu poate identi&ica computere, dar 2a:er-ul 2 utilizeaza te$nici de adresare pentru a identi&ica componentele din retea 2a:er-ul 2 utilizeaza o conventie de adresare simpla, nestructurata si neierar$ica .artea cea mai cunoscuta a acestui nivel sunt adresele ,A/ .laca de retea este identi&icata in mod unic cu a'utorul unui numar numit /ontrolul de Acces ,edia * adresa ,A/ este un numar de 43 de biti, dintre care 24 sunt alocati de !EEE si reprezinta !denti&icatorul Bnic al *rganizatiei, restul de 24 &iind alocati de catre producatorul dispozitivului Nu e)ista doua dispozitive cu aceeasi adresa ,A/ decat in retelele de cercetare Adresa ,A/ este scrisa in R*,-ul placii de retea in timpul procesului de &abricatie si este copiata in RA, cand placa este initializata, dupa bootare @ara adresa ,A/ in retea ar e)ista numai computere &ara nume si comunicarea ar deveni imposibila in lipsa unui algoritm de adresare 2a nivelul acestui la:er pac$etului de nivel superior ii este adaugat un $eader si un trailer care contin impreuna adresa ,A/ si a'uta computerele sa comunice intre ele Retelele de azi impart mediul de comunicare si de aceea e)ista un algoritm prin care computerele comunica intr-o anumita ordine, unul dupa celalalt /$iar daca in retea e)ista multe calculatoare si toate comunica in acelasi timp utilizatorul are impresia ca totul se des&asoara concomitent, dar nu este asa, iluzia se datoreaza vitezei Algoritmul de comunicare este &oarte simplu7 o statie incepe sa comunice la un anumit moment .resupunand ca o alta statie incepe sa -vorbeasca- in acelasi timp atunci primul computer trimite un semnal care il atentioneaza pe celalalt sa se opresca Apoi ambele statii asteapta un timp si incep sa retransmita Daca apare o noua coliziune procesul se repeta Din acest motiv cea mai populara retea din acest moment "Et$ernet# se mai numeste si Fbest e&&ortF /u a'utorul /%,A//D "carrier sense multiple access collusion detect# &olosita de Et$ernet si !EEE 302 < dispozitivele veri&ica linia pentru a sesiza e)istenta unui semnal, asteapta o perioada de timp si numai dupa aceea incep sa transmita /oliziunea este detectata de toate dispozitivele care transmit si provoaca o intarziere nedeterminabila Este clar ca o ast&el de retea care imparte mediul de comunicare nu este prea e&icienta 2a nivelul 2a:er-ului -2egaturautilizatorul nu are acces la numele dispozitivelor si nu le poate modi&ica, nu poate instrui computerul sa intre in legatura cu alte computere pe baza adresei ,A/ deoarece in ma'oritatea cazurilor aceasta adresa ,A/ nu este cunoscuta (rebuie sa e)iste o alta cale de a &ace calculatoarele sa comunice, o metode logica si structurata Din &ericire deciziile sunt luate la un nivel superior numit 2a:er-ul -Retea-

Layer-ul !etea
Acest 2a:er *%! este cel mai important din retea Daca stiti cum &unctioneaza atunci ati castigat mult !n comunicare 2a:er-ul Retea inseamna aproape totul deoarece o&era utilizatorului o sc$ema de adresare ierar$izata numita adresa IP. 2a acest nivel opereaza so&t1are-ul retelei "nu ma re&er la bro1ser sau la programul @(.# ci la so&t1are-ul care -conducereteaua (rebuie sa discutam despre adresele !. pentru a putea intelege ce inseamna rutarea e&ectuata in cadrul acestui 2a:er *%!, rutare care &aciliteaza comunicarea dintre retele !n realitate o anumita gazda A poate comunica cu o gazda G numai daca stie unde este localizata aceasta Dispozitivele de retea au nevoie de o sc$ema de adresare pentru a putea transmite pac$ete de date (oate gazdele dintr-o retea sunt caracterizate prin doua adrese7 adresa retelei si adresa gazdei * adresa !. are <2 biti si este alcatuita din doua componente principale7 componenta de retea si cea a gazdei Avand in vedere ca nimeni nu poate tine minte <2 de biti, adresele !. sunt grupate in cate opt biti separati de puncte si reprezentati in sistem zecimal E)ista trei clase de adrese !. care ne intereseaza7 A, G si / .entru adresele de clasa A primii opt biti reprezinta numarul retelei si ceilalti 24 sunt numarul gazdei ;aloarea bitului din stanga dintr-o adresa de clasa A este intotdeauna "*" Deci orice adresa !. de clasa A va avea intotdeuna primii opt biti in intervalul zecimal 0 - 42> !n clasa A e)ista posibilitatea alocarii a 2H24 adrese pentru gazde De &apt, in orice retea sunt rezervate intotdeauna doua adrese $ost, una &iind adresa de retea si cealalta de broadcast ;om discuta despre rolul acestora in sectiunea urmatoare

Adresa se clasa A7 3 biti pentru retea, 24 biti pentru gazda * adresa !. de clasa G are primii doi biti "#*- !ntr-o ast&el de adresa primii saisprezece biti reprezinta adresa retelei, iar ceilalti saisprezece sunt adresa gazdei Adresele de clasa G incep cu un numar zecimal intre 423 si 454 Numarul ma)im de gazde intr-o retea de clasa G este 2H4>

Adresa de clasa G7 4> biti pentru retea, 4> biti pentru gazda * adresa !. de clasa / are primii trei biti "##*" !ntr-o ast&el de adresa numai opt biti sunt utilizati pentru gazda, ceea ce inseamna ca intr-o retea de clasa / pot e)ista 2H3 gazde Adresele !. de clasa / incep cu un numar zecimal situat in intervalul 452 si 22<

Adresa de clasa /7 24 biti pentru retea, 3 biti pentru gazda /ei care au gandit sc$ema de adrese !. s-au gandit sa o&ere cateva !.-uri pentru a &i utilizate numai in retele interne, nonpublice, nerutate in a&ara limitelor retelei private !n &iecare clasa "A, G, /# sunt rezervate cateva adrese7 /lasa A7 40 0 0 0 - 40 2?? 2?? 2?? /lasa G7 4=2 4> 0 0 - 4=2 <4 2?? 2?? /lasa /7 452 4>3 0 0 - 452 4>3 2?? 2??

