Sunteți pe pagina 1din 6

Unul dintre fundamentele pietei interne, libera circulatie a marfurilor presupune un cadru de reglementare comun, care sa asigure ca marfurile

pot circula fara restrictii dintr-o parte a Uniunii in alta, la fel ca in interiorul unui singur stat. De aceea, pentru o larga categorie de bunuri, este nevoie de un set comun de standarde tehnice de baza, de certificarea produselor si definirea metrologica la nivelul UE, precum si de o recunoastere reciproca a standardelor nationale. Pentru statele candidate, aceasta inseamna nu numai adoptarea normelor Uniunii, ci si crearea capacitatii administrative pentru aplicarea legislatiei adoptate. Regulile care guverneaza aceste aspecte pot fi impartite in doua categorii: - cele privind produse pentru care nu exista standarde armonizate - cele privind produse pentru care au fost adoptate standarde armonizate. !cordul European stabileste o serie de obligatii pentru Romania in acest domeniu, cum ar fi armonizarea legislatiei nationale cu ac"uis-ul comunitar in ceea ce priveste reglementarile vamale, normele si standardele tehnice. Din acest punct de vedere, !cordul European prevede eliminarea treptata a taxelor vamale aplicate comertului dintre Romania si Uniune, precum si a oricaror tarife cu efect similar sau a oricaror masuri care ar putea impune restrictii cantitative asupra exporturilor. Pana acum, Romania a inregistrat progrese in acest domeniu, in special in ceea ce priveste transpunerea legislatiei, insa procesul de aliniere la ac"uis trebuie sa continue. Libera circulaie a mrfurilor. #ibera circula$ie a m%rfurilor constituie unul dintre elementele fundamentale ale &omunit%$ii Europene. 'copul dispozi$iilor ce instituie aceste libert%$i este de a creea (ntre statele membre o pia$% unic%, liber% de orice restric$ii interne asupra comer$ului, prezent)nd o pozi$ie comercial% unic% (n rela$iile cu state ter$e. *n vederea acestor deziderate, prin +ratat s-a urm%rit : a, Realizarea unei uniuni vamale prin desfiin$area (ntre statele membre a taxelor vamale asupra importurilor -i exporturilor, a taxelor de echivalent, precum -i adoptarea de tarife comune cu statele ter$e.o politic% comercial% comun%, b, Eliminarea (ntre statele membre a restric$iilor cantitative la intrarea -i ie-irea m%rfurilor, ca -i a tuturor celorlalte m%rfuri av)nd un /efect echivalent0. !ceste prevederi se aplic% at)t la produsele industriale c)t -i la cele agricole orginare din &omunitate sau produse (n liber%) practic%.

Uniunea vamal i barierele fiscale. Tairful vamal comun. +ratatul &.E.E. a prev%zut un calendar detaliat dup% care tarifele vamele trebuie s% fie progresiv eliminate (ntr-un interval de 12 ani.Uniunea vamal% a fost realizat% odat% cu expirarea perioadei de tranzi$ie .iulie 1345,. 'tatele care au aderat ulterior la &omunitate au preluat m%surile de eliminare a taxelor vamale progresiv. +axele vamale reprezint% una dintre cele mai vechi forme de protec$ie a comer$ului na$ional, p)n% (n momentul (n care a avut un efect de descura6are a comer$ului.1 7u este surprinz%tor c% au fost printre primele obstacole comerciale ridicate de +&E. +ratatul interzice de asemenea, /taxele cu efect echivalent, care, de-i nu poart% eticheta oficial% a taxelor vamale, au acela-i efect de constr)ngere asupra comer$ului. Prima obliga$ie impus% de +ratat pentru a realiza:0dezarmarea vamal (ntre statele membre fondatoare a fost de a nu introduce noi taxe vamale la importurile sau exporturile -i a tuturor /taxelor cu efect echivalent0 din alte state membre (ncep)nd cu data intr%rii (n vigoare a tratatului. +ermenul de /taxe cu efect echivalent0 a fost interpretat de &urtea de 8usti$ie ca incluz)nd -i orice sarcin% pecuniar%. 'arcina nu trebuie impus% la frontier% c)t% vreme este instituit% pe motiv de import.2 &urtea de 8usti$ie a statuat c% /toate taxele, idiferent de modul lor de aplicare, care sunt impuse (n mod unilateral asupra m%rfurilor ce traverseaz% frontierele, f%r% a avea regimul strict al taxelor vamale, reprezint% taxe cu efect echivalent0. 9rice obliga$ie pecuniar%, indiferent de m%rimea, destina$ia -i modul de aplicare, care este impus% (n mod unilateral asupra m%rfurilor autohtone sau str%ine, pentru simplul motiv c% acestesa traverseaz% o frontier%, -i care nu este o tax% vamal% (n sensul strict al cuv)ntului, este o tax cu efect echivalent. 7u pot fi considerate /taxe cu efect echivalent0 urm%toarele categorii de taxe : taxele care fac parte din sistemul general na$ional de taxe ale unui stat membru, (n condi$iile (n care acestea sunt aplicate f%r% discriminare tuturor m%rfurilor str%ine sau indigene taxele ce constituie contravaloarea unor servicii efectuate atunci c)nd valoarea taxei este propor$ional% cu serviciul respectiv

