Universitatea Romano-Americana Facultatea de Management Marketing Master: Managementul Strategic al Firmei

Leasingul-Sursa de finantare a Investitiilor

Introducere

Societatea uman este un mecanism complex, cu probleme complexe i cu o existen marcat de rezolvarea permanent a unor probleme de care depinde existena sa ulterioar. Aceasta presupune existena unui suport material care s permit acoperirea nevoilor reale ale indivizilor. Pentru a face fa cerinelor tot mai mari ale consumatorilor, deci pentru a rezista n mediul cncurenial tot mai dur impus de economiile actuale, agenii economici trebuie s gseasc cea mai avantajoas cale pentru a-i satura nevoia de finanare cu posibilitile oferite de pia. n turbulenele crescnde ale ultimilor ani, adaptarea n condiii optime devine pentru managerii de pretutindeni o adevrat provocare. Problema finanrii activelor este soluionat prin decizia financiar, adic acel arbitraj ntre deinerea unei sume de moned sau deinerea unui activ fix sau financiar. ntreprinztorul schimb moneda deinut contra unui activ fizic pentru a-i putea desfura activitatea, obiectivul fiind performana economic. Mecanismul leasingului este unul destul de complex fiindc aceste operaii presupun mai muli participani, un anumit tip de contract cu clauze sau condiii specifice, i mai ales anumite etape eseniale. Cu toate acestea procedura de finanare n sistem de leasing este mult mai simpl i mai accesibil unui numr mai mare de clieni dect n cadrul procedurilor clasice de creditare.

Capitoulul I 1.1 Aspecte conceptuale Practica finantarii comertului international a cunoscut o permanenta nnoire, astfel nct, alaturi de tehnici financiar - bancare devenite "clasice", cum ar fi creditul - furnizor, cumparator, au aparut noi modalitati ajungndu-se ca activitatea financiara sa se mpletesca cu cea comerciala. n acest context, al diversificarii tehnicilor de finantare, a aparut si s-a dezvoltat leasingul - o solutie de o simplitate dezarmanta, fiind imaginata pentru a da un nou impuls lumii afacerilor. Cresterea rapida a volumului operatiunilor de leasing pe piata internationala, a fost determinata de usoara scadere a posibilitatilor de creditare, de necesarul tot mai mare de fonduri de investitii, dar si de politicile protectioniste practicate de anumite state sau grupuri de state. Leasingul nu este nca, pentru multi, un concept usor de nteles; el separa producerea bogatiei (valorii) de proprietatea asupra mijloacelor de productie si pare ca rastoarna complet teoriile care nu pot concepe crearea de bogatie fara a fi, implicit, proprietarul mijloacelor de productie. n fapt, nsa, acest lucru devine posibil, pentru simplul motiv ca pretutindeni capitalul este foarte scump, iar afacerile care consuma mult capital nu sunt neaparat si cele mai eficiente din punct de vedere financiar. n loc de a fi proprietarul unor bunuri patrimoniale producatoare de venit si a purta responsabilitatea pentru finantarea, ntretinerea si nlocuirea acestora - putem pur si simplu nchiria aceste bunuri patrimoniale si obtine bani din diferenta dintre costul chiriei si ceea ce se cstiga din venitul generat de respectivele bunuri. Cu un minim de capital investit si cu un management al echipamentului nchiriat bine condus, se pot obtine bani din exploatarea eficienta a mijloacelor de productie si nu din proprietatea asupra acestora. Rezultatul este o eficienta financiara superioara. Analiznd definitiile date de diversi autori sau organisme internationale vom constata ca, n esenta, n ciuda unor diferente, exprima unul si acelasi lucru: achizitionarea de la furnizori de catre o societate specializata (financiara) a unor bunuri si nchirierea acestora unor utilizatori (care nu dispun de resursele banesti necesare achizitionarii lor direct de la furnizor). nchirierea se efectueaza pe o perioada data, pe baza unui contract care stipuleaza conditiile de plata,

cuantumul ratelor, obligatiile partilor si conditiile de transfer a bunului n proprietatea utilizatorului la optiunea acestuia. Rezulta ca leasingul este o operatiune de finantare (creditare) pe baza unui contract specific, prin intermediul caruia utilizatorul poate folosi un bun n schimbul promisiunii de a plati chiria aferenta si, eventual, de a achizitiona n final bunul. Sub aspect juridic, leasingul reprezinta un contract complex care permite unui agent economic sa obtina si sa utilizeze un lucru fara a plati imediat contravaloarea acestuia. Una dintre primele ncercari de a defini operatiunile de leasing este consemnata de literatura franceza, definitie care se refera doar la leasingul imobiliar (denumit credit-bail). Aceasta include acele operatiuni prin care o ntreprindere da n locatie bunuri imobiliare (cumparate de ea sau construite prin efortul ei financiar) n scopul unei utilizari profesionale, cu conditia ca, indiferent de calificarea lor, sa permita locatarului sa devina proprietarul bunurilor (fie printr-o promisiune unilaterala de vnzare, fie prin achizitionarea directa ori indirecta a dreptului de proprietate a terenului pe care au fost edificate imobilele nchiriate, fie prin transferul de plin drept a dreptului de proprietate asupra constructiilor edificate pentru acel locator). Si n literatura germana ntlnim o definitie incompleta a leasingului (n circularele fiscale din anul 1971 si respectiv 1972), care stabileste drept criteriu unic n caracterizarea contractului, durata sa fixa si perioada n care este reesalonata restituirea capitalului investit de finantator. Aceste circulare prevad n plus urmatoarele conditii: a) contractul sa fie ncheiat pe o perioada determinata (irevocabila), timp n care nici una din parti nu este ndreptatita a proceda la reziliere; b) cuantumul platilor facute de utilizator, sa includa, pe lnga costul de achizitie ori de productie, si toate cheltuielile accesorii suportate de societatea finantatoare. n Italia, leasingul (locazione financiaro) este definit prin Legea nr. 183 din 2 aprilie 1986, la art. 17 alin. 2 astfel: "nchirierea bunurilor mobile ori imobile, pe care finantatorul le dobndeste, ori le confectioneaza, n raport cu indicatiile date de utilizator, acesta din urma

asumndu-si toate riscurile pe timpul valabilitatii contractului, avnd si dreptul de a deveni proprietarul bunului primit n locatiune, cu conditia de a plati pretul stabilit la data ncheierii". Se constata faptul ca nu se specifica nimic despre natura platilor si a pretului. Legislatia romneasca defineste leasingul ca fiind un ansamblu de operatiuni prin care "o parte, denumita locator, se angajeaza la indicatia unei alte parti, denumita utilizator, sa cumpere sau sa preia de la un tert, denumit furnizor, un bun mobil sau imobil si sa transmita utilizatorului posesia sau folosinta asupra acestuia contra unei plati numita redeventa, n scopul exploatarii sau, dupa caz, a achizitionarii bunului" (Ordonanta nr. 51/97, completata si modificata prin Legea nr. 90/28.04.1998, art. 1, alin. 1). n 1998 a aparut legea privind reglementarea activitatii de leasing care a adus unele completari ordonantei initiale. Totusi, ultimele coordonate juridice n care se desfasoara aceasta activitate au fost stabilite n 1999 prin Legea nr. 99. Sub aspect economic, leasingul reprezinta o sursa de finantare, pe baza unui contract specific, n care finantatorul asigura fondurile necesare pentru ntreaga investitie. Pe ntreaga durata a contractului, nchiriatorul - proprietar permite utilizatorului - chirias sa utilizeze un anumit bun n schimbul promisiunii ultimului de a efectua o serie de plati (rate de leasing). Veniturile obtinute prin leasing att de catre finantator ct si de utilizator sunt derivate din utilizarea bunului, nu din dreptul de proprietate asupra acestuia. Termenul de "leasing" include o varietate de tranzactii de la cele n care leasingul reprezinta folosirea proprietatii nchiriate pentru o scurta perioada de timp, pna la cele n care leasingul este, de fapt, un mijloc de finantare a utilizatorului - chirias pentru a achizitiona bunul nchiriat. Dintr-un anumit unghi de vedere, leasingul reprezinta o operatiune de vnzare - cumparare cu plata n rate (daca bunul trece n proprietatea utilizatorului). Asemanarea survine nsa numai prin prisma finalitatii. Deosebirea consta n faptul ca daca prin operatiunea de vnzare a unui anumit bun se obtine echivalentul ei banesc, prin leasing se cedeaza dreptul de folosinta a unui bun.

Din punctul de vedere al utilizatorului, leasingul constituie o forma de creditare n cadrul careia sumele necesare achizitionarii bunului se obtin prin exploatarea acestuia, iar rambursarea lui se face esalonat sub forma ratelor de leasing si, n final, a valorii reziduale. Creditul obtinut este nsa sub forma de echipamente si nu baneasca. Rezulta ca pentru utilizator leasingul este o afacere pe banii societatii de finantare, el asigurnd managementul afacerii. Tot din acest unghi de vedere, leasingul apare ca o vnzare n rate n cadrul careia dreptul de proprietate se transfera o data cu ultima rata. Deosebirea fata de vnzarea n rate apare la durata de rambursare a ratelor (care la noi n tara trebuie sa fie de minim un an si maxim sapte ani respectiv sa acopere minim 75% din durata de functionare normala a bunului) si la modul de nregistrare pe costuri a ratelor de plata. 1.2 Scurt istoric Leasingul a parcurs o cal 17317v2111r e lunga si plina de succes. Exista dovezi ca

samaritenii cu 2000 ani .e.n. au folosit o forma apropiata unei operatiuni de leasing, prin care proprietarii nchiriau fermierilor uneltele agricole care le apartineau. Aceste tranzactii au fost consemnate pe placi de argila, descoperite n anul 1984. Primele reglementari mai detaliate, care fac deosebirea dintre formele apropiate ale leasingului financiar si cel operational, dateaza din timpurile lui Justinian, fiind consemnate n cartea a III -a din "INSTITUTE".Grecii si romanii arendau si ei bunurile aflate n proprietate privata. Un exemplu l constituie nchirierea vapoarelor nca de pe vremea fenicienilor. Tehnicile de nchiriere practicate n Europa au fost rapid preluate de SUA: n nsemnarile lui George Washington exista cteva referiri asupra nchirierilor vagoanelor de tren, precum si a morilor de pe malurile rului Potomac. nchirierea vagoanelor de tren n Marea Britanie n anii 1840 reprezinta primul exemplu al facilitatilor oferite de plata n rate mici a echipamentului comercial sau industrial. Prima companie de nchiriere din lume nregistrata, BIRMINGHAM WAGON COMPANY, a fost constituita pe 20 martie 1855. Au nceput sa apara si alte companii nregistrate cu

raspundere limitata, companii care si-au adus un aport considerabil la dezvoltarea rapida a cailor ferate. Leasingul, ca tehnica de comert exterior, a aparut n forma sa moderna n jurul anilor 1950, cnd D.P.BOOTH, managerul unei fabrici de produse alimentare din San Francisco, a primit o comanda foarte profitabila de produse alimentare. Neavnd utilajele necesare, BOOTH le-a procurat prin nchiriere (deoarece nu dispunea de fondurile necesare). Observnd avantajele leasingului, el a pus bazele unei companii - UNITED STATES LEASING CORP. - avnd capitalul social n jur de 20.000 USD. Dupa doi ani a reusit sa finanteze operatiuni de leasing pentru echipamente n valoare de 3 milioane USD. n prezent, aceasta firma este cunoscuta sub denumirea de U.S. LEASING INTERNATIONAL INC. Primele companii de leasing au aparut n Franta si Italia n 1961, n Germania - 1962, iar prin 1966 - n ntreaga Europa. ORIENT LEASING COMP., prima companie japoneza de leasing a fost fondata n 1963. n anul 1972 se nfiinteaza "FEDERAIA EUROPEAN A SOCIETILOR DE LEASING" (LEASEEUROPE), care controleaza circa 80% din industria de leasing a continentului. n 1980 activul federatiei era aproape 25 miliarde USD, din care Marea Britanie 9 miliarde USD. n 1992 volumul tranzactiilor desfasurate de LEASEEUROPE a fost de 82 mld. ECU, pe primul loc fiind tot Marea Britanie, urmata de Franta, Italia, Germania, si Spania. n 1973 a fost initiata o colaborare n domeniul operatiunilor de leasing ntre Anglia si unele tari socialiste, prin participarea companiei engleze MORGAN GRENFELL si a bancilor:

BANK OF SCOTLAND si MOSCOVSKII NARODNYI BANK (Banca Populara din Moscova). Au fost derulate operatiuni n cadrul acestei colaborari ntre Marea Britanie si U.R.S.S., Ungaria, RDG. Romnia a utilizat, n unele cazuri, leasingul operational pentru nchirierea unor utilaje, pe perioade scurte, pentru mari constructii hidroenergetice. n anii `70, leasingul s-a raspndit foarte rapid n sfera afacerilor. ntre anii 1970 si 1979, n tarile europene si Japonia leasingul a nregistrat un ritm de crestere de circa 800 %. Spre sfrsitul decadei, a fost recunoscut ca o principala sursa de finantarea investitiilor.

n 1975, dupa unele surse, capitalurile bancilor comerciale din SUA, utilizate n operatiuni de leasing, au fost de 2.4 ori mai mari dect emisiunile nete de actiuni, reprezentnd n acelasi timp 2/3 din emisiunile de obligatiuni. Totodata, sau creat cluburi internationale ale societatilor de leasing: LEASE CLUB CREDIT UNION, MULTI LEASE, EBIC LEASE, EQUIPMENT LEASING ASSOCIATION, IFLA ( International Finance & Leasing Association ), care

reunesc producatori pentru export (profilati n vnzarea prin leasing), banci comerciale si societati de leasing - n scopul armonizarii politicilor si conditiilor de promovare a produselor finantate prin leasing. n acest scop, cluburile de leasing ofera: scheme sales-aid pe baza de reciprocitate; informeaza membrii sai cu privire la dezvoltarea tehnica, strategiile de marketing nou aparute, sistemele noi administrative si financiare; organizeaza cursuri de perfectionare pentru managerii companiilor membre; schimb de personal pentru a extinde cunostintele n domeniul leasingului. n prima jumatate a anilor '80 dezvoltarea spectaculoasa a leasingului a continuat, n special n SUA - din cauza ca economia era n dezvoltare si se afla n prim proces de retehnologizare. Leasingul a nceput sa fie utilizat si n industria aerospatiala. n anul 1988, la Ottawa, a fost ncheiata CONVENIA UNIDROIT ASUPRA LEASINGULUI FINANCIAR INTERNAIONAL, avnd ca scopuri principale eliminarea anumitor impedimente juridice din calea leasingului financiar, mentinerea echilibrului ntre interesele diferitelor parti implicate n tranzactie, ct si de necesitatea de a da leasingului financiar international mai multa accesibilitate. n ultimii ani, asupra profitabilitatii afacerilor derulate n sistem leasing, si-a pus amprenta n mare parte evolutia proceselor concurentiale din economia mondiala precum si evenimentele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite. Trasatura esentiala a fost puternica criza economica care a afectat n mod diferit ntreaga regiune a Asiei de sud-est la sfrsitul anului 1997 pna mult dupa sfrsitul anului 1998, criza care a fost amplificata si generalizata ca urmare a dezvoltarii germenilor factorilor de recesiune economica mondiala. La acestia s-au adaugat efectele "seismului" numit "911" ca urmare a coincidentei dintre numarul telefonic de apel de urgenta din SUA si data evenimentului. Aparent, evenimentele semnalate mai sus nu au afectat direct industria leasingului, ele conducnd la presiuni financiare acute asupra bancilor si a altor

institutii financiare care sustin prin resurse financiare industria leasingului precum si asupra unor domenii de activitate (spre exemplu turismul si transporturile internationale) care erau mari beneficiare ale acestei industrii. n Japonia, produsul national brut a scazut cu mai mult de 5% n anul calendaristic 1998. Multe alte economii importante din orientul ndepartat au nregistrat scaderi similare sau mai pronuntate n activitatea de productie. n cele mai multe din aceste tari, procesul investitional a cunoscut o scadere mult mai mare dect produsul national brut. n consecinta, cererea de leasing a fost astfel mult diminuata. Rezultatul inevitabil pentru majoritatea pietelor asiatice a fost o scadere dramatica n domeniul operatiunilor de leasing n perioada 1997-1998, mult mai accentuata comparativ cu evolutia impresionanta a acestor afaceri n precedentii trei ani. Totusi, fenomenele de criza din Asia nu au influentat evolutia leasingului pe ansamblu n lume deoarece volumul acestuia a crescut anual inclusiv n anul 2000. Piata leasingului din Romnia este una dintre cele mai dinamice din lume, dinamica reflectata att prin cresterea numarului de societati de leasing ct si a volumului acestor operatiuni. Astfel, n ultimii ani, numarul companiilor de leasing a ajuns la 40 iar volumul tranzactiilor pe anul 2001 este de cca. 1 miliard de euro. n ipoteza ca tendinta ascendenta a pietei leasingului se va mentine, avem toate sansele sa intram n clasamentul primelor 50 tari ale lumii, clasament care include numai tarile cu un volum al afacerilor de peste un miliard de dolari americani. Companiile romnesti de leasing, se disting printr-o abordare diferita si specifica a pietei n functie de strategia fiecareia dintre ele, a conceptiei pe care o au n privinta riscului, a structurarii unei tranzactii, ceea ce conduce la diferente de pret ale serviciilor oferite, dar mult mai important, grade diferite de flexibilitate, disponibilitati diferite de a structura tranzactiile n mod creativ. n ultimii ani, volumul tranzactiilor derulate n leasing a atins nivelul de un miliard de euro. Specialistii sustin ca investitiile finantate n sistem leasing reprezinta mai putin de 5% din totalul investitiilor efectuate n Romnia.

Atta timp ct sistemul bancar este deficitar n dezvoltarea creditului de consum pe termen mediu, leasingul reprezinta o alternativa atractiva de finantare la noi n tara. 1.3 Clasificarea operatiunilor de leasing Diversitatea formelor operatiunilor de leasing poate fi structurata n anumite clase n functie de durata, partile participante, ponderea ratelor n pretul net de vnzare s.a.

Astfel, n functie de durata nchirierii vom distinge: leasing pe termen scurt (renting, hire); leasing pe termen mediu (equipment leasing); leasing pe termen lung (plant leasing).

Leasingul pe termen scurt consta n nchirierea bunurilor pe o durata de cteva ore, zile sau luni mai multor utilizatori, n vederea amortizarii. Exista unele forme "intermediare" de leasing pe termen scurt cum ar fi operatiunile hire si renting. Acestea nsa nu ndeplinesc conditia esentiala a unui contract de leasing si anume de a nu fi revocat de nici una dintre parti. Pe scurt, prin "hire" se ntelege nchirierea unor mijloace de transport sau echipamente cu ora sau ziua, inclusiv a service-ului aferent. Prin "renting" se realizeaza o nchiriere revocabila pe scurta durata, dar mai lunga dect n cazul operatiunii de tip hire. Leasingul pe termen mediu presupune amortizarea bunului prin nchirierea consecutiva a acestuia mai multor utilizatori pe termene scurte de 2-3 ani. Leasingul pe termen lung se practica frecvent pe piata bunurilor imobiliare pentru cladiri complet utilate, durata fiind de cca. 20-30 de ani. n fapt, durata normala de leasing corespunde celei de functionare normala a bunului urmnd ca, dupa perioada de nchiriere, utilizatorul sa poata opta pentru cumpararea acestuia la un pret inferior celui initial. n functie de partile participante la contract distingem: leasing direct, n care finantatorul este si furnizorul (producatorul) si leasing indirect, n care finantarea i revine unei societati specializate (intermediare). n functie de ponderea ratelor n pretul de vnzare al bunului distingem: leasingul operational (de mentenanta, tehnic) - se deruleaza pe o perioada mai mica dect

durata economica de viata estimata a echipamentului si presupune recuperarea n perioada de locatie doar a unei parti din bunul nchiriat, desi locatorul asteapta sa recupereze toate costurile prin rennoirea contractului sau prin nchirierea catre alti locatari. Ofera att finantarea, ct si servicii de mentenanta pentru echipamentul nchiriat, costul asigurarii mentenantei fiind inclus n chiria leasingului. Acest tip de leasing nu este complet amortizat. Principalele tipuri de echipamente implicate n tranzactiile de leasing operational sunt computerele, copiatoarele de birou, automobilele si camioanele. n mod frecvent, exista o clauza de anulare a contractului, care da posibilitatea locatarului sa renunte la locatie si sa restituie echipamentul nainte de

expirarea contractului de baza, deci echipamentul poate fi napoiat daca se uzeaza moral sau daca locatarul nu mai are nevoie de el. Aceasta flexibilitate i avantajeaza pe locatari, diminundu-le riscul, dar locatorii se confrunta cu un risc mai mare. leasingul financiar (de capital) - urmareste recuperarea integrala a valorii bunului n

perioada de locatie si obtinerea unui profit. Specificul acestei forme de leasing consta n faptul ca societatea de leasing, de regula, nu alege, nu produce si nici nu livreaza bunul, doar achizitioneaza bunul sau dreptul de proprietate si folosinta de la furnizor. Acesta urmeaza a fi livrat utilizatorului direct de catre furnizor. Leasingul financiar nu ofera mentenanta, nu poate fi reziliat si este complet amortizat. La sfrsitul perioadei, locatarul poate opta pentru cumpararea bunului prin achitarea valorii reziduale. Societatea de leasing este deci doar un intermediar financiar ntre furnizor si utilizator. Lesorul transfera toate riscurile incidente detinerii obiectului. Exceptie face situatia n care furnizorul este si titularul operatiunilor de leasing. Legislatia americana consemneaza urmatoarele caracteristici ale acestei forme de leasing: - obligatiile partilor contractante (finantator si utilizator) devin irevocabile din momentul semnarii contractului de leasing si nu al sosirii la destinatie a bunului. Orice abatere de la specificatia tehnica a bunului va fi solutionata de catre utilizator direct cu furnizorul; - orice ntrziere n livrarea bunului va fi semnalata de furnizor si nu de societatea de leasing. De asemenea, orice obligatie ce revine de regula finantatorului asupra bunului este transferata furnizorului; - finantatorul nu si asuma obligatoriu garantia ca bunul este adecvat destinatiei (scopul comercial); - nerespectarea termenelor de garantie, a conditiilor de ntretinere si service reprezinta o problema ntre furnizor si utilizator, acesta din urma fiind utilizatorul tuturor garantiilor ce apar n legatura cu livrarea bunurilor.

n concluzie, societatea de leasing este doar un intermediar financiar ntre furnizorul bunului si utilizator. Dupa modul de calcul al costurilor pe baza carora se calculeaza ratele de leasing distingem: leasingul net n care ratele se calculeaza numai pe baza pretului net de vnzare a bunului, chiria incluznd pretul folosintei; leasingul brut (full service leasing) n care ratele includ cheltuielile de asigurare,

ntretinere si reparatii ale bunului. Aceasta forma de leasing se ntlneste frecvent la instalatiile complexe sau acolo unde se doreste cucerirea pietei. Ea reprezinta o modalitate de permanentizare a relatiilor dintre firme si adncire a colaborarii dintre ele. n functie de caracteristicile pietei careia i se adreseaza si de relatiile stabilite cu clientii, au aparut si unele forme speciale de leasing, cum ar fi: lease-back - care constituie o forma mascata de finantare a unei societati comerciale. n esenta, aceasta operatiune consta n urmatoarele: utilizatorul vinde un bun societatii de leasing pe care l nchiriaza de la aceasta, rambursnd astfel prin ratele de leasing "creditul" acordat (echivalent cu pretul de vnzare al bunului); leasing experimental - presupune nchirierea bunurilor pe perioade scurte, urmate de vnzarea lor, daca acestea corespund exigentelor utilizatorului; time-sharing - reprezinta o nchiriere pe timpi partajati. Se practica n turism prin nchirierea bazei materiale si n cazul tehnicii de calcul sau a unor mijloace de transport. leasingul de personal - are ca obiect nchirierea de personal pe o perioada scurta de timp (o zi sau cteva zile). n tarile vestice, varianta de lucru temporar este uzitata si de persoane care au deja un loc de munca permanent si doresc sa-si suplimenteze veniturile. Partenerii implicati n operatiunea de leasing de personal sunt:

persoana angajata, care este de fapt furnizorul de munca, avnd calitatea de

cosemnatar al contractului de munca cu compania de leasing, n baza caruia, att angajatul ct si compania de leasing si asuma responsabilitati si obligatii specifice; compania de leasing, n calitate de finantator (daca facem o comparatie cu leasingul

operational), fiind o societate specializata n domeniul resurselor umane sau al leasingului de personal; "compania client" este n acest caz utilizatorul (beneficiarul). Acesta este interesat sa

foloseasca forta de munca n conditii legale, asigurndu-si necesarul de personal conform cu dezvoltarea activitatii si eliberndu-se de povara administrativa legata de operatiunile de personal, putndu-se concentra astfel asupra afacerii n care activeaza de fapt. Compania de leasing are initiativa afacerii, persoana angajata permite derularea afacerii, iar compania de leasing este cea care faciliteaza afacerea. ntr-o acceptiune mai larga, leasingul de personal este aplicabil unei colaborari pe termen lung. Compania de leasing este raspunzatoare de angajarea persoanei, plata salariilor si a taxelor aferente acestora conform legislatiei n vigoare. n cazul nchirierii containerelor se practica o forma speciala numita master-leasing (cu

variantele trip-leasing, adica nchiriere pe perioada voiajului (transportului) si term-leasing care consta n nchiriere la termen). Dupa tarile implicate n derularea operatiunii distingem: leasingul international (extern) care se deruleaza n alta tara dect cea de

provenienta a bunului, iar societatea de leasing si utilizatorul sunt rezidenti n tari diferite. Legislatia n domeniu din tara noastra, concretizata prin Legea nr. 99/1999 cu modificarea si completarea "Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de

leasing" prevede desfasurarea operatiunii de leasing fara a trata n mod special leasingul international. Aceasta operatiune se subntelege ca poate fi practicata conform art. 25 astfel: "Bunurile mobile care sunt introduse n tara de catre utilizatori, persoane fizice sau juridice romne, n baza unor contracte de leasing ncheiate cu societati de leasing, persoane juridice straine, se ncadreaza n regimul vamal de admitere temporara, pe toata durata contractului de leasing, cu exonerarea totala de la obligatia de plata a sumelor aferente drepturilor de import, inclusiv a garantiilor vamale. Bunurile mobile care sunt introduse n tara de societatile de leasing, persoane juridice romne, n baza unor contracte ncheiate cu utilizatorii, persoane fizice sau juridice romne, se ncadreaza n regimul vamal de import, cu exceptarea de la plata a sumelor aferente tuturor drepturilor de import. n cazul n care utilizatorul, din vina societatii de leasing sau a furnizorului, nu si-a exercitat dreptul de optiune prevazut n contract, privind prelungirea termenului de leasing sau achizitia bunului, iar bunul nu a fost restituit, utilizatorul este obligat sa achite taxa vamala la valoarea reziduala a bunului, care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului." Practicarea leasingului financiar international aduce dupa sine la nivelul utilizatorului pe lnga avantajele create de legiuitor respectiv, plata taxelor vamale la valoarea reziduala, un cost suplimentar concretizat n plata impozitului pe dobnda inclusa n redeventa daca aceasta este prezentata separat sau pe toata valoarea ratei de leasing n caz contrar, pentru statul romn, impozit ce urmeaza a fi achitat odata cu plata ratelor de leasing. leasingul intern, la fel ca si leasingul financiar extern, sunt operatiuni de finantare n care

participantii sunt aceiasi, particularitatea constnd n faptul ca, att utilizatorul ct si societatea de leasing sunt persoane rezidente ale aceleiasi tari. Alte forme de leasing mai des ntlnite sunt leasingul imobiliar si leasingul actionar. Leasingul imobiliar ar putea reprezenta un instrument financiar eficient n

achizitionarea de sedii de firme sau locuinte. Fiscalitatea si pretul de achizitie al imobilelor sunt

doua dintre piedicile dezvoltarii acestuia. Aparitia pe piata romneasca a unei banci ipotecare va duce la scurtarea termenului de executare a unui astfel de contract. n Romnia, leasingul imobiliar nu reprezinta deocamdata un instrument financiar curent utilizat de agentii economici, asa cum se ntmpla n Occident. Dificultatile acestui sistem tin n primul rnd de aspectul fiscal, pretul de achizitie al imobilului fiind amortizat, conform legii, ntr-o perioada lunga de timp, ajungnd chiar pna la 50 ani, n functie de vechimea constructiei. Prin urmare, cea mai mare parte a ratei este suportata din profitul net al firmei, deductibile fiind dobnda, rata lunara a amortizarii, la care se adauga costurile legate de asigurare si impozitele aferente. Dincolo de aspectul fiscal, o alta cauza a ineficientei leasingului imobiliar este scaderea din ultimii doi ani a pietei interne. Fenomenul este cauzat de decapitalizarea continua care a avut loc att la nivelul agentului economic, ct si la nivelul persoanelor fizice. Accesul persoanelor fizice la leasing este limitat n conditiile n care contractele se ncheie pe o perioada foarte scurta, ratele avnd o valoare prea ridicata pentru a putea fi acoperite din venituri "normale", precum salariile sau colaborarile. Astfel, leasingul imobiliar devine atractiv n conditiile n care bunul contractat aduce un plus de productie sau venituri suplimentare fata de activitatea din acel moment, n asa fel nct rata de leasing sa fie acoperita chiar din activitatea respectiva. Leasingul imobiliar se deruleaza n general n valuta, dar se pot face contracte si n lei, la o dobnda indexabila n functie de evolutia pietei financiare. Dobnda pentru contractele n valuta, la aceeasi firma, este 15%. Principalul avantaj al unui contract n valuta este punerea la adapost a creditorului si, deopotriva a utilizatorului, de inflatie. Avansul solicitat se situeaza n jurul valorii de 30%, dar poate fi si mai mic, iar transele lunare sunt de obicei egale, rata si dobnda variind invers proportional. Avantajul constantei ratelor este posibilitatea planificarii bugetului. Aparitia pe piata romneasca a bancilor ipotecare va duce la scurtarea termenului de executare, ceea ce ar avantaja creditorul, indiferent ca acesta este banca sau societate de leasing. Exista situatii cnd utilizatorul doreste schimbarea contractului ipotecar pe un imobil mai scump sau mai ieftin. n acest moment, banca ipotecara cumpara ipoteca de la banca unde clientul deruleaza creditul, deschizndu-se un alt credit ipotecar pe noul bun. n prezent, societatile de

leasing solicita garantii: scrisoare de garantie bancara, cesionare de contract, bunuri mobile sau imobile. Acestea se executa doar n caz de neacoperire a debitului dupa vinderea imobilului nchiriat. De asemenea, pentru a fi acoperita de riscul de neplata, compania de leasing poate ncheia un contract cu o firma de asigurari. n Romnia nsa nu prea exista companii de asigurari cu un capital suficient de mare dispuse sa acopere un risc ridicat. Avantajul n cazul asigurarilor consta n faptul ca decontarea se face imediat, activitatea de creditare desfasurndu-se nestingherita. Dificultatea cu care se face executarea afecteaza mai mult bancile, societatile de leasing avnd o situatie mai simpla: fiind proprietarele bunurilor, acestea pot obtine titlu executoriu pe contract aproape n orice moment. Legea prevede executarea dupa neplata a doua rate plus cinci zile. Se pune problema sa ai o piata de second-hand, deci o piata imobiliara suficient de dezvoltata pentru a-ti recupera banii destul de repede, ceea ce n cazul unor locuinte obisnuite chiar se ntmpla. Rapiditatea vinderii cladirii depinde de pretul la care a fost evaluata, dar si de pozitionare. n Occident, leasingul imobiliar este cel mai sigur tip de leasing, ntruct valoarea unui imobil se depreciaza mai greu, deci se poate vinde sau executa mai usor. De asemenea, riscul creditorului este mai mic ntruct, conform unei perceptii psihologice, un imobil se cumpara pentru o perioada mai lunga de timp, spre deosebire de o masina. leasingul actionar este prezentat n paragraful 1.5. Legislatia nu prevede o astfel de forma

dar mecanismul derularii poate fi asimilat altor operatiuni admise pe piata de capital. 1.4 Participanti la procesul de leasing; Furnizorul bunului este firma care a produs echipamentul sau bunul respectiv i care l va vinde finanatorului n cazul n care cele dou entiti nu se confund. Finanatorul - potrivit legislaiei n cadrul unei operaiuni de leasing poate avea calitatea de finanator o societate de leasing, persoan juridic romn sau strin. Finanatorul poate fi o companie financiar, un holding, o banc de investiii sau comercial, societate de asigurare, o societate de leasing sau chiar furnizorul. Activitatea de leasing este autorizat de ctre Ministerul Finanelor pentru societi comerciale, nfiinate potrivit Legii nr. 31/1990, cu modificrile ulterioare.

Utilizatorul - este cel care declaneaz operaiunea de leasing, cel care este interesat n achiziionarea unui bun n regim de leasing. Conform articolului 3 din Ordonana nr 51 din 28 august 1997, n scopul finalizrii unei operaiuni de leasing, utilizatorul are dreptul de a-i alege fumizorul, cu excepia cazului n care societatea de leasing are i calitatea de furnizor, precum i societatea care va asigura bunul, cu acordul societii de leasing. n cazul n care, la expirarea contractului de leasing, utilizatorul i exprim intenia de a cumpra bunul, societatea de leasing trebuie s ia n calcul vrsmintele efectuate anterior cu titlu de redeven, precum i valoarea rezidual a bunului. Acest drept de opiune constnd n achizia bunului, se poate exercita i pn la expirarea contractului de leasing cu acceptul locatorului, dac utilizatorul formuleaz o ofert ferm i irevocabil de cumprare.

n cazul n care utilizatorul nu i execut obligaia de plat a redevenei, societatea de leasing are dreptul de a rezilia contractul de leasing, cu obligaia utilizatorului la restituirea bunului i la plata ratelor scadente i nerambursate, cu daune-interese, cu excepia unei prevederi contrare. Daunele-interese cuprind cuantumul valoric al redevenei care a rmas de pltit pn la expirarea contractului de leasing. n funcie de obligaiile fiecreia din prile mai sus menionate, obligaii ce se stabilesc n cadrul contractului de leasing, ntre aceti participani apar o serie de relaii care sunt evideniate prin intermediul schemei.

Capitolul II 2.1 Etapele procesului de leasing Declanarea operaiunii de leasing. Operaiunea de leasing se declaneaz din voina viitorului utilizator interesat n achiziionarea unui anumit bun n regim de leasing. Acesta dup ce a fcut o analiz atent a tuturor opiunilor pe care piaa i le ofer la acel moment a decis c leasingu1 este cea mai eficient cale. El va cuta printre fumizorii de bunuri pe acela care produce ori comercializeaz bunurile ce i sunt necesare. i va solicita furnizorului caracteristicile tehnice, termenul de livrare i preul - funcie de care va lua o hotrre. Practic, viitorul utilizator acioneaz ca i cnd ar urma s cumpere bunul, dei societatea de leasing l va achiziiona i astfel va deveni ea proprietara bunurilor. Furnizorul i ia angajamentul fa de

utilizator de a livra bunurile n condiiile stabilite cu utilizatorul. Astfel cel care va folosi efectiv bunul i-a gsit pe pia obiectul care din punct de vedere al raportului calitate-pre i se pare cel mai avantajos. El este acum n msur s declaneze operaiunea de leasing, adresndu-se unei societi de leasing. Analiza bonitii clientului: Pentru ca o societate s fie admis la finanare trebuie ca n ultimele raportri contabile societatea trebuie s nregistreze profit, cifra de afaceri pe ultimul an n curs trebuie s se cifreze la un nivel care s demonstreze faptul ca societatea are activitate, iar nivelul datoriilor curente s se cifreze la o sum ce poate fi acoperit n perioada urmtoare fie din creanele societii, fie din activitatea ulterioar. ntocmirea ofertei ferme. Fie c este vorba de locator sau utilizator, oferta aparine celui care ia iniiativa de a contracta. Aceast intenie trebuie s fie adus la cunotina finanatorului odat cu celelalte elemente ale contractului. Valoarea contractului i durata sunt dou dintre principalele elemente ale acestei oferte. Ca atare, se constat c principalele elemente ale contractului de leasing in de natura i valoarea bunului contractat, fapt care determin ca alegerea furnizorului i staibilirea condiiilor de vnzare a bunului, inclusiv preul, s precead aa cum am prezentat ulterior, momentul realizrii unei oferte ferme i a ncheierii contractului de leasing. Acordul intervenit ntre societatea de leasing i utilizator nainte de stabilirea furnizorului bunului i clauzelor referitoare la valoarea i durata contractului de leasing are valoarea unui antecontract. n cazul operaiunilor de leasing n care societatea de leasing e i furnizor aceasta faz, a ofertei nu exista, prtile trecnd direct la negocierea clauzelor din mtractul propriu-zis. n cazul n care societatea de leasing vrea s-i valorifice bunurile proprii, contractul de leasing poate avea ca baz o ofert public formulat de ctre societate. Aceasta va fi obligat s-i menin oferta pe perioada n care a fost formulat ori dac nu are termen ea trebuie meninut un timp rezonabil. Transmiterea cererii fcut de ctre utilizator ctre societatea de leasing nu este suficient pentru formarea contractului, existnd posibilitatea ca respectiva ofert s fie acceptat sau nu. ncheierea contractului de leasing. Dup aprobarea solicitrii de finanare se semneaz contractul de leasing i clientul pItete, dac este cazul un avans. Prin contractul astfel ncheiat vor fi precizate n clauzele contractuale obligaiile reciproce pe toat durata contractului i la finalul acestuia.

2.2 Fazele tranzactiei de leasing

2.3 Scheme de derulare si finantare a operatiunilor de leasing A. Schema "clasica" este aceea n care finantatorul dispune de resurse financiare proprii, pe care le antreneaza n finantarea achizitiei bunului care va face obiectul contractului de leasing. Schematic, acest lucru poate fi reprezentat astfel:

B. O alta schema este aceea reprezentata n figura urmatoare, n care societatea de leasing finanteaza operatiunile pe baza unor surse financiare atrase (de regula de la banci).

C. Exista o forma de leasing denumita "leasing leveraj", utilizata frecvent n tranzactiile cu echipamente de mare valoare, cum ar fi avioanele, n care societatea de leasing finanteaza doar o parte din valoarea bunului, restul fiind acoperita de diferiti creditori (societati de finantare) care, contra unei dobnzi, si vor recupera sumele avansate din ratele de leasing ncasate de la

utilizatori. Acesti creditori nu vor solicita societatii de leasing rambursarea sumelor n afara clauzelor prevazute n contractul de leasing, asumndu-si astfel riscurile operatiunii.

D. