Student Gr. ; Seria ..

LIBER SA ALEGI
-recenzieDe Milton & Rose Friedman

Cartea Liber sa alegi de Milton si Rose Friedman are la baza doua izvoare si anume lucrarea anterioara a autorilor Capitalism si libertate publicata in anul 1968 si un serial de televiziune intitulat de asemenea volumului Liber sa alegi. Milton Friedman a ost mai intai de toate un mare aparator al libertatii! un libertarian cum spun americanii. "laturi de a#ti doi ganditori! intamplator tot evrei de origine central europeana$ Frideric% &on 'a(e) si *arl +opper$ Milton Friedman a ost unul dintre cei mai imlacabili adversar( ai teoriei mar,iste dupa 19-.. Controlul in latiei prin mi/loace monetare a devenit o politica dominanta astazi! spre satis actia sustinatorilor lui Milton Friedman. 0ezamagirea lui Milton Friedman a ost insa sporirea continua a c%eltuielilor statului! el sustinand la s arsitul mileniului trecut ca 1tatele 2nite au devenit semi$socialiste. Friedman nu a ost numai un economist de talie! ci si un oarte bun communicator. 1etia televizata din 1983 Free to C%oose4! care a stat la baza cartii cu acelasi nume! a prezentat in termeni pe intelesul tuturor avanta/ele liberalismului in economie si a a/utat la sc%imbarea drastica pana la s arsitul decadei a opiniei cu privire la implicarea statului in economie. "s vrea ca lumea sa isi aminteasca de mine ca de un prieten al libertatii. 0aca analizezi istoria! vezi ca! oriunde e,ista crestere economica si unde capitalismul in loreste! oamenii traiesc mai mult si mai bine spunea Milton Friedman. 2na din ma,imele sale e cu precadere citata4 5imeni nu iti da de mancare pe degeaba. Liber sa alegi cuprinde 13 capitole4 $+uterea pietei 67irania controalelor 6 "natomia crizei 6 0in leagan pana in mormant 6 Creati egali 6 Ce ester au in scolile noastre8 6Cine prote/eaza consumatorul8 6Cine prote/eaza muncitorul8 67ratamentul in latiei 61c%imbarea a inceput. 9n primul capitol! autorii scot in evidenta importanta unei piete libere. "cestia aduc in prim plan necesitatea unei cooperari libere care nu este insa si su icienta pentru buna unctioanre a

societatii. 1e subliniaza aptul ca o economie bazata pe sc%imbul liber poarta in sine posibilitatea de a avoriza atat prosperitatea cat si libertatea umana. 9n ceea ce priveste sc%imbul! acesta este liber consimtit de catre doua parti doar in cazul in care partile cred ca vor bene icia de pe urma lui :reprezinta si esenta lucrarii lui "dam 1mit%;. Ceea ce constituie problema este cum pot i determinati oamenii lumii sa coopereze pentru a$si promova interesele dinstincte. Raspunsul este 1istemul +retului. "cesta permite oamenilor sa colaboreze intr$un mod pasnic. "st el preturile indeplinesc trei unctii4 1$transmiterea in ormatiei date de preturile pietei! pretul current! pretul o erit pentru o livrare ulterioara# <$adoptarea acelor metode de productie mai putin costisitoare# =$%otarasc cine si cat ia din produs. Milton sustine ca noi ca indivizi trebuie sa cladim o societate care sa se bazeze pe cooperare benevola! care pastreaza si dezvolta libertatea omului! care tine guvernul la locul sau adica in slu/ba noastra! nepermi(andu$i sa ne controleze. 9n capitolul doi se aduce in discutie comertul international si problema ta,elor. 9n ceea ce priveste ta,ele! "dam 1mit% a irma ca in orice tara! este si trebuie sa ie intodeauna in interesul ma/oritatii populatiei sa cumpere ceea ce doreste de la cei care vand cel mai ie tin. 9n comertul international castigurile unor producatori din ta,e si alte restrictii sunt de apt compensate din plin de pierderea altor producatori si in special ale consumatorilor. Re erindu$ne la controale putem spune ca sunt esentiale pentru a asigura dezvoltarea! cresterea si progresul tarilor subdezvoltate. +artea negative este ca nu numai ne$au ingradit libertatea de a ne olosi resursele economice ci ne$a a ectat si libertatea cuvantului! a presei etc. Comertul liber este bene ic pentru tarile care il practica. 9nsa ta,ele sunt puternic sustinute si creeaza restrictii. 9ntelectualii considerau ca o piata libera si capitalismul indreprinderii libere sunt instrumente pentru e,ploatarea maselor! in timp ce plani icarea economica centralizata este valul viitorului care va conduce spre un progres economic. 0e apt oriunde intalnim vreun element al libertatii individuale! componente ala con ortului material la indemana cetateanului si speranta intr$un progress viitor! intalnim activitate economica organizata pe piata libera. 0e aceea autorii vor sa sublinieze cat de devastatoare a ost e,tinderea rolului guvernului in economie! lucru care nu a acut altceva decat sa ingradeasca libertatea omului si libertatea economica. Capitolul trei aminteste despre criza bancilor din 193> si din 19=3 din state importante precum 12". 7otul a pornit de la o depresiune! o catastro a e,primata prin scaderea productiei! soma/ in crestere! oamete! mizerie si uneori in latie. 9nsa depresiunea a ost momentul in care lumea a ost convinsa de puterea de rezistenta a capitalismului. ?ineinteles! guvernul a pro itat de slabiciunea economiei sa isi aca din nou simtita prezenta. Colapsul economic a a ectat intr$un mod

negative increderea oamenilor. +entru a evita crizele economice viitoare s$a in iintat sistemul de reserve ederal! in mare parte vinovatul crizei din 19=3. 9n capitolul patru se discuta despre cresterea rapida a economiei si a rolului guvernului ederal. 0e/a sustinatorii lui Roosecelt considerau capitalismul vinovat pentru crizele economice su erite. 1$a adoptat un program cu scopul de a remedia starea economica instabila. "cest program a purtat numele de 5oua @rientare. Masurile de pana atunci si acest program s$a dovedit un esec datorita aptului ca s$a c%eltuit mereu multi bani. 0e aici pana la cresterea costurilor nu a ost decat un pas. Fata de c%eltuielile mari pe care le presupuneau nu se observa nici o imbunatatire a nivelului de trai. A ectele negative asupra societatii au ost slabirea amiliei! reducerea motivatiei muncii! reducerea acumularii de capital sin u in ultimul rand reducerea libertatii. Capitolul trei ace re erire la egalitate. Agalitatea semni ica egalitatea in ata lui 0$zeu iar libertatea inseamna libertatea de a$ti croi propria e,istenta. 9n timp egalitatea s$a divizat in egalitatea in ata lui 0$zeu! egalitatea sanselor si egalitatea veniturilor. Agalitatea sanselor se re era la o cariera desc%isa talentelor! adica sanse in stransa legatura cu meritele proprii! in timp ce egalitatea veniturilor se bazeaza pe sloganul distribuirea corecta pentru toti. "cest lucru reduce libertatea si era si imposibil de de init. Capitolul sase se a,eaza pe o problema oarte importanta$ educatiaB Aducatia trebuie sa ie in raspunderea statului ca cea mai semni icativa. La inceput invatamantul era universal. +reluarea controlului de catrea govern asupra invatamantului a ost urmarea presiunilor pro esorilor! intelectualilor sin u a parintilor. "cest lucru a atras dupa sine scaderea calitatii si diversitatii invatamantului. +e masura ce educatorii de meserie au preluat controlul! rolul parintilor a scazut. Rezultatele sunt mult mai slabe decat s$ar i asteptat. 2na din caile de a obtine o imbunatatire sesizabila! a ost o erirea parintilor a unui mai mare control asupra invatamantului. "st el s$a introdus proiectul &ouc%er care reprezinta o cale simpla si e icienta de a asigura parintilor o mai mare libertate de a allege! pastrand in acelasi timp sursele de inantare prezente. "pare sub orma unei bucati de %artie rascumparabila la o anumita valoare si numai in unitati specializate daca si numai daca este olosita pentru a plati scolarizarea copilului la o scoala anume. 9n capitolul sapte autorii scot in evidenta aptul ca egoismul ii poate produce in mod sigur pe vanzatori sa$si insele clientii pro itand de naivitatea si ignoranta avestora. "st el piata trebuie sa ie completata cu alte masuri pentru a prote/a consumatorul de el insusi si de vanzatori lacomi! si sa ne prote/eze pe noi toti de e ectele ce depasesc cadrul tranzactiilor de piata. 9n perioada ce a urmat

crizei economice s$a inregistrat o adevarata e,lozie a reglementarilor guvernamentale. 9nterventia guvernului pe piata se supune propriilor legi nu /uridice ci stiinti ice. Capitolul opt analizeaza orta de munca si utilizatorul acesteia. 0e multe ori tindem sa a irmam ca interesele salariatului sunt prote/ate de organizatii speciale perecum sindicatele! insa este total gresit sa consideram ca interesele sindicatelor ca iind identice cu cele ale mebrilor lor. 0e cele mai multe ori e,ista o legatura intre ele insa multi sindicalisti actioneaza pentru propriul interes . 1e considera ca sindicatele sunt un rezultat al dezvoltarii industriale! dar adevarul este ca acestea nu reprezinta decat o intoarcere la perioada preindustriala. Capitolul noua trateaza in latia care este un enomen monetar. 9n latia apare atunci cand masa monetara creste mult mai repede decat iesirile si cu cat este mai rapida cresterea masei monetare cu atat este mai mare rata in latiei. Cuvernul pre erea sa considere ca o e,plicatie pentru in latie ie productivitatea redusa ie importul in strainatate. 0ar productivitatea este un persona/ secundar pe cand principalul este banul. 1olutia pentru in latie o reprezinta rata redusa a cresterii monetare. Capitolul zece scoate in evidenta inceputul sc%imbarii. Asecul guvernelor in atingerea obiectivelor urmarite a produs o reactie generala impotriva sistemelor guvernamentale e,cessive. +ersoanele care promoveaza interesul general sunt conduse de mana invizibila spre promovarea unui interes special. Cu cat guvernul este mai redus cu atat ii sunt mai reduse unctiile incredintate. ?irocratia a reprezentat un zid intre cetateni si reprezentantuu alesi. "st el putem spune ca cea mai mare amenintare asupra libertatii umane este concentrarea puterii ie in mainile guvernului ie in alte maini. Lumea a constientizat pericolele unei societati supraguvernante. 5e$am convins ca este bine sa trans eram puterea atata timp cat este pentru un scop nobil. @amenii trebuie sa aiba incredere in libertatea poporului de a$si controla propria e,istenta in armonie si intelegere. 0e asemenea trebuie sa avem convingerea ca singurul mod de a a/unge la ceea ce ne$am propus este valoarea proprie! lucru pentru care Milton a luptat pana la s arsitul vietii.