Cunoaterea de sine

,,Daca timpul pe care-l dedicam strduinei de a cerceta pe alii precum si multe lucruri lturalnice l-am folosi ca sa ne cunoatem mai temeinic pe noi nine, ne-am da seama cu uurina ca ntreaga noastr alctuire e fcut din buci slabe si ubrede." (Montaigne) Omul este un ntreg alctuit cu igoare si comple!itate aflat intr-o continua maturi"are si perfecionare. #u ntul ,,$%" poate cpta attea nelesuri, iar uneori pentru a te descrie pe tine este ne oie sa te pier"i printre cu inte. &a-i cunoti puterile, limitele, adncurile, s-i nelegi emoiile, sentimentele, s le accepi. & te cunoti pe tine este un ade rat ideal pe care l ai nc de la natere i care se reali"ea" de-a lungul multor ani in care fiina ta se confrunt cu iata, o simte cu ade rat, amintirile remurilor ce au fost rmnnd ntiprite n interiorul tu. 'impul este cel ce ii aduce aceast cunoatere, este cel ce te maturi"ea" si te face sa reali"e"i ca din orice poi sa n ei si in acelai timp orice te poate sc(imba. #unoaterea este ca o sete permanent ce ii ncearc fiina, ca o dorin ce prinde ia in interiorul tu. #unoaterea aduce att bine ct si ru dar le ec(ilibrea", le diferenia" a)utndu-te la le e"i lumina si ntunericul, sa le nelegi. Dorina de cunoatere a sinelui nu este dect o aprofundare a luminii si ntunericului ce slluiesc n interiorul tu, ncercnd s le ec(ilibre"i, sa-i pstre"i o armonie, fiind contient de e!istena lor. *enofon spune ,,#unoate-te pe tine nsui" considernd c a te cunoate pe tine nsui este prioritar superior oricrui tip de cunoatere, esenial in e oluia i ascensiunea persoanei. +scut intr-o lume a imperfeciunilor omul tinde spre ec(ilibru, se afla n cutarea lui pentru a tri si muri frumos, caut nelesuri profunde ale ieii, ncearc sa-i defineasc fiina ea nsi un trio ec(ilibrat format din minte, trup si suflet. %neori, in noapte, omul rmne singur cu gndurile,sufletul si inima sa pe care le anima cu emoii si triri, ncearc s-i neleag faptele si s-i cunoasc propria persoan acceptnd unele elemente ce-i compun fiina altele modelndu-le si perfecionndu-le mbinndu-le cu buntatea sau rutatea dominant din sufletul su. De-a lungul ieii,cunoscndu-se pe ei nii, oamenii reali"ea" ct sunt de diferii, la fel la e!terior dar a nd nuane diferite la interior. ,ilo"ofi, psi(ologi, oameni normali se strduies de secole s-i neleag adncurile sufletului dar ade rul este c fiecare este contient de puterile sale, de emoiile care l ncearc fr sa fim capabili ns s le definim, s le gsim o e!plicaie clar. -umea gsete nelesuri comple!e la tot ce o ncon)oar, anali"ea" fiecare detaliu dar nu ede c ,,acela care se cunoate alunga de la sine preocuprile "adarnice,gndurile, i planurile fr rost".(Montaigne)