Cresterea caprelor

27 Aprilie 2013
Tehnologii de crestere a caprelor

Reproductia la caprine

La caprine activitatea de reproductie are caracter sezonier, caldurile la majoritatea caprelor declansanduse toamna existand o stransa corelatie cu durata zilei lumina cand aceasta este mai redusa. Durata caldurilor este de 36 48 ore, acestea repetandu-se la 17 10 -23! zile. La o proportie redusa de animale, caldurile pot aparea mai devreme lunile iunie iulie, acestea tre"uie identi#icate, insamantate, $rupate separat deoarece insusirea este ereditara si caprele pot #i #olosite in or$anizarea de #atari extratimpurii. %ntensitatea maxima a caldurilor este in octom"rie noiem"rie iar in cazul montei naturale are loc in li"ertate pe intrea$a perioada, repartizandu se un mascul la 3& -4& #emele. 'apii tineri su" ( ani vor executa numai doua monte pe zi dimineata si seara pentru evitarea epuizarii #izice si sexuale cresterii sterilitatii caprelor, o"tinerea de produsi de"ili sau nevia"ili. )olosirea la reproductie a tapilor #ara coarne, indi#erent de sistemul de monta naturala sau arti#iciala se poate #ace dupa veri#icarea atenta a aptitudinilor de reproductie pentru evitarea aparitiei cazurilor de sterilitate, *erma#roditi, nereproducti"ili, etc.

Gestatie Fatare

+estatia la capra dureaza in medie 1,& zile cu variatii cuprinse intre 14, si 1,8 zile, in #unctie de precocitatea rasei, varsta mamei si data primei #atari, numarul si sexul produsilor, nivelul de intretinere, etc. -tarea de $estatie se cunoaste dupa a"senta caldurilor si dezvoltarea treptata si asimetrie proeminent pe dreapta a a"domenului.

.u cel putin 4 saptamani inainte de #atare, mul$erea tre"uie intrerupta pentru pre$atirea viitoarei lactatii si acumularea de su"stante nutritive necesare dezvoltarii #atului. %n cazul in care la unele capre apare secretia treptata de lapte inaintea #atarii, acestea tre"uie mulse pentru evitarea mamitelor. )atarea se anunta prin in#lamarea si con$estionarea vulvei, adancirea #lancurilor, co"orarea a"domenului, marirea u$erului si aparitia primelor picaturi de colostru, eliminarea dopului de $estatie. )etusul patrunde si traverseaza conductul pelvin datorita contractiilor musculaturii uterine, apoi datorit/ musculaturii este eliminat de aici in cca. (& (, minute la aproximativ doua ore urmand a #i eliminate anexele #etale. %n cazul #atarilor normale, iedul iese cu mem"rele anterioare inainte "ine intinse si capul intre acestea. %n cazul unor pozitii anormale ale #etusului distocii! se impune interventia specialistului. %n adapost se impune crearea si mentinerea unui microclimat corespunzator cu o temperatura de 14 1,& ., #ara curenti si umezeala, cu asternut curat si "ine uscat. Dupa #atare, la un interval de 1 -1,, ore, animalului i se administreaza apa calduta pentru "aut sau #iertura de tarate si este lasat sa se odi*neasc/ (-3 zile. -e administreaza nutret de "una calitate in cantitate redusa0 #an de lucerna sau masa verde in #unctie de sezon, amestec de concentrate, sare su" #orma de "ul$are sau "ric*ete si apa pota"ila la temperatura de 1& -1,& .. Dupa perioada colostrala caprele se pot mul$e. Daca au o cantitate mai mare de lapte pentru preintampinarea mamitelor.

Tehnologia cresterii si intarcarii iezilor

%nterventia la #atare consta in indepartarea mucozitatilor din jurul narilor si de pe corp cu ajutorul unei panze curate, care are si rol de masaj menit sa invioreze si intensi#ice circulatia san$uina peri#erica. Dupa (& 3& minute de odi*na, se sectioneaza, dezin#ecteaza si lea$a om"ilicul la o distanta de 3-4 cm de a"domen. Daca nu o poate #ace sin$ur este ajutat sa su$a colostru dupa indepartarea primelor picatuiri purtatoare de microor$anisme. %n primele 6 -1( ore de la nastere, vilozitatile intestinale au o mare capacitate de a"sor"tie, de aceea suptul unei cantitati cat mai mari de colostru in acest interval este #oarte important. 1lterior in urmatoarele doua trei zile aceasta capacitate scade treptat.

-uptul colostrului are ca e#ect marirea rezistentei la in#ectii pana la dezvoltarea sistemului reticulo - endotelial de aparare impotriva in#ectiilor. Datorita continutului ridicat in saruri minerale #avorizeaza eliminarea meconiului reziduri cumulate in perioada fetala!. .ontinutul #oarte "o$at in proteine si $rasime mareste vitalitatea si ritmul de crestere si dezvoltare al iezilor. %n prima saptamana, iezii pot su$e de (& -3& ori pe zi o cantitate totala de 7&& 8&& $2zi, iar la patru cinci saptamani cantitatea poate ajun$e peste 1 3$. %n exploatarea extensiva sau semiintensiva iezii raman la mame dupa perioada colostrala pana la varsta intarcarii, la cca. doua luni. %n cazul exploatarii intensive pentru productia de lapte! iezii se separa de mame dupa (4 zile si se cresc cu inlocuitori de lapte. Dupa suptul iezilor, u$erul mamei tre"uie $olit prin mul$ere si mai ales la mamele cu productii superioare de lapte.

Tehnologia cresterii naturale

Dup/ 1( -1, zile de la nastere, iezii pot mer$e in aer li"er cu mamele la pascut primavara sau se scot in padoc cand temperatura o permite iarna. %n #elul acesta, iezii se o"isnuiesc sa consume de timpuriu #uraje solide, ceea ce determina intensi#icarea dezvoltarii ec*ipamentului enzimatic si a tu"ului di$estiv.

Metoda de crestere separata

%ncepand cu varsta de 14 -16 zile se amenajeaza un compartiment special cu microclimat corespunzator, cu asternut curat despartit de restul adapostului de un $ard $ratar mo"il. %n acest compartiment unde numai iezii pot trece dintr-o parte in alta tre"uie sa se $aseasca #uraje de cea mai "una calitate, concentrate macinate si apa pota"ila la discretie. 4entru o"isnuire, timp de 3-4 zile, separarea mieilor tre"uie insotita de un z$omot pentru crearea re#lexului. .onsumul zilnic de nutreturi concentrate pentru un ied este de (& -3& $ si in plus #an de otava de le$uminoase, la discretie. %n cazul ranirii mameloanelor de la incisivii iezilor si re#uzul mamei de a-l mai primi, se va recur$e la *ranirea la "i"eron timp de 8 -1& zile cu lapte de la propriile mame.

Tehnologia cresterii artificiale

.onsta in separarea iezilor de mame dupa 4 zile de la nastere si #urajarea lor cu inlocuitori de lapte si nutreturi com"inate. %n acest #el, cantitatea cea mai ridicata de lapte din primele (-3 luni de lactatie poate #i recoltata si valori#icata. -istemul $eneralizat in )ranta si 5lvetia prezinta mai multe avantaje0 eliminarea stresului de intarcare6 o suprave$*ere mai atenta a iezilor6 sporirea proli#icitatii6 recuperarea iezilor or#ani sau su"ponderali6 plani#icarea tineretului #emel "ine dezvoltat la monta timpurie6 mecanizarea si automatizarea lucrarilor.

7laptarea iezilor cu su"stituienti se #ace la $aleata sau la "i"eron, sau cu ajutorul unor instalatii automate in "oxe speciale cu cate 1& -1( iezi, unde se mai $asesc0 #an lucerna, #uraje com"inate si apa pota"ila la discretie. 8ranirea numai pe "aza de lapte #avorizeaza dezvoltarea stomacului $landular in detrimentul celorlalte compartimente foios, rumen, retea!. .oncentratele prea #in macinate provoaca acidoza ruminala. 4roportia de #i"roase din *rana iezilor de lapte tre"uie sa #ie de 1,9. 7dapostul tre"uie sa #ie #erit de curenti, usor de curatat si dezin#ectat, cu microclimat corespunzator care sa asi$ure 1& (&& . in primele 1& zile dupa care se reduce la 1( - 1,&. si umiditate 6& 6,9 si o circulatie a aerului de &,( m2s. -u"stituentul clasic de lapte este alcatuit din 7& 9 lapte smantanit des*idratat, (& 3&9 $rasime, 19 lecitina, 19 supernucleu vitamino mineral. 7mestecul se #ace la un 3$ su"stituient solid 6 3$ apa. -e amesteca initial su"stituentul cu o parte din apa la 7&&. pentru distrugerea florei saprofite! dupa care se adau$a restul de apa la 4&& .. -e omo$enizeaza "ine si se administreaza la 3, 36 $rade . in mai multe tainuri.

Intarcarea

-e #ace in #unctie de o"iectivul principal de exploatare o"tinerea unei cantitati mai ridicate de lapte comercializa"il sau destinatia iezilor pentru prasila sau sacri#icare. %ntarcarea poate #i0 tardiva la varsta de (-3 luni si $reutatea de 13 -1, 3$ la rase neameliorate6 timpurie la varsta de 1 luna si $reutate de : 1& 3$ la rase ameliorate pentru productia de lapte6 #oarte precoce la varsta de 4-, zile, *ranirea #acandu-se cu inlocuitori de lapte si concentrate pana la atin$erea $reutatii optime.

Alimentatia caprinelor

; particularitate "iolo$ica si implicit economica a speciei o reprezinta valori#icarea superioara a tuturor cate$oriilor de nutreturi0 <e$etale masa verde, #ainuri, pleava, paie, siloz, radacinoase, #runzare, concentrate, deseuri te*nice, etc.6 7nimale reziduri lactate, sau de peste, etc.6 %ndustriale tarate, #aina #urajera, reziduri micro"iolo$ice, etc.6

=ecesarul de #uraje depinde de productia de lapte urmarit, de starea de intretinere sau #iziolo$ica a animalelor si de calitatea #urajelor. .aprele nu sunt pretentioase insa lacome cu pronuntat simt pre#erential #ata de anumite sortimente de nutreturi si c*iar parti din acestea si #oarte capricioase #ata de starea de i$iena a #urajelor. 4re#era pasunile montane cu di#eriti ar"usti, #runzele, lastarisul, mu$uri de ar"ori, plante aromate. De asemenea, resturile de "ucstsrie, de la $rsdinile de zarzavat, coji de #ructe, pepeni, carto#i, varzs, salats, pasts de le$uminoase, #ructe cazute din pomi. %n exploatarea extensiva, in li"ertate, consumul de ier"uri variaza de la , la 8&9. %n condiii de sta"ulatie permanenta in adapost, cu #urajare dirijata, caprele sunt *ranite pe "aza de norme si ratii pentru intensi#icarea productiilor lor. >asele per#ectionate produc in $eneral o cantitate de lapte de (& de ori mai mare decat $reutatea proprie si un numar de peste 1,,9 de iezi.

Alimentatia in perioada de pasunat

'impul de pasunat este de 1& -1( ore pe zi, in care intra si cel rezervat pentru mul$ere, masa verde in$erata este de 8 -1& 3$2zi la adulte, 4-, ?$ la tineret peste sase luni si (-3 3$2zi la iezi. %n cadrul acestui sistem se mai poate asi$ura #urajarea #olosindu-se amestecul unic pe "aza de #uraje #i"roase 6,9 din care fn i grosiere!, siloz, masa verde, radacinoase tocate (&9 si 1,9 stiuleti de porum", totul tocat, omo$enizat si eventual umectat cu solutie sla"a de saramura sau melasa.

Producerea si valorificarea pajistilor cultivate

-e #ac araturi la (, 3& cm cu nivelare prin tavalu$ire, insamantare la (-3 cm, ier"icidare, administrare de in$rasamant natural ,& to2*a sau c*imic = ,& 3$2*a6 4 ,& 3$2*a @i 3 ,& 3$2*a. -tructura optima a amestecului #urajer este de 7&9 $raminee lolium, dactylis, festuca! si 3&9 le$uminoase lucerna, trifoi, ghizdei, etc.!, cantitatea totala de samanta #iind de 3&- 3, 3$2*a. -e impune asi$urarea unei surse #ixe sau mo"ile de apa. 'erenul se imparte in ,-6 parcele pentru #iecare revenind ,-6 zile de pasunat, intrarea in prima parcela #acandu-se cand plantele au inaltimea de 1( 14 cm. 4entru e#icientizare, parcelarea se #ace prin delimitare cu $arduri vii, din ar"usti de #oioase si rasinoase soc, salcioara, catina alba, paducel, alun!. %n lipsa ar"ustilor se pot executa $arduri permanente sau mo"ile in scopul delimitarii parcelelor.

Alimentatia caprinelor in stabulatie

-ta"ulatia dureaza cca. 1,& zile in #unctie de durata sezonului de iarna. %n aceasta perioada caprinele se *ranesc in mod traditional cu di#erite #anuri, concentrate numai in prima luna de lactatie in cantitati de (&& 3&& $2zi. %n exploatarea semiintensiva si intensiva *ranirea se #ace pe "aza de norme si ratii. =ivelul de consum atin$e 3 3,,9 su"stanta uscata din $reutatea vie si variaza in raport cu starea #iziolo$ica #iind minima la s#arsitul $estantiei si maxima intre 6 si 1& saptamani de lactatie.