Academia de Studii Economice Facultatea de Comert

CIOCOLATA

Echipa : Marghidanu Andreea-Veronica Neacsu Andreea-Irina Serban Georgiana-Gabriela Vasile Bianca-Mariana Grupa !"#seria A

IN$%&'(CE%E
Am ales aceast) tem) datorit) pl)cerii de a citi *i a descoperi lucruri noi *i interesante despre ciocolata si produse din ciocolata ce re+ult) din ea, Ciocolata este un produs alimentar obtinut dintr-un amestec de cacao# +ah)r si# uneori# lapte si unele arome speci-ice, Ciocolata este ser.it) sub -orm) de tablet)# praline# /nghetat)# -0nt0n) sau alte produse de co-et)rie, Istoria ciocolatei datea+) de peste 111 de ani# c0nd ciocolata# /n egal) m)sur) cu aurul# a repre+entat un magnet uni.ersal, Inca din cele mai .echi timpuri oamenii au descoperit arborele de cacao# -olosindu-i -ructele, 'e la reteta traditionala de ciocolata s-a a2uns la o reteta laborioasa# obtinindu-se o te3tura e3trem de -ina# delicata# cati-elata# un gust ra-inat# intr-un cu.ant o ciocolata -acuta cu pricepere si pasiune, 'e asemenea# ciocolata s-a imbunatatit adaugandu-i-se di-erite arome 4de cappucino de -ructe# de amaretto# de lapte5 lichioruri# alune carameli+ate# nuci# migdale si lista poate continua# toate aceste elemente ducand la sen+atia de placere pe care o simt oamenii atunci cand consuma produsul,

IS$&%IA CI&C&6A$EI
Istoria ciocolatei /ncepe cu dou) mii de ani /n urm)# c0nd cultura arborelui de cacao era practicat) /n America de Sud, Cristo-or Columb 47"185 a -ost primul e3plorator care a luat contact cu boabele de cacao din 6umea Nou), Aduse /n Europa# acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenie# deoarece nimeni nu tia la ce -olosesc, 9n 7"7:# conchistadorul ;ernando Corte+ a descoperit c) Monte+uma# conduc)torul a+tecilor# obinuia s) bea o b)utur) preparat) din semine de cacao# numit) <chocolatl<, Monte+uma obinuia s) bea aproape cinci+eci de c)ni pe +i, El i-a ser.it lui ;ernando Corte+ aceast) b)utur) regal)# pe care acesta a g)sit-o cam amar) pentru gustul s)u, Spaniolii au ad)ugat trestie de +ah)r i i-au /mbog)it aroma cu a2utorul .aniliei i scorioarei, 9n plus# au descoperit c) b)utura este mai gustoas) ser.it) -ierbinte, 6ocuitorii Spaniei au /nceput# treptat# s) aprecie+e miraculosul preparat# ser.it cu prec)dere de aristocraie, Ei nu au de+.)luit Europei secretul acestei b)uturi timp de un secol, C)lug)rii spanioli au -ost cei care au -)cut public modul de preparare a acestei b)uturi ce a -ost rapid apreciat) la Curtea %egal) din Frana i apoi din Marea Britanie, 6ocul pri.ilegiat al ciocolatei /n ci.ili+aiile moderne se datorea+) aromei sale inimitabile# dar i unei aure magice transmise de-a lungul timpului,
2

