Sunteți pe pagina 1din 39

Legtorie, i ngrijire de cri, de Douglas Cockerell

CAPITOLUL AL XVI-LEA
PROIECTARE PENTRU AUR, PRELUCRATE PENTRU FABRICAREA DE DECORARE

INSTRUMENTE DE PROIECTARE
Pentru scule de aur, instrumente cum ar fi scobituri, uncte, buc!"i de linii dre te, #i be"ele s! fi a$ut de%a &ata de la ma'oritatea dealerilor( Alte instrumente sunt cel mai bine roiectate #i se taie la comanda( La )nce ut, doar c*te$a forme sim le, $or fi necesare, cum ar fi unul sau dou! flori de dimensiuni diferite, #i una sau dou! seturi de frun+e ,a se $edea Fi&( -.. /(

FI0( -.. ,REDU1/

2n instrumente de roiectare, trebuie a$ut )n $edere fa tul c! ele ot s! a ar! e cartea de mai multe ori re etate, #i a#a trebuie s! fie sim l! #i mai mult contur )n con$entionalised( Un desen mai mult sau mai u"in naturalist! a unei flori, care arat! nere&uli naturale, oate arata fermec!tor, dar dac! uninstrument se taie din ea, orice nere&ul! marcat de$ine e3trem de ener$ant atunci c*nd re et! de mai multe ori e co erta(Deci, cu frun+e, cu e3ce "ia ca+ului )n care sunt erfect simetrice, ar trebui s! e3iste trei din fiecare t!iat form!, dou! cur$in& )n direc"ii diferite, #i a treia destul de dre t ,a se $edea Fi&( -.- /( Pentru a a$ea doar o frun+!, #i s! aib! ca curbat, roduce modele foarte a&itate( Esen"a de aur%instrument de desi&n, este fa tul c! modelele sunt reali+ate din re eta de im resii de instrumente, #i c! fiind a#a, instrumentele trebuie s! fie roiectate astfel )nc*t acestea se $or re eta l!cut, #i )n ractic!, ea $a fi &!sit c! orice forme, dar sim lu $a de$eni a&resi$ )n re eti"ie(

FI0( -.-(

4odele de instrumente ar trebui s! fie f!cut! cu tu# e 5*rtie alb!, #i acestea ot fi mai mari dec*t dimensiunea de instrumentul necesar(Instrumentul% cutter $a reduce orice desen la orice dimensiune dorita, si $a, dintr%un desen, taie orice num!r de instrumente de dimensiuni diferite(Astfel, )n ca+ul )n care

un set decinci frun+e de aceea#i form! este dorit, acesta $a fi necesar! doar entru a tra&e, #i de a indica dimensiunile celelalte urmea+! s! fie )ntr%un fel, cum ar fi re+entat la Fi&( -.6 ( Acesta nu este su&erat fa tul c! instrumentele s eciale ar trebui s! se taie entru fiecare model, dar ne$oia de instrumente noi $or a !rea natural din tim )n tim , #i astfel stocul fi crescut tre tat( Este mai bine s! )nce cu o foarte u"ine, #i se adau&! un instrument sau doua oca+ie ca a are, dec*t s! )ncerce s! elabore+e un set com let de la ornire(

FI0( -.6(

Instrumente ot fi solide sau )n sc5i"!( Dac! )n sc5i"! )n care ot fi folosite ca 7inla87 instrumente, #i )n ordonarea lor de instrumente de t!iere ar trebui s! se cere s! furni+e+e umni de o"el entru t!ierea inla8(

INSTRUMENTE COMBIN PENTRU A FORMA MODELE


Este bine ca ele$ul s! )ncea ! cu modele dis use e unele foarte sim luPlanul, a face mici modific!ri )n fiecare model succede( 2n acest fel, un stil indi$idual oate fi stabilit!( Planul de obicei de a studia stilurile erfec"ionate de lian"i $ec5i, #i )ncearc! s! )ncea ! )n ca+ul )n care au r!mas, )n ractic!, doar duce la roducerea de imita"ii e3acte, sau arodii s!race li site de $ia"!, a desenelor #i modelelor $ec5i( 2ntruc*t un model de+$oltat de student de &rade lente, rintr% o serie de modele, fiecare usor diferit de cel )n fa"a sa, $a, dac! e3centricit!"i sunt e$itate, au, robabil, de $ia"! #i de interes indi$idual( Poate c! cel mai sim lu mod de a decora un caracter obli&atoriu este de a aco eri cu un model mic re eta( O form! sim l! de scutec ca un )nce ut este re+entat )n Fi&( -.9 ( Pentru a face un astfel de model de t!iat o bucat! de 5*rtie bine, sub"ire la m!rimea consiliului de o carte, #i cu o norm! de creion o linie de a ro3imati$ o o time dintr%un inc5 )n interiorul mar'ei de tot( A oi, cu unctul de un dosar amen+ii care $a liniu"!, dar nu a t!iat 5*rtie, marca a#a cum se arat! )n Fi&( -.: ( Po+i"ia de linii AA #i BB se &!sesc ur #i sim lu rin lierea 5*rtiei, artea de rima arte, #i a oi la ca la coada( Celelalte linii ot fi use )n f!r! nici ode m!surare rin aderarea ur #i sim lu toate unctele )n care se linii de cruce( Prin continu! re%trecere, s a"iile )n care 5*rtia este di$i+at oate fi redus! la orice dimensiune dorita( 2n ca+ul )n care liniile de construc"ie sunt corect use )n, s a"iile $or fi toate de aceea#i dimensiune #i

form!( Este e$ident c! atunci un desi&n re etarea entru a um le una dintre s a"ii se oate face entru a aco eri )ntrea&a su rafa"!(

FI0( -.:(

2n Fi&( -.9 , acesta este doar liniile dia&onale, care sunt utili+ate entru modelul( Pentru a e$ita orice confu+ie, liniile trans$ersale care au a'utat entru a determina o+i"ia a dia&onalelor nu sunt afi#ate(

FI0( -.9 ,REDU1/

A$anta'ul de a folosi un unct dedosarul entru a marca liniile de construc"ie ale unui model )n loc de un creion, este fa tul c! liniile sunt reali+ate at*t de mult mai fina, nu freca afar!, #i s! nu cree+e confu+ie rin interferarea cu modelul( Toate liniile care $or a !rea e carte, cum ar fi liniile mar&inale, ot fi use cu un creion entru a le distin&e( A$*nd marcate de 5*rtie, selecta"i un instrument de flori #i%l im resione+e la unctele de unde dia&onala de linii )ncruci#ate, "in*ndu%l )n fumul unei lum*n!ri )ntre fiecare dou! sau trei im resii( Atunci c*nd a fost im resionat de flori este tot, selecta"i o mic! bucat! de linie drea t!, #i a us o tul in! de mai 'os, )n fiecare floare, o frun+!, a oi une e fiecare arte a liniei dre te $a com leta modelul(

FI0( -.; ,REDU1/

O de+$oltare de acela#i rinci iu este re+entat )n Fi&( -.; , )n care unele sunt introduse scobituri( Orice num!r de alte combina"ii, $a a$ea loc la oricare dintre utili+area instrumentelor( Frec$ente )ntreb!ri $a a !rea dac! un instrument este de a fi use )n acest fel sau ca fel, #i dac! o linie este de a se curba )n sus sau )n 'os( Ori de c*te ori e3ist! o astfel de alternati$! desc5is!, e3ist! &ermenul de un alt model( All% este scutec modele ot fi modificate )n

orice num!r de moduri( O modalitate este de a $aria de roiectare )n s a"ii alternati$e( 2n ca+ul )n care acest lucru se face una dintre modele ar trebui s! fie de a#a natur! c! se $a )m !r"i )n 'os de centru )n ambele sensuri #i astfel termine modelul confortabil la mar&ini(4odelul se oate ba+a e $ertical! #i liniile )ncruci#ate de la marca', sau marcarea )n sus oate fi e un rinci iu diferittotul( Proiectant, du ! un ic de ractic!, $a fi uluit de num!rul infinit de combina"ii care a ar )n el(

FI0( -.< ,REDU1/

1cutec este selectat entru un )nce ut, entru c! este cea mai usoara forma de model de a face, ca nu se une roblema de a a$ea colturi rotunde, #i foarte u"in de a studia ro or"ie( Acesta este selectat, de asemenea, entru c! )n$a"! ele$ul $aloarea decorati$! a formelor sim le, re etate e un sistem ordonat( C*nd el a )n"eles acest lucru, el a )n"eles rinci iul de ba+! de a roa e toate ornament relucrate entru fabricarea de succes( 1cutece sunt de bune ractici, entru c! )ntr%o str*ns!, este tot model instrumentele trebuie s! fie use )n locuri definite, sau o 5arababur! )n&ro+itoare $a re+ulta( 2n instrumente, o re etare a acelora#i instrumente de c*"i$a ani, este de cele mai bune ractici osibil, d*nd ca face aceea#i munc! este si este din nou, )n

e3act acelea#i condi"ii, #i concentr*ndu%se, e co erta o carte, ractica care ar utea fi e3tins e s ate de mai multe fete mai mult cu moderatie decorate, atunci c*nd soiul de condi"ii ar confunda student(

FI0( -.=(

C*nd rinci iile de scutec au fost st! *nit, iar studentul a de$enit familiari+at cu limitele sale de instrumente, alte sc5eme de decor ot fi )ncercat, cum ar fi frontierele, centre, sau anouri( O form! de frontier! )n le&!tur! cu trans%linii este re+entat la Fi&( -.< ( Aceasta se face dintr%o re etare a s ra8%a construit din trei #i atru instrumente de 0ou&es re+entate )n Fi&( -.= , cu o u#oar! modificare la col"uri( Alte sisteme de frontierele sunt cele )n care cresc flori de interior de la mar&inea laci, sau s re e3terior de la un anou de la centru, sau e ambele !r"i ale unei linii de a ro3imati$ o 'um!tate de inc5 de la mar&ine( Un model oate fi, de asemenea, face s! creasc! tot anoul central( Frontierele se $or &!si mai &reu de &estionat dec*t cu scutece sim le, #i la )nce ut, sunt cele mai bune construit e acela#i rinci iu % re etare de un element sim lu(

FI0( -.> ,REDU1/

Decorul oate fi concentrat! e !r"i ale ca acului, cum ar fi centrul sau col"uri( Un desi&n entru un centru este re+entat )n Fi&( -.> , #i de mai 'os este re+entat modul de a se construi( O bucat! de 5*rtie este )ndoit!, du ! cum arat! liniile unctate, #i un al o tulea model desenat cu un creion moale #i liat e linia A, #i transferate de a fi frecat la s ate, cu un dosar(Acest lucru este c! tu#it cu un creion, #i liat e linia B si frecat off( Acest lucru este c! tu#it )n #i liat e A, C #i, frecat ca )nainte, #i tot aliniat inc5 ase #i under ale liniilor sunt marcate, a oi, #i scobituri selectate entru a se otri$i( Desi&ur, aceasta $a a$ea mai multe studii )nainte de linii $or incrucisati l!cut, recum #i instrumentele otri$esc inc5 Un alt centru, )n care un s ra8 se re et! de trei ori, este re+entat )n Fi&( -.? , recum #i orice num!r de altii $or a$ea loc la ele$, du ! un ic de ractic!( O sc5imbare de instrumente, sau modificarea u#oar! a unei linii, se $a da un as ect com let nou entru un model( La a&ina ::9 este indicat un model este tot )n cre#tere de la centrul de 'os a consiliului( 2n acest desi&n de iele a fostde culoare $erde )nc5is, cu un anou

$erde mai u#or )n centru(Boabele au fost incrustate in rosu a rins( Desi la rima $edere are un desi&n com licat, acesta este alc!tuit ca #i ceilal"i de re eti"ii de sim l!forme(

FI0( -.? ,REDU1/

Atunci c*nd studentul a de$enit s ecialist )n amena'area de instrumente, )n combina"ie cu linii, un desi&n care const! )n )ntre&ime, sau a roa e )n )ntre&ime, de linii oate fi )ncercat( Acest lucru este mai dificil, entru c! limit!rile nu sunt at*t de e$idente, dar aici, din nou, rinci iul de re eti"ie, #i c5iar #i de distribu"ie, ar trebui s! fie urmat( 2n Fi&( --. este indicat un desi&n a roa e )n )ntre&ime com us! din linii, construit e acela#i rinci iu ca centrul de la Fi&( -.> (

FI0( --. ,REDU1/

Ca etele ben+ilor formea+! o foarte l!cut locul de lecare entru modele(La a&( ::. , ::6 % < sunt re+entate modalit!"i de utili+areaaceast! metod!( Pentru a c!uta drea ta, un model trebuie s! fie coerente e tot arcursul( Instrumentele #i aran'area lor trebuie s! aib! a ro3imati$ aceea#i cantitate de con$en"ie( 1cule de aur, care se ocu !, a#a cum o face, cu forme lane doar silueta, necesit! o formalitate foarte considerabil! )n roiectarea de instrumente #i de dis unerea lor e co erta( Finisare moderne au de$enit at*t de rice ut, c! sunt )n m!sur! s! roduc! )n uneltelor de aur a roa e orice roiect care oate fi tras! )n linii cu un creion, iar unele re+ultate cu ade$!rat minunate sunt ob"inute rin utili+area de inla8, #i se taie s ecial scobituri( Ca o re&ul!, astfel de modele ser$i ur #i sim lu entru a demonstra abilitatea de a finis5er, #i entru a face o )ntreb care ar fi utut fi nebun suficient entru a selecta at*t de limitat!, #i o metod! de laborios ca scule de aur entru a le efectua( 2n &eneral $orbind, de succes de aur, relucrate entru fabricarea de modele re+int! do$e+i c! a fost conce ut cu instrumente@ de a fi, de fa t, sim le aran'amente de instrumente, #i nu de a fi fost rimul roiectat cu un creion, iar a oi a lucrat cu instrumente t!iate entru a se otri$i desen(Acest

lucru nu se a lic!, desi&ur, la modele com use )n )ntre&ime din linii, sau de la modele com use din linii de uncte( Dac! arti#tii doresc s! roiecte+e entru scule de aur, f!r! a st! *ni mai )nt*i detaliile, robabil, cel mai si&ur mod $a fi entru ei entru a roiecta )n linii de uncte de aur( Unele modele de succes efectuate )n acest mod au fost re+entate la E3 o+itia de Arte #i 4eserii urm! cu c*"i$a ani( 4odele de aur% re&!tit ec5i amentul obli&atoriu trebuie )ntotdeauna s! fie construit! e un lan &eometric, #i indiferent de model nu este, simetric distribuite e ca acul( Dac! caractere ot fi introduse, $a fi considerat a fi cea mai util! atunci c*nd amena'area un model( Acesta ofer! demnitate #i sco un desi&n, #i este, de asemenea, foarte decorati$( Litere ot fi aran'ate )n anouri, ca la a&ina ::6 , sau )ntr%o rund! de frontier! mar&inea de bord, #i )n multe alte feluri( Aceasta oate consta fie din titlul c!r"ii, sau o linie sau $erset din ea sau )n le&!tur! cu ea, sau se oate referi la istoria sa, sau a ro rietarului( Orice care ofer! un interes ersonal de la o carte, cum ar fi com onente ale ro rietarului, initialele sau numele de d!t!torul sau rece tor de un cadou, robabil, cu data de cadou, este de $aloare( Utili+area de file mic face osibil s! se an&a'e+e mult tim , u#or curbatelinii( De aur%au re&!tit ec5i amentul de linii, )n sine, o astfel de frumuse"e mare, fa tul c! desi&nerii sunt adesea tenta"i s! le fac! meandru cu ri$ire la co ert! )ntr%un mod slab #i f!r! rost( Ca limit!rile im use de utili+area de 0ou&es au tendin"a de a men"ine curbele de uternic #i mici, #i ca utili+are a file mici tinde s! roduc"ia de curbe lun&i, slabe, ele$ii sunt sf!tui"i s! limite+e la rima liniile curbe din modelele lor de c!tre cum oate fi u#or de lucrat cu scobituri(

FI0( ---(

Trebuie amintit c! o scoate sau linie de file este foarte subtire, si $or arata slab, daca se mer&e mult mai de arte, f!r! s ri'in( Din acest moti$, liniile sunt intercalate sus"inut( 1coate liniile sunt mai u#or de a lucra, si arata mai bine, )n ca+ul )n care un s a"iu mic este l!sat )n ca+ul )n care la sf*r#itul scobituri( Acest lucru este

deosebit deca+ul )n care liniile de oart! de frun+e sau flori de ramura de la tul ina rinci al! ,a se $edea Fi&( --- /( 0ou&es #i be"ele nu trebuie s! fie )ntotdeauna de aceea#i &rosime de linie, #i dou! sau trei seturi de calibre diferite, ot fi !strate( Un finis5er oate modifica )ntotdeauna &rosimea de un escroc cu 5*rtie abra+i$!( O metod! de a aran'a linii de aur% re&!tit ec5i amentul este de a le trata )n desi&n, )n ca+ul )n care acestea au fost )n fire #i tensiune, noduri #i r!suci"i%le )m reun!( Cu condi"ia ca ideea este )ntotdeauna res ectat )n )ntrea&a, un astfel de model este adesea foarte de succes(

FI0( --6(

Un aran'ament sim lu de linii dre te $a fi ornamentarea suficient entru ma'oritatea c!r"ilor( Trei sisteme entru astfel de ornamente sunt afi#ate(2n Fi&( --67Tie%cobor*#uri7 oate fi )n 7orb7, #i liniile )n aur( Aran'ament re+entat )n Fi&( --: las! un anou de la artea de sus, care ot fi utili+ate entru litere(

FI0( --:(

FI0( --9(

FI0( --;(

PROIECTARE PENTRU SPATE


Decorul din s ate a unei c!r"i este de dificil din cau+a s a"iului foarte mic, de obicei, dis onibile )n anouri( Considerare trebuie s! fie de litere, iar )n momentul )n care a fost amena'at, a#a cum este descris )n ca itolul AB, o 5*rtie de al doilea a ie#it entru model( Panoul din s ate ar trebui s! fie, )n &eneral, tratate )n acela#i stil #i, dac! este osibil, cu acelea#i instrumente ca #i !r"i, )n ca+ul )n care sunt decorate( Acesta $a fi adesea &!site mult mai u#or entru a roiecta o arte com let aurit dec*t un s ate satisf!c!toare( Un roiect oate fi f!cut! entru a se otri$i un anou de carte #i re etate e toate cele care nu sunt necesare entru litere ,$e+i a&inile::6 % :9 /, sau oate fi f!cut s! creasc! de la anoul de la anou ,$e+i fi&ura --;( /( 2n ca+ul de seturi de c!r"i, )n care $olumele $aria+! foarte mult )n &rosime, un model trebuie s! fie f!cut!, care oate fi contractat #i e3tins f!r! a modifica as ectul &eneral al s ate ,a se $edea Fi&( --; /(

PROIECTARE DE INTERIOR A CAMERELOR


4ar&inile interioare ale consiliului de administra"ie al ermisului de un decor delicat mici( 2n Fi&( --< sunt re+entate dou! moduri de a trata aceast! arte a obli&atorii( Interiorul de bord este uneori aco erit este tot cu iele, #i relucrate entru fabricarea de elaborat ca, sau mai elaborat, dec*t afar!( Dac! e3ist! ca ete calc, ele ot fi )mbo&!"it cu un ic scule(

FI0( --<(

4ar&inile de laci ot a$ea o linie de aur rula e ele, #i ca %ca cu c*te$a uncte(
Cuprins nainte

ot fi decorate

Legtorie, i ngrijire de cri, de Douglas Cockerell

CAPITOLUL XVII

LIPIREA CO1 DOCU4ENTE END % CARTI DE DE1CDIDERE

LIPIREA DE JOS PAPERS SFRITUL


Atunci c*nd se face de finisare, documentele finale ar trebui s! fie li ite )n 'os e bord, sau )n ca+ul )n care e3ist! o comun! din iele, anoul din st*n&a trebuie s! fie com letate entru a se otri$i 5*rtie final( Pentru a li i 'os documentele finale, cartea este lasat e bloc cu laca desc5is! ,$e+i Fi&( --= , A/, foile de de#euri sunt ru te, articula"ii cur!"at! de orice li ici sau de ast!, recum #i anouri turtit, a#a cum este descris la a&ina -=- entru li irea a rosturilor de iele( Unul dintre documentele de asta%doEn este a oi )ntins este bord #i frecat )n comun, #i suma s! fie t!iate entru a se otri$i )n s a"iul l!sat de turn%in de e iele este marcat cu se aratoare, m!surarea de la mar&inea de bord( O tabl! de t!iere este a oi lasat e carte, asta de 5*rtie%a transformat este el, #i mar&inile fasonate e la unctele de se arare, cu ocu"it #i dre t%mar&ine, l!s*nd buc!"i mici entru a aco eri ca etele de comun , fi&( --=( , A, C/( De t!iere #i li ire de 'os a acestor iese mici )n comun sunt destul de dificil, ei ar trebui s! $in! e3act la mar&inile de bord(

FI0( --=(

C*nd ambele lucr!ri ast! 'os sunt t!iate la dimensiunea, una dintre ele este bine li it cu ast! sub"ire, )n care nu e3ist!nu sunt noduli, cu o bucat! de de#euri de 5*rtie )n conformitate cu acesta entru a rote'a carte(2mbin!rile ar trebui s! fie, de asemenea, li ite, #i )n asta de frecat cu de&etul #i orice sur lus eliminate(

Lucrarea li it este a oi adus e bord, mar&inile ada tate e3act la locurile lor, #i frecat )n 'os( Comun trebuie s! fie l*n&! frecat )n 'os, rin 5*rtie( Este dificil de a ob"ine de 5*rtie entru a li i uniform )n comun, #i este ne$oie de mare subtilitate aici( Toate frecarea )n 'os trebuie s! se fac! rin 5*rtie, sau 7 asta%'os7 $a fi murdare sau face str!lucitor( Unele lucr!ri se )ntind! foarte mult atunci c*nd li it, #i $a trebui s! se taie un ic mai mic dec*t este necesar, #i a us 'os imediat du ! li ire(Per&ament subtire oate fi us )n 'os cu ast! )n care e3ist! un ade+i$ foarte u"in, dar mai &ros er&ament este mai bine us 'os cu li ici sub"ire(Li irea )n er&ament, &ri'a foarte mare este necesar! entru a re$eni semnele erie din care arat!, rin( 2n ca+ul )n er&ament este sub"ire, bord trebuie s! fie c! tu#it! cu 5*rtie alb! sau tonifiat, cu o su rafa"! neted!(Aceast! lucrare trebuie s! fie destul de curat, ca orice m!rci $a ar!ta rin er&ament, #i s!%l arate murdar( Atunci c*nd o arte este li it 'os carte oate fi transformat este bord, f!r! a )nc5ide, #i consiliul de alte desc5ise #i li ite )n acela#i mod ,a se $edeaFi&( --= , B/( 2n rocesul de transformare )ntr%o carte, o bucat! de 5*rtie alb! ar trebui s! fie us sub artea nou%li it, ca, fiind umed, acesta $a sol foarte u#or( C*nd ambele ca ete s%au li it de stabilire a articula"iilor ar trebui s! fie e3aminate #i frecat )n 'os din nou, iar cartea se afla e final cu laci desc5ise *n! c*nd documentele finale sunt uscate( Pl!cile ot fi "inut desc5is cu o bucat! de carton t!iat du ! cum se arat! )n Fi&( =- ( Dac! e3ist! articulatiile *n+! )n care sunt use 'os cu li ici, 5*rtie #i de bord este am lasat a roa e de mar&inea din comun, l!s*nd car a foarte utin $i+ibile( 2n rocesul de finisare, consiliile de administra"ie ale unei c!r"i $a fi intotdeauna a roa e deformat un ic afar!, dar documentele li ite finali ar trebui s! tra&! laci un ic ca au uscat, f!c*ndu%le s! curba u#or s re carte(Cu ca ete calc e3ist! ericolul ca l!cile $or fi deformate rea mult(

DESCHIDEREA CRI NOU OBLIGATE


2nainte de a trimite o carte recent le&at liant ar trebui s! mear&! rin el, de desc5idereaici #i acolo entru a usura s atele( Bolumul este us e o mas!, #i frun+ele a desc5is o distan"! scurt! de fa"!, #i a oi la o distan"! e&al! de la s ate, #i a oi )n unul sau dou! locuri mai a ro iate de centrul de carte, frun+ele fiind a !sat cu arte, la fiecare desc5idere( 2n ca+ul )n care cartea este un $aloroase, fiecare frun+! ar fi transformat este se arat #i fiecare desc5idere a resat )n 'os, )nce *nd din centru #i de lucru rimul drum #i a oi e cel!lalt( 2n acest fel din s ate $a fi )ndoit )n mod e&al la toate

unctele( Atunci c*nd o carte a fost desc5is, ar trebui s! fie u#or resat entru o erioad! scurt! de tim , f!r! nimic )n articula"ii( Dac! o carte este trimis nedesc5is, rima ersoan! )n a c!rei m*n! se )ncadrea+! se $a desc5ide, robabil, unde$a )n centru, )ndoire se refer! la s ate #i de 7ru ere7 din s ate, #i, dac! orice sansa de frun+e au fost li ite )m reun! )n mar&inea%aurire , ele sunt susce tibile de a fi ru t dac! ne&li'ent desc5is( O carte cu o 7ru t7 din nou $a a$ea )ntotdeauna tendin"a de a desc5ide, )n acela#i loc, #i nu $a !stra forma( Aceasta ar fi )n $aloare de tim entru bibliotecari s! fi obli&at recent c!r"i desc5ise cu &ri'!( Un asistent%ar utea 7desc5ide7 un num!r mare de de c!r"i )ntr%o +i, #i de a beneficia de le&aturi ar com ensa din lin de robleme mici #i costurile im licate(
Cuprins nainte

Legtorie, i ngrijire de cri, de Douglas Cockerell

CAPITOLUL XVIII
CLE4E FI LE0GTURILE % 4ETAL DE PE LE0ATURI

NCHIZTOARE I A LEGTURILOR
Unele c!r"i trebuie s! fie str)ns entru a !stra frun+e late( Toate c!r"ile scrise sau ti !rite e er&ament ar trebui s! aib! cleme( Per&ament cu e3ce "ia ca+ului )n lat "inute este a t de cardium, #i aceasta )ntr%o carte $a for"a frun+e afar! #i recunosc raf( Dac! o carte este bine rins )ntr%un raft frun+ele $or fi !strate lat, dar ca eliminarea sansa de orice alt! carte de r*nd $a elimina resiunea, este mult mai bine de a oferi a&rafe entru c!r"i calc( C!r"i foarte &roase, #i cele cu un num!r mare de l!ci )ndoite, sunt mai bune entru a a$ea cleme entru a re$eni frun+ele de la sa&&in&( Ca a roa e toate c!r"ile sunt acum !strate )n rafturile de c!r"i, #i ca orice roiec"ie e artea lateral! a unei c!r"i este de natur! de a r!ni $ecine$olum, o form! de incuietoare ar trebui s! fie utili+ate, care a ridicat nici o iese de e laci(

FI0( -->(

2n Fi&( --> este re+entat un incuietoare sim lu otri$it entru c!r"i mici, cu moara de bord% !r"i, cu detalii ale ieselor metalice, a f!cut din s*rm! de ar&int &ros de mai 'os( Panouri duble trebuie s! fie 7f!cut7, iar ca etele a lati+ate de ar&int ca tura introdus )ntre cele dou! &rosimi, si li it la loc( Des re o o time dintr%un inc5 de final ar trebui s! roiectului( 2n care aco er!, de iele trebuie s! fie str! uns #i cu aten"ie a lucrat rund! de ca tur!( Pentru a face im leti, trei ben+i de iele sub"ire sunt alunecat rin inel, iar ca etele de fiecare band! li it )m reun!( Cele trei ben+i sunt dublate a oi )m letite #i sf*r#itul a im leti us rintr%o &aur! )n laca de 'os a cartii a ro3imati$ o 'um!tate de inc5 de la mar&ine, #i li ite )n interiorul 'os( O 0roo$e oate fi t!iat )n moara de bord de la &aura la mar&inea )nainte de aco erire, entru a face o de resie)n care se $a im leti min"i, #i o de resie oate fi scobit din su rafa"a interioar! a bord entru a rimi ca ete(

FI0( --?(

2n Fi&( --? este o incuietoare oarecum similar cu trei )m letituri otri$ite entru c!r"ile mari( Ca !t de metal #i metoda de inserarea in laci de lemn sunt re+entate mai 'os( Final transformat%'os ar trebui s! mear&! rin dre tul de bord, #i de a fi nituite e interior( C*nd cele trei )m letituri sunt lucrate, un mic &ru de ar&int oate fi nituite doar e sub inel(

O fi3are foarte sim lu, care este uneori util! este re+entat la Fi&( == ( Un #ira& de m!r&ele foarte mic este filetate e o bucat! de cat&ut, #i cele dou! ca ete ale intestinului adus )m reun! #i a us rintr%un #ira& de m!r&ele mai mare( Ca etele de intestin cu mar&ele e ele sunt )m letite )n artea de susConsiliul de carte, cu talon de roiectare de este mar&ine, #i o bucl! de intestin este dantelat )n artea de 'os laca( 2n ca+ul )n care bucla se oate face e3act lun&imea corect!, aceasta este o metod! de func"ionare( Cra$ate de m!tase sau iele ot fi utili+ate entru a !stra c!r"ile )nc5idere, dar ele sunt de natur! s! fie )n mod atunci c*nd este citit cartea, si ca neca+urile abia e nimeni s!%i le&e, acestea sunt, )n &eneral, de utili+are foarte u"in(

DE METAL PE BINDINGS
Col"uri de metal si sefii sunt o rotec"ie mare le&aturi, dar )n ca+ul )n care c!r"ile sunt entru a mer&e )n rafturi, de metal trebuie s! fie destul de lin! #i lat( Un antof de metal de e mar&inea de 'os a laci este un lucru e3celent entru conser$area obli&atoriu de c!r"i &rele( 1efii de lucru #i alte metale ridicat ar trebui s! fie limitat! la c!r"i care $or fi utili+ate e stranele sau birouri de citire( Frontis iciu este de la un desen de% un stadiu inci ient al ABI%lea carte, le&at )n iele de orc alb, #i ornamentate cu col"uri, centre de alama, si cleme, iar la a&ina :6: este re+entat un caracter obli&atoriu AB%lea, cu sefii sim le de rotec"ie( Pe aceast! carte nu au fost ini"ial cinci sefi e fiecare bord, dar cele centru au fost ierdute( Le&!turi oate fi )n )ntre&ime aco erite cu metal, dar le&!tura dintre obli&atoriu #i cartea este, )n acest ca+, rareori destul de satisf!c!toare( Cele mai satisf!c!toare din metal aco erite cu le&!turi e care le%am $!+ut sunt cele )n care metalul este limitat la laci( Cartea este le&at )n sc*nduri de lemn, cu iele &roasa la s ate, #i l!ci de metal b!tut )n cuie de lemn( De metal oate fi stabilit cu bi'uterii sau decorate cu email, #i )n relief sau alun&a"i )n diferite moduri( Bi'uteriile sunt uneori stabilite )n set!rile in$i+ibile sub iele de le&aturi, oferindu%le as ectul de a fi stabilit )n iele( Acest lucru le confer! un as ect nesi&ur, #i este mai bine entru a ar!ta sincer set!rile de metal #i s! fac! o caracteristic! decorati$ de ele(
Cuprins nainte

Legtorie, i ngrijire de cri, de Douglas Cockerell

CAPITOLUL XIX
PIELE

PIELE
Dintre toate materialele utili+ate de c!tre booHbinders, de iele este cel mai im ortant#i cel mai dificil de a selecta cu )n"ele ciune( Este e3trem de dificil de a 'udeca o iele de as ectul s!u( 7Ne &!sim acum, c!, )n loc de iele reali+ate de oaie, $itel, ca ra, #i i&sHins, fiecare a$*nd, atunci c*nd a terminat, de su rafa"! caracteristic! ro rie, care sunt de oaie a'uns ana sa arate ca $i"el, 4aroc, sau iele de orc, $i"el, care este cu bob s! semene cu 4aroc, sau at*t de lustruit #i turtit ca s! aib!, dar st*n&a caracter u"in, )n tim ce &oatsHins sunt bob, )n orice num!r de moduri, #i iele de orc este de multe ori cu bob ca Le$ant 4aroc( Deci, inteli&ent sunt unele dintre aceste imita"ii, c! este ne$oie de un e3 ert calificat entru a identifica o iele atunci c*nd acesta este e o carte( 7 Au e3istat l*n&eri entru o erioad! lun&! de dorin"e de durabilitate de iele le&!torie moderne, dar nu a e3istat *n! )n ultimul tim orice in$esti&a"ie sistematic! )n cau+ele de dec!dere sale remature( De ermisiune, $oi cita )n mare arte din ra ortul comisiei desemnat de c!tre 1ocietatea de Arte entru a )ntreba )n subiect( Nu sunt e acest roducatori s eciale din iele comisiilor, booHbinders, bibliotecari, #i ro rietarii de biblioteci( Ra ortul emis este re+ultatul o cantitate imens! de munc! de f!cut( 4ulte biblioteci au fost $i+itate, #i sute de e3 erimente #i teste au fost efectuate de c!tre subcomitetele( E3ist! mai multe informa"ii utile, )n ra ortul e care toate booHbinders #i bibliotecarii ar trebui s! citeasc!( De lucru a comisiei nu este )nc! terminat, dar re+ultatele sale ot fi acce tate ca concludent, )n m!sura )n care acestea duc( Comitetul de rima s%au stabilit entru a $erifica dac! l*n&erile de de&radare rematur! de iele le&!torie moderne sunt 'ustificate rin fa te, #i )n acest ra ort unctul )n careI % 72n ceea ce ri$e#te credin"a comun! c! ielea moderne cu caracter obli&atoriu nu de&radare rematur, sub%comisiei se asi&ur! c! c!r"ile le&ate )n ultimii o t+eci sau o sut! ani au aratat do$e+i mult mai mare de deteriorare dec*t cele de la o dat! anterioar!( 4ulte le&!turi recente au aratat do$e+i de de&radare at*t de scurt du ! o erioad! de +ece, sau c5iar cinci ani( 1ub% comisie a a'uns la conclu+ia c! nu e3ist! o 'ustificare am l! entru l*n&ere &eneral! c! ielea moderne nu este at*t de durabil ca odinioar!( Pentru a fi3a data )nce eriide aceast! deteriorare a fost o c5estiune dificil!, dar au a'uns la

conclu+ia c! )n tim ce din iele de toate erioadele au re+entat unele semne de de&radare, deteriorarea de$ine mai &eneral, e c!r"i le&ate, du ! ->:., )n tim ce unele ar a fi iele, )n &eneral, bine *n! la a ro3imati$ -><., du ! care la data a roa e toate ieile ar s! se )nr!ut!"easc!( Deteriorarea de le&!turi de $i"el la sfarsitul a doua a secolului -? ot fi atribuite la fel de mult ca subtirimea e3cesi$ de calitatea slab! a materialului( 7 Comitetul a )ncercat s! $erifice durabilitatea relati$! a iele folosite entru le&!torie, #i du ! ce $i+itea+! multe biblioteci, #i com ararea le&aturi, ei re+int! du ! cum urmea+!I % 72n ceea ce ri$e#te ca acitatea de iele diferite, sub%comisie a a'uns la conclu+ia c! de iele $ec5i ,secolul -; #i -</, iele de orc alb, robabil, Alum7 bron+at 7, este cel mai durabil, dar duritatea e3cesi$! #i li s! de fle3ibilitate face acest lucru din iele im ro rii entru munca cele mai moderne( Bec5i maro $i"el a durat destul de bine, dar )#i ierde fle3ibilitatea, si de$ine ri&id #i fra&il atunci c*nd sunt e3 use la lumin! #i aer( Unele dintre alb taEed Piei din secolul -; #i -<, altele dec*t orc alb, #i, robabil, din iele de ca rioara, au durat foarte bine( Unele le&aturi -; #i -< din iele de oaie secol au r!mas moale #i fle3ibil, dar su rafa"a este moale, #i de obicei mult mai afectate de frecare( Per&ament are s! fi durat destul de bine, dar este u#or de influen"at de sc5imb!rile atmosferice, #i este mult mai afectat de lumina( Primele e3em lare de rosu 4aroc din -< *n! la sf*r#itul secolului -> au fost &!site )n stare bun!, #i a tuturor iele obser$at, aceasta are a fi cel mai u"in afectate de condi"iile diferite la care au fost su use( 2n o inia comisiei, cea mai mare arte aceast! iele a fost t!b!cite cu sumac5 sau alt material str*ns le&ate de bron+are( 4aroc le&!turi mai de$reme dec*t -><. s%au constatat, )n &eneral, s! fie )n stare destul de bun!, dar maroc du ! aceast! dat! are s! fie mult mai u"in de )ncredere, #i, )n multe ca+uri, a de$enit e3trem de utred( 2n ultima arte a secolului -> a de$enit obi#nuit entru a mic#ora $i"el *n! c*nd a fost la fel de subtire ca 5*rtia( Din moment ce a ro3imati$ ->:. a roa e orice $i"el )ntr%ade$!r de sunet are s! fi fost folosite, ca, indiferent dac! &roas! sau sub"ire, se are, )n &eneral, au ierit( Piele de oaiele&!turi de rima arte a secolului mul"i dintre ei sunt )nc! )n stare bun!( Din moment ce a ro3imati$ -><. iele de oaie iele de oaie ca este &reu de &!sit( Piei de oaie sunt cu +im"i )n imita"ie de iele de alte, #i aceste imita"ii de iele%&rained sunt, )n &eneral considerat a fi )ntr%o stare mai rea dec*t oricare dintre celelalte le&aturi, cu e3ce "ia, oate, o arte din iele de $i"el foarte sub"ire( Piele de orc Und8ed moderna are sa dure+e de bine, dar unele le&aturi colorate iele de orc au ierit )n )ntre&ime( Piele moderne, $o site cu a'utorul acidului sulfuric sunt

toate entru a fi condamnat( 2n a roa e fiecare ca+ de iele Rusia sa do$edit a fi de$enit utred, cel u"in )n le&!turile din ultimii cinci+eci de ani( 7 La )ntrebarea a cau+elor de de&radare obser$at #i )n cele mai bune metode de re&!tire din iele, )n $iitor, am utea cita urm!toareleI % 7Locul de munc! de o sub%comisie, care a fost com us! s ecial de familiari+at cu tratamentul de iele c5imisti, a fost re&i+at s ecial entru elucidarea urm!toarele uncteI o anc5et! de natura a cariilor de iele folosite entru le&!torie@ o e3aminare a cau+ele care au rodus aceasta descom unere@ o cercetare )n cele mai bune metode de re&!tire din iele entru le&!torie@ #i o anali+! a unctelor necesare entru a fi tratate )n !strarea c!r"ilor( 7Jin*nd cont de aceste uncte, )n ordine, rimul este ocu at cu roblema de natura de de&radare de iele( Pentru a a'un&e la conclu+iile lor cu ri$ire la acest subiect, sub%comisie a f!cut o serie de teste #i anali+e de robe de iele booHbindin&s utrede, recum #i de iele folosite entru le&are( Comitetul a constatat c! dec!derea cea mai ras andita a fost ceea ce au termen de o descom unere ro#u, iar acest lucru cred c! ot fi diferen"iate )n $ec5i #i noi, dec!derea $ec5i ro#u fiind $i+ibil de *n! la a ro3imati$ ->:., #i dec!derea nou de la acea dat!( 2n descom unere $ec5i, iele de$ine dur #i friabil, nu de su rafa"! care ot fi u#or #lefuite rin frecare( Formularul de mai )n $*rst! este de remarcat )n s ecial le&ate de $i"el, c!r"i, t!b!cite, robabil, cu coa'a de ste'ar( Noua forma afectea+a a roa e toate ieile, #i, )n ca+uri e3treme, se are absolut de a distru&e fibrele( O alt! form! de deteriorare, mai $i+ibil! )n c!r"ile mai noi, face de cereale din iele ar utea scoate de c*nd sunt e3 use la cea mai mic! frecare( Aceasta este cea maiform! comun! de cariilor men"ionat )n ielea mult mai recente( 2n a roa e toate robele de iele Rusia o forma foarte $iolent de de&radare rosu a fost obser$at( 2n multe ca+uri, din iele a fost &!sit entru a fi absolut utred )n toate !r"ile e3 use la lumina si aer, astfel c! la frecare foarte mic, cu un instrument bont de iele a c!+ut )n raf fin (((( 7Al doilea unct este cau+a a cariilor( O serie $ast! de e3 erimente a fost reali+at cu sco ul de a determina cau+ele de de&radare de le&!turi(1ub% comitetul consider! c! acest lucru este cau+at at*t de mecanic! #i de influen"ele c5imice( Dintre ace#tia din urm!, unii se datorea+! &re#eli ale roduc!torului iele #i le&!tor de c!r"i, altele la li s! de $entila"ie, de )nc!l+ire #i de iluminat necores un+!toare #i a bibliotecilor( 2n unele ca+uri, ielea inferioare sunt finisate , rin metode )n sine re'udiciabile/, astfel )nc*t s! imite iele mai bune de clas!, #i, desi&ur, )n ca+ul )n care acestea sunt utili+ate de durabilitate nu oate fi de a#te tat( Dar, )n rinci al entru re'udiciul e care roduc!torul #i le&!tor de c!r"i sunt res onsabile trebuie s! fie atribuit mai de&rab! la i&noran"! a efectului de mi'loacele folosite entru a da

ielecalit!"ile necesare entru asi$! obli&atoriu, dec*t la roducerea inten"ionat! a unui articol inferior (((( De iele roduse de diferite materiale tanante, de#i acestea ot fi la fel de solid! #i durabil! mecanic, $aria+! foarte mult )n re+isten"a lor la alte influente, cum ar fi lumina, caldura, &a+e #i fum( 7Pentru sco uri de le&atorie, sub%comitetului condamna, )n &eneral, utili+area de materiale de bron+are care a ar"in &ru ului de catecol, de#i iele roduse de utili+area acestor materiale sunt e3celente entru multe sco uri, #i )ntr%ade$!r su erioar!( Clasa de bron+are materiale care roduc de iele cele mai otri$ite entru acest sco s ecial, arte din &ru ul iro&alolului, din care un e3em lu bine cunoscut #i im ortant este sumac5(East Indian sau 7 ersane7, iei t!b!cite de o$ine #i ca rine, care sunt otri$ite entru multe sco uri, #i sunt utili+ate )n re+ent )n mare m!sur! entru sco uri ieftine le&atorie, sunt considerate e3trem de roast!( C!r"i le&ate )n aceste materiale au fost &!site entru a arata semne de descom unere )n mai u"in de dou!s re+ece luni, #i sub%comisie sunt )nclina"i s! cread! c! nici o carte le&at! )n aceste iele, e3 us e un raft la lumina soareluisau $a ori de &a+, oate fi niciodat! de a#te tat s! dure+e mai mult de cinci sau #ase ani( Ftan"are iele sub resiune mare entru a imita un bob are un efect foarte d!un!tor, )n tim ce de ras de iei &roase reduce foarte mult uterea de iele rin reducerea de arte fibrele dure din artea interioar! a ielii( Utili+area de aci+i minerali )n str!lucire de culoare de iele, #i )n rocesul de $o sire, are un efect serios )n diminuarea re+isten"a la de&radare( O afacere bun! )nc! r!m*ne s! fie )n$!"at des re ermanen"a relati$! a coloran"i diferite( 7 La anali+a &ratuit acid sulfuric, sa do$edit a fi re+ent )n a roa e toate ti urile de iele le&!torie, #i este o inia comisiei e care c5iar #i o cantitate mic! de acest acid diminuea+! semnificati$ durabilitatea de iele( 7Aceasta a fost demonstrat rin e3 eriment &ri'!, c! c5iar #i o cantitate minute de acid sulfuric folosit )n baie $o sea entru a elibera culoarea este de la o dat! absorbit! de iele, #i c! nici o cantitate de s !lare se $a scoate( 2ntr%o ro or"ie foarte mare de ca+uri de de&radare a moderne sumac5% iele bron+ata a fost din cau+a acidului sulfuric folosit )n $o seabaie, #i !strate )n iele( Am e3aminat mostre foarte multe de iele fabricate #i $*ndute s ecial entru sco uri de le&atorie, de la diferite fabrici, cum arat de la dealeri sau diferite, cu amabilitate furni+ate de booHbinders #i de bibliotecari, #i%au &!sit s! con"in!, )ntr%un num!r mare de ca+uri, sulfuric liber de acid, de la .,; *n! la -,< la sut!( 7 Publicarea ra ortului ar trebui s! tind s! stabileasc! un standard entru iele le&!torie( P*n! acum nu a e3istat nici un standard recunoscut(BooHbinders s%au selectat din iele a roa e )n )ntre&ime de

as ectul s!u(Acesta a fost ar!tat c! as ectul este nici un test de durabilitate, #i testul mecanic de ru ere de iele este insuficient!( Piele de sunet trebuie s! ru ! cu dificultate, iar mar&inile ru te ar trebui s! fie fran'uri, cu fibre lun&i, m!t!soase, #i orice iele care lacrimi foarte usor, si re+inta e scurt, buclat%u fibre de la mar&inile ru te, ar trebui s! fie aruncat!( Dar, desi iele bun le&!torie se $a ru e cu dificultate, #i s! arate )n ca+ul )n care fibrele lun&i ru t, care este )n sine nu este un test suficient, deoarece sa demonstrat c! de iele, care este mai uternic mecanic, nu este nea !rat cea mai durabil #i cel mai )n m!sur! s! re+iste la influen"ele ne&ati$e la care sunt su use c!r"i )n biblioteci( Ra ortul arat! c! booHbinders #i bibliotecari nu sunt, ca re&ul! &eneral!, calificat entru a selecta din iele entru le&atorie( 2n +ilele $ec5i, atunci c*nd fabricarea de iele a fost relati$ sim lu, un le&ator de carti ar utea fi re+onabil s! cunoasc! suficient de rocesele utili+ate entru a utea selecta lui de iele( Dar acum, at*t de com licat! este fabricarea, #i at*t de mul"i sunt factorii care trebuie luate )n considerare, c! un e3 ert trebuie s! fie an&a'a"i( 7Comitetul s%au mul"umit c! este osibil de a testa orice iele, astfel )nc*t s! &arante+e ca acitatea sa de le&atorie( Ei nu au a'uns la nici o deci+ie cu ri$ire la necesitatea de a stabili un standard de formal sau oficial, de#i consider! c! acesta este un unct care merit! aten"ie #i )n $iitor( 7 Este de s erat c! unele sistem de a e3amina #i de sala de marcare din iele de c!tre un or&anism recunoscut, ot fi instituite( 2n ca+ul )n care $a s ecifica fa tul c! bibliotecarii din iele entru a fi folosite trebuie s! fie certificate care urmea+! s! fie fabricate )n conformitate cu recomand!rile de la 1ocietatea de ArteComisia, nu e3ist! nici un moti$ de iele nu ar trebui s! fie ob"inut! la fel de durabile ca orice rodus $reodata( Acest lucru ar necesita e3aminarea #i testarea de loturi de iele de c!tre e3 er"i(2n re+ent, acest lucru oate fi f!cut mai mult sau mai u"in ri$at la diferite locuri, cum ar fi Cole&iul KorHs5ire, Leeds, sau Institutul de Derolds 7, Bermondse8( 2n $iitorul a ro iat trebuie s! se s era ca un or&anism recunoscut ublic, cum ar fi una dintre com aniile interesate mare ora# din iele, oate fi indusa entru a stabili un standard, #i entru a testa iele astfel cum sunt re+entate de ei, sala de marcarea celor care $in *n! la standard( Acest lucru ar ermite booHbinders #i bibliotecari, )n comanda iele, entru a fi si&uri c! acesta nu a fost r!nit )n fabricarea acestuia( De testare, dac! sunt efectuate de loturi, nu ar trebui s! adau&e mult la costul de iele( La )ntrebarea de calit!"ile unui ideal de iele le&!torie ra ortului comisieiI % 7Aceasta este o inia comisiei, care de iele ideal de le&!torie trebuie s! aib!, #i s! !stre+e, o mare fle3ibilitate (((( ,1e/ trebuie s! aib! o su rafa"! de

cereale firm!, nu este u#or deteriorate rin frecare, #i nu ar trebui s! fie)n mod artificial cu bob (((( Comisia este de !rere c! o ur! tanna&e sumac5 $a r!s unde la toate aceste condi"ii, #i c! ielea oate, #i $a fi rodus acum, care se $a do$edi a fi la fel de durabile ca orice f!cut )n trecut( 7 Comitetul a fost *n! acum doar tratate cu le&ume% iele bron+ata( Eu am folosit, cu un oarecare succes, crom% iele de $i"el t!b!cit!( C5rome iele este dificil de Rod, #i de a lucra, deoarece nu de$ine moale atunci c*nd sunt ude, cum ar fi le&ume% iele bron+ata( Acesta $a sta orice &rad re+onabil de c!ldur!, #i astfel ar utea fi robabil util entru to %raft le&aturi si entru raft t!iate( Este e3trem de uternic mecanic, dar f!r! teste su limentare nu ot s!%l recomand o+iti$, cu e3ce "ia entru roces( 2n tim ce uterea #i durabilitate robabil! de iele oate fi 'udecat numai de c!tre un c5imist instruit iele, acolo r!m*ne entru selectarea lian"i, ti ul de iele de a utili+a, recum #i culoarea sa( Cele mai multe din iele re&!tit entru le&!torie este rea mare terminat( Procesele de finisare a ad!u&a o afacere bun! entru costul de iele, si sunt a t de a fi d!un!tor entru ea, #i c*t de mult a ridicat Finis5 este ierdut )n aco er!, ar fi mai bine entru le&ator de carti entru a ob"ine iele as ra si termina el )nsu#i atunci c*nd acesta este e carte( Cele iele de u+ comun entru laminare suntI % Ca r!, cunoscut sub numele de 4aroc( Bi"el, cunoscut sub numele de $i"el #i de Rusia( Piele de oaie, cunoscut sub numele de Roan, busuioc, sHi$er, L c(( Piele de orc, cunoscut sub numele de iele de orc( Piele de foc!, cunoscut sub numele de si&iliu( Maroc este robabil cel mai bun entru iele obli&atorii su limentare dac! sunt corect elaborate, dar e3 erimentul a demonstrat c! moroccos scum e Le$ant sunt a roa e )ntotdeauna distrus )n fabricarea lor( Un mare num!r de robe de cel mai scum Le$ant 4aroc au fost testate, cu re+ultatul c! to"i s%au &!sit s! con"in! acid sulfuric liber( Calf. % moderne de le&ume%$i"el t!b!cit! a de$enit un material e3trem de nesatisf!c!toare, #i *n! la unele sc5imb!ri radicale sunt efectuate )n metodele de fabrica"ie, ea nu ar trebui s! fie folosite entru le&!torie( Piele de oaie. % o iele de oaie, )n mod cores un+!tor t!b!cite face o foarte durabil, de#i mai de&rab!moale #i l*nos, din iele( O mare arte din iele le&!torie acum a f!cut din iele de oaie, este destul de li sit de $aloare( BooHbinders ar trebui s! refu+e s! aib! nimic de a face cu o iele care

a fost )n mod artificial cu bob, ca rocesul este a t de a fi e3trem de d!un!tor entru iele( . Piele de porc % orc este o iele bine bun natural, #i foarte uternic, )n s ecial ielea alumed, dar multe dintre i&sHins colorate se do$edesc a fi necores un+!tor t!b!cite #i $o site, #i li sit de $aloare entru le&!torie( Piele de foc este foarte recomandat de c!tre un bibliotecar eminent, dar nu am a$ut )nc! nici o e3 erien"! de utili+are a acestuia entru le&atorie( De iele e care am &asit cel mai util este ca r! Ni&er, adus din Africa de firma Ro8al Ni&er, este o culoare foarte frumoas! #i te3tura, #i a stat toate testele au )ncercat, f!r! deteriorarea &ra$!( Dificultate cu aceast! iele este fa tul c!, fiind o roduc"ie nati$, este oarecum ne&li'ent re&!tit, #i este mult mai rasfatata de defecte #i etele de e su rafata, si multe sHin%uri sunt destul de li site de $aloare( Este de s erat c!, )nainte de unele lun& a roduc!torilor interesati $a roduce la fel de bune )n iei de calitate #i culoare ca cel mai bun Ni&er 4aroc, #i cu mai u"ine defecte( Din iele de mult este distrus, )n sco ul de a ob"ine o culoare absolut, c5iar( O u#oar! neuniformitate de culori este foarte l!cut, #i ar trebui s! fie mai de&rab! )ncura'at dec*t o us( Aceast! li s! de interes )n culori absolut late a fost sim"it, este demonstrat de frec$en"a cu care lian"i a sc! a de lat, c5iar #i culori rin stro ire #i imita"ie de marmor!( La acest unct, am utea cita din comisieI 7stro ire din iele, fie entru roduc"ia de7 stro it 7, $i"el sau de $i"el7 co ac 7, cu sulfat de fier ,$itriol $erde/ trebuie s! fie cel mai uternic condamnat, a#a cum se combina cu fierul #i distru&e bron+ )n iele, #i de acid sulfuric liber este eliberat, care este )nc! mult mai distructi$( Acetat de fier sau de lactat este oarecum mai u"in criticabil, dar, robabil, acelea#i efecte ot fi ob"inute cu culori anilin! f!r! riscuri entru iele( 7
Cuprins nainte

Legtorie, i ngrijire de cri, de Douglas Cockerell

CAPITOLUL XX
DE DMRTIE % PA1TE % ADENIB

HRTIE

Cartea se oate face manual sau de ma#ini, fie #i 7turnate7 sau 7)m letit7( 74en"ionat!7 lucr!ri se distin& rin semne de s*rm!, care sunt absente )n 7"esut7 de 5*rtie( O foaie de 5*rtie confec"ionate manual are tot tim ul un a$anta' dur ine&al! numit 7decHle,7 care este un re+ultat necesar al metodei sale de fabrica"ie( Im rimantele tim urii au ri$it aceast! mar&ine nere&ulat! ca un defect, #i a roa e in$ariabil )m odobite de cele mai multe%l )nainte de a une c!r"i )n le&!turi ermanente( Re+er$a"i iubitorii de e bun! dre tate ca entru a &!si urme de 7decHle7 mar&ine, ca do$ad! c! un $olum nu a fost )n mod ne'ustificat redus de liant( Dar acum a de$enit moda de a admira 7decHle7 de dra&ul ei, #i de a l!sa c!r"ile e m)na 5*rtie absolut ne relucrate, cu mar&ini nere&ulate, care colectea+! murd!ria, sunt inestetice, #i su !r!toare de a transforma este( P*n! )n re+ent, aceast! nebunie a lecat, ca ma#in!%a f!cut 5*rtie este us de multe ori rintr%un roces su limentar entru a da un fals mar&ine decHle( A ro3imati$ $orbind, 5*rtie de calitate $aria+! )n func"ie de ro or"ia de material fibros, cum ar fi c*r !, utili+at la fabricarea( Pentru a face 5*rtie )n mod satisf!c!tor de m*n!, o ro or"ie mare de astfel de materiale fibroase este necesar, astfel )nc*t fa tul c! 5*rtia este f!cut de m*n! este )ntr%o anumit! m!sur!, o &aran"ie a calit!"ii sale( E3ist! calit!"i diferite de fabricare de m)na de 5*rtie, reali+ate din diferite materiale, )n rinci al c*r e #i len'erie de at din bumbac( Cea mai bun! lucrare se face din c*r ! len'erie curat!, #i cele mai s!race de m)na de 5*rtie de la car a de bumbac, )n tim ce alte calit!"i con"ine un amestec de substan"e sau alte dou!( Este osibil s! se fac! o lucrare bine bun de ma#ini, dac! sunt folosite materiale bune( Unele lucr!ri sunt e3celente f!cute de ma#ini, dar cererea enorma de 5*rtie, )m reun! cu fa tul c! )n re+ent a roa e orice material fibros se oate face )n 5*rtie, a dus )n roduc"ie, )n ultimii ani, de, robabil, cele mai &ra$e acte care au mai fost $!+ut( Acest lucru nu ar conta dac! utili+area documentelor de s!raci s%au limitat la +iare literatur! #i alte efemer, dar atunci c*nd, a#a cum este adesea ca+ul, 5*rtie de calitate foarte roast! este folosit entru c!r"i de interes literar ermanent, roblema este suficient de &ra$!( Printre cele mai &ra$e acte f!cute sunt foarte )nc!rcate 7Arta7, lucr!ri care sunt re&!tite entru im rimare de blocuri de roces semi%tonuri(Este de s erat c!, )nainte de tim )n care factorii de deci+ie de 5*rtie $a roduce un document care, )n tim ce otri$it entru im rimarea 'um!tate de tonuri de blocuri, $a fi mai mult de func"ionare, #i $a a$ea o su rafa"! mai u"in ne l!cut!(

Factorii de deci+ie de mai multe documente de roducerea colorate manual otri$ite entru lucr!ri finali( Lucr!ri f!cut de ma#in! oate fi a$ut )ntr%o $arietate nesfarsita de la orice num!r de factorii de deci+ie( Lucrarea cunoscut sub numele de 7 er&ament 'a one+7 este un material foarte dur, #i $a fi &!sit util entru re ararea c!r"i calc, cel mai subtire de $arietatea este foarte otri$it entru re ararea s atele sec"iunile ru te, sau entru a consolida locurile slabe e su ort de 5*rtie( 2n considerare urm!toarele )nc*nt!toare de fabricare a 5*rtiei de m*n!, este citat din 7Curnalul lui E$el8n, -<9-%-=.<(7 74%am dus s! $!d e Domnul meu din casa 1f( Alban, la B8flete, o cl!dire $ec5e de mare(De acolo la fabricile de 5*rtie, )n ca+ul )n care am &!sit a le face o 5*rtie alb! &rosier( Ei sacrifica de ra&&s, care sunt linnen, de 5*rtie alb!, din l*n! de maro, a oi le elimina in '&5eaburi la un Pa cu estles sau ciocane, cum ar fi raf de%mori, a oi une%l )ntr%o $essell de a !, )n care au un di cadru str*ns E8red cu un O8re la fel de mici ca un 5aire, #i c*t mai a roa e ca reede un sul de "esut, e aceasta, ei au dura *n! Pa , a a de risos drenarea 7t5ro O8re, acest lucru se de3trousl8 de cotitur!, scuturati ca o clatita e o su rafa"! neted! bord )ntre dou! buc!"i de flannell, a oi a !sa"i%l )ntre un Presse 4are,, flannell su&e din umiditate, a oi scoaterea ei liuri si uscati%l e siruri de caractere, a#a cum se usuc! linnen )n s !l!torie, a oi se )nmoaie )n a !, Alum, 2n cele din urm! olone+! #i s!%l nebro#at( Au us ni#te &um! )n a !, )n care se macerea+! ra&&s( 4arca &!sim e foile se formea+! )n O8re( 7 1unt urm!toarele dimensiuni mai obi#nuite de lucr!ri de im rimare %
Inci. Foolscap Coroan Posta Dem !e"i# %e&al 17 13 20 15 19 x 15 22 17 2$ 19 25 20

D#'l# Pott (Foolscap )#per %o al D#'l# Cro*n Imperial D#'l# post

25 15 27 x 17 27 21 30 20 30 22 31 19

Dimensiunile cores un+!toare de lucrari facute de mana ot fi u#or diferite de cele de mai sus( De#i de mai sus sunt dimensiunile rinci ale numite, a roa e orice dimensiune ot fi f!cute la comand!( Urm!tor este un e3tras din ra ortul Comitetului 1ociet!"ii de Arte ri$ind deteriorarea de 5*rtie, ublicat )n ->?>I 7Comitetul constat! c! fibrele de 5*rtie de luare oate fi $ariat )n atru claseI % A( Bumbac, in, c*ne ! #i( +. Lemn, celulo+! , un / roces de sulfit, #i , b /, sod! #i sulfat de roces( C( 2m letituri de fibre $e&etale #i celulo+! de aie( D( Past! de lemn mecanic!( 2n ceea ce ri$e#te, rin urmare, la lucr!ri de carti si documente de $aloare ermanent!, de selec"ie trebuie s! fie luate )n aceast! ordine, #i )ntotdeauna cu res ectarea la )nde linirea condi"iilor de mai sus normal de tratament tratate la fel de comune la toate documentele( 7 7Comitetul a fost dornic de a aduce in$esti&a"iilor lor, la o conclu+ie ractic! )n termeni s ecifici, Bi+( de su&estie a standardelor de calitate(Este e$ident c!, )n ma'oritatea ca+urilor, nu este $ina u"in de a &!si cu a'ust!rile ractice care &u$ernea+! comer"ul( Acestea sunt, rin urmare, )nde linit! de a limita re+ultatele lor s ecifice urm!torul, #i anume,( normal standard de calitate pentru lucrri de carte necesare pentru publicaii de valoare permanent. Pentru astfel de acte s%ar reci+a, du ! cum urmea+!I %

7 Fibre. Nu mai u"in de =. la sut!( din fibre de clasa A( 7 Dimensionarea. Nu mai mult de 6 rocente( colofoniu, #i a terminat cu aciditate normal! de aluminiu ur( 7 ncrcarea. Nu mai mult de -. la sut!( 4aterie mineral total ,cenu#!/( 72n ceea ce ri$e#te documentele scrise, trebuie s! fie e$ident c! materialele adec$ate sunt cele de clasa A, #i c! 5*rtiaar trebui s! fie ur #i mi'locii cu &elatin!, #i nu cu colofoniu( Toate imita"ii de lucr!ri de scriere de mare clasa, care sunt, de fa t, de&5i+ati in doar lucr!ri de im rimare, ar trebui s! fie e$itat! cu &ri'!( 7

PASTE
Pentru a li i entru aco erirea c!r"i, L c((, Ia 6 uncii de f!in!, #i P unciealaun de raf, #i se amestec! bine cu a ! suficient! entru a forma o ast! sub"ire, a$*nd &ri'!, entru a s ar&e orice bul&!ri( Ad!u&a"i o 'um!tate de litru de a ! rece, #i se )nc!l+e#te u#or )ntr%o crati"! emailat!( A#a cum de$ine cald, ar trebui s! se amestec! din tim )n tim , #i c*nd )nce e s! fiarb!, trebuie amestecat continuu entru a ro3imati$ cinci minute(Aceasta ar trebui s! constituie a oi o asta &roasa, care oate fi diluat cu a ! cald!( Desi&ur, orice cantitate oate fi f!cut! )n ca+ul )n care ro or"iile sunt acelea#i( Paste entru utili+are este cel mai bine !strate )ntr%un '&5eab de lemn, numit 7cada asta(7 Cad! asta $a trebui s! fie cur!"ate din c*nd )n c*nd, #i toate fra&mentele de ast! de uscat eliminat( Acest lucru oate fi foarte usor de facut )n ca+ul )n care este l!sat, este noa te, um lut cu a !(2nainte de a utili+a, asta trebuie s! fie bine b!tut cu un b!" lat( Pentru li irea de 5*rtie, ar trebui s! aib! cu ri$ire la coeren"a #i nete+imea de crema, entru iele, aceasta oate fi mai &ros( Pentru iele foarte &roas! un li ici ic sub"ire ot fi ad!u&ate( Pasta facuta cu Alum $a astra a ro3imati$ dou! s! t!m*ni, dar ot fi !strate mai mult tim rin ad!u&area de sublimat coro+i$, )n ro or"ie de o arte a sublimat coro+i$ la o mie de !r"i de ast!( 1ublimat coro+i$, fiind o otra$! mortal!, $a re$eni atacul de #oareci de bibliotec! sau de alte insecte, dar entru acela#i moti$, trebuie s! fie utili+at numai de c!tre ersoanele res onsabile, #i ast! )n care este folosit trebuie s! fie !strate din modul de animale domestice( 4ai multe m!rci de ast! de re arat e3celent oate fi cum arat de la Londra( Aceste aste sunt la fel de ieftine ca se oate face, #i s! !stre+e un bun tim ( Paste, care a de$enit acru nu ar trebui s! fie utili+at, deoarece e3ist! ericolul ca rodusele de fermenta"ie acidul oate rani de iele(

Li ire ca+i $*ndute au adesea o bar! de fier este ele entru a #ter&e e erie( Acest lucru ar trebui s! fie eliminat, #i )nlocuit cu o bucata de sfoara rasucita( Paste erii ar trebui s! fie le&at cu sfoar! sau +inc, cu ru sau de fier $a ata asta(

PAST ALB PENTRU REPARAREA


O ast! bun! entru lucr!ri de re arare se face dintr%o lin&urita de faina obisnuita, dou! teas oonsful de orumb, o 'um!tate de lin&uri"! de alaun, #i trei uncii de a !( Acestea ar trebui s! fie atent amestecat, de ru ere la toate buc!"i, iar a oi ar trebui s! fie )nc!l+it! )ntr%o crati"! curat!, #i a st*rnit tot tim ul cu o lin&ura de lemn sau os( Pasta ar trebui s! se fierbe tim de a ro3imati$ cinci minute, dar nu rea re ede, sau se $a arde #i transforma maro( Ore+%f!in! sau amidon ot fi )nlocuite de orumb, #i entru 5*rtie foarte alb Faina de &rau oate fi omis!( Past! obi#nuit nu este suficient de a roa e alb! entru re ararea, #i este a t de a l!sa ete inestetice( Porumb ast! ot fi utili+ate direct, du ! ce se face, #i $a men"ine bun! )n condi"ii normale de a ro3imati$ o sa tamana( Direct, acesta de$ine &reu sau mer&e a oase, un nou lot trebuie s! fie f!cute(

LIPICI
Este im ortant entru booHbinders c! li iciul folosit trebuie s! fie de bun! calitate, #i cel mai bun li ici ielea $a fi &!sit entru a r!s unde bine(Pentru a se re&!ti entru utili+are, ade+i$ trebuie s! fie ru t )n buc!"i mici #i se las! la )nmuiat este noa te )n a !( 2n diminea"a ar trebui s! fie moale #i mult umflate, dar nu to it, #i ot fi a oi use )n ade+i$%oal! #i u#or fiert la foc mic *n! c*nd este lic5id( Acesta este &ata entru utili+are( Ade+i$ ierde )n calitate de a fi frec$ent )nc!l+it, astfel c! nu este bine entru a face o cantitate mare la un moment dat( Li ici%oala ar trebui s! fie cur!"ate )nainte de li ici nou este us )n ea, #i li ici $ec5i li irea rund! !r"i scoase( Ade+i$ ar trebui s! fie utili+ate la cald #i nu rea &ros( Dac! este strin&8 #i dificil de a lucra, acesta oate fi ru t rin rasucirea ra id eria )n li ici% oala( Pentru 5*rtie li ici ar trebui s! fie foarte sub"ire #i bine a lucrat cu ensula inainte de a folosi( Urm!torul te3t este citat de 7Camerele7 Enc8clo aedia 7, articol e Ade+i$I % 7In tim ce An&lia nu e3celea+! )n fabricarea, este un fa t recunoscut c! sco"ian li ici ((( r*ndurile )n fa"a cleiuri din toate "!rile( Un ade+i$ de lumin! de culoare nu este nea !rat bun, nici un ade+i$ de culoare )nc5is! nea !rat

r!u( Un luminos, de culoare clar!, bordo este culoarea natural! a cleiurilor de iele, care este cel mai bun #i cel mai economic( 7Lumina de culoare li iciuri ,s re deosebire de &elatin!/ sunt reali+ate fie din oase sau de oaie( Ade+i$ &enerate de aceste materiale nu se oate com ara cu uterea de care a dat de ascunde( 7O cantitate mare este acum )n Fran"a #i 0ermania, de la oase( Este rimit ca un rodus )n fabricarea de c!rbune animal( De#i frumos s! se uite la, se constat! atunci c*nd sunt utili+ate entru a fi mult inferior entru a li i sco"ian ascunde( 7
Cuprins nainte

Legtorie, i ngrijire de cri, de Douglas Cockerell

PARTEA A IIA CRILOR, ATUNCI CND NGRIJIREA BOUND CAPITOLUL XXI


INFLUENJELE PRECUDICIABILE LA CARE 1UNT 1UPU1E CGRJI

Fumul de gaz. % Anc5eta a 1ociet!"ii de Arte Comisiei arat! c! % 7Dintre toate influentele la care sunt e3 use c!r"i )n biblioteci, fum de &a+e %, f!r! )ndoial!, din cau+a acidului sulfuric #i sulfuros e care le con"in % au do$edit a fi cel mai re'udiciabil(7 Efectele re'udiciabile ale &a+elor de ser! e iele au fost recunoscute entru o lun&! erioad! de tim , #i de &a+ este, )n &eneral, foarte, dat )n biblioteci )n consecin"!( Ca+ul )n care c!r"ile trebuie s! fie !strate )n ca+ul )n care &a+ul este utili+at, acestea nu ar trebui s! fie us )n marecamer!, #i o mare aten"ie trebuie acordat! de $entila"ie( Este mult mai bine, )n ca+ul )n care este osibil, entru a e$ita utili+area de &a+e naturale la toate )n biblioteci( Lumina. % Comitetul ra ortea+!, de asemenea, c! lumina 7, #i lumina soarelui )n s ecial direct! #i aer cald, se arat! a a$ea influen"e noci$e, care a abia a fost sus ectate anterior, recum #i im ortan"a de tem eratur! moderat! #i de $entila"ie com let! de biblioteci nu oate fi rea mult insistat e( 7 Ac"iune de lumin! e iele are un efect de+inte&ra, $!+ut foarte clar momentul )n care c!r"ile au fost entru erioade lun&i de tim e rafturi lasate )n un&5iuri dre te la ferestre( La O3ford #i Cambrid&e #i la Biblioteca Britis5 4useum, acela#i lucru a fost obser$at( De iele e artea, din s atele de c!r"i, al!turi de lumina, a fost absolut utred, m!run"ire la raf, la cea mai

mic! frecare, )n tim ce la artea de de arte de lumina a fost relati$ de sunet( Le&!turi de er&ament au fost c5iar mai afectate dec*t cele de iele( Comitetul recomanda ca biblioteca OindoEs e3 use la lumina direct! a soarelui ar fi &la+urate cu sticla colorata( 7Unele )ncerc!ri au fost f!cute entru a determina efectul de lumina transmis! rin a5are de diferite culori, #i se indic! fa tul c!, albastru #i $iolet, lumina de sticl! de calitate a roa e la fel de noci$ ca sticla alba, in tim ce sub iele rosu, $erde, &alben #i oc5elari au fost a roa e com let rote'ate( Nu oate fi nici o )ndoial! c! utili+area de sticl! &alben al sau $erde de m!sline, )n bibliotec! ferestre e3 us la lumina direct! a soarelui este de dorit( Un num!r mare de e3 erimente au fost reali+ate e a5are colorate 7catedrala7 de d%nii PilHin&ton Bros, Limited, cu re+ultatul c! nr( >-6 #i =-6 beneficia+! de rotec"ie a roa e total! )n tim ul e3 unerii de dou! luni de la lumina soarelui, )n tim ce Nr =.9 #i >.9 oate fi recomandat )n ca+ul )n care numai nuante foarte desc5is la culoare sunt ermise( Oc5elarii an&a'a"i au fost su use unui e3amen atent s ectrosco ice, #i la culoarea de m!surare de tintometer, dar nici nu au fost &asite entru a da indica"ii recise cu ri$ire la uterea de rotec"ie a oc5elarilor, care este nici o )ndoial! ca urmare a absorb"iei de $iolet, #i )n s ecial a in$i+ibile ra+ele ultra%$iolete( O metod! sim l! de a com ara a5are este de a e3 une )n temeiul acestora la lumina soarelui sensibili+at ordinar! albumenised 5*rtie foto&rafic!( Aceste a5are )n care acest lucru este cel mai intunecat sunt, de asemenea, de rotec"ie la iele( 7 De tutun. % Fumatul a fost do$edit a fi d!un!toare, #i este cu si&uran"! o &re#eal! s! se ermit!, )n biblioteci( 7Efectul de $a ori de amoniac, #i de fum de tutun, de amoniac care este unul dintre in&redientele acti$e, a fost e3aminat, de asemenea( Efectul de $a ori de amoniac a fost foarte marcat, )ntunecare fiecare descriere de iele, #i este cunoscut fa tul c!, )n ca+uri e3treme se roduce o form! ra id! de de&radare( Fumul de tutun a a$ut un efect foarte asem!n!tor )ntunecare #i $!t!m!toare ,cel marcat )n ca+ul de iei t!b!cite sumac5/, #i nu oate e3ista nicio )ndoial! c! deteriorarea de le&!turi )ntr%o bibliotec! )n care fumatul a fost ermis #i camerele de mult utili+ate, trebuie s! fi fost ar"ial din cau+a aceasta cau+a( 7 Umed. % Carti !strate )n locuri umede $a de+$olta muce&ai, #i at*t de iele #i de 5*rtie $a fi ruinat( 2n ca+ul )n care este osibil, camerele natural uscate ar trebui s! fie utili+ate entru biblioteci, #i, dac! nu uscat natural, toate mi'loacele osibile ar trebui s! fie luate entru a le face a#a( Acesta $a uneleori se constat! c! sin&ura modalitate de a !stra ere"ii unei case $ec5i uscat este de a une )ntr%o

dam course cores un+!toare( E3ist! diferite metode folosite de alte, cum ar fi c! tu#irea ere"ilor cu lumb sub"ire, sau $o sire%le )n interior #i cu o anumit! re&!tire 5idroi+olare, dar at*ta tim c*t un erete umed r!m*ne )n sine, nu este si&ur dac! oricare dintre aceste lucruri se $or !stra ermanent umed de enetrant( Biblioteca nu ar trebui s! fie us la +id, nici c!r"ile de e odea( Ar trebui s! e3iste )ntotdeauna s a"iu entru aer s! circule e toate laturile de rafturile( Umed este s ecial re'udiciabil, )n ca+ul )n care c!r"ile sunt !strate )n s atele u#ilor str*ns%monta'( U#ile de biblioteci ar trebui s! fie l!sate desc5ise din tim )n tim )n +ilele calde( 2n ca+ul )n care muce&aiul face a aritia sa, c!r"ile ar trebui s! fie scoase, uscate #i aerisite, iar rafturile bine cur!"ate( Cau+a umede ar trebui s! fie c!utat entru, #i m!surile luate entru remedierea( Biblioteca ferestre nu ar trebui s! fie l!sat! desc5is! e tim de noa te, nici e $reme umed!, dar )n $reme frumoas! cald! de $entila"ie mai e3ist!, cu at*t mai bine( De cldur. % 2n tim ce umed este foarte d!un!tor entru c!r"i, e seama de+$olt!riide muce&ai, )n mod ne'ustificat cu aer cald uscat este a roa e la fel de r!u, cau+*nd ielea sa se usuce #i ierde fle3ibilitatea( La acest unct, re#edintele 1ociet!"ii de Arte Comitetului s uneI % 7Camere, )n care c!r"ile sunt !strate nu ar trebui s! fie su use la e3treme, fie de c!ldur! sau fri&, de ume+eala sau uscaciune( 1e oate s une c! mai bine ada tat%o camer! este de ocu a"ie uman!, cu at*t mai bine entru c!r"ile e care le con"ine( Umed este, desi&ur, cel mai rautacios, dar este%uscaciune indus de aer )nc!l+it, mai ales atunci c*nd conductele sunt )n imediata a ro iere a Biblioteci, este de asemenea foarte d!un!toare( 7 Praf. % Carti ar trebui s! fie luate de e rafturi, cel u"in o dat! e an, rafuit si aerisite, recum #i le&!turile frecat cu un conser$ant( Pentru a raf o carte, ar trebui s! fie scos din raft, #i f!r! a fi desc5is!, )ntoars! cu susul )n 'os #i a aruncat cu o c*r ! de #ters raful ene( Dac! o carte cu raful de e artea de sus este loc liber )n m*n!, #i udrate mod corect, raful se oate )ncadra )ntre frun+e( Praf ar trebui s! fie f!cut )n $reme cald!, uscat!, #i du ! aceea, c!r"ile ot fi st!tea e mas! u#or desc5is!, la aer, cu frun+ele lorliber( 2nainte de a fi re$enit la rafturi, le&!turile trebuie s! fie u#or frecat cu o anumit! re&!tire conser$ant ,$e+ica ( AAII /( Orice le&!turi care sunt ru te, sau orice frun+e care sunt libere ar trebui s! fie obser$at, #i c!r"ile use e de o arte, s! fie trimise la liant(Acesta ar fi cel mai bine atunci c*nd biblioteca este suficient de mare entru a 'ustifica, de a an&a'a un le&ator de carti de lucru entru a face acest lucru, un astfel de om ar fi util )n mai

multe moduri( El ar utea li i e etic5ete, le&aturi de re ara"ii, #i de a face multe alte locuri de munc! ciudate entru a !stra c!r"ile )n stare bun!( Un le&!tor de c!r"i ar utea fi e de lin an&a'at, de le&are #i de re ararea c!r"ile )ntr%o bibliotec! relati$ mic, sub direc"ia de bibliotecar(

OARECI DE BIBLIOTEC
Insectele cunoscute sub numele de #oareci de bibliotec! sunt mai multe ti uri de lar$e de &*ndaci, cel mai frec$ent, robabil, de ntobium domesticum #i !ololencus "iptus ( Ele nu sunt )n nici un fel s ecific de a c!r"ilor #i $a infesta lemn de rafturi, ere"i, ardoseli sau( O afacere bun! se oate face entru a men"ine 7$iermi7, de arte de utili+area unor astfel de substan"eca camfor sau na 5t5aline )n bibliotec!( Foareci de bibliotec! nu ataca c!r"i moderne, foarte mult, robabil, le dis lace Alum a us )n ast! #i comisiilor de moara din fr*n&5ie &udronat! $ec5i( 2n c!r"i $ec5i, mai ales, cum ar $eni din Italia, este adesea considerat ca ra$a&iile de #oareci de bibliotec! sunt a roa e )n )ntre&ime limitea+! la cleiul de e s atele c!r"ilor, #i se are c!, )n &eneral, li ici #i li i"i%le atra&e(Probabil dac! sublimat coro+i$ au fost use )n ade+i$ #i ast! de folosit ar o ri atacurile lor( Alum este declarat a fi una de re$enire, dar am cunoscut #oareci de bibliotec! s! m!n*nce rin modul lor de li it e iele, cu Alum ast! care con"ine, atunci c*nd, )n recu erarea, lacile $ec5i din lemn cu con"inut de #oareci de bibliotec! au fost utili+ate )n eroare( Atunci c*nd )n consiliile de administra"ie ale a&itare un raf de carte $ec5e, +boara, sau )n ca+ul )n &r!me+i mici de raf se &!sesc e raftul e care o carte $ec5e a fost )n icioare, se oate considera robabil c! e3ist! #oareci de bibliotec! re+ente( Este u#or de a ucide orice care oate fi usa la unct, rin unerea carte )ntr%o cutie etan#! )ncon'urat cu $at! )nmuiat! )n eter, dar care nu $a ucide e ou!, iar tratamentul trebuie re etat de latim )n tim , la inter$ale de c*te$a s! t!m*ni( Orice carte, care este &asit sa contina #oareci de bibliotec! ar trebui s! fie i+olat #i la o dat! tratat( Cutii ot fi use )n interiorul l!cilor entru a re$eni 7$iermi7 alimentare )n frun+e( Borbind de #oareci de bibliotec!, Cules Cousin s uneI % Cea mai mare 7Una dintre cele mai sim le mi'loace entru a fi utili+ate , entru a sca a de #oareci de bibliotec!/, este de a une )n s atele c!r"ilor, )n s ecial )n locul )n care insectele arat! re+en"a lor, iese de len'erie de imbibate cu esen"! de terebentin!, camfor, sau o infu+ie de tutun, #i s! le re)nnoiasc! atunci c*nd mirosul se stin&e( Un ic de i er amend! ar utea fi,

de asemenea, )m r!#tiate e raft, mirosul enetrant de care ar roduce acela#i efect( 7 Posibil Pulbere insectelor Qeatin&, ar r!s unde fel de bine sau mai bine dec*t i er(

OBOLANI I OARECI
Fobolani #i #oareci, $or roade s atele de c!r"i entru a ob"ine de la ade+i$, astfel, mi'loace ar trebui s! fie luate entru a sc! a de aceste d!un!torilor )n ca+ul )n care ar trebui s! a ar!( 4ouse%uri mai ales $a obli&atoriu ciu&ulesc er&ament sau mar&inile de c!r"i calc, care au de$enit mult mai &ras, cu mani ularea(

GANDACII DE BUCATARIE
0andacii de bucatarie sunt foarte su !r!toare )n biblioteci, mananca le&aturi( Pulbere insectelor Qeatin& lui )i $a "ine de arte de c!r"i, dar numai at*ta tim c*t aceasta nu este re)nnoit! la inter$ale scurte de tim (

PLASAREA CRILE DIN RAFTURI


Pre#edintele 1ociet!"ii de Arte Comitetului 1 ecial s une la acest unctI % 7Este im ortant ca un mediu de doar ar trebui s! fie obser$at! )ntre dis unerea )n a ro iere #i liber de c!r"i )n rafturi( Ambalare strans ro$oac!( Tr!&*nd off de $*rfurile de carte de s ate, frecare re'udiciabil )ntre !r"i, recum #i la o resiune ne'ustificat!, care tinde s! for"e+e e s inarea lor Dar c!r"i nu ar trebui s! stea liber e rafturi( Ei au ne$oie de s ri'in #i de resiune moderat! laterale, altfel frun+ele sunt a t entru a desc5ide #i recunosc raf, umed, #i a muce&aiului( 0reutatea de frun+e, de asemenea, )n bine%$olume mici #i mi'locii slab lasate $or fi adesea &!sit entru a fi a#e+at! e raft, facand s inarea conca$!, #i a strica forma de coe+iune #i a c!r"ilor( 72n bibliotecile )n care clasificarea este )ncercat trebuie s! e3iste un anumit num!r de rafturi ar"ial um lute( C!r"ile din acestea ar trebui s! fie "inut )n loc de un dis o+iti$, cum ar fi fa tul c!, )n utili+area, )n Britis5 4useum, #i anume, o sim l! bucat! un&5i lat de fier &al$ani+at, e flan#a inferioar! a, care la sf*r#itul restul c!r"ilor, aceasta men"in*ndu%'os, )n o+i"ie $ertical! flan#a de !strarea c!r"ilor str*ns! #i )m iedic*ndu%le s! se r!s *ndeasc!( 7 De asemenea, el $orbe#te de ericolul de a le&aturi de rafturile brute sau de rost%$o siteI %

74are &ri'! trebuie s! fie e3ercitat! atunci c*nd dula uri sunt $o site sau lacuite, care su rafa"a ar trebui s! fie l!sat &reu, neted, #i uscat(Le&!turi, )n s ecial cele de te3tura delicata, ot fi iremediabil frecate )n ca+ul )n care a adus )n contact cu su rafe"e as re sau &rosolan%$o site, )n tim ce $o sea )n sine, de ani de la a licarea sa ini"ial!, este de natur! s! $in! e la carti, lasand urme de nesters( 2n astfel de ca+uri, oli"i#tii de bo3e )m otri$a ca etele de rafturi sunt sin&ura cale de atac( 7
Cuprins nainte

Legtorie, i ngrijire de cri, de Douglas Cockerell

CAPITOLUL XXII
PENTRU A PG1TRA LE0ATURI BECDI % RE%1UPORT

PENTRU A PSTRA LEGATURI VECHI


Este un fa t bine%cunoscut fa tul c! din iele de le&!turi care sunt mani ulate de mult durea+a foarte mult mai bine dec*t e c!r"i, care r!m*n neatinse e rafturi( Nu e3ist! )ndoial! c! moti$ul entru aceasta este fa tul c! cantitate mica de &rasime din iele rime#te din m*inile%l 5r!ne#te #i men"ine fle3ibil( Un strat de li ici sau lac se &!se#te )ntr%o anumit! m!sur! entru a rote'a iele de influen"ele ne&ati$e din afara, dar, din !cate, at*t )n albu# de ou #i lac tind mai de&raba sa se intareasca iele dec*t s!%l !stra"i fle3ibil, #i ei nu doar )n ca+ul )n care este cel mai &ra$ e#ec, c! este la articula"ii( 2n desc5iderea #i )nc5iderea, orice strat de albu# de ou sau de lac, care a de$enit &reu se $a s ar&e, #i e3 une iele de comune #i )na oi( Fle3ibilitatea este o calitate esen"ial! )n iele de le&!torie, entru c*t mai cur*nd de iele, la comun, a unei obli&atoriu de$ine ri&id se ru e de arte atunci c*nd anourile sunt desc5ise( Aceasta ar ad!u&a imens )n $ia"a de le&aturi de iele $ec5i, dac! ar fi bibliotecarii le%a tratat, s une o dat! e an, cu un conser$ant( C5eltuieli )n consecin"!, ar fi sal$at de mai multe ori de reducere a costurilor de re%le&are( O astfel de conser$ant, nu trebuie s! !tea+!, nu trebuie s! se e$a ore, nu trebuie s! de$in! tare, #i nu trebuie s! fie li icios( Baselin! a fost recomandat, #i r!s unsuri destul de bine, dar se $a e$a ora, de#i )ncet(Am constatat c! o solu"ie de cear! de arafin!, )n r!s unsurile de ulei de ricin, de asemenea( Este ieftin #i foarte sim lu s! se re&!teasc!( Pentru a se re&!ti, un ulei de ricin este us )ntr%un borcan de lut, #i a ro3imati$ 'um!tate din &reutatea de

arafin! m!run"it! )n ea( La )nc!l+irea, ceara se $a to i, iar re aratul este &ata de utili+are( Un ic de re&!tire este bine lucrat )ntr%o bucat! de flanel, #i c!r"ile frecat cu ea, o aten"ie deosebit! fiind acordat! la s ate #i articula"iilor(Acestea ot fi )n continuare frecate cu m*na, #i )n cele din urm! trecut este, cu o c*r ! curat!, moale( Foarte utin a re aratului trebuie folosite e fiecare carte( 2n ca+ul )n care au le&!turi de roiectare col"uri de metal sau cleme care sunt susce tibile de a +&*riac!r"i $ecine, iese de moara de bord, care ot fi c! tu#ite cu iele sau de 5*rtie de bun!, ar trebui s! fie a#e+ate una l*n&! ei, sau ot a$ea o aco erire a f!cut dintr%o bucat! de moara de bord rotund a lecat du ! cum se arat! )n Fi&( -6. , #i a consolidat )n faldurile cu len'erie( Acest lucru oate fi alunecat )n raft cu cartea cu final desc5is s re e3terior, iar a oi $a fi &reu de $!+ut(

FI0( -6.(

Le&!turi care au a$ut anterior cu cleme de metal,( L C, de multe ori au roiectarea fra&mente ale un&5iilor $ec5i(Acestea ar trebui s! fie c!utat #i )nde !rtate cu &ri'! sau condus )n, deoarece acestea ot deteriora serios orice le&aturi cu care $in )n contact( Pentru a rote'a le&!turi $aloroase $ec5i, ca+urile ot fi f!cute #i cu litere de e s ate, cu titlul de carte( Duse care necesit! s atele )ndoire de laci entru )nde !rtarea lor, nu sunt recomandate(

RE-BACK
Le&!turi care s%au ru t articula"ii oate fi re%sus"inut!( Oricare dintre iele de s ate, care r!m*ne s! fie )nde !rtate cu &ri'! #i conser$ate( Este im osibil de a ob"ine unele de iele e s inarea )n&uste, f!r! a le distru&e, dar cu &ri'! #i rin utili+area unui dosar sub"ire, cu s atele mai multe ot fi sal$ate( Piele e anourile se taie un ic din s ate comun, cu o t!ietur! oblic!, care $a l!sa o mar&ine sub"ire, #i este a oi ridicat cu un dosar( Piele noua, de aceea#i culoare este li it e s ate, #i )n ascuns sub iele $ec5i de e bord( Din iele de la s ate $ec5i ar trebui s! aib! mar&inile sale com ara"ie #i orice buc!"i de 5*rtie sau

de clei eliminate #i s! fie li ite e iele nou #i str*ns le&at cu banda ade+i$a entru a se asi&ura c! se li e#te( C*nd iele la col"uri de bord are ne$oie de re aratii, col" este li it #i a b!tut cu un ciocan entru a face &reu #i !trat, #i atunci c*nd este uscat, o bucatica de iele noi este alunecat sub $ec5i #i col" aco erit( 2n ca+ul )n care cablurile de cusut sau un fir decarte au ierit ar trebui s! fie de rebound, dar dac! e3ist! urme de le&are ori&inal, care ar trebui s! fie !strate #i utili+ate( 2n ca+ul )n care l!cile $ec5i au destul de ierit, laci noi de aceea#i natur! #i &rosime ar trebui s! fie scos #i ca acul $ec5i li it este ele( Locuri cum ar fi iele $ec5i nu $a aco eri, trebuie s! fie mai )nt*i aco erite cu noi de aceea#i culoare( 2n &eneral $orbind, este de dorit ca caracteristicile o carte $ec5e, ar trebui s! fie conser$ate, #i c! noi de lucru ar trebui s! fie c*t mai u"in )n e$iden"! )n care este osibil( Este mult mai lacut entru a $edea o carte $ec5e )ntr%un obli&atoriu contem oran atc5%uri, decat satisfacut si ordonat )n cele mai moderne ca acul imaculat( Parte a interesului de orice carte $ec5e este istoria sa indi$idual!, care ot fi colectate de la obli&atoriu, carte de l!ci, note mar&inale, numele fo#tilor ro rietari, si c(, Fi ce$a care tinde s! #tear&! aceste semne trebuie s! fie criticat(
Cuprins nainte