Sunteți pe pagina 1din 22

Bazele statului si dreptului(raspunsuri)

1.Definiti conceptul dreptului ca fenomen social si evedentiati trasaturile acestuia.


Cuvntul drept deriv din latinescul directus care evoc sensul de direct, rectiliniu, adic reflect o regul de conduit Dreptul este un sistem de norme juridice(reguli de conduit n societate,alctuite din drepturi i obligaii),elaborate sau recunoscute i sancionate de puterea de stat, care reprezint voina de stat a poporului, al cror pincipal caracter este obligativitatea pentru toimembrii societii organizate , la nevoie impus de fora de constrngere a puterii publice.

2.Distinctii intre dreptul in sens obiectiv si dreptul in sens subiectiv.


n literatura de specialitate termenul drept este folosit n dou sensuri i anume: - dreptul n sens obiectiv ce presupune un ansamblu de reguli juridice de conduit sau normele juridice din societate ; exprim voina i interesele societii sau ale unor grupuri sau categorii sociale, interese fixate i obiectivate n norme juridice sub form de legi sau alte acte aprate de puterea public. - drept n sens subiectiv dreptul ce aparine unei persoane (fizice sau juridice) cum ar fi dreptul de proprietate asupra casei, terenului, asupra firmei comerciale, dreptul la vot, dreptul la salariu etc pe care persoana fizic l folosete si l exercit n temeiul normei juridice.

3.Permisele sociale si economice de aparitie a dreptului.


Apariia i formarea dreptului era, bineneles, un proces complex, dar primele norme erau difuze i mpletite cu o mulime de obiceiuri, datini, practici religioase etc. Constituirea dreptului ca entitate conturat se poate spune c are loc n rile orientului antic i n antichitatea greco-roman, o dat cu constituirea puterii publice ca putere de stat. Ca fenomen social, dreptul este n evoluie istoric i poart amprenta epocilor i a particularitilor spirituale ale popoarelor Clasificarea dreptului dup criteriul istoric este convenional, acest criteriu avnd n vedere mai ales evoluia societii. Dar evoluia dreptului nu este aceeai n toate rile, iar n cadrul unei societi dintr -o ar putem ntlni elemente aparintoare altui tip. n dezvoltarea sa, dreptul pstreaz elemente de continuitate. Aa se explic, de exemplu, existena n dreptul contemporan a unor categorii juridice aprute n dreptul roman sau influena dreptului islamic ntr-o serie de ri afro-asiatice

4.Analizati esenta,continutul si forma dreptului.


Esenta dreptului este vointa generala oficializata (devenita vointa juridica, exprimata in legi si aparata de stat) care trebuie privita ca o unitate de momente sociale si psihologice.Vointa juridica se numara printre elementele componente ale constiintei juridice, reprezentand o parte activa a acesteia. Continutul dreptului, il constituie ansamblul elementelor laturilor si conexiunilor care dau expresie concreta (contur) vointei si intereselor sociale ce reclama oficializarea si garantarea pe cale etatica x. Continutul dreptului are ca latura componenta dominanta sistemul normelor juridice. Normele de drept - laturi alcatuitoare ale continutului dreptului - se infatiseaza in calitate de premise si conditii "sine qua non" ale ordinii, precum si ca instrumente de control social.Forma dreptului, semnifica exprimarea organizarii interioare a structurii continutului; ea desemneaza aspectul exterior al continutului, modul sau de exteriorizare.Forma este chiar legea de alcatuire, modul in care se leaga elementele care compun continutul dreptului.

5.Conceptul si trasaturile caracteristice statului


Statul este o organizaie politica ce deine monopolul forei de constrngere, al elaborrii si aplicrii dreptului si care exercita asupra unei populaii aflata pe un teritoriu puterea suverana din societatea respectiva. Trasaturile statului:

existenta unei puteri politice sau publice organizata in aparatul de stat organizarea administrativ-teritoriala (ctun, sat, comuna, ora, jude, sector) a populaiei constituita intr-o forma de comunitate umana (ce are la baza cetenia - apartenena la stat si nu rudenia pe baza sngelui sau cstoriei); monopolul elaborrii si aplicrii dreptului; impunerea si strngerea de taxe si impozite, ce constituie bugetul de stat; suveranitatea de stat formata dintr-o latura interna - supremaia statului si o latura externa independenta de stat.

6.Scopul,sarciniile si functiile statului.


Statul este o organizaie politica ce deine monopolul forei de constrngere, al elaborrii si aplicrii dreptului si care exercita asupra unei populaii aflata pe un teritoriu puterea suverana din societatea respectiva. Statul asigur organele, mecanismele i procedurile cu ajutorul crora se manifest reacia societii fa de cei care ncalc normele juridice

Funciile interne 1) funcia legislativ prin care statul prin organismele sale specializate adopt sistemul legislativ al societi; 2) executiv care presupune realizarea activitii de organizare a executrii legilor i a altor decizii adoptate, 3) judectoreasc - prin care se supravegheaz aplicarea corect a legilor i sancionarea inclcrilor acestora, 4) economic ce const pe de o parte in faptul c statul este organizatorul direct al activitii economice in cazul proprietii de stat, iar pe de alt parte, asigur cadrul politic, organizatoric, i juridic prin care agenii economici ii desfoar activitatea. 5) social prin care se asigur condiii decente de trai tuturor cetenilor rii, prin msuri de protecie social, medical, etc. 6) cultural prin care se asigur condiii de instruire i educaie, de afirmare a capacitilor creative ale cetenilor, 7) de aprare a ordinii sociale, care are o latur preventiv educativ prin care se sancioneaz actele antisociale, 8) ecologic prin care se protejeaz mediul ambiant. Funciile externe Pe plan extern statul indeplinete funciile: 1) de promovare a cooperrii cu celelalte state, 2 ) de statornicire a unor relaii de bun vecintate, 3) de aprare a rii printr-o relaie de cooperare i parteneriat cu alte ri, 4) aprarea independenei i suveranitii statale, a integritii teritoriale. Referitor la scopul statului putem evidenia dou concepte eseniale: Prima este reprezentat de filosofia clasic greac pentru care scopul statului este nelimitat. Conform acestei concepii nu poate exista o sfer de activitate care n-ar prezenta vre-un interes pentru stat. disciplinar de stat. Cealalt concepie rezerv omului o activitate liber de orice dominaie din partea statului. Statul are ca scop ocrotirea dreptului i garantarea libertii putem defini rolul i scopul statului este c acesta apr interesulgeneral al tuturor cetenilor i al fiecruia in parte.

7.Teoriile privind originea si esenta statului.


Apariia statului este determinata de schimbrile petrecute in ornduirea comunei primitive , schimbri ce au fcut ca in unele forme de organizare si conducere , ginta si tribul , sa nu mai fie eficiente , impunndu - se o forma noua , cea politico - statal .Odat cu apariia statului , relaiile sociale se dezvolta la adpostul unei fore de constrngere pe care o deine statul si o poate utiliza mpotriva celor care i se opun

. Statul apare ca o modalitate social - istorica de organizare sociala , prin care grupurile sociale si - au promovat interesele comune si in care si - a gsit expresia concentrata ntreaga societate. Concepii privind originea statului. 1. Teoria teologic(teocratic)- statul este o creaie divin, iar eful statului fiind reprezentantul lui Dumnezeu pe pmnt , iar supuii trebuie s respecte aceast putere de stat ca o obligaie, o ndatorire religioas. 2. Teoria contractual-statul apare n rezultatul unei nelegeri ntre oameni, a unui contract nscut din voina oamenilor. 3. Teoria patriarhal statul ia natere de la familie; 4. Teoria patrimonial statul apare din dreptul de proprietate asupra pmntului . Adepii acestei teorii susin c sngele i pmntul furesc istoria ; 5. Teoria violenei(epoca modern)- statul a aprut n lupta dintre diferite triburi primitive, iar tribul nvingtorilor instituie puterea de stat. Aceast teorie a generat unele versiuni rasiste. 6. Teoria organic(sec. XIX)- statul este un organism social compus din oameni asemenea organismului animal care este constituit din celule; 7. Teoria rasial ( teoriticienii regimurilor fasciste, totalitare) statul a aprut n urma inegalitii raselor, i dominaia raselor superioare; 8. Teoria psihologic adepii acestor teorii susin c oamenii sunt dispui de a tri n comuniti, ci nu izolat unul fa de altul; 9. Teoria juridic a statului-naiune statul este o personificare juridic a unei naiuni; 10. Teoria materialist-statul este rezultatul apariiei proprietii private asupra mijloacelor de producie.

8.Definiti conceptul formei de stat


Forma de stat exprima modul de organizare al coninutului puterii , structura interna si externa a acestui coninut . Laturile componente ale formei de stat sunt : forma de guvernmnt ; . Prin forma de guvernamint nelegem organizarea puterii supreme de stat , modul de formare si competenta organelor supreme ale statului . structura de stat -se refera la organizarea puterii de stat , in funcie de mprirea administrativ - teritoriala , astfel ca din acest punct de vedere , statele pot fi :unitare,federale regimul politic -reprezint ansamblul metodelor si mijloacelor de conducere a societii cu referire imediata la raporturile dintre stat si individ , la modul concret in care un stat i asigura si garanteaz in volum si intensitate drepturile subiective

9.Definiti conceptual formei de guvernamint.


Prin forma de guvernamint nelegem organizarea puterii supreme de stat , modul de formare si competenta organelor supreme ale statului . Forme de guvernmnt sunt : a) monarhia in care puterea suprema o deine o singura persoana ce ocupa tronul , prin succesiune sau alegere pe viata : Monarhia are urmtoarele forme: o - monarhia absolut (autoconducere) Puterea suprem n stat aparine n totalitate monarhului i nu este limitat de nimic. Nu exist oarecare acte legislative sau

o dualist parlamentar b) republica in care puterea o deine un organ colegial , ales pe timp limitat .(prezedentiala,parlamentara,mixta)

organe care ar limita puterea monarhului. n prezent la categoria de stat cu monarhie absolut putem include statul Brunei. monarhia constituional are dou forme:

10.Definiti conceptul structurii de stat.


STRUCTURA DE STAT se refera la organizarea puterii de stat , in funcie de mprirea administrativ teritoriala , astfel ca din acest punct de vedere , statele pot fi : a) unitare - pe teritoriul crora exista o singura putere de stat , o singura formaiune sociala si un singur rnd de organe centrale ale statului , iar membrii societii au o singura ceteni b) federale - ( complexe , compuse ) pe teritoriul crora sunt organizate mai multe puteri de stat din unirea crora rezulta statul federal c) b) confederaia este contopirea benevola a doua sau mai multe state suverane,pe baza unui acord pentru atingerea unor interese commune

11.Definiti conceptul de regim politic.


REGIMUL POLITIC reprezint ansamblul metodelor si mijloacelor de conducere a societii cu referire imediata la raporturile dintre stat si individ , la modul concret in care un stat i asigura si garanteaz in volum si intensitate drepturile subiective . Din aceasta perspectiva , statele sunt clasificate in : - state cu regimuri democratice - state cu regimuri autocratice Democraia si autocraia sunt doua tipuri de stat ideale , dar diametral opuse . Statele existente in comunitatea internaionala nu pot fi , insa , ncadrate cu precizie in una sau alta din cele doua forme , ntruct conin elemente si din unul si din altul din aceste doua tipuri .

12.Evedentia-ti trasaturile raportului juridic.


Raportul juridic, indiferent de natura sa, este o relaie social reglementat de norma juridic. . Raportul juridic, aadar, este o categorie special de relaii sociale care apar i se dezvolt pe baz de norme juridice.Relaia social devine, raport juridic numai prin reglementarea ei de norma juridic a crei realizare este asigurat, dup caz, prin fora coercitiv a statului. Deci un prim caracter al raportului juridic este cel social, care indic, pe de o parte, faptul c raportul nui pierde trstura de a fi o relaie social, iar pe de alt parte, c norma de drept reglementeaz doar relaiile dintre subiecte, nu i relaiile dintre subiecte i bunuri corporale (lucruri) Raportul juridic, are un caracter voliional, acest caracter se manifest prin faptul ca raportul juridic este reglementat de norme juridice, norme care exprim voina guvernanilor, voina legiuitorului, voina care n condiiile unui regim democratic poate fi voina poporului. Raportul juridic este un raport valoric, adic ntr-un raport juridic i gsesc concretizate valorile eseniale ale societii. Prin intermediul normelor juridice statul ncurajeaz, promoveaz i estimeaz aceste valori. Participanii la raportul juridic dispun de anumite drepturi i obligaiuni Raportul juridic este o categorie istoric ,aprut la o anumit etap de dezvoltare istoric, odat cu apariia statului i dreptului, raportul juridic poart pecetea epocii istorice respective.

14.Caracterizati precedentul judiciar ca izvor de drept.


Precedentul judiciar este o soluie dat de instan ntr-un caz similar anterior. Aadar, n cazul n care ntr-un sistem de drept se acord hotrrilor judectoreti for obligatorie i pentru cauzele similare, ulterioare, aceste hotrri, numite i precedente judiciare, capt caracter de izvor de drept.Reprezinta Hotarare judiciara anterioara ce poate fi invocata intr-un litigiu similar actual. Dei sistemul nostru de drept nu concede nici jurisprudenei, nici precedentului judiciar statutul de izvor de drept, n practic de cele mai multe ori se ajunge la soluii unitare n aplicarea i interpretarea textului

de lege, iar n aceast privin un rol important revine Curii Supreme de Justiie care are dreptul s traneze n mod suveran conflictele dintre instanele inferioare i s impun o anumit interpretare

15. .Definiti conceptul structurii de stat.


STRUCTURA DE STAT se refera la organizarea puterii de stat , in funcie de mprirea administrativ teritoriala , astfel ca din acest punct de vedere , statele pot fi : a) unitare - pe teritoriul crora exista o singura putere de stat , o singura formaiune sociala si un singur rnd de organe centrale ale statului , iar membrii societii au o singura ceteni b) federale - ( complexe , compuse ) pe teritoriul crora sunt organizate mai multe puteri de stat din unirea crora rezulta statul federal c) b) confederaia este contopirea benevola a doua sau mai multe state suverane,pe baza unui acord pentru atingerea unor interese commune

16.Caracterizati doctrina ca izvor de drept.


Doctrina cuprinde ansambluri ale analizelor, investigaiilor, interpretrilor sistematice, metodice pe care specialitii n drept le dau fenomenului juridic i care alctuiesc tiinele juridice, al cror rol este indiscutabil att n privina explicrii tiinifice a actului normativ, ct i n opera de legiferare, n procesul de creare a dreptului, ct i n activitatea practic de aplicare a dreptului Doctrina juridica este foarte importanta din punctul de vedere al formarii dreptului. Doctrina juridica este un ansamblu de preri, opinii si interpretri ale teoreticienilor si practicienilor juriti, referitoare la diferite instituii de drept, reglementri juridice sau cazuri concrete. La nceputul organizrii si funcionarii statului, doctrina se numra printre primele izvoare ale dreptului Cu toate acestea doctrina juridica nu se impune ca izvor de drept. Ea nu reuete sa se afirme ca generala si permanenta, aa cum este legea, si nici sa asigure o unitate de soluii, aa cum face jurisprudena. Importanta doctrinei nu poate fi totui negata in practica judiciara si legislativa. Doctrina juridica, neleasa ca tiina dreptului, ajuta pe legiuitor in elaborarea dreptului si pe judector in aplicarea lui

17.Definiti conceptul regimului politic.


REGIMUL POLITIC reprezint ansamblul metodelor si mijloacelor de conducere a societii cu referire imediata la raporturile dintre stat si individ , la modul concret in care un stat i asigura si garanteaz in volum si intensitate drepturile subiective . Din aceasta perspectiva , statele sunt clasificate in : - state cu regimuri democratice - state cu regimuri autocratice Democraia si autocraia sunt doua tipuri de stat ideale , dar diametral opuse . Statele existente in comunitatea internaionala nu pot fi , insa , ncadrate cu precizie in una sau alta din cele doua forme , ntruct conin elemente si din unul si din altul din aceste doua tipuri .

18.Caracterizati contractual normative ca izvor de drept.


Contractul normativ exprim raportul de fore ntre prile semnatare. In dreptul civil, contractul este legea prilor sau nelegere intre aceste doua pri , de unde rezulta obligaii si drepturi (exp. Contract de Vnzare - Cumprare). Exist totui o categorie de contracte care nu privesc nemijlocit drepturile i obligaiile unor subiecte de drept determinate, deci nu reglementeaz raporturi juridice concrete, ci au n vedere reglementri cu caracter general. Ele poart denumirea de contracte normative i, n aceast calitate, au rolul de izvoare de drept. Contractul normativ constituie izvor de drept cu deosebire n ramurile de drept constituional, drept internaional i al muncii. n dreptul constituional, contractele normative sunt izvoare de drept n materia formrii federaiilor i confederaiilor, prin ele statornicindu-se principiile fundamentale, convenite de statele membre.

n dreptul internaional public contractul normativ apare sub forma tratatelor internaionale, care reprezint expresia consimmntului statelor semnatare. Contractul normativ mai poate mbrca i forma acordului, a pactului, a protocolului, a declaraiei sau a conveniei. n dreptul muncii i asistenei sociale contractul normativ apare n calitate de contract colectiv de munc ncheiat ntre angajator i comitetul sindical sau reprezentanii salariailor.

19.Analizati si clasificati actul juridic civil


a) Dupa numarul partilor participante avem acte jridice civile unilaterale si bi sau multilaterale Actul juridic unilateral este acela care consta in manifestarea de vointa a unei singure persoane (promisiunea publica de recompensa, oferta de a contracta, acceptarea unei succesiuni, renuntarea la un drept, testamentul). El genereaza efecte in sarcina unei singure persoane. Actul juridic bi sau multilateral consta in manifestarea de vointa concordanta a doua sau mai multor persoane care genereaza efecte reciproce si interdependente (donatia, mandatul, contractul de stare civila). b) Dupa forma in care trebue incheiate, actele juridice civile sunt: consensuale, solemne (formale) si reale Consensuale sunt actele care devin valabile prin simpla manifestare de vointa a partilor, fara a fi necesara indeplinirea unor anumite formalitati (vanzarea-cumpararea, schimbul, depozitul). Solemne sunt acele acte juridice care se pot incheia valabil numai prin indeplinirea unei anumite formalitati, cum ar fi intocmirea unui inscris autentic notarial (cazul donatiei) sau inscris sub semnatura privata (cum este cazul antecontractului de vanzare-cumparare sau a testamentului). Reale sunt cele pentru formarea carora este necesara remiterea lucrului (pe langa acordul de vointa a partilor). c) Dupa scopul urmarit de parti actele juridice pot fi cu titlu gratuit si cu titlu oneros Actele juridice cu titlu gratuit sunt actele prin care o persoana procura alteia un folos patrimonial, fara a se urmari obtinerea altui folos in schimb. Actele cu titlu oneros sunt cele in care fiecare parte procura celeilalte un folos patrimonial in schimbul unei anumite contraprestatii (contractul de inchiriere, de vanzare, de schimb, furnizare de energie electrica, termica). d) Dupa efectele produse actele juridice pot fi: constitutive, translative si declarative de drepturi. Actele constitutive sunt cele prin care se creaza raporturi juridice in aal caror continut intra drepturi noi, inexistente anterior incheierii actului (actul de creare a unei ipoteci sau a unui uzufruct). Actele translative- sunt cele prin care se stramuta un drept dintr-un patrimoniu in altul (schimbul, donatia, vanzarea-cumpararea). Actele declarative- sunt cele prin care se definitiveaza drepturi preexistente (partajul bunurilor in cazul iesirii din indiviziune in timpul casatoriei sau in caz de divort). e) Dupa modul de executare actele juridice se pot diviza in acte cu executare imediata si acte cu executare succesiva. Actele cu executare imediata-se executadintr-o data Actele cu executare succesiva-leaga partile pe o anumita perioada de timp. Ele se executa in timp, fie sub forma unei prestatii unice care continua (asigurarea folosintei lucrului in contractul de inchiriere) sau sub forma mai multor prestatii succesive (livrarea unor produse la diferite termene, plata lunara a unei pensii de intretinere). f) Dupa corelatia dintre ele , exista acte juridice civile principale si accesorii Actele juridice principale-au o existenta de sine statatoare, putand fi incheiate fara o legatura cu alte acte juridice (vanzarea). Acte juridice accesorii-presupun in mod necesar un alt act juridic a carui executare o asigura (contractul de gaj sau ipoteca) g) Dupa momentul cand isi produc efectele, distingem acte juridice intre vii (inter vivos) si acte juridice cu cauza de moarte (mortis causa). Acte juridice intre vii- sunt cele care in intentia autorului sau a partilor, trebuie sa-si produca efectele in timpul vietii lor Actele juridice cu cauza de moarte- isi produc efecte dupa incetarea din viata a autorilor (testamentul) h) Dupa natura continutului lor distingem, acte juridice patrimoniale si acte juridice nepatrimoniale Actele juridice patrimoniale-au un continut economic evaluabil sau exprimabil in bani Actele juridice nepatrimoniale- dau nastere la drepturi si obligatii fara caracter patrimonial (cum sunt cele care contureaza personalitatea juridica a omului)

20.Caracterizati subiectele raportului juridic.


Subiectele raportului juridic sunt persoanele fizice, juridice i statul. Persoana fizic este subiectul individual de drept, adic omul, privit ca titular de drepturi i obligaii civile. Persoana juridic (sau persoana moral) reprezint un subiect colectiv de drept, adic un colectiv de oameni, care, respectnd cerinele legale de fond i de form pentru constituirea sa, este titular de drepturi subiective i obligaii civile. Persoan juridic este orice organizaie care are o organizare de sine stttoare i un patrimoniu propriu afectat realizrii unui anume scop n acord cu interesul obtesc Statul este organizaia care deine monopolul asupra unor servicii pe un teritoriu delimitat de frontiere. Statul este titular al suveranitii i personific din punct de vedere juridic naiunea. Din punct de vedere social, statul nu trebuie confundat cu societatea, el fiind o instituie separat care poate s reflecte mai mult sau mai puin interesele societii.

21.Definiti notiunea,forma,categoriile si termenul procurii.


Procura este un act (document) unilateral care materializeaz manifestarea de voin a reprezentatului i care concretizeaz coninutul i limitele mputernicirilor ce se deleag reprezentantului Categoriile procurii. Procur general este procura prin care reprezentantului i se acord mputerniciri de a ncheia orice act juridic cu un bun al su. De exemplu, reprezentatul mputernicete avocatul s efectueze orice aciune procedural n exercitarea mandatului de reprezentare, inclusiv cu privire la refuzul aciu nii civile, ncheierea unei tranzacii de mpcare, primirea executrii etc. Procur special este procura prin care reprezentantului i se deleag mputernicirea de a ncheia acte concrete, de exemplu, de a vinde, a dona un bun, a primi o sum de bani ori anumite bunuri de la debitori sau creditori. Procur de baz este procura prin care reprezentatul deleag reprezentantului dreptul de a ncheia acte juridice. Reprezentantul trebuie s svreasc personal aciunile indicate n procur. Cazurile n care reprezentantul poate ncredina, prin eliberarea unei procuri de substituire, unei alte persoane efectuarea acestor aciuni sunt indicate n lege. Procur de substituire este procura prin care reprezentantul transmite mputernicirea ctre o alt persoan, numit substituitor. Persoana creia i este eliberat procura poate elibera o procur de substituire, n form autentic, numai dac: a) acest drept este stipulat expres n procur; b) dac este n interesul reprezentatului. Termenul procurii. Procura este valabil n termenul stabilit n cuprinsul ei, ns nu mai mult de termenul stabilit de lege. Potrivit regulii generale, termenul de valabilitate al procurii este de cel mult trei ani. Procura eliberat pentru ncheierea unor acte juridice n afara Republicii Moldova i autentificat notarial este valabil pn la anularea ei de ctre persoana care a eliberat-o. Dac termenul nu este indicat, procura este valabil timp de un an de la data ntocmirii Procura este un act juridic scris . Lipsa unei procuri n form scris lipsete reprezentatul, reprezentantul i terul de dreptul de a demonstra prin martori existena

22. .Distinctii intre dreptul in sens obiectiv si dreptul in sens subiectiv.


n literatura de specialitate termenul drept este folosit n dou sensuri i anume:

- dreptul n sens obiectiv ce presupune un ansamblu de reguli juridice de conduit sau normele juridice din societate ; exprim voina i interesele societii sau ale unor grupuri sau categorii sociale, interese fixate i obiectivate n norme juridice sub form de legi sau alte acte aprate de puterea public. - drept n sens subiectiv dreptul ce aparine unei persoane (fizice sau juridice) cum ar fi dreptul de proprietate asupra casei, terenului, asupra firmei comerciale, dreptul la vot, dreptul la salariu etc pe care persoana fizic l folosete si l exercit n temeiul normei juridice.

23.Definiti si clasificati obiectul raportului juridic.


. Obiectele raportului juridic civil pot fi clasificate n felul urmtor: bunuri (inclusiv banii i alte titluri de valoare); servicii (aciuni); rezultate ale activitii intelectuale; drepturi personale nepatrimoniale. De ex. dreptul la via; dreptul la libertate i siguran; dreptul la respectarea vieii private i de familie; dreptul la cstorie Bunuri sunt toate lucrurile susceptibile aproprierii individuale sau colective i drepturile patrimoniale. Pentru ca s devin bun n sens juridic, un lucru trebuie: - s fie util omului, - s aib o valoare economic - s fie susceptibil de apropiere 1. Bunurile aflate n circuitul civil, bunurile scoase din circuitul civil i bunurile limitate n circuitul civil. . Bunurile imobile i bunurile mobile. Imobile sunt bunurile care au o aezare fix i stabil, cum ar fi pmntul, cldirile i, n genere, tot ceea ce este durabil legat de sol. - Mobile sunt bunurile care nu au o aezare fix i stabil, fiind susceptibile de deplasare de la un loc la altul, fie prin el nsele, fie cu concursul unei fore strine - . Bunuri fungibile i bunuri nefungibile; - Fungibile sunt bunurile care pot fi nlocuite unele cu altele n executarea unei obligaii - Nefungibile sunt bunurile care nu se pot nlocui unele cu altele n executarea unei obligaii. Din categoria bunurilor nefungibile fac parte: casele, pmntul, cinii de ras.

24.Atributele de identificare a persoanei juridice.


1.Denumirea persoanei juridice Pornind de la dispoziiile legale, persoana juridic are o singur denumire stabilit de actele constitutive i nscris n Registrul de stat. Denumirea trebuie s fie unic, adic s fie irepetabil, asigurndu-se astfel inconfundabili-tatea cu denumirile unor alte persoane juridice. Actele de constituire trebuie s accepte o denumire care s conin toate elementele stabilite de legislaie, inclusiv cele care nu au caracter obligatoriu, toate luate mpreun singulariznd societatea n circuitul civil i comercial naional i internaional. Pe lng denumirea deplin, persoana juridic poate avea i o denumire prescurtat, care servete aceluiai scop - individualizarea ei ca participant la raporturile juridice. Denumirea trebuie s fie scris n limba romn, cu caractere latine Structura denumirii. Denumirea persoanei juridice este compus din elemente care permit identificarea ei. Dei toate acestea sunt obligatorii, important este s se disting cuvintele i sintagmele care, conform legii, trebuie incluse n denumire fr ca ele s fie schimbate de sintagmele, cuvintele, literele etc. introduse arbitrar de fondatori. Doctrina juridic evideniaz n structura denumirii dou pri: corpul i accesoriul. Sediul este un atribut menit s situeze societatea n spaiu, n raporturile juridice la care particip. Necesitile practice, dar i securitatea raporturilor juridice, impun existena unui loc n care persoana juridic s fie considerat ntotdeauna prezent, o aezare care s permit contractarea ei n circuitul civil. Sediul are importan deoarece prin el se determin:

naionalitatea persoanei juridice; locul de executare a obligaiilor pecuniare;

25.Definiti conceptul de izvor de drept. Conceptul de izvor al dreptului este folosit ntr-un sens strict juridic, sens prin care se au n vedere formele de exprimare a normelor juridice: acte normative (legi, decrete), obicei juridic, practic judiciar etc.
Prin termenul de izvor sunt denumite sursele, originea, factorii de determinare i creare ai dreptului Aadar, prin izvoare ale dreptului (n sens juridic), tiina juridic are n vedere, ntr-o formulare foarte general, formele de exprimare ale normelor juridice n cadrul unui sistem de drept n diferite epoci i ri.

26. Deosebirea intre tutela si curatela.


Tutela este reglementata n Codul Familiei, este o persoana care ocroteste un minor care este lipsit de ngrijirea prinilor si (cazul prinilor decedai, necunoscui, disprui, etc.). De asemenea tutela se poate impune unei persoane cu dizabilitati mintale care a depit vrsta copilriei. Tutela este indicat mai mai ales a persoanelor n vrst care nu se pot apra singure i care astfel pot fi pclite s ncheie acte juridice defavorabile lor. Aceste persoane, fiind lipsite de capacitatea de exerciiu sau avnd capacitatea de exerciiu restrns, vor fi reprezentate n instan prin tutorele desemnat de Autoritatea Tutelar. Curatela este o instituie legal pentru ocrotirea unei persoane care are capacitatea civil, dar care, din cauza btrneii, a unei boli ori infirmiti fizice sau a lipsei ndelungate de la domiciliu, nu-i poate administra singur bunurile i apra interesele

27. Enumeratii temeiurile si ordinea declararii persoanei fizice absente fara urma
Persoana fizic poate fi declarat dispruta fr urm dac lipsete de la domiciliu i a trecut cel puin un an din ziua primirii ultimelor tiri despre locul aflrii ei. Pentru declararea persoanei fizice disprute fr urm este necesar survenirea faptului juridic complex: lipsa la domiciliu a tirilor despre locul aflrii ei; absena tirilor (de cel puin un an); imposibilitatea constatrii din aceste tiri, pe toate cile posibile, a locului de aflare a persoanei. Nu orice absen de la domiciliu ns va servi drept temei pentru declararea dispariiei. Pentru ca instana judectoreasc s adopte o hotrre de declarare a dispariiei, trebuie ntrunite cele trei condiii de mai sus. Dispariia se declar de ctre instana de judecat la cererea persoanei interesate. Dac este necesar administrarea permanent a bunurilor disprutului, instana judectoreasc numete un administrator. La cererea persoanei interesate, instana poate numi un administrator i nainte de expirarea unui an din ziua primirii ultimelor tiri despre locul aflrii persoanei disprute. Cu acest administrator, autoritatea tutelar va ncheia un contract de administrare fiduciar.

28.Caracterizati organele de ocrotire a normelor de drept.Structura .Competenta


.

1. Ministerul justitiei este organul central al puterii executive de stat ,activitatea lui fiind subordonata Guvernului R.Moldova.Ministerul justitiei exercita conducerea organizatorica a judecatoriilor din republica,respectind cu strictete principiul independentei judecatorilor si subordonarea lor numai legii,deasemenea infaptuieste unca de sistematizare si perfectionare a legislatiei, exercita conducerea metodica a activitatii juridice in economia nationala 2. Ministerul afacerilor interne este un organ de ocrotire a normelor de drept cu un diapazon de activitate foarte larg.El nu numai ca lupta nemijlocit impotriva incalcarilor legii si criminalitati,ci prin multiplele sale functii contribuie la asigurarea legalitatii si ordinii de drept in tara.Ministerul Afacerilor Interne

indeplineste urmatoarele functii:ocrotirea ordinii publice;lupta impotriva criminalitatii si a altor actiuni antisociale;descoperirea si anchetarea infractiunilor; 3.Instantele judecatoresti economice-aceste organe infaptuiesc justitia in domeniul solutionarii litigiilor aparute in cadrul relatiilor economice ale persoanelor fizice si jurdice.Acestea infaptuiesc:apararea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in activitatea de intreprinzator si in alte relatii cu caracter economic;aplicarea corecta si uniforma a legislatiei in domeniul economiei 4.Avocatura-prin activitatea sa avocatura contribuie la apararea drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor si organizatiilor , la exercitarea atributiilor de infaptuire a justitiei, la respectarea si intarirea legalitatii.Indeplinind aceste sarcini avocatii acorda urmatoarele modalitati de asistenta juridica:dau consultatii si explicatii in domenii juridice,informatii verbale si in scris asupra legislatiei;intocmesc cereri, plingeri si alte documente cu caracter juridic;exercita reprezentarea in instanta de judecata alte organe de stat in cauze civile si in cele legate de contreventiile administrative; 5.Procuratura-Sistemul organelor Procuraturii cuprinde: Procuratura General,procuraturile teritoriale i procuraturile specializate. Acest sistem de organe exercit supravegherea executrii exacte i uniforme a legilor de ctre organele administraiei publice, de ctre persoanele juridice i fizice i asociaiile lor; apr ordinea legal, drepturile i libertile cetenilor, contribuie la exercitarea justiiei, n condiiile legii 6.Statutul judectorilor-Judectorii instanelor judectoreti snt independeni, impariali i inamovibili, potrivit legii. Judectorii instanelor judectoreti se numesc n funcie de Preedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, n condiiile legii. Judectorii care au susinut concursul snt numii n funcie pentru prima dat pe un termen de 5 ani. Dup expirarea termenului de 5 ani, judectorii vor fi numii n funcie pn la atingerea plafonului de vrst, stabilit n condiiile legii.Preedinii i vicepreedinii instanelor judectoreti snt numii n funcie de Preedintele Republicii Moldova

29.Definiti capacitatea de exercitiu a persoanei fizice.


Capacitate de exerciiu este aptitudinea persoanei de a dobndi prin fapt proprie i de a exercita drepturi civile, de a-i asuma personal obligaii civile i de a le executa".. sau prin capacitate de exerciiu a persoanei fizice se nelege acea parte a capacitii de drept civil a omului care const n aptitudinea de a dobndi i a exercita drepturi civile i de a asuma i executa obligaii civile prin ncheierea de acte juridice civile.Exista capacitatea de exercitiu de plina si restrinsa Capacitatea de exerciiu deplin este aptitudinea persoanei fizice de a-i dobndi prin aciunile sale orice drept personal nepatrimonial ori patrimonial i de a-i asuma orice obligaie, adic de a-i realiza capacitatea de folosin care i aparine n tot ntregul. Capacitatea de exercitiu restrinsa se manifesta la minori cuprisi intre virsta de 14-17 ani.

30.Analizati nulitatea actului juridic civil.


Nulitatea este o sanciune civil care desfiineaz actul juridic n cazul n care acesta a fost ncheiat cu nerespectarea condiiilor de validitate cerute de lege. Nulitatea are urmtoarele forme: Nulitatea absolut este o sanciune a actului juridic civil care poate fi invocat de orice persoan interesat i care const n faptul c aciunile svrite cu scopul de a da natere, a modifica sau a stinge un raport juridic civil nu produce efecte juridice. Nulitatea absolut poate fi invocat oricnd, indiferent de timpul care s-a scurs de la ncheierea actului juridic.

Nulitatea relativ este o sanciune aplicat unui act juridic ntocmit cu nerespectarea unei norme juridice care ocrotete un interes particular, individual, stabilit n favoarea unei anumite persoane. Nulitatea relativ nu poate fi propus dect de ctre persoanele artate limitativ de lege. Nulitatea relativ poate fi invocat doar de ctre un cerc restrns de persoane (spre deosebire de cea absolut, care poate fi invocat de orice persoan interesat), numrul acestora fiind expres i exhaustiv determinat de lege.

31.Definiti dreptul in sens obiectiv si dreptul in sens subiectiv.


n literatura de specialitate termenul drept este folosit n dou sensuri i anume: - dreptul n sens obiectiv ce presupune un ansamblu de reguli juridice de conduit sau normele juridice din societate ; exprim voina i interesele societii sau ale unor grupuri sau categorii sociale, interese fixate i obiectivate n norme juridice sub form de legi sau alte acte aprate de puterea public. - drept n sens subiectiv dreptul ce aparine unei persoane (fizice sau juridice) cum ar fi dreptul de proprietate asupra casei, terenului, asupra firmei comerciale, dreptul la vot, dreptul la sal ariu etc pe care persoana fizic l folosete si l exercit n temeiul normei juridice.

32.Enumerati temeiurile si ordinea declararii persoanei fizice decedate.


Declararea morii se face n cazul n care moartea nu poate fi constatat fizic din motiv c lipsete cadavrul ori c acesta nu poate fi identificat. Persoana fizic poate fi declarat decedat pe cale judectoreasc. Drept temei pentru declararea persoanei decedate poate servi: lipsa ei de la domiciliu sau n decursul a trei ani; lipsa n decursul a ase luni a tirilor despre ea dac a disprut fr urm n mprejurri ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei de a presupune c a murit n urma unui anumit accident; militarul sau o alt persoan, disprui fr urm n legtur cu aciuni militare, pot fi declarai mori pe cale judectoreasc numai dac au trecut doi ani din ziua ncetrii aciunilor militare. Declararea persoanei decedat nu exclude posibilitatea aflrii ei n via. Din acest considerent, hotrrea judectoreasc de declarare a persoanei decedat are efect juridic pentru ea i pentru alte persoane numai la domiciliul su, adic la locul unde a fost declarat moart. Numai n acest loc se fac nscrieri n actele de stare civil despre moartea ei, cstoria cu aceast persoan se consider desfcut, bunurile ce i aparineau trec la motenitor. Dac persoana declarat decedat se afl undeva n via, hotrrea judectoreasc nu influeneaz capacitatea de folosin i capacitatea de exerciiu la locul aflrii ei. Toate actele juridice ncheiate de persoana declarat decedat sunt valabile i au putere juridic datorit faptului c ea are capacitate de exerciiu. Declararea morii ei nu are impact asupra drepturilor sale subiective, dobndite n locul unde nu se tia c a fost declarat moartea. Cu alte cuvinte, independent de hotrrea judectoreasc de declarare a morii persoanei decedat, ea este apt (capabil) a fi titular de drepturi i obligaii.

33.Analizati conditiile de valabilitate a actului juridic.


Exist urmtoarele condiii de valabilitate a actului juridic civil: 1. corespunderea actului juridic prevederilor legii, ordinii publice i bunelor moravuri; 2. capacitatea persoanei de a ncheia actul juridic.

Dat fiind faptul c actul juridic este o manifestare de voin a subiectelor raportului juridic (persoane fizice i persoane juridice), pot ncheia acte juridice numai persoanele fizice care au capacitate de exerciiu i persoanele juridice constituite n condiiile legii. Persoanele fizice limitate n capacitatea de exerciiu , precum i persoanele care au capacitate de exerciiu restrns pot ncheia numai acte juridice permise de lege. Nu au capacitatea de a ncheia acte juridice civile persoanele declarate incapabile i minorii n vrst de pn la 7 ani
3. consimmntul valabil al persoanei sau al persoanelor de a ncheia actul juridic. Consimmntul este manifestarea, exteriorizat, de voin a persoanei de a ncheia un act juridic . Pentru a fi valabil, consimmntul trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s provin de la o persoan cu discernmnt; s fie exprimat cu intenia de a produce efecte juridice;

s fie exteriorizat

Se consider vicii de consimmnt: eroarea, dolul i violena. Eroarea este falsa reprezentare a unei situaii, o prere greit despre unele mprejurri legate de ncheierea conveniei. Dolul. (viclenia) este un viciu de consimmnt care const n inducerea n eroare a unei persoane prin mijloace viclene pentru a o determina s ncheie un act juridic. n esen, dolul este o eroare provocat Violena este ameninarea unei persoane cu un ru de natur s-i provoace o temere care o determin s ncheie un act juridic pe care de altfel nu l-ar ncheia

34.Caracterizati sistemul organelor administratiei de stat.


Administraia public central este realizat de autoritile puterii executive cu competente generale, n primul rnd de: 1. eful statului 2. Guvern Presedintele reprezint statul i este garantul suveranitii, independenei naionale, al unitii i integritii teritoriale a rii. Pornind de la aceste prevederi constituionale, putem contura dou funcii prezideniale: funcia de reprezentare i funcia de garant al statului i al Constituiei Preedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret. Poate fi ales Preedinte al Republicii Moldova ceteanul cu drept de vot care are 40 de ani mplinii, a locuit sau locuiete permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puin de 10 ani i posed limba de stat. Guvernul. n sistemul autoritilor publice centrale acesta ocup un rol deosebit. Lui i revine, n conformitate cu principiul separaiei puterilor n stat, alturi de eful statului, puterea executiv. Reprezentnd puterea executiv, Guvernul ndeplinete dou funcii principale: asigur realizarea politicii interne i externe a statului i exercit conducerea general a administraiei publice. Administraia public local este totalitatea autoritilor cu competen general sau special, constituie pentru satisfacerea intereselor generale ale locuitorilor unei uniti administrativ-teritoriale. Autoriti ale administraiei publice, prin care se realizeaz autonomia local n sate (comune), orae (municipii) sunt: consiliile locale, ca autoriti deliberative, primarii, ca autoriti executive. Consiliile locale i primarii se aleg conform codului electoral, Consiliile locale i primarii funcioneaz ca autoriti administrative autonome i gestioneaz treburile publice din sate (comune), orae (municipii) n condiiile Legii. n fiecare jude i municipiul Chiinu este un consiliu, ca autoritate deliberativ a administraiei publice, care coordoneaz activitatea consiliilor locale n vederea realizrii serviciilor publice de interes judeean sau, respectiv, municipal Primarul este un organ executiv, ce deriv din faptul c el este cel care rspundere de ducere la ndeplinire a hotrrii consiliului local i tot el trebuie s realizeze n colectivitile locale legile republicii i toate actele normative

35.Definiti conceptul de lege. legea este actul normativ cu valoare juridic superioar, cel mai important izvor al dreptului, ce eman de la Parlament, organul suprem al puterii de stat, exponent al puterii suverane a poporului. Clasificarea legilor:
1. constituionale sau fundamentale; acestea fiind Constitutia si legile de revizuire a Constitutiei, sau alte legi de modificare Constitutionala;

2.

organice; sunt acelea prin care se reglementeaza cele mai importante relatii in cadrul societatii, privitoare la organizarea si functionarea autoritatilor esentiale ale statului, precum si in alte domenii limitativ si expres prevazute in Constitutie, ca: sistemul electoral, organizarea judecatoreasca, statul functionarilor publici, apararea nationala,contenciosuladministrativ,etc 3 ordinare. , se adopta in celelalte domenii nesupuse reglementarii prin lege organica si se caracterizeaza in plus printr-o procedura mai simpla in adoptare si se adopt cu votul membrilor prezeni ai majoritii fiecrei camere.

36.Analizati faptele juridice si criteriile de clasificare a lor.


Faptele juridice, sunt acele mprejurri care duc la naterea, modificarea sau stingerea unui raport juridic.(De ex. Raportul juridic de cstorie presupune n prealabil ca fapt juridic ncheierea cstoriei.) Faptele juridice pot fi clasificate n dependen de mai multe criterii: n funcie de caracterul lor voliional (dac se produc ca rezultat al voinei omului sau independent de aceasta) 1. evenimente; 2. aciuni. Evenimentele juridice sunt acele mprejurri sau fapte naturale care se produc independent de voina omului, dar care produc efecte juridice. De ex. Naterea : efectul juridic este dobndirea calitii de subiect de drept;

Moartea: stingerea raportului juridic a celui de munc sau de cstorie, apariia unor raporturi juridice noi, deschiderea motenirii; - Scurgerea timpului (dobndirea capacitii de exerciiu, dobndirea dreptului de a alege i a fi ales ) - Calamiti naturale (cutremur de pmnt, inundaii, incendii) Aciuni sunt faptele voluntare ale omului de producerea crora legea leag producerea de efecte juridice. Aciunile la rndul lor se clasific n: licite sau ilicite. Aciunile ilicite sunt faptele omeneti interzise de normele juridice (infraciuni, contravenii, abateri disciplinare).n urma svririi aciunilor ilicite se nasc raporturi juridice n cadrul crora se realizeaz aplicarea sanciunilor. Aciunile licite sunt fapte omeneti svrite n strict conformitate cu legea. Printre aciunile licite un loc important revine actelor juridice Actele juridice sunt aciuni juridice licite care se svresc cu scopul de a produce efecte juridice.

37.Enumerati premisele sociale si economice de aparitie a dreptului


Apariia i formarea dreptului era, bineneles, un proces complex, dar primele norme erau difuze i mpletite cu o mulime de obiceiuri, datini, practici religioase etc. Constituirea dreptului ca entitate conturat se poate spune c are loc n rile orientului antic i n antichitatea greco-roman, o dat cu constituirea puterii publice ca putere de stat. Ca fenomen social, dreptul este n evoluie istoric i poart amprenta epocilor i a particularitilor spirituale ale popoarelor Clasificarea dreptului dup criteriul istoric este convenional, acest criteriu avnd n vedere mai ales evoluia societii. Dar evoluia dreptului nu este aceeai n toate rile, iar n cadrul unei societi dintr -o ar putem ntlni elemente aparintoare altui tip. n dezvoltarea sa, dreptul pstreaz elemente de continuitate. Aa se explic, de exemplu, existena n dreptul contemporan a unor categorii juridice aprute n dreptul roman sau influena dreptului islamic ntr-o serie de ri afro-asiatice

38.Persoana fizica ca subiect al raportului juridic.


Sunt numii persoane fizice titularii individuali de drepturi i obligaii civile. Persoane fizice sunt nu numai cetenii Republicii Moldova, dar i cetenii strini, apatrizii.Persoanele fizice dispun de capacitate de exercitiu si capacitate de folosinta. Capacitatea de folosin a persoanelor fizice poate fi definit ca o parte a capacitii civile a oamenilor, constnd n aptitudinea lor de a avea drepturi i obligaii civile. Cu alte cuvinte, capacitatea de folosin reprezint aptitudinea persoanei fizice de a fi titular de drepturi i obligaii civile, calitatea de a fi subiect individual de drept civil, adic participant la diferite raporturi juridice civile. Regula general ce privete nceputul capacitii de folosin a persoanei fizice const n faptul c aceast capacitate ncepe odat cu naterea persoanei fizice, data naterii dovedindu-se, de regul, cu actul de stare civil care este certificatul de natere, eliberat n condiiile legi. Capacitate de exerciiu este aptitudinea persoanei de a dobndi prin fapt proprie i de a exercita drepturi civile, de a-i asuma personal obligaii civile i de a le executa".. sau prin capacitate de exerciiu a persoanei fizice se nelege acea parte a capacitii de drept civil a omului care const n aptitudinea de a dobndi i a exercita drepturi civile i de a asuma i executa obligaii civile prin ncheierea de acte juridice civile.

38.Conceptul de sanctiune ca element al raportului juridic. Sanciunea reprezint rspunsul pe care societatea l d conduitei ilicite, este modalitatea de reacie mpotriva celor care au nesocotit prescripia normei de drept. Aplicarea sanciunii are ca scop: Repararea prejudiciului si restabilirea ordinii nclcate; Sacionarea celui vinovat si reintegrarea lui n societate; Prevenirea svririi de fapte antisociale pentru viitor.Deosebim urmatoarele tipuri de sanctiuni: 1.Sanciuni penale - aplicate pentru svrirea de fapte ce sunt incriminate ca infraciuni 2. Sanciunile civile - constau n dispoziiile impuse celui care rspunde de producerea unui prejudiciu, n vederea repunerii celui pgubit n drepturile iniiale 3. Sanciuni administrative - se aplic pentru svrirea unor fapte cu pericol social mai redus dect infraciunile; aceste fapte se numesc contravenii i cea mai frecvent sanciune administrativ este amenda. 4. Sanciuni disciplinare - se aplic n cazul abaterilor de la disciplina muncii, stabilit prin Codul muncii, statute, regulamente de funcionare a persoanelor juridice.

40.Analizati fenomenul de reprezentare.


Reprezentarea este un procedeu de tehnic juridic prin care o persoan, numit reprezentant, ncheie acte juridice cu terii n numele i n contul unei alte persoane, numit reprezentat, avnd drept consecin producerea direct n persoana reprezentatului a efectului actelor juridice. n viaa cotidian sunt frecvente cazurile cnd subiectul raportului juridic nu poate fi prezent la ncheierea sau la executarea actului juridic. n astfel de condiii apare necesitatea nlocuirii lui cu o alt persoan. Viaa juridic ar deveni extrem d e complicat dac actele juridice nu ar fi realizate prin intermediul unor persoane. Ar fi dezavantajai n special minorii i incapabilii care nu ar putea ncheia acte juridice valabile. . Motive de reprezentare pot fi urmtoarele: lipsa capacitii de exerciiu (pentru minorii cu vrst de pn la 7 ani); capacitatea de exerciiu restrns a minorului (pentru minorii cu vrst de la 7 la 14 ani ,pentru minorii cu vrst de la 14 la 18 ani);

declararea persoanei incapabile prin hotrrea judecii; limitarea capacitii de exerciiu;

41.Definiti conceptul de norma juridica. Normele juridice sunt o categorie a normelor sociale care reprezint reguli de conduit instituite sau recunoscute de ctre stat, obligatorii n raporturile dintre subiectele de drept, a cror aplicare este asigurat prin contiina juridic, iar la nevoie, prin fora coercitiv a statului. Scopul normei juridice este acela de a asigura convieuirea social n direcia promovrii i consolidrii relaiilor sociale potrivit idealurilor i valorilor ce guverneaz societatea respectiv. Prin intermediul normelor juridice se reglementeaz n forme specifice dreptului relaiile interumane .Norma juridic este elementul constitutiv sau "celula de baz" a dreptului

42.Motivati de ce R.M este un stat de drept.


Deoarece statul de drept constituie o replic social fa de abuzul de putere i o soluie pentru mpiedicarea acestuia;promoveaz pluralismul politic, libertatea competiiei politice i a dreptului la opoziie; are ca premiz democratismul puterii, manifestat prin suveranitatea poporului, realizat prin sistemul electoral bazat pe vot universal egal, direct i secret, alegeri libere prin care se instituie Parlamentul, cu atribuiile sale de legiferare i de control asupra executivului; solicit o ordine de drept, n care locul suprem l ocup Constituia semnific guvernarea n numele majoritii prin respectarea drepturilor minoritii, a egalitii n faa legii pentru toi cetenii, fr nici o deosebire; se realizeaz prin respectarea libertii economiei de pia, a proprietii private i a egalitii anselor, statul de drept presupunnd i protecia social a categoriilor defavorizate; este condiionat ca realizare practic i de gradul de educaie i instruire a poporului, de tradiiile culturale, de aspectele psihosociale n ceea ce privete respectul fa de lege

43.Definiti conceptul de forma de stat.


Forma de stat exprima modul de organizare al coninutului puterii , structura interna si externa a acestui coninut . Laturile componente ale formei de stat sunt : forma de guvernmnt ; . Prin forma de guvernamint nelegem organizarea puterii supreme de stat , modul de formare si competenta organelor supreme ale statului . structura de stat -se refera la organizarea puterii de stat , in funcie de mprirea administrativ - teritoriala , astfel ca din acest punct de vedere , statele pot fi :unitare,federale regimul politic -reprezint ansamblul metodelor si mijloacelor de conducere a societii cu referire imediata la raporturile dintre stat si individ , la modul concret in care un stat i asigura si garanteaz in volum si intensitate drepturile subiective

44.Numiti organele de ocrotire a normelor de drept.


1. Ministerul justitiei este organul central al puterii executive de stat ,activitatea lui fiind subordonata Guvernului R.Moldova.Ministerul justitiei exercita conducerea organizatorica a judecatoriilor din republica,respectind cu strictete principiul independentei judecatorilor si subordonarea lor numai legii,deasemenea infaptuieste unca de sistematizare si perfectionare a legislatiei, exercita conducerea metodica a activitatii juridice in economia nationala 2. Ministerul afacerilor interne este un organ de ocrotire a normelor de drept cu un diapazon de activitate foarte larg.El nu numai ca lupta nemijlocit impotriva incalcarilor legii si criminalitati,ci prin multiplele sale functii contribuie la asigurarea legalitatii si ordinii de drept in tara.Ministerul Afacerilor Interne

indeplineste urmatoarele functii:ocrotirea ordinii publice;lupta impotriva criminalitatii si a altor actiuni antisociale;descoperirea si anchetarea infractiunilor; 3.Instantele judecatoresti economice-aceste organe infaptuiesc justitia in domeniul solutionarii litigiilor aparute in cadrul relatiilor economice ale persoanelor fizice si jurdice.Acestea infaptuiesc:apararea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in activitatea de intreprinzator si in alte relatii cu caracter economic;aplicarea corecta si uniforma a legislatiei in domeniul economiei 4.Avocatura-prin activitatea sa avocatura contribuie la apararea drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor si organizatiilor , la exercitarea atributiilor de infaptuire a justitiei, la respectarea si intarirea legalitatii.Indeplinind aceste sarcini avocatii acorda urmatoarele modalitati de asistenta juridica:dau consultatii si explicatii in domenii juridice,informatii verbale si in scris asupra legislatiei;intocmesc cereri, plingeri si alte documente cu caracter juridic;exercita reprezentarea in instanta de judecata alte organe de stat in cauze civile si in cele legate de contreventiile administrative; 5.Procuratura-Sistemul organelor Procuraturii cuprinde: Procuratura General,procuraturile teritoriale i procuraturile specializate. Acest sistem de organe exercit supravegherea executrii exacte i uniforme a legilor de ctre organele administraiei publice, de ctre persoanele juridice i fizice i asociaiile lor; apr ordinea legal, drepturile i libertile cetenilor, contribuie la exercitarea justiiei, n condiiile legii 6.Statutul judectorilor-Judectorii instanelor judectoreti snt independeni, impariali i inamovibili, potrivit legii. Judectorii instanelor judectoreti se numesc n funcie de Preedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, n condiiile legii. Judectorii care au susinut concursul snt numii n funcie pentru prima dat pe un termen de 5 ani. Dup expirarea termenului de 5 ani, judectorii vor fi numii n funcie pn la atingerea plafonului de vrst, stabilit n condiiile legii.Preedinii i vicepreedinii instanelor judectoreti snt numii n funcie de Preedintele Republicii Moldova 45.Dati notiunea de act juridic. Actul juridic este manifestarea de ctre persoane fizice i juridice a voinei ndreptate spre naterea, modificarea sau stingerea drepturilor i obligaiilor civile.

46.Numiti principiile dreptului.


Principiile dreptului. Teoria dreptului difereniaz trei categorii de principii ale dreptului: 1. 2. 3. principii generale, caracterizeaz ntregul sistem de drept,si acestea incld: principiul asigurrii bazelor legale de funcionare a statului; principiul libertii i egalitii; principiul responsabilitii; principiul echitii i justiiei; principiul umanismului. principii interramurale, doua sau cteva ramuri de drept principii ramurale,caracterizeaz o ramur de drept luat n parte.

47.Dati notiunea de persoana fizica. Persoana fizic este subiectul individual de drept, adic omul, privit ca titular de drepturi i obligaii civile.Persoana fizica dispunde de capacitate de exercitiu si capacitate de folosinta.

Capacitate de exerciiu este aptitudinea persoanei de a dobndi prin fapt proprie i de a exercita drepturi civile, de a-i asuma personal obligaii civile i de a le executa".. sau prin capacitate de exerciiu a persoanei fizice se nelege acea parte a capacitii de drept civil a omului care const n aptitudinea de a dobndi i a exercita drepturi civile i de a asuma i executa obligaii civile prin ncheierea de acte juridice civile. Capacitatea de folosin a persoanelor fizice poate fi definit ca o parte a capacitii civile a oamenilor, constnd n aptitudinea lor de a avea drepturi i obligaii civile. Cu alte cuvinte, capacitatea de folosin reprezint aptitudinea persoanei fizice de a fi titular de drepturi i obligaii civile, calitatea de a fi subiect individual de drept civil, adic participant la diferite raporturi juridice civile

48.Enumerati functiile statului.


Conform constituiei n vigoare statul are trei funcii principale: 1. legislativ 2.executiv 3. judiciar n scopul prevenirii producerii abuzului de putere, cele trei categorii de puteri sunt gndite n aa fel nct fiecare s exercite anumite atribuii specifice i simultan s colaboreze i s se controleze ntre ele. Astfel: pentru elaborarea legilor se instituie o putere special destinat acestui scop, bazat pe organe distincte, respectiv organele legislative; pentru executarea, punerea n aplicare a hotrrilor puterii legislative, se instituie o putere special destinat acestui scop, bazat pe organe distincte, respectiv organele executive, n care intr eful statului, eful guvernului i guvernul; pentru rezolvarea conflictelor care apar n cadrul societii, pentru asigurarea respectrii legilor i restabilirea ordinii de drept se instituie o putere special destinat acestui scop, bazat pe organe distincte, respectiv organele jurisdicionale sau judiciare; n cadrul funciilor interne avem: funcia politico-juridic ce const n elaborarea i aplicarea de norme juridice funcia social-economic, cu rolul de a proteja anumite categorii sociale, de a reglementa relaiile din domeniul economic n scopul prevenirii tensiunilor sociale, precum i cu un rol cultural, educativ, sportiv etc. Aceast din urm funcie e perceput diferit dup cum avem de-a face cu o societate liberal, aceasta promovnd ideea de economie de pia liber fr imixtiuni statale i n care ajutorul acordat celor defavorizai se bazeaz pe iniiativa individual, sau cu una de tip social-democrat care promoveaz ideea de economie social de pia, statul urmnd s intervin att legislativ ct i material pentru asigurarea bunstrii pentru toi (statul providen). Funcia extern implic participarea statului pe plan internaional, n relaiile cu alte state sau cu organizaii internaionale, att pentru rezolvarea unor probleme proprii ct i generale ale umanitii sau ale unei regiuni geografice. Se apreciaz astfel ca noul stat ar avea ca principale funcii : - asumarea sarcinii de realizare a unei societi mai echilibrate ; - respectarea drepturilor fundamentale ale omului ; - asigurarea respectrii principiului separaiei puterilor in stat ; - respectarea principiilor democratice in luarea deciziilor adecvate.

49.Conceptul dispozitie ca element al normei juridice.

DISPOZITIA - (miezul normei juridice) - prevede conduita ce trebuie urmata n ipoteza data, stabilind drepturile subiective si obligaiile corespunztoare ale persoanelor vizate de respectiva norma. Dispoziia: -poate impune o anumit conduit; -poate prevedea obligaia de abinere de la svrirea unei anumite fapte; -poate formula anumite recomandri; -poate s stimuleze anumite activiti umane. In funcie de conduita prescris, dispoziiile normelor juridice pot fi clasificate n : 1. dispoziii onerative; 2. dispoziii prohibitive; 3. dispoziii permisive; 4. dispoziii de recomandare; 5. dispoziii de stimulare; 6. dispoziii generale, speciale i de excepie.

50.Ingradirile capacitatii de folosinta.


Sunt cunoscute dou feluri de ngrdiri ale capacitii de folosin a per soanei fizice: 1. ngrdiri (incapaciti) cu caracter de sanciune sunt prevzute la art. 1434 din Codul civil i se refer la succesorul nedemn. n conformitate cu aceast norm, nu poate fi succesor testamentar sau legal persoana care: a) a comis intenionat o infraciune sau o fapt amoral mpotriva ultimei voine, exprimate n testament, a celui ce a lsat motenirea dac aceste circumstane sunt constatate de instana de judecat; b) a pus intenionat piedici n calea realizrii ultimei voine a celui ce a lsat motenirea i a contribuit astfel la chemarea sa la succesiune ori persoanelor apropiate sau la majorarea cotei succesorale a tuturor acestora. 2. ngrdiri (incapaciti) cu caracter de msur de protecie sau de ocrotire a persoanelor fizice.Ele sunt incapaciti speciale fie de a ncheia anumite acte juridice civile, fie de a dobndi anumite drepturi i obligaii. Aceste ngrdiri sunt instituite pentru a ocroti (proteja) interesele unor anumite categorii de persoane, avndu-se n vedere situaia specific n care se afl.Astfel de ngrdiri ale capacitii de folosin a persoanei fizice sunt prevzute de art. 43 alin. (3) din Codul civil, care dispune c tutorele i curatorul, soul i rudele acestora de pn la gradul al patrulea inclusiv nu au dreptul s ncheie convenii cu persoana pus sub tutel sau curatel, cu excepia transmiterii ctre aceasta a averii prin donaie sau n folosin gratuit.

51.Definiti conceptul de ipoteza ca element al normei juridice.


IPOTEZA este acea parte a normei juridice care stabilete condiiile, mprejurrile sau faptele n prezenta crora se aplica dispoziiile legale si categoriile de subiecte crora le este destinata. Ipoteza poate fi: In funcie de gradul de precizie a formulrii, de mprejurrile n care intr n aciune norma, ipoteza poate fi : -determinat; -subneleas (relativ determinat). 1. Ipoteza determinat - stabilete cu exactitate condiiile n care se aplic dispoziia 2. Ipoteza subneleas -relativ determinat - lipsete din textul normativ, nefiind expres formulat; ea se deduce din contextul mai larg al acelei reglementri.

52.Definiti conceptul de doctrina ca izvor de drept.


Doctrina cuprinde ansambluri ale analizelor, investigaiilor, interpretrilor sistematice, metodice pe care specialitii n drept le dau fenomenului juridic i care alctuiesc tiinele juridice, al cror rol este indiscutabil att n privina explicrii tiinifice a actului normativ, ct i n opera de legiferare, n procesul de creare a dreptului, ct i n activitatea practic de aplicare a dreptului Doctrina juridica este foarte importanta din punctul de vedere al formarii dreptului. Doctrina juridica este un ansamblu de preri, opinii si interpretri ale teoreticienilor si practicienilor juriti, referitoare la diferite instituii de drept, reglementri juridice sau cazuri concrete.

La nceputul organizrii si funcionarii statului, doctrina se numra printre primele izvoare ale dreptului Cu toate acestea doctrina juridica nu se impune ca izvor de drept. Ea nu reuete sa se afirme ca generala si permanenta, aa cum este legea, si nici sa asigure o unitate de soluii, aa cum face jurisprudena. Importanta doctrinei nu poate fi totui negata in practica judiciara si legislativa. Doctrina juridica, neleasa ca tiina dreptului, ajuta pe legiuitor in elaborarea dreptului si pe judector in aplicarea lui

53.Modul si efectele declararii persoanei fizice decedate.


Declararea morii se face n cazul n care moartea nu poate fi constatat fizic din motiv c lipsete cadavrul ori c acesta nu poate fi identificat. Persoana fizic poate fi declarat decedat pe cale judectoreasc. Drept temei pentru declararea persoanei decedate poate servi: lipsa ei de la domiciliu sau n decursul a trei ani; lipsa n decursul a ase luni a tirilor despre ea dac a disprut fr urm n mprejurri ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei de a presupune c a murit n urma unui anumit accident; militarul sau o alt persoan, disprui fr urm n legtur cu aciuni militare, pot fi declarai mori pe cale judectoreasc numai dac au trecut doi ani din ziua ncetrii aciunilor militare. Declararea persoanei decedat nu exclude posibilitatea aflrii ei n via. Din acest considerent, hotrrea judectoreasc de declarare a persoanei decedat are efect juridic pentru ea i pentru alte persoane numai la domiciliul su, adic la locul unde a fost declarat moart. Numai n acest loc se fac nscrieri n actele de stare civil despre moartea ei, cstoria cu aceast persoan se consider desfcut, bunurile ce i aparineau trec la motenitor. Dac persoana declarat decedat se afl undeva n via, hotrrea judectoreasc nu influeneaz capacitatea de folosin i capacitatea de exerciiu la locul aflrii ei. Toate actele juridice ncheiate de persoana declarat decedat sunt valabile i au putere juridic datorit faptului c ea are capacitate de exerciiu. Declararea morii ei nu are impact asupra drepturilor sale subiective, dobndite n locul unde nu se tia c a fost declarat moartea. Cu alte cuvinte, independent de hotrrea judectoreasc de declarare a morii persoanei decedat, ea este apt (capabil) a fi titular de drepturi i obligaii.

54.Analizati princiipiile raspunderii juridice. 1. Principiul legalitatii raspunderii consta in aceea ca raspunderea juridica nu poate opera
decat in conditiile sau in cazurile prevazute de lege, in forma si limitele stabilite de aceasta, conform unei anumite proceduri desfasurate de organe special investite in acest sens. 2. Principiul raspunderii pentru fapta savarsita cu vinovatie are la baza conceptia juridica a raspunderii subiective conform careia autorul faptei raspunde numai atunci cand si-a dat seama sau trebuie sa-si dea seama de rezultatele faptei sale si de semnificatiile ei social-juridice periculoase, fiind sanctionat pentru comportamentul sau anti-social. Nu exista raspundere juridica fara vinovatie chiar daca sunt indeplinite celelalte conditii de baza. 3. Principiul raspunderii personale conform caruia raspunderea revine numai celui efectiv vinovat de comiterea faptei ilicite, regula cu caracter absolut in cazul formelor sanctionatorii sau represive datorita pericolului social al conduitei ce incumb atitudinea represiva a societii. In cazul rspunderii reparatorii exista, uneori, in conditiile legii si raspunderea pentru fapta altuia, cu caracter limitat dar posibil de inlaturat (raspunderea parintilor pentru copiii lor minori, a persoanei juridice pentru faptele membrilor) sau raspunderea solidara sau alaturata, ori impreuna cu altii. 4. Principiul unicitatii raspunderii conform caruia pentru o fapta ilicita exista o singura raspundere sau nu se poate aplica dect o singura sanctiune si nu mai multe ("non bis in idem") avand aceeasi natura juridica ca si norma incalcata. 5. Principiul justeei sau proporionalitatii raspunderii in conformitate cu care se impune corelarea raspunderii sau a sanctiunii cu gravitatea faptei savarsite, sub aspectul pericolului ei social sau a

intinderii pagubei, a formei de vinovtie cu care a fost savarita, printr-o corecta si concreta individualizare sau proportionalizare, ca, de pilda, a sanctiunii sau pedepsei penale unde se tine seama de toate imprejurrile legate de comiterea faptei, de circumstantele atenuante sau agravante ca si de persoana faptuitorului etc. 6. Principiul umanismului raspunderii in conformitate cu care sanctiunea aplicata si constrangerea exercitata au un rol de educativ si de reintegrare sociala netrebuind sa provoace suferinte inutile celui sanctionat si sa nu-i injoseasc demnitatea si personalitatea. 7. Principiul preveniei prin raspundere conform caruia sanctiunea are rolul de a preveni atat pe cel vinovat cat si pe altii de a mai savarsi in viitor alte fapte sau fapte de acelasi gen, in care sens exist o preventie speciala si una generala prin raspunderea declansata. 8. Principiul operativitatii tragerii la raspundere in baza caruia momentul aplicarii sanctiunii, reprezentand reactia sociala, trebuie sa fie cat mai apropiat de cel al comiterii faptei, fara amanari sau tergiversari deosebite si ne necesare solutionarii cauzei, pentru ca rezonanta sociala a sanctiunii sa fie maxima eliminand starea de insecuritate din raporturile sociale si neincrederea in drept, sporind, astfel, efectul preventiv al aplicarii acestuia.

55.definiti termenul de emanicipare.


A. Au capacitate de exercitiu deplina persoanele emancipate. emancipate. Minorul care a atins vrsta de 16 ani poate fi recunoscut ca avnd capacitate de exerciiu deplin dac lucreaz n baza unui contract de munc sau, cu acordul prinilor, adoptatorilor sau curatorului, practic activitate de ntreprinztor. Atribuirea capacitii depline de exerciiu unui minor (emancipare) se efectueaz prin hotrre a autoritii tutelare, cu acordul ambilor prini, adoptatorilor sau curatorului, iar n lipsa unui astfel de acord, prin hotrre judectoreasc". Pentru ca minorul s poat fi emancipat, trebuie ntrunite urmtoarele condiii: minorul s aib cel puin 16 ani; minorul s fie angajat n cmpul muncii; s practice activitate de ntreprinztor cu acordul ambilor prini, adoptatorilor sau curatorului.

56Diferentiati structura logico-juridica de structura tehnico-juridica a normei juridice


Structura intern sau logico-juridic este dat de cele trei elemente obligatorii prin care se organizeaz n mod logic o norm juridic. Aceste elemente sunt: Ipoteza- formuleaz mprejurrile sau condiiile conduitei sau faptei suspuse normrii este acea parte a normei juridice care stabilete condiiile, mprejurrile sau faptele n prezenta crora se aplica dispoziiile legale si categoriile de subiecte crora le este destinata. Ipoteza poat e fi: In funcie de gradul de precizie a formulrii, de mprejurrile n care intr n aciune normala, ipoteza poate fi : -determinat; -subneleas (relativ determinat) - dispoziia-formuleaz conduita propriu-zis ce trebuie urmat (obligatorie, interzis, permis, alternativ etc.); DISPOZITIA - (miezul normei juridice) - prevede conduita ce trebuie urmata n ipoteza data, stabilind drepturile subiective si obligaiile corespunztoare ale persoanelor vizate de respectiva norma. Dispoziia: -poate impune o anumit conduit; -poate prevedea obligaia de abinere de la svrirea unei anumite fapte; -poate formula anumite recomandri;

-poate s stimuleze anumite activiti umane. - sanciunea- formuleaz consecina nclcrii dispoziiei, a conduitei prescrise de ipoteza dat. SANCTIUNEA este al treilea element structural al normelor juridice care conine, indic urmrile nerespectrii dispoziiei normei juridice. Aceste urmri sunt de fapt msurile luate mpotriva voinei celui care a nclcat norma de drept de ctre organele mputernicite de stat i prin care se urmrete att restabilirea ordinii juridice nclcate ct i prevenirea unor noi violri a normelor juridice. La nevoie aceste msuri sunt ndeplinite prin fore de constrngere a statului. Structura tehnico-juridica reprezint organizarea normelor juridice pe capitole, seciuni, articole, paragrafe, aliniate, etc., spre deosebire de structura logic, se refer la forma exterioar de exprimare a normei juridice, la redactarea ei care trebuie s fie clar, concis, concret. Aadar, structura tehnico juridic are n vedere aspectul normativ, modul cum sunt enunate normele juridice n cadrul actelor normative. Elementul structural de baza al normei juridice l formeaz ARTICOLUL. Articolul este elementul structural de baz al actului normativ care conine prevederi desinestttoare , dar nu orice de lege coincide cu o regul de conduit.

57 Defeniti conceptul de precedent judiciar ca izvor de drept


Precedentul judiciar este o soluie dat de instan ntr-un caz similar anterior. Aadar, n cazul n care ntr-un sistem de drept se acord hotrrilor judectoreti for obligatorie i pentru cauzele similare, ulterioare, aceste hotrri, numite i precedente judiciare, capt caracter de izvor de drept.Reprezinta Hotarare judiciara anterioara ce poate fi invocata intr-un litigiu similar actual. Dei sistemul nostru de drept nu concede nici jurisprudenei, nici precedentului judiciar statutul de izvor de drept, n practic de cele mai multe ori se ajunge la soluii unitare n aplicarea i interpretarea textului de lege, iar n aceast privin un rol important revine Curii Supreme de Justiie care are dreptul s traneze n mod suveran conflictele dintre instanele inferioare i s impun o anumit interpretare

58.Analizatii actiunea normei juridice in spatiu


Normele juridice produc efecte juridice pe un anumit teritoriu. Dup acest criteriu normele juridice pot fi divizate n dou grupe: 1. Norme juridice internaionale. Ele reglementeaz relaiile dintre state, n conformitate cu principiul teritorialitii. Aceste norme juridic sunt obligatorii i produc efecte juridice n msur n care se accept cu respectarea principiului suveranitii statului asupra teritoriului i populaiei. Dac statul a aderat la unele acte normative internaionale ele devin prioritare fa e cele interne. 2. Norme juridice interne. Referitor la actele normative interne un rol important l are fora ornduirii de stat. n statele cu o structur compus, actele normative ale organelor federale creeaz efecte juridice asupra teritoriului tuturor statelor federative iar actele normative ale unui stat membru sunt valabile n limitele sale teritoriale. n cazul unei contradicii ntre ele prioritate are norma juridic federal. n statele simple aplicarea normelor juridice n spaiu este guvernat de principiul teritorialitii. Ele se mpart n dou grupe: a) centrale; b) locale.

Normele juridice centrale produc efecte juridice pe ntreg teritoriul statului. Normele juridice locale au o aciune limitat la unitatea administrativ-teritorial sau economic asupra creia se extinde autoritatea organului de stat respectiv. Actele normative locale trebuie s fie adoptate pe baza i i corespunde cu cele centrale. Dac normele juridice locale contravin celor centrale ele snt declarate nule i nu produc efecte juridice.

59.Analizati forma de stat al Republicii Moldova.


Republic parlamentar. Astfel de form se manifest prin: preedintele este seful statului cu funcii reprezentative i atribuii formale. Puterea executiv este exercitat de guvern n frunte cu prim ministru, acesta fiind numit de preedinte din numrul persoanelor membre a partidului ce guverneaz deinnd voturile majoritare n parlament. Specificul republicii parlamentare sunt alegerile indirecte de ctre parlament a preedintelui i puterea suprem a acestui organ n stat, ce se manifest printr-un caracter de conducere a unui partid. Astfel parlamentul alege preedintele formeaz guvernul i i exercit controlul asupra activitii acestuia. Parlamentul este n drept s-i manifeste nencrederea fa de guvern s-l dizolve ori s demisioneze minitrii ce nu-i exercit atribuiile. Preedintele la rndul su acioneaz numai cu acordul guvernului, actele emise de le ntr n vigoare i au for juridic numai dup acordul parlamentului i a guvernului

60.Analizati actiunea normei juridice in timp


Durata de timp n care norma juridic este n vigoare este i intervalul de timp n care ea produce efecte juridice. Exist dou momente principale referitoare la aspectul aciunii normelor juridice n timp: 2. momentul iniial (intrare n vigoare a actului normativ) 3. momentul final (momentul ncetrii aciunii normei juridice). Actul normativ intr n vigoare: 1. Din momentul publicrii lui oficiale, de exemplu n Monitorul Oficial. 4. Din momentul adoptrii actului normativ sau din momentul indicat nemijlocit n textul actului normativ ori al altui act. Din momentul intrrii sale n vigoare norma juridic guverneaz deplin relaiile sociale: din acest moment nimeni nu se poate sustrage comandamentului normei juridice pe motiv c nu o cunoate ncetarea aciunii normei juridice are loc prin: 1. abrogare Poate fi definit ca procedeul tehnico-juridic prin care actele normative fr termen i nceteaz activitatea prin renunarea la ele. 2. este declarat nul prin hotrre definitiv a instanei competente; 3.a ajuns la termen 4.este consumat; 5 a devenit caduca. O norm juridic se consider czut n desuetudine, atunci cnd, dei, formal ea este n vigoare, doar n rezultat al dezvoltrii relaiilor sociale, schimbrilor social-politice i economice survenite n societate, faptului c strile de lucruri care au determinat necesitatea elaborrii acestui act normativ au ncetat s mai existe