Dupa cum va puteti imagina &iecare clasa !. are avanta'ele si dezavanta'ele sale 2a nivel mondial numarul de adrese !. este limitat, o organizatie non pro&it ocupandu-se cu alocarea lor Numarul de gazde intr-o retea de clasa A este imens si nici o companie nu va primi o adresa de clasa A pentru a-si satis&ace nevoile interne %i numarul de gazde dintr-o retea de clasa G este imens, dar in acelasi timp si numarul de retele di&erite este mare "454-423#I2?? %a luam urmatorul e)emplu7 * &irma mica vrea sa conecteze patru computere la !nternet Gineinteles, pot &olosi adrese !. private, dar au nevoie de adrese !. publice din cauza ca aceste calculatoare 'oaca rolul de servere, accesibile public !%.-ul le va aloca o clasa de adrese !., cea mai potrivita &iind clasa / Dar avand in vedere ca &olosesc numai patru adrese inseamna ca 2?0 de adrese !. vor &i pierdute in c:berspatiu .entru a preveni ast&el de situatii, adresele !. sunt utilizate impreuna cu o masca de retea Administratorii de retea trebuie de cele mai multe ori sa imparta o retea mai mare in retele mai mici numite subretele sau subnet-uri

Su+retele
* masca subnet este de &apt o alta adresa de <2 de biti impartiti la &el ca o adresa !. "patru blocuri de cate opt biti reprezentati in zecimale# %a vedem cum arata o adresa de clasa / in &ormat zecimal7 45> 2<4 404 0 !n &ormat binar aceasta adresa este7 44000400 44404040 04400404 00000000 .resupun ca stiti sa trans&ormati un numar din baza doi "numar binar# in baza zece "numar zecimal# si invers, daca nu, utilizati calculatorul din Windo1s sau cel mai bine invatati9 Gitul setat pe unu dintr-o masca de retea spune ca bitul corespondent din adresa !. este o componenta a adresei de retea Brmatoarea masca de retea in &ormat binar7 44444444 44444444 44444444 ##000000 ne spune ca doi biti au &ost -imprumutati- dintr-o adresa de clasa / si numarul total de biti din partea de retea a adresei este "6 /u alte cuvinte am separat adresa de clasa / in 4 subretele, &iecare dintre ele putand avea >4 de gazde Numarul de subretele este egal cu 2H"numarul de biti luati din adresa !.#, iar numarul de gazde cu 2H"numarul de biti zero ai gazdelor#

.rima subretea din reteaua 45> 2<4 404 0 se situeaza intre 0- ><, a doua intre >4- 42=, a treia in intervalul 423- 454 si a patra intre 452 si 2?? Deci adresa 45> 2<4 404 204 ("6 este o adresa din a patra subretea Reprezentarea /)) pentru subretele este mai obisnuita pentru dispozitivele de retea gen routere, sistemele de operare lucreaza cu adrese zecimale /2> spune ca 2> de biti sunt &olositi pentru adresa de retea, in reprezentare zecimala ec$ivalentul este 2?? 2?? 2?? 452 Nu uitati ca impartirea retelelor in subretele nu a&ecteaza per&or,anta si nici nu creeaza un su+ni-el in retea 9 .rima adresa dintr-o "sub#retea este adresa "sub#retelei, iar ultima este adresa de broadcast !n e)emplul de mai sus adresa retelei pentru cea de-a doua subretea este 45> 2<4 404 >4, iar adresa de broadcast este 45> 2<4 404 42= !ntrebarea este cum trateaza dispozitivele de retea mastile de subretele Raspunsul este destul de simplu Dispozitivele e&ectueaza o operatie logica AND intre adresele !. si masca de retea .rezenta lui 4 in masca pastreaza !.-ul intact, prezenta lui 0 sc$imba bitul corespondent din adresa !. in 0 !mpartirea retelelor in subretele este supusa unor restrictii (rebuie sa -imprumutati- cel putin 2 biti din adresa de gazda, iar intotdeuna trebuie sa ramana cel putin doi biti pentru gazde /red ca intelegeti cum sunt impartite retelele in subretele Este clar ca in ma'oritatea cazurilor o retea de clasa / trebuie impartita in mai multe subretele si este evident ca nu e)ista nici o retea care sa necesite &olosirea tuturor adreselor gazda dintr-o retea de clasa A /$iar daca ar e)ista acest lucru oricum nu ar &i posibil, dar vom a&la intr-un articol viitor de ce %olutia problemei propuse mai devreme este &oarte simpla7 !%.-ul aloca &irmei respective opt adrese !. "sase utilizabile J 2 pentru retea si broadcast# ,asca subnet pentru adresa de clasa / este /25 sau 2?? 2?? 2?? 243 Aveti gri'a7 o subretea /<0 sau 2?? 2?? 2?? 2?2 nu este potrivita pentru client deoarece numarul de adrese !. pe care le poate utiliza este egal cu doi, c$iar daca numarul total de adrese este patru