9ntr-ade.ar# cacohua=uatl /n limba inca) /nseamn) <cadoul gr)dinarului paradisului c)tre primii oameni<# adic) a +eului >uet+alcoatl, Fructele de cacao ser.eau ca moned) de schimb# iar amanda 4pulpa de cacao5 se -olosea pentru prepararea b)uturii +eilor# <tchocolaltl<# ciocolata cu e-ecte stimulatorii pentru /nl)turarea oboselii i cu gust -oarte pl)cut, Arborele de cacao poate atinge ? metri /n 78 ani# /n-lorete /n tot cursul anului# a.0nd aproape 711,111 -lori /n buchete# dar din care doar 1#8 @ dau -ructe, 9n secolul AIA s-au produs dou) trans-orm)ri importante /n istoria ciocolatei, 9n 7?!B# o companie engle+) a creat un proces tehnologic de solidi-iere a ciocolatei# iar doi ani mai t0r+iu# suede+ul 'aniel Ceter s-a g0ndit s) adauge un ingredient nou: laptele, 6a scurt timp# o nou) in.enie a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai sc)+ut) dec0t cea a corpului uman, Aadar# ciocolata se topete /n gur) i la -igurat# dar i la propriu, Ciocolata neagr) se topete la ! - " grade Celsius# /n timp ce pentru ciocolata cu lapte este ne.oie de o temperatur) mai sc)+ut) cu c0te.a grade, 9n pre+ent# ciocolata cu lapte este cel mai c)utat sortiment# ciocolata neagr) -iind apreciat) doar de "-71 @ dintre consumatorii acestui produs,

SANA$A$E
'ei ciocolata este m0ncat) de pl)cere# consumul de ciocolat) am)ruie a -ost do.edit a a-ecta bene-ic sistemul circulator, Alte studii au -ost e-ectuate pentru a do.edi e-ecte anticancerigene# de stimulator cerebral# inhibitor al tusei i inhibitor al diareei, 9n ciuda bene-iciilor posibile# consumul e3cesi. de ciocolat) poate -a.ori+a obe+itatea i apariia diabetului +aharat, (n studiu pre+entat de c)tre BBC a ar)tat c) /n timpul topirii ciocolatei /n gur)# creierul uman cunoate o cretere a acti.it)ii electrice# iar ritmul cardiac crete mai mult dec0t /n timpul unui s)rut pasional i sen+aia durea+) de patru ori mai mult,

CARACTERIZAREA GENERALA A CIOCOLATEI

3

Ciocolata se obtine prin prelucrarea unor semi-abricate# obtinandu-se din boabele de cacao 4unt de cacao# pra- de cacao5 la care se adauga +ahar si alte ingrediente# in -unctie de sortiment, Ciocolata neagr Ciocolata neagr) numit) *i ciocolat) am)ruie este un amestec de cacao *i unt de cacao cu +ah)r, Ea conDine minimum "@ cacao# proporDia depin+0nd de -abricant, Necesarul de +ah)r depinde de am)reala .ariet)Dii de cacao utili+at), Ciocolata cu lapte Ciocolata cu lapte conDine con-orm reglement)rilor (E 4'irecti.a Carlamentului European *i a Comisiei Europene 811E FEEC re-eritorare la produsele din cacao *i ciocolat) destinate consumului uman5 impuse un minim 8"@ substanD) uscat) de cacao *i 78 @ substanD) solid) de lapte 4/n general lapte pra- sau lapte condensat 5, Crima ciocolat) cu lapte a -ost lansat) de el.eDianul 'aniel Ceter /n 7?B", Ciocolata alb Ciocolata alb) este ciocolata produs) din unt de cacao# +ah)r# lapte# .anilie *i alte arome, Nu conDine cacao pudr) sau alte preparate din cacao de aceea are o culoare apropiat) de alb, Variet)Dile de culoare deschis) culti.ate in CeGlon# HaIa# Macao sunt indicate pentru -abricarea cicolatei cu lapte# loturile culti.ate in +ona 6agos sunt recomandate pentru cea am)ruie# cele obDinute in Bahia si Acera in amestec se pretea+) la obDinerea unor produse de calitate medie# iar prin amestecarea .ariet)Dilor culti.ate sau alte materii prime alimentare, Belgia