'e estimeaz% c% (nspre secolul 15 erau aprozimativ 15:: de frontiere vamale pe teritoriul ;ermaniei de azi. &omercian$ii care doreau s% tranporte bunuri de-a lungul Rinului, de la 'trasbourg c%tre grani$a olandez% trebuiau s% pl%teasc% <: de taxe. 2 &urtea de 8usti$ie a &omunit%$ii Europene = >ot. 7r. 21< = 52?1334.

taxele stabilite pe baza unei m%suri legislative comunitare pentru anumite servicii efectuate, dar numai (n anumite condi$ii care trebuie cumulativ (ndeplinite : 1. taxele nu dep%-esc valoarea serviciilor 2. m%surile de verificare -i taxele sunt uniforme -i obligatorii pe (ntreg teritoriul &omunit%$ii <. taxele sunt stabilite (n interesul general al &omunit%$ii @. serviciul asigurat este de natur% s% stimuleze libera circula$ie a m%rfurilor. De asemenea, a fost interzis% m%rirea taxelor vamale existente (n comer$ul cu celelalte state membre, aceast% regul% fiind cunoscut% sub numele de regula /suspend%rii0. Uniunea vamal% implic% -i adoptarea unui tarif vamal comun (n rela$iile cu $%rile ter$e +ariful vamal comun a fost adoptat prin Regulamentul 3A:?1345 al &onsiluilui. *ncep)nd cu 1 ianuarie 1355 a fost stabilit un nou tarif integral, +!R*B, care are (n vedere /&onven$ia interna$ional% privind descrierea armonizat% a m%rfurilor-i sistemul de codificare0. Eliminarea restriciilor cantitative la intrarea i ieirea mrfurilor, ca i a tuturor celorlalte msuri av nd efect echivalent. &urtea de 8usti$ie a definit m%surile av%nd /efect echivalent0 cu cel al restric$iilor cantitative, astfel : /toate regulile comerciale adoptate de statele membre care pot (mpiedica direct sau indirect, actual sau poten$ial, comer$ul intracomunitar0. 9bstacolele (n calea liberei circula$ii a m%rfurilor, generate de diferen$ele existente (ntre legile na$ionale ale statelor membre, referitoare la produc$ia -i comercializarea unor m%rfuri, trebuie acceptate (n vederea (ndeplinirii unor condi$ii obligatorii. Patru asemenea cerin$e obligatorii pot fi introduse de legile na$ionale : 1. m%suri de supraveghere fiscal% 2. m%suri care s% asigure corectitudinea (n rela$iile comerciale <. m%suri care s% asigure protec$ia consumatorilor @. m%suri care asigur% protec$ia valorilor social = culturale locale sau na$ionale. +ranzac$iile (ncheiate (ntre persoanele fizice -i 6uridice din &omunitate, care sunt de natur% s% afecteze libera circula$ie a m%rfurilor, sunt sanc$ionate potrivit articolelor 5A -i 54 din +ratat, articole care se refer% la incriminarea practicilor concuren$iale neloiale.

Prin practivi administrative se (n$elege orice standard sau procedur% folosite (n mod obi-nuit de o autoritate public% -i care , de-i nu oblig% legal pe cei c%rora li se adreseaz%, (i determin% s% ain% o conduit%. *nre cele mai importante practici se amintesc< : a, restric$ii asupra produc$iei -i investi$iilor, dac% duc la reducerea exportului b, stabilirea temporar% a pre$urilor minime -i maxime c, legisla$ia privind originea m%rfurilor d, m%suri na$ionale de cump%rare e, verific%ri -i inspec$ii duble f, practivi administrative (n dezavanta6ul importului ? exportului .!rand father clauses, g, legisla$ia privind anumite m%rfuri h, practicile privind m%rcile, investi$iile, etc. "e!ula raiunii Prin introducerea acestei reguli s-a (ncercat atenuarea efectului de baz% stabilit (n practic% prin care m%surile susceptibile s% (mpiedice comer$ul interna$ional sunt considerate ca efect echivalent. Regula ra$iunii poate fi acceptat%, dar aceast% regul% nu trebuie s% exclud% de pe pia$a intern% produsele provenind din alte state membre. Principiul trebuie aplicat eficient, neaccept)ndu-se restr)ngerea comer$ului (ntre state mai mult dec)t este necesar. !rticolul <4 din +ratat prevede o excep$ie, -i anume, instituirea unor restric$ii asupra importurilor, exporturilor ori a m%rfurilor (n tranzit, 6ustificate din ra$iuni de moralitate public%, plitic%, public% sau securitate public%, protec$ia s%n%t%$ii -i vie$ii oamenilor, animalelor, plantelor, protec$ie a comorilor na$ionale, protec$ie a propriet%$ii industriale. !ceste restric$ii nu trebuie s% constituie (ns% un mi6loc de discriminare arbitrar% sau de restr)ngere deghizat% a comer$ilui (ntre statele membre. "e!ula sus#endrii !ceast% regul% apare ca o combina$ie (ntre art. <1 -i <2 din +&E. !rt. <1 interzicea statelor membre introducerea de noi restric$ii la importurile dintre ele, sau orice m%suri cu efect echivalent. !rt. <2 prevedea c% statele membre se ab$in de la a face mai restrictive cotele -i m%surile de6a existente.

<

! se vedea 9ctavian Canolache - op. cit., pag 1<:.

9bliga$ia de suspendare prev%zut% la art. <1 era absolut% -i nu permitea nici o excep$ie.@ $ono#olurile de stat cu caracter comercial. Restric$iile privind libera circula$ie a m%rfurilor pot surveni -i ca urmare a activit%$iilor monopolurilor de stat cu caracter comercial. !ceste monopoluri, av)nd drepturi exclusive asupra importurilor -i exporturilor, asupra libert%$ii de a fixa condi$iile de aprovizionare -i de desfacere, pot introduce restric$ii -i discrimin%ri la import sau export, const)nd (n dreptul exclusiv de v)nzare = cump%rare -i posibilitatea controlului. Prin reglement%ri na$ionale, drepturile men$ionate pot fi acordate unei (ntreprinderi de stat care va supraveghea ori determina comer$ul dintre statele membre sau unei (ntreprinderi private. .monopoluriu delegate,. 'tatele membre nu trebuie s% obstruc$ioneze libera circula$ia a m%rfurilor -i s% distorsioneze concuren$a (n cadrul &omunit%$ii. +ratatul instituind &omunitatea European%, (n art. 32 = 3@, interzice a6utoarele de stat, accept)nd o serie de derog%ri. &onform mecanismului prev%zut (n aceste articole, &omisia, (n cooperare cu statele membre, /va revedea toate sistemele de spri6in existente0 (n diversele state. &omisia poate cere, (n cazul (n care consider% c% a6utorul acordat de un stat membru nu este compatibil cu Pia$a &omun%, ca acesta s% aboleasc% sau s% schimbe acest spri6in, (ntr-un termen limit% specificat. Dac% statul membru nu se supune Deciziei &omisiei, acesta poate (nainta cazul &ur$ii de 8usti$ie a Uniunii Europene.

&azul D?41, &ommision v *talE E&R <1D a se vedea -i &azul 1<?45, &apolongo v !zienda !gricola CaEa .13D<,, la @4:.

F*F#*9;R!B*E Galter &airns, *ntroducere (n legisla$ia Uniunii Europene, Ed. Universal D!#'*, Fucure-ti 2::1. Dr. &amelia 'toican, #ibera circula$ie a persoanelor (n Uniunea European%, Ed. 9scar Print, Fucure-ti, 2::1. 9ctavian Canolache, Dreptul &omunitar, Ed. !##, Fucure-ti, 1334. Emilian Dobrescu, *ntegrarea economic% (n Uniunea European%, Ed. 9scar Print, Fucure-ti, 133A.