Per&or,anta su+retelei
!mpartirea retelelor in subretele impiedica pierderea adreselor !. in c:berspatiu6 insa e)ista si un alt aspect e)trem de important care trebuie luat in considerare7 per&ormanta !n orice retea o gazda poate comunica numai cu alte gazde care au aceeasi adresa de retea Doua gazde din retele di&erite pot comunica numai cu a'utorul unui router, un dispozitiv specializat care routeaza pac$etele dintr-o retea in alta Routerul poate &i si un computer ./ 2inu) sau Bni) con&igurat sa actioneze ca un router, dar in ma'oritatea cazurilor este un dispozitiv separat /isco este cel mai cunoscut producator de routere dedicate, acestea &iind te$nic vorbind computere controlate de un sistem de operare propriu care ruleaza protocoale de routare, transmitand pac$etele intre inter&ete Evident, acestea au in cele mai multe cazuri dimensiuni mult mai mici decat calculatoarele obisnuite Nu vreau sa intram in detalii pentru ca vom discuta despre routere alta data, sunt mult prea importante pentru a le aloca doar cateva propozitii6 trebuie insa sa stiti ca un router este legatura dintre doua retele di&erite si este singurul dispozitiv din retea capabil sa ruteze pac$ete la nivelul 2a:er-ului < Dupa cum va spuneam, doua dintre adresele !. ale gazdelor sunt &olosite ca adrese de retea si de broadcast Adresa de retea este &olosita de routere in timpul comunicarii pentru a selecta retelele de destinatie, iar adresa de broadcast este &olosita pentru a comunica cu toate gazdele dintr-o retea in acelasi timp ,ulti utilizatori gresesc atunci cand presupun ca I 0 este adresa retelei, iar I 2?? este adresa de broadcast pentru orice retea Desi acestea doua sunt intotdeauna adrese de retea si de broadcast indi&erent de masca subnet utilizata, ele nu sunt singurele pentru ca alte adrese sunt create mereu cand reteaua este divizata %untem obligati sa &olosim subretele pentru a reduce dimensiunea domeniului de broadcast Aceasta dimensiune poate &i de&inita ca numarul total de gazde intr-o retea Groadcast-urile sunt &olosite de multe dispozitive si protocoale, avand o contributie negativa in ceea ce priveste per&ormanta retelei !ntr-o retea o anumita gazda lucreaza numai cu pac$ete destinate adreselor sale !., dar &iecare gazda tine seama si de pac$etele broadcast ca si cand i-ar &i &ost adresate !ntr-o retea mare cu multe gazde pac$etele broadcast pot ocupa aproape toata latimea de banda disponibila Din acest motiv trebuie micsorat numarul gazdelor, pentru ca in ma'oritatea cazurilor nu putem in&luenta intr-un mod semni&icativ numarul broadcast-urilor * adresa !. importanta pe care trebuie sa v-o amintiti este adresa de loop+ac.) #"7.*.*.# Aceasta adresa !. este &olosita pentru rezolvarea problemelor de comunicatie si este un &el de adresa de ecou @iecare pac$et trimis la aceasta adresa se intoarce la gazda care l-a trimis Daca nu puteti comunica cu alte gazde din retea si doriti sa va testati placa de retea puteti incerca sa dati un ping la 42= 0 0 0 Daca placa de retea este instalata corect veti primi un raspuns

'oncluzii
!n acest articol am discutat despre primele trei la:ere *%! .rimele doua la:ere au mai &ost abordate si in alte articole, insa 2a:er-ul Retea trebuie prezentat mai detaliat decat am &acut-o noi astazi Din pacate trebuie intai sa lamurim cateva

probleme legate de la:erele urmatoare pentru a putea discuta mai amanuntit despre 2a:er-ul Retea6 cand vom discuta despre routere si protocoale de rutare vom continua prezentarea acestui 2a:er !ntr-un articol viitor vom discuta si despre te$nologia &olosita de primele trei la:ere .entru a putea proiecta retele trebuie sa aveti cunostiintele si e)perienta necesara pentru a le putea &ace &iabile si rapide si din acest motiv am inceput cu teoria Brmatorul articol va contine detalii practice despre cablare7 reguli, s&aturi, metodologii, ec$ipamente si multe altele

Glosar Internet
adresa fizica MAC MAC vine de la Media Access Control. O adresa fizica MAC este un numar intreg pe 6 octeti (48 biti) pe retelele To en!ring sau "t#ernet folosit la identificarea unui calculator intr!o retea locala. $nitial s!a dorit ca aceste adrese MAC sa fie unice distribuindu!se zone contigue de adrese MAC la diferiti producatori de interfete de retea. %elativ de curand adresele MAC sunt configurabile asa ca dezideratul privind unicitatea lor a nu se mai poate realiza. As&mmetric 'igital (ubscriber )ines As&nc#ronous Transfer Mode $nterconecteaza segmente de )A* la nivelul stratului de interfatare cu reteaua si tramsmite ramele intre ele. +n bridge efectueaza functia de releu MAC si este independent de orice protocol de nivel superior (inclusiv )ogical )in protocol). "l asigura conversia protocolului de strat MAC, dac este nevoie. "-emplu de bridge este.

ADSL ATM bridge

+n /C ce ruleaza programul $0M To en!%ing *et1or 0ridge.

'espre un bridge se spune ca este transparent la $/. Adica, atunci cand un #ost trimite o datagrama $/ catre un alt #ost intr!o retea conectata printr!un bridge, el trimite datagrama direct catre destinatie. 'atagramele incapsulate in rame trec 2puntea2 intr!un sens sau in altul fara nici un fel de efort suplimentar pentru #osturile din acel )A*. "le vad in continuare un )A* 2mare2 si 2frumos2, fara sa ia in vreun fel cunostiinta de segmentarea )A*!ului. CATV Conexiuni cu blocare si fara blocare Communit& Antenna Tele3ision Citirea sau scrierea la soc eturi poate apare asincron, astfel ele nu trebuie sa bloc#eze e-ecutia altui cod in aplicatia de retea. O astfel de cone-iune se numeste cone-iune fara blocare (non!bloc ing connection). (e pot deasemenea face cone-iuni cu blocare, in care aplicatia asteapta pana cand citirea sau scrierea se termina inainte de a e-ecuta alt cod. Computer Telep#on& $ntegration +nitatea fundamentala de informatie transmisa prin retelele TC/4$/. Abstractizarea soc et stream include notiunea de date 2out of band55 (OO0). Multe protocoale permit ca portiuni de date de intrare sa fie marcate ca speciale in diferite feluri, si aceste blocuri de date speciale pot fi livrate utilizatorului in afara secventei normale.

CTI datagrama IP date "out of band

!DI

gate"a#

"lectronic 'ata $nterc#ange 6 (7) Metoda de transmitere a ordinelor, imputernicirilor, si altor tranzactii electronice intre locatii sau organizatii. (8) (c#imbul de informatie structurata tranzactionala intre calculatoare autonome. $nterconecteaza retele la nivel mai mare decat bridge!urile si ruterele. +n gate1a& de regula suporta maparea adreselor dintr!o retea in alta, si poate de asemenea asigura tranformarea datelor intre medii pentru a se asigura conectivitatea aplicatiilor end!to!end. 9ate1a&!urile de regula limiteaza interconectivitatea a doua retele la un subset de protocoale aplicatie suportate de amandoua. $ota. Termenul :gate1a&,; atunci cand se foloseste in acest sens, nu este sinonim cu :gate1a& $/;. +n gate1a& se poate spune ca este opac la $/. Adica, un #ost nu poate trimite o datagrama $/ printr!un gate1a&< el o poate doar trimite catre un gate1a&. $nformatia referitoare la protocoalele de nivel superior transportate de catre datagrame este dusa mai departe de catre gate1a&, folosind acelasi fel de ar#itectura de retea care este utilizata de cealalta parte a gate1a&!ului.

ISD$ IS% IT&'TSS M(S

$ntegrated (ervices 'igital *et1or $nternational Organization for (tandardization $nternational Telecommunication +nion ! Telecommunication (tandardization (ector Ma-imum 0urst (ize 6 /arametru de performanta a ATM definind durata transmisiei la rata de varf ma-ima acceptata de un circuit virtual ATM dat. /rivate 0ranc# e=c#ange. Centrala (s1itc#board) telefonica digitala sau analogica plasata aproape de abonat si folosita pentru conectarea la retelele telefonice publice sau private. S"itc*board ! un aparat ce consta dintr!un panou pe care sunt montate comutatoare electrice astfel aran>ate incat un numar de circuite sa poata fi conectate, combinate si controlate. $n limba romana ! minicentrala telefonica la care conectarile se fac automat sau manual. /lesioc#ronous 'igital ?ierarc#& )a procesoare "ste o te#nica de crestere a vitezei de e-ecutie a procesoarelor. "a consta in divizarea fiecarei instructiuni intr!un numar de etape, fiecare etapa fiind e-ecutata de o unitate functionala a procesorului (segment pipeline). /entru detalii vezi Te#nica pipeline. /lain old telep#one service /ublic (1itc#ed Telep#one *et1or /arallel 3irtual Mac#ine. +n sistem soft1are care permite unei colectii #eterogene de calculatoare +ni- legate intr!o retea comuna sa fie vazuta de un program al utilizatorului ca un singur calculator paralel. $nterconecteaza retele la nivelul stratului internet1or si ruteaza pac#ete intre ele. %uterul trebuie sa inteleaga structura de adresare asociata cu protocoalele de retea pe care

P()

PD+ Pi,elining

P%TS PST$ PVM

ruter

le suport si sa ia decizii daca, sau cum, sa trimita mai departe pac#etele. %uterele sunt capabile sa selecteze cea mai buna cale de transmisie si dimensiunile optime ale pac#etelor. @unctia de rutare de baza este implementata la nivelul stratului $/ al stivei de protocoale TC/4$/, astfel orice #ost sau 1or station care ruleaza TC/4$/ pe mai mult de o interfata pot, in teorie si de asemenea cu ma>oritatea implementarilor TC/4$/ actuale, sa trimita mai departe datagrame $/. Totusi, rutere dedicate asigura rutari mult mai sofisticate decat functiile minimale implementate de $/. 'eoarece $/ asigura aceasta functie de baza, termenul de ruter $/ este adesea folosit. Alt termen, mai vec#i, pentru ruter sunt :$/ gate1a&,; :$nternet gate1a&; si :gate1a&.; Termenul gate1a& este acum utilizat pentru cone-iuni la nivel mai mare decat cel al stratului internet1or . +n ruter se poate spune ca este vizibil $/. Adica, atunci cand un #ost trimite o datagrama $/ unui alt #ost dintr!o retea conectata printr!un ruter, el trimite datagrama ruterului is nu direct #ostului destinatie. SD+ (&nc#ronous 'igital ?ierarc#& 6 standard international $T+!T(( pentru trasmisia pe fibra optica. (&nc#ronous Optical *et1or (ignaling (&stem A. ((A este o ar#itectura ce permite semnalizarea in afara benzii (out! of!band signaling) ce opereaza ca suport suplimentar pe durata stabilirii apelului asigurand ta-area, rutarea si functii pentru sc#imbul de informatie in cadrul retelei de telefonie comutate publice (/(T*). 3alue Added (ervices "ste un sistem de protocoale pe mai multe niveluri, asemanator TC/4$/. 'esi dezvoltat de Centul de Cercatati de la /alo Alto (/alo Alto %esearc# Center ! /A%C) al firmei =ero-, =*( sta la baza multor ar#itecturi de retea de larga utilizare, incluzand *ovell *et1are, 0an&an 3$*"( si BC al firmei BCom.

S%$!T SS-

VAS )$S

tracert - ping - TTL

'ata publicarii. Mai 8DD6 Adauga un comentariu Termeni si conditii *et1or ingMa&8DD6

tracert
*umarul de routere aflat intre noi si destinatie se poate afla folosind comanda tracert. %ezultatul ofera adresele $/ sau numele routerelor tranzitate. (inta-a pentru sisteme Eindo1s este. tracert F!dGF!# ma-imum #opsGF!> #ostHlistGF!1 timeoutG targetHname

targetHname este numele domeniului (de e-emplu alfaII.ro) sau adresa $/. !d !# ma-imumH#ops !> #ost!list !1 timeout 'o not resolve addresses to #ostname Ma-imum number of #ops to searc# for target )oose source route along #ost!list Eait timeout miliseconds for eac# reppl&

"-emplu. dintr!o fereastra 'O( ((tart !J %un !J tastati. cmd !J OK) tastati. tracert 7D.I.8L.7A

,ing
ping prescurtare de la /ac et $nter*et 9roper, este o comanda folosita pentru a verifica daca pac#etele de date a>ung la o adresa (destinatie) fara erori. (inta-a pentru sisteme Eindo1s este. ,ing F!tG F!aG F!n countG F!l sizeG F!fG F!i TT)G F!v TO(G F!r countG F!s countG FF!> #ost!listG M F! #ost!listGG F!1 timeoutG destination!list

destination!list este numele domeniului (de e-emplu alfaII.ro) sau adresa $/. !t /ings t#e specified #ost until stopped To see statistics and continue ! t&pe Control!0rea To stop ! t&pe Control!C %esolve addresses to #ostnames *umber of ec#o reNuests to send (end buffer size (et 'on5t @ragment flag in pac et Time To )ive T&pe Of (ervice %ecord route for count #ops Timestamp for count #ops )oose source route along #ost!list (trict source route along #ost!list Timeout in milliseconds to 1ait for eac# repl&

!a !n count !l size !f !i TT) !v TO( !r count !s count !> #ost!list ! #ost!list !1 timeout

"-emplu. dintr!o fereastra 'O( ((tart !J %un !J tastati. cmd !J OK) tastati. ping 7D.I.8L.7A

TTL .Time To Li/e0

"ste un camp de 8 biti din #eader!ul $/ si este continut de al I!lea octet din cei 8D. Campul TT) este stabilit de cel care trimite datagrama si este decrementat de fiecare #ost (ec#ipament activ de retea) aflat in ruta catre destinatie. 'aca acest camp a>unge la D inainte ca datagrama sa a>unga la destinatie datagrama va fi stearsa si se va genera o eroare $CM/ (77 ! Time "-ceeded) care va fi trimisa inapoi trimitatorului. (copul campului TT) este de a evita situatia in care o datagrama nelivrata continua sa circule prin $nternet.

TTL re,l# este valoarea afisata ca raspuns la e-ecutarea comenzii ping. "-emplu. daca intre noi si destinatie sunt A routere si valoarea originala pentru TT) este 64 vom primi raspunsul 64!(AO7)PLA (vezi imaginea de mai >os).

/entru aflarea ,ro,riului TTL se da comanda ,ing local*ost. /entru calculatoare care ruleaza versiuni mai vec#i de Eindo1s rezultatul va fi B8, iar pentru versiuni noi va fi 788. 'in valoarea TT) a pac#etelor de date receptionate putem intui sistemul de operare rulat pe calculatorul destinatie (Eindo1s sau +ni-). Aceasta valoare nu ne ofera o informatie sigura si completa asupra sistemului de operare ci doar orientativa. $n tabelul urmator sunt date valorile TT) pentru diferite platforme.
OS -----DC-OSx i!d"#$ N&%A)) +P,&%Dir&-% AI/ AI/ Ci$-" Di3i%a'4!ix IRI OS390 R&'ia!% Fr&&0SD ,&%Dir&-% Li!7x O)&!0SD OS/*00 SCO S"'ari$ FT/:4NI/; 4!i$y$ N&%#ar& i!d"#$ i!d"#$ Ci$-" S"'ari$ VERSION --------1.1-95 9x/NT O!Ta) +P.Pri!%&r *.3.x *.(.x 11.( *.0 /1.x (.1 5.*3 3.x 6.02.x (.(.x (.x R*.* R5 9 3.3 x *.11 9x/NT (000 1(.0 (.x PLATFORM -----------Pyramid/NILE I!%&' 5.1.(-5.(.( I0M/RS I0M/RS 2502 A')5a S6I I0M/S390 Pyramid/RM1000 I!%&' ,3113A I!%&' I!%&' AS/*00 C"m)a8 I!%&'/S)arSTRAT4S Mai!<ram& I!%&' I!%&' I!%&' (51* I!%&'/S)arTTL --30 3( 5* 59 10 10 10 10 10 10 10 1* 1* 1* 1* 1* 1* 1* 1* 1* 1(9 1(9 1(9 (55 (55

Definitii 1etea Internet. totalitatea resurselor electronice accesibile Qn reteaua $/ internationala 1etea metro,olitana. totalitatea resuselor electronice accesibile Qn reteaua $/ a 0eneficiarului pana la punctul de delimitare cu reteaua $nternet Mediu de transmisii de date. mediul fizic. fibra optica, cablu de cupru torsadat, aflat Qn folosinta 0eneficiarului necesar prestarii serviciilor de transmisii de date, $nternet Cont utilizator. contine toate elementele, resursele si datele de identificare Qn reteaua de comunicatii a 0eneficiarului, necesare accesului acestuia la serviciile asigurate de /restator si utilizarii acestora Deconectarea. operatiunea efectuata Qn vederea Qntreruperii furnizarii serviciului pentru stoparea utilizarii produselor $nternet. 1eacti/are. operatiunea efectuata Qn vederea reluarii furnizarii serviciului pentru utilizarea produselor $nternet contractate de catre 0eneficiar. Posta electronica .!'mail02un sistem postal electronic care permite utilizatorilor de a sc#imba mesa>e, documente electronice Qn retele de comunicatii electronice Adresa IP. un identificator unic pentru un calculator personal sau pentru un ec#ipament de comunicatie Qntr!o retea TC/4$/. TCP3IP. un pac#et de protocoale de comunicatie folosit pentru interconectarea resurselor din reteaua $nternet Adresa MAC. o adresa fizica care identifica Qn mod unic un ec#ipament de comunicatie Qntr!o retea, interfetele de comunicatie din calculatoarele personale sau alte ec#ipamente de comunicatie dispun de o astfel de adresa fizica MAC 4lood. atac informatic care se constituie din trimiterea intentionata sau neintentionata de pac#ete $/ catre o anumita destinatie din reteaua $nternet care are ca scop blocarea accesului repectivei destinatii la reteaua $nternet S,am. trimiterea de mesa>e de posta electronica nesolicitate S,oof. modificarea antetului pac#etelor $/, sc#imbarea identitatii reale a pac#etelor $/ 5orm. programe de calculator care infecteaza calculatorul personal gazda si se raspandesc Qn retea (e-. prin intermediul postei electronice) infectand alte calculatoare Virus. programe de calculator care infecteaza fisiere situate pe un singur calculator personal Troian. programe de calculator care detin functii ascunse pentru accesul din e-terior Denial of ser/ice. atac informatic care vizeaza blocarea anumitor servicii oferite de calculator destinatie Site "eb. publicatie electronica localizata Qn reteaua $nternet care are ca scop prezentarea de informatii si documente electronice

!etele de calculatoare
In acest document ncerc s descriu cteva elemente despre conectarea calculatoarelor la retea si modul de configurare a interfetei de retea.

'lasi&icarea retelelor
Din punct de vedere al topologiei, retelele pot fi bus sau stea. Stea nseamn c toate calculatoare sunt conectate la un nod (care poate fi hub, switch, server, router etc, dar nod nu ghem de-la de-al tu de tricotat prin cte o cone!iune proprie, iar nodurile sunt conectate arborescent la alte noduri etc. "n la urm iese o stea de stele (uneori c#toare, de ne n$ura clientii pe noi, administratorii de retea , sau un arbore. %ea bus are toate calculatoarele conectate la aceeasi linie de comunicatie, ca e!emplu ar fi conectarea pe cablu coa!ial (pleac un singur cablu coa!ial care trece de la un "% la altul, mai avem si noi prin spital asa ceva sau pe cablul de anten &' (unde calculatoarele se pun ca televi#oarele, n paralel pe acelasi cablu . %onectarea prin modem (fie analogic sau DS( este tot de tip stea, pentru c ai cte o linie telefonic sau dedicat care conectea# un singur "% pn la modemul de pe server. Din punct de vedere al ntinderii, se clasific n ()* si +)*. ()* ((ocal )rea *etwor, desemnea# o retea restrns (birou, cldire, institutie care este permanent on-line si de vite# mare. +)* (+ide )rea *etwor, desemnea# o retea ntins geografic, de obicei de vite#a mai mic (pentru c cost si mai putin fiabil, care asigur doar o conectivitate limitat (Internet . Diferenta esential dintre ele, din punct de vedere functional, este ce trafic asigur, pe ()* toate pachetele de date (indiferent de tip sunt transmise de ctre hub sau switch de la oricare nod-pc la oricare altul, n functie de adresa .)% a plcii de retea (level II switching , n timp ce pe +)* sunt trimise numai pachetele de un anumit tip (protocol de comunicatie si sunt rutate n functie de adresa I" care e asignat unic n lume (level III switching . )propos de aceste / niveluri ale arhitecturii 0SI, poti arunca un ochi si la http1--www.webopedia.com-2uic,3ref-0SI3(a4ers.asp

%edii de co,unicatie
%a medii de comunicatie pentru implementarea retelelor poti avea1 fire de telefon (analog sau digital, folosit mai ales de clientii de acas, ca tine , cablu 5&" (5nshielded&wited"air adic perechi de fire rsucite si ne-ecranate, merge la ma!im 677 m ntre noduri , unde radio, cablu &', laser sau fibr optic. %a valori, ratele de transfer fi#ice ale liniilor sau echipamentelor de comunicatie se msoar n biti (,ilo-, mega- pe secund n timp ce n aplicatii, softuri, download etc se msoar n b4tes (,ilo-, mega- pe secund. )sta pentru c echipamentele de comunicatie trimit bitii serial unul dup altul pe srm n timp ce fisierele pe calculator au lungimea dat n b4tes (si nu biti si e mai usor de lucrat-convertit atunci b4tes-sec. Sper c nu e ca#ul s-ti reamintesc cti biti are un b4te. "e ()* avem n general vite#e de comunicatie de 67, 677 sau 6777 mbps (megabiti-sec , cel mai u#ual 677 pe cablu 5&", n timp ce pe +)* avem o mare varietate de vite#e de comunicatie, corespun#toare unei varietti de medii de comunicatie1 - telefon analogic 68877 bps, 99:77 bps, ;: ,bps. - telefon digital1 ISD* 6<= ,bps, DS( <-6< mbps - cable &' 6<=-9=8 ,bps - radiomodem 9-66 mbps - fibra optic 677 mbps, 6777 mbps

)stea sunt valori fi#ice de transfer, de obicei ns providerul de Internet ti d numai o band limitat (prin soft n functie de ct pltesti abonamentul lunar. De e!. noi la 5.> suntem conectati prin fibr de 677 mbps dar pltim (si avem transfer de numai 8 mbps. )sta cnd avem si curent...

Adrese %A' si IP
"entru a avea un trafic ordonat si eficient pe retea, pachetele de date circul ca masinile pe strad1 fiecare are o adres surs (de unde vine , o adres destinatie (unde trebuie s a$ung , un traseu pe care circul (dintr-un nod n altul si intersectii (noduri de comunicatie cu semne de ndrumare (rute ca s stie pe unde s o ia spre destinatia dorit. "e ()* adresele utili#ate sunt att adresele fi#ice (.)% ale plcilor de retea, ct si adresele logice (I" ale sistemelor de operare. Ideea este c adresa .)% este folosit la un nivel de $os (la4er < - Data(in, la4er , transparent pentru utili#ator, dar identific echipamentul care trimite si receptionea# pachetele. )dresa I" este utili#at de un nivel superior (la4er 9, networ, la4er si este asignat de utili#ator ntr-o ordine logic, geografic. %u alte cuvinte oamenii lucrea# cu adresa I", iar calculatoarele si switchurile cu adresa .)%. "entru a face conversia ntre ele, e!ist )?" ()ddress ?esolution protocol care crea# si mentine niste tabele de conversie din I" n .)% si ?)?" (reverse-arp care face viceversa. Deci dac dai "I*@ 6A<.6:=.6.99, comand "I*@ va ntreba )?" cine este 6A<.6:=.6.99, )?" va rspunde 771<71/)19B1<A186, "I*@ va trimite pachete C%D0 la 771<71/)19B1<A186 si va astepta si afisa eventualul rspuns si va msura timpul de rspuns (round-trip time .

Adrese de Internet
)dresele I" sunt adrese de internet. )dic dac ai o adres I" stii unde e individul. Spre deosebire de adresa .)%. Dar pentru utili#atori sun ru si 6A9.<<:.9=.:=, asa c s-au inventat adresele simbolice (e!. www.google.com . Cvident c si pentru astea e!ist un mecanism de conversie, care se cheam D*S (Domain *ame Service care tine tabele de echivalent ntre adresele simbolice si cele I", n general folosit pentru adresele publice ale serverelor de orice fel (web, ftp, mail etc , dar poate fi asignat o adres simbolic si pentru calculatorul client (de acas . De e!. al tu se cheam =7-;=-67-6/<.pro!4cache.rima-tde.net, dar nu ai la ce folosi acest nume pentru c nu e server. )l meu de acas nici nu are un astfel de nume simbolic, ?DS nu s-a complicat s fac aceste tabele de echivalent pentru clientii care nu au nevoie. Deci, acum dac dai "I*@ www.google.com, "I*@ va ntreba mai nti D*S ce adres I" are www.google.com, D*S va rspunde ::.<8A.A9.AA, "I*@ va ntreba apoi )?" ce adresa .)% are ::.<8A.A9.AA, )?" va rspunde 771<71/)19B1<A186, "I*@ va trimite pachetul C%D0 la 771<71/)19B1<A186 si va astepta rspuns. Dac ti se pare complicat, s stii c asta e o simplificare att de drastic fat de ce se ntmpl n realitate pe ale srme nct nici nu poate functiona...

/ate0ay
Cvident c dac trimiti pachetul pe Internet la adresa .)% 771<71/)19B1<A186 a calculatorului destinatie din celalalt colt al lumii, nu va a$unge. De ceE "entru c adresa .)% este adresa de ()*, n timp ce singura adres definit unic pe Internet este adresa I". Si atunci pentru a transporta pachetul din ()* prin Internet n alt ()* destinatie, a mai fost inventat o masinrie infernal, numit @atewa4. @atewa4-ul este de obicei un server sau router care stie directiile n care trebuie s trimit pachetele dup adresa I" destinatie. Cste acea intersectie cu indicatoare de care vorbeam pentru masini. Deci ceea ce se ntampl de fapt este1 "I*@ va ntreba mai nti D*S ce adres I" are www.google.com, D*S va rspunde ::.<8A.A9.AA, "I*@ va ntreba apoi )?" ce adres .)% are ::.<8A.A9.AA, dar pentru c acest I" nu este din ()*, )?" va rspunde cu adresa .)% a gatewa4-ului, "I*@ va trimite pachetul la gatewa4 care repet procesul, folosind evident urmtorul gatewa4 care stie directiile. Si uite-asa pachetul va #bura din floareFn floare (din nod

n nod pn la ultimul gatewa4, care va afla n sfrsit adresa .)% a destinatarului si va livra pachetul. Cvident c si pachetul de rspuns ("0*@, dac vrei va strbate o cale la fel de alambicat pn va a$unge napoi la "I*@. Si cnd te gndesti c toate astea se ntmpl n cteva #eci de milisecunde...

1et,as.
Iar nu te-ai prins dar am folosit mai sus o notiune nou, si anume c "I*@ nu va putea obtine adresa .)% destinatie pentru c acel I" nu face parte din ()*. De unde stie el astaE Si aici dm si de ultimul numr pe care trebuie s-l introduci la setarea adresei I" a unui calculator, si anume masca. .asca este o secvent de 9< de biti 7 sau 6, care spun cte I"uri adiacente adresei proprii ai n ()*. %ei 9< de biti au fost mprtiti n 8 b4tes si asa a$ungi la forma <;;.<;;.<;;.7 pe care o ve#i de obicei. >iecare bit de 7 de la dreapta maschea# cte un bit din adresa I" proprie pentru a gsi gama de adrese I" locale. Sau ca s gsesti toate adresele I" din ()*, pentru fiecare 6 din masc copie#i bitul din adresa I" proprie iar n locul #erourilor de la coad poti s pui ce vrei. )dic n ()* vei avea < la puterea n I"-uri, unde n este numrul de #erouri de la coada mstii. E)emplu7 I"1 6A<.6:=.6.99 mas,1 <;;.<;;.<;;.7 nseamn c ai n ()* < la puterea = I"-uri, toate I"-urile la care primii trei octeti sunt la fel, si al patrulea poate fi orice, adic 6A<.6:=.6.7-6A<.6:=.6.<;; Alt e)emplu7 I"1 6A<.6:=.6.99 mas,1 <;;.<;;.<;;.<<8 )ici convertesti <<8 n binar1 66677777, deci ai 9< de I"-uri, masca e 66666666.66666666.66666666.66677777 ceea ce nseamn c din adresa I" copie#i </ de biti iar ultimii ; biti pot fi orice, adic ai n ()* calculatoare de la 6A<.6:=.6.9< la 6A<.6:=.6.:9

Adrese IP neruta+ile
0 s m ntrebi de ce s-au mai inventat si adrese I" false sau nerutabile dac conceptul de adres I" s-a inventat tocmai pentru a fi rutabile pe Internet (pentru c adresele .)% nu erau E Gntrebarea e corect. Iar rspunsul este unul surprin#tor1 la un moment dat s-a constatat c datorit e!plo#iei Internetului n lume, nu vor a$unge adresele I" (care sunt < la puterea 9< H peste 8 miliarde si atunci s-au cutat metode alternative de re#olvare. 5na (cea mai normal ca s #ic asa a fost mrirea adresei I" de la 9< la 8= de biti, si asa s-a inventat I" version :

dar care are o mic mare problem1 pentru implementare trebuie schimbate toate sistemele de operare, router-ele si alte echipamente de comunicatieI )tunci s-a cutat alt solutie, temporar, si s-a gsit asta cu pro!4-server-ul si adresele false, metod care s fie utili#at niste ani buni pn va a$unge s-si schimbe toat lumea echipamentele. &reaba cu adresele false este asa1 nu au nimic special adresele astea cu 6A<.6:=.!.4, si mai sunt si 67.!.4.#, dar prin conventie pot fi utili#ate de oricine numai in reteaua locala, pentru conectarea intre calculatoarele client si pro!4-server-ul local. )sta inseamna nimic altceva decat ca aceste adrese nu mai sunt unice in lume, si deci nu mai sunt rutabile. Dar daca toti pun din astea la clienti, inseamna ca nu mai au nevoie decat de o singura adresa reala pentru server si uite asa se face economia de adrese I" dorita. *umai ca asta se poate implementa eficient numai la institutii, care au multe calculatoare in ()* si un server de comunicatie pe care s-al faci pro!4-server.

Pro2y ser-er3 cac4ing

"ro!4-server-ul este asadar un fel de intermediar ntre client si Internet. )re o adres real pentru acces la Internet si o adres fals pentru conectarea la clienti. %lientul se conectea# la pro!4-server, i d de lucru (i d o adres si i cere o pagin html , serverul se conectea# pe Internet, ia pagina, si o d napoi clientului care a cerut-o (ntre timp poate deservi si alti clienti . Si dac tot trec toate paginile prin pro!4-server, de cele mai multe ori el este setat s fac si caching, adic s le si stoche#e pe harddis, pentru c dac o mai cere un alt client, s nu se mai chinuie s o mai ia o dat de pe Internet. )sta micsorea# mult traficul de Internet al institutiei pentru paginile mult solicitate, cum ar fi prima pagin a Jahoo sau @oogle. &oate bune si frumoase, dar e!ist si aici o mic mare problem1 metoda functionea# pentru aplicatiile care stiu s foloseasc un pro!4-server, adic Internet C!plorer, Jahoo .essenger, etc, dar nu si .I?%, D%KK si altele. Si evident c utili#atorii trebuie s stie s-si sete#e aplicatiile (pe la 0ptions pe undeva s-i dai adresa pro!4-server-ului .

$ire0all
5n firewall este un soft de pe serverul de comunicatii care filtrea# traficul de Internet, n asa fel nct clientii s poat FiesiF pe Internet si s accese#e liberi paginile web sau alte resurse dar s nu fie Fv#utiF din Internet ca s nu fie atacati de hac,eri sau bombardati de virusi. )sta se face printr-un set de reguli n functie de tipul pachetului, adresa surs si destinatie si altele. Si asta e ceea ce nu te las pe tine, din Internet, s-ti Fve#iF mndretea de calculator negru de pe birou1 pentru firewall esti un intrusI Si ca s pot defini o regul prin care s-ti dau acces miar trebui o adres I" stabil, ceea ce nu ai...

De asemenea dac ne amintim c atunci cnd ai adresa nerutabil (6A<.6:=.!.4 nu poti iesi direct si nu poti fi v#ut de pe Internet, dar accesul pe Internet este re#olvat prin internediul unui pro!4-server, a$ungem la conclu#ia c si aceast configuratie se comport ca un firewall.

Li,itarea de +and5
%hestia cu limitarea de band nu este prev#ut n sistemul de operare +indows pentru c nu este gndit s fie router. >ace el niste rutri de pachete dar la un nivel de ba#, nu foarte avansat. De fapt nici n linu!, sunt pachete speciale de programe care se instalea# pe deasupra si n care configure#i pentru fiecare plac de retea, pentru fiecare adres I" sau clas de adrese I" ce band aloci. Gn principiu sunt dou variabile principale pe care le sete#i la fiecare client1 banda garantat si banda ma!im. C cam clar din denumire ce nseamn, un client poate depsi banda alocat pentru el dac are nevoie si dac rmne disponibil de la alti clienti dar nu peste banda ma!im. Si evident trebuie s ai gri$ ca suma ben#ilor clientilor s nu depseasc banda liniei de comunicatie, c atunci degeaba garante#i din soft dac nu te a$ut hard-ul. Gn general mai e!ist si o setare de prioritate, care se d fie pe adresa I" (adic spui c un client e mai smecher si are prioritate mai mare fie pe protocol (de e!emplu protocoalele de voice au prioritate fat de html ca s nu se ntrerup sunetul n messenger . &ot aici as aminti (desi nu face parte din acelasi pachet soft de graficele de monitori#are de trafic, care se pot face iarsi fie pe adrese I" fie pe protocol.