Belgia ramane regatul ciocolatei de peste tot din lume# detinand peste o du+ina de -abrici de ciocolata si apro3imati. 8111 de maga+ine speciali+ate,'e la ciocolata cu nuci si praline la tru-e si scoici din ciocolata alba# aceasta tara europeana produce mai mult de 7B1,111 de tone de ciocolata pe an, JCiocolata are un e-ect pro-und asupra oamenilor la mai multe ni.eluriK# este de parere Camele ;incLleG# de la $heo Chocolate din Seatle# un alt paradis al ciocolatei,K Aroma si modul sen+ual in care se topeste este doar inceputul, Multe sen+atii sunt similare inceputului unei iubiriK# considera Hohn Sha--enberger# co--ondator al Shar--en Berger Chocolate din BerLeleG# mica Belgie a Cali-orniei- Ast-el dupa parerea acestuia# ciocolata satis-ace la trei ni.eluri M minte# corp si su-let, 'ragostea de ciocolata a luat nastere in Belgia o data cu a2ungerea belgienilor in Congo# unde au gasit o cantitate imensa de cacao# principalul ingredient al acestui desert, In.entia pralinelor in Bru3elles in 7:78# a dat peste cap intreaga populatie si a acordat ciocolatei statutul de cheia industriei tarii, 'esi e3ista multi producatori belgieni -aimosi- Neuhaus# 6eonidas# SuLerbuGc si 'asLalides# unul din cei mai .echi si mai apreciati producatori ramane Godi.a# care a e3istat pe piata mai mult de ?1 de ani si produce sute de mii de cutii pe an,K Nu e nimic surprin+ator ca Godi.a a luat nastere in Belgia#K, A declarat Him Goldman# presedintele intregii corporatii, 'esi Belgia ramane tara mama a ciocolatei# in lume e3ista si alte tari speciali+ate pe producerea ciocolatei,

Zurich, Elvetia Nurich ramane insa originea a trei mari producatori de ciocolata de cea mai buna calitate: Sprungli in 7? F# 6indt in 7?!" si $euscher in 7:!1, In ca+ul
5

in care doriti sa .a ras-atati cu cele mai bune sortimente de ciocolata# pasiti in ciocolateria Sprungli din Ciata Caradeplat+# unde .eti gasi un maga+in imens cu di-erite sortimente de ciocolata# o ca-enea eleganta si un restaurant la eta2 unde puteti ser.i di.erse -eluri de ciocolata,

Valea raului Arno, Italia Se a-la intre Florenta si Cisa si este cunoscuta ca si Valea de ciocolata, Amedei# Mannori# Catinari si Vestri sunt doar cati.a dintre artistii producatori de ciocolata, Se organi+ea+a .i+ite turistice la -abricile de ciocolata si IorLshopuri in care puteti in.ata cum sa reali+ati ciocolata# poate singura sansa sa simtit cum .i se topeste pe degete delicioasa crema din cacao, Corcelana este specialitatea Amedei # reali+ata din boabe de cacao albe# din Vene+uela si cele mai scumpe bomboane, Amedei este marca de ciocolata pre-erata de presedintele -rance+# Nicholas SarLo+G # o persoana cu inclinatie spre lucrurile italiene, 'e asemenea# daca a.eti o oca+ie speciala sau doar doriti sa .a ras-atati persoana iubita puteti alege cate.a dintre delicatesele Vestri# cum ar -i Jtocco orienteK# ciocolata alba cu sare ;imalaGana si seminte de susan, Insa# tru-ele albe de la Amedei sunt cele mai scumpe ciuperci din lume, Gasite in regiunea Ciedmont# din nordul Italiei# pretul acestor tru-e este raportat direct la raritatea cu care acestea sunt gasite, Si# sa nu uitam delicioasele Ferrero %ocher,

PRINCIPALELE ETAPE ALE PROCESULUI TEHNOLOGIC DE OBTINERE A CIOCOLATEI

Calitatea ciocolatei depinde pe de-o parte de procesul de producere# de la boabele alese ca materie prima# pana la -iecare stadiu de preparare# deseori
6

secretul retetei -iind pastrat cu multa gri2a, Ca si regula generala# cu cat ciocolata este mai -ina si omogena# cu atat ea este mai apreciata, Ce de alta parte este .orba si de procesul -inal al amestecului, Se considera ca cea mai buna ciocolata este cea care are o mai mare consistenta de lichior de ciocolata, 'eseori companiile premium au atras atentia asupra denumirii improprii cu numele de ciocolata a unor tablete care au de -apt un continut -oarte mic de lichior de ciocolata, In .ederea prelucrarii# boabele de cacao sunt supuse pr)2irii# deco2irii si m)cinarii, Crin pr)2ire# boabele su-er) modi-ic)ri cu e-ecte directe asupra calit)Dii produselor ce re+ult), Se indep)rtea+) unele substanDe .olatile care au gust si miros nepl)cute# se atenuea+) gustul astringent prin denaturarea substanDelor tanante# se -ormea+a si se de+.olt) aroma# se imbun)t)Deste culoarea, Asupra calit)Dii ciocolatei in-luenDea+a substanDial modul de preg)tire a amestecurilor loturilor de boabe de cacao de ni.eluri calitati.e di-erite si cu propriet)Di complementare, Crin amestecarea boabelor de cacao cu propriet)Di di-erite in proportii optime se poate obDine ciocolata intr-un anumit sortiment dorit# superioara celei care s-ar -abrica din loturi pro.enite de la .arietaDile cu cel mai mare preD, In a-ara de boabele de cacao trans-ormate prin deco2ire# pr)2ire si m)cinare in masa de cacao# la -abricarea cicolatei se utili+ea+a +ah)r # unt de cacao# lecitina# lapte pra-# ca-ea# alune# sta-ide si alte ingrediente, (mpluturile care se -olosesc la -abricarea specialit)Dilor de ciocolat) sunt obDinute din igrediente .aloroase din punct de .edere organoleptic si nutruDional, Ele se obtin din s0mburi grasi 4nuci# alune# -istic#migdale5# +ahar# lichior# coniac# -ondant de calitate sau alte materii prime alimentare, Ciocolata se e3trage din semintele produse de arborele de cacao, Acesta creste in +ona ecuatoriala si produce -ructe aproape intregul an# copacul -iind acoperit in acelasi timp si cu -lori si cu -ructe in di-erite stadii ale coacerii,

Recoltarea: Arborele de cacao creste de regula 7" metri# dar in plantatii nu depaseste F metri pentru a -i usor de cules, Fructele mari si colorate 4tecile de cacao5 cresc -oarte aproape de tulpinaO in -unctie de .arietate# -orma# te3tura si culoarea pot di-eri, 'esi o teaca poate re+ista 8- saptamani -ara a se des-ace# pentru a de+.olta cea maibuna aroma# este -oarte importanta perioada de recoltare,
7

Florile si -ructele pot -i intalnite in acelasi timp intr-un arbore, 'e aceea culesul are loc aproape tot timpul anului# desi perioada de .ar- este in apropierea se+onului umed, $ecile sunt culese numai manual cu a2utorul unei macete, Este ne.oie de -oarte multa atentie pentru a nu a-ecta -lorile producti.e, $ecile sunt duse intr-o locatie -oarte aproape de locul de recoltare# unde -iecare -ruct este des-acut cu a2utorul macetei sau pur si simplu prin lo.irea a doua teci# in asa -el incat semintele si pulpa din interior sa poata -i e3trase, Fer entarea !i u!carea: Semintele trebuiesc -ermentate inainte de a -i macinate si procesate, Fiecare teaca contine in 2ur de "1-F1 de seminte mici 4 cm 3 7#" cm5 care trebuiesc la randul lor sparte inainte de a -i puse la -ermentare, Fermentarea da aroma si gust si a2uta la indepartarea resturilor de pulpa, Crocesul crea+a -oarte multa caldura si necesita aer# de aceea semintele sunt intoarse de cate.a ori, Semintele purpurii de.in maronii in timpul perioadei de -ermentare care inseamna in media o saptamana, 'upa -ermentare# semintele sunt uscate timp de o saptamana, 'in 711 Lilograme de seminte# in urma uscarii raman !" Lilograme, 9n timpul -erment)rii /n boabele de cacao se produc urm)toarele trans-orm)ri: -inacti.area Desuturilor .ii *i a embrionului# /nl)tur0ndu-se ast-el posibilitatea de /ncolDire a boabelor de cacao O -o3idarea parDial) a substanDelor tanante# datorit) c)reia se atenuea+) gustul astringent# dispare am)reala nepl)cut) *i se /mbun)t)De*te aromaO -mie+ul bobului se str0nge# coa2a separ0ndu-se mai u*or# iar culoarea boabelor se schimb) din .iolet /n brun,

"ra#irea: Boabele de cacao sunt atent curatate si sortate in -abrica si apoi pra2ite cu a2utorul unui echipament special# la o temperatura de 7 1 M 7"1 C, (miditatea in e3ces si compusii aci+i se e.apora in timpul acestei etape# iar boabele de.in o masa uni-orima de culoare maro inchis, Cra2irea este o etapa esentiala in intreg procesul de productie# iar calitatea .iitoarei ciocolate# aroma si gustul depind -oarte mult de ea,

In timpul pra2irii# sunt combinate uneori tipuri di-erite de cacao sau boabe pro.enind din tari di-erite, Ma2oritatea producatorilor importanti de ciocolata pastrea+a metodele si conditiile de pra2ire secrete, $acinarea: 'upa pra2ire# boabele sunt s-aramate in bucati inca grosiere# apoi macinate cu a2utorul unor mori speciale, Cu cat boabele sunt mai -in macinate# cu atat gustul ciocolatei .a -i mai aromat si mai -in, 'imensiuna particulelor de cacao trecute prin masina de macinat nu trebuie sa depaseasca B" microni# iar produsul re+ultat se numeste lichior sau masa de cacao, 6ichiorul de cacao contine "!@ unt de cacao# substanta pretioasa necesara pentru obtinerea unei ciocolate ade.arate, (ntul de cacao se obtine prin incal+irea lichiorului la :" M 71" C si apoi presarea acestuia intre niste .alturi speciale care il trans-orma intr-o pasta -ina, Substanta uscata care re+ulta in urma separarii este -olosita la producerea pudrei de cacao, A e!tecul: 6ichiorul de cacao# +aharul si o parte din untul de cacao sunt amestecte in anumite proportii, 'upa amestecare# masa re+ultata este macinata, Acest proces este -oarte important in producerea ciocolatei: cu cat este mai -ina macinarea# cu atat mai delicat este gustul, Este important de stiut ca .aloarea unei ciocolate este data de continutul in ingredientele naturale din cacao si in mod special de continutul in unt de cacao# un produs -oarte scump ce -ace di-erenta intre o ciocolata ade.arata si una ie-tina care se adresea+a unor consumatori nee3perimentati,

Con#area: 'upa amestecare si macinare# masa de ciocolata este supusa con2arii care presupune amestecare la o temperatura ridicata, Con2area este un proces care poate dura mai multe +ile, Consistenta ciocolatei de.ine mai omogena# iar gustul mai ra-inat# producand cunoscutul e-ect de Ptopire in guraQ, 'upa procesarea masei de ciocolata sunt adaugate restul ingredientelor# con-orm retetei, Te perarea: $emperarea este etapa cheie in producerea unei ciocolate, Este un proces
9

lung si comple3 care necesita e3perienta si indemanare, 'upa con2are masa -ierbinte de ciocolata trebuie sa -ie racita# dar acest lucru se poate -ace doar respectand anumiti pasi, Croblema apare datorita -aptului ca untul de cacao este o grasime polimor-a care cristali+ea+a in timpul racirii si poate capata di-erite consistente in -unctie de conditiile de racire, $emperarea este necesara pentru a obtine cea mai stabila consistenta, 'e aceea ciocolata -ierbinte este mai intai racita la 8? C# apoi reincal+ita la 8 C, 'aca in timpul acestor operatii apare ce.a# acest lucru se .a re-lecta in calitatea .iitoarei ciocolate, Cel mai adesea# pe supra-ata unei tablete de ciocolata pot apare pete albe care sunt re+ultatul unei temperari incorecte, Turnarea: 'upa temperare# ciocolata este turnata in -orme incal+ite, In aceasta -a+a# daca reteta o cere# numeroase ingrediente 4alune# creme# etc5 sunt adaugate in ciocolata, Apoi ciocolata este pusa in instalatii speciale de racire unde se intareste si capata o supra-ata lucioasa -oarte apetisanta, In -inal# -ormele sunt intoarse si batute# produsele -iind impachetate si etichetate manual sau automat, Acest intreg proces este -oarte important pentru ca in -unctie de el se .a obtine gustul si calitatea ciocolatei -inale, Calitatea ciocolatei poate -i probata prin degustare, Ea ar trebui: - sa se topeasa in guraO - sa aiba o culoare omogena si sa -ie stralucitoare ca aspectO - gustul de ba+a al ciocolatei este amariu si un pic acid,

VANZARILE DE CIOCOLATA AU SCAZUT PE FONDUL RECESIUNII ECONOMICE

Ideea potri.it careia ciocolata continua sa -ie cumparata in ciuda recesiunii economice s-a do.edit ca nu are o ba+a reala# dupa ce s-a inregistrat cea mai clara scadere la cererea trimestriala de cacao macinata, Analistii au spus ca inrautatirea conditiilor economice din +ona euro a determinat o incetinire accentuata in cererea pentru ciocolata in ca+ul Europei# iar perspecti.a s-ar putea inrautati in .iitor pe masura ce cri+a se adanceste# potri.it %euters,

10

Cantitatea de cacao macinata din Europa a sca+ut cu 7B#?@ in cel de-al doilea trimestru al acestui an comparati. cu aceeasi perioada din 8177# a2ungand la 8:",""7 tone metrice# au spus repre+entantii European Cocoa Association, Aceasta scadere este mult peste cea mai pesimista estimare# care includea o scadere de 78@, <Suntem de parere ca incetinirea inregistrata in acest ca+ re-lecta inrautatirea conditiilor economice in +ona euro, 'aca aceasta situatie se raspandeste in Spania si Italia# acest lucru .a a.ea in mod sigur un impact asupra cererii de produse precum ciocolata<# a spus Francisco %edruello# analist in cadrul Euromonitor International, In El.etia# tara cu cel mai ridicat consum de ciocolata din lume# consumul de ciocolata produsa pe piata interna a sca+ut cu ?@ in .olum in primele patru luni ale acestui an# a spus Fran+ Schmid# managing director in cadrul producatorului de ciocolata suede+ Chocosuisse, CEL MAI MARE PRODUCATOR DE CIOCOLATA DIN LUME SI-A MARIT VANZARILE BA%%R CA66EBA($ cel mai mare producator din lume de ciocolata a anuntat noi in.estitii masi.e in unitati de productie pentru a -ace -ata cererii in crestere# dupa ce a anuntat un a.ans al .an+arilor de F,"@in trimestrul doi din 8178, In Europa# piata produselor de ciocolata a crescut cu 7#B@ in timp ce BarrG Callebaut a inregistrat un a.ans de #B@# la " 7,! : tone, %e+ultate -oarte bune a obtinut BarrG Callebaut pe piata din Europa de Est# unde s-a inregistrat o crestere de apro3imati. 71@# iar .eniturile din .an+ari au crescut cu !@# la 7#F miliarde de -ranci el.etieni, BarrG Callebaut# care produce ciocolata pentru companii ca Nestle# ;ersheG si Sra-t# a con-irmat 2oi tintele -inanciare pentru anul -iscal 8178 817 # ce pre.ad o crestere medie de F@ - ?@ a .an+arilor, <Ce ansamblu# suntem incre+atori ca ne .om indeplini obiecti.ele -inanciare pe termen mediu in ciuda mediului di-icil din Europa &ccidentala<# a declarat directorul general al companiei# Huergen Steinemann, Compania BarrG Callebaut# cu sediul in Nurich# este pre+enta in 8B de tari si operea+a apro3imati. !1 de -acilitati de productie in intreaga lume, Ciocolata " indulceste" cri a !inanciara "ondiala

11

Ciocolata# a-ectata mai mult de scaderea productiei de cacao decat de .an+ari# care au inregistrat cresteri semni-icati.e in po-ida cri+ei economice mondiale# atat datorita Asiei cat si Americii 6atine , %educerea recoltelor de cacao in A-rica de Vest# cea mai mare regiune producatoare# a-ectea+a piata de pro-il chiar in anul in care .an+arile de dulciuri din ciocolata au depasit pentru prima data 711 miliarde de dolari# scrie Bloomberg, Apro.i+ionare cu materie prima la ni.el mondial .a scadea cu B#B@ pana in septembrie 8178# a2ungand la 8,111 de tone metrice# de la ! !,111 de tone cu un an mai de.reme, Creturile .or creste cu 78@ # a2ungand la 8,B11 dolari o tona in urmatoarele trei luni# potri.it estimarilor specialistilor, 'e cealalta parte# productia de cacao a sca+ut cu F@ -ata de aceeasi perioada a anului precedent, Scaderea este pusa pe seama ra+boaielor ci.ile din Coasta de Fildes# cel mai mare producator mondial de cacao, Van+arile de produse ce contin cacao au crescut cu !@ la 718 miliarde de dolari in ultimii " ani, Van+ari marie au -ost inregistrate in statele de+.oltate in po-ida unei pronuntate scaderi a economiei mondiale, <Ni.elul .an+arilor .a continua sa cresca si in acest an# in ciuda problemelor economice cu care se con-runta +ona euro, Asiaticii si locuitorii statelor Americii 6atine abia au descoperit gustul ciocolatei<# a spus Sona ;a=ue# analist Mac=uarie, Cretul pentru cacao a sca+ut la 87@ in acest an la 8,!1! dolari pe ICE Futures din S(A in NeI RorL# inregistrand cea mai mare scadere anuala din 811 , Ciocolata el#etiana nu este a!ectata de cri a Van+arile de ciocolata el.etiana pe plan intern si international au inregistrat in timpul cri+ei economice mondiale o crestere record# iar producatorii estimea+a o continuare a tendintei ascendente in acest an# a anuntat a+i -ederatia Chocosuisse# relatea+a AFC, In ciuda incetinirii economiei la ni.el mondial# producatorii el.etieni de ciocolata au inregistrat in 811? o crestere a .olumelor de .an+ari cu 8@# la 7?!,:F: tone# si o ma2orare a ci-relor de a-aceri cu :# @# la 7#? miliarde -ranci el.etieni 47#8 miliarde euro5# potri.it unui comunicat emis de Chocosuisse, <'egradarea mediului de consum din El.etia nu a a.ut niciun e-ect negati. asupra cererii de produse din ciocolata<# a preci+at Chocosuisse# adaugand ca .remea blanda a contribuit la cresterea .an+arilor anul trecut, In cadrul con-ederatiei# cunoscuta pentru marcile 6indt si
12

BarrG Callebaut# ci-ra de a-aceri a a.ansat cu B#?@# la ?:! milioane, Mari consumatori de ciocolata# el.etienii au consumat in 811? 78#! Lilograme ciocolata per cap de locuitor# in urcare cu 711 grame -ata de anul precedent, E3porturile si-au continuat# de asemenea# cresterea# in ciuda aprecierii -rancului el.etian# ce a anulat a.anta2ul competiti. al e3porturilor el.etiene, Van+arile pe plan international au a.ansat cu 71#:@# la :8! milioane, Volumul e3porturilor catre (niunea Europeana# principalul client# a sca+ut cu B#8@# din cau+a unei scaderi a cererii din partea Germaniei 4-8 #B@5# cel mai mare consumator de ciocolata, Economistii de la Fondul Monetar International nu anticipea+a o noua recesiune mondiala, Economia globala ar putea creste cu ! @ in 8178# iar pietele mai de+.oltate# cum sunt cele din Asia# ar putea creste chiar cu ?@# iar America 6atina cu !@, Van+arile pentru produsele ce contin ciocolata au a2uns in America 6atina la 71# " miliarde de dolari# o .aloare dubla -ata de 811F, In Asia Caci-ic .an+arile .or a2unge la 77#F miliarde de dolari# crestere de " @ in urmatorii " ani, In Europa# piata produselor de ciocolata a crescut cu 7#B@ in timp ce BarrG Callebaut a inregistrat un a.ans de #B@# la " 7,! : tone, %e+ultate -oarte bune a obtinut BarrG Callebaut pe piata din Europa de Est# unde s-a inregistrat o crestere de apro3imati. 71@# iar .eniturile din .an+ari au crescut cu !@# la 7#F miliarde de -ranci el.etieni, Compania BarrG Callebaut# cu sediul in Nurich# este pre+enta in 8B de tari si operea+a apro3imati. !1 de -acilitati de productie in intreaga lume,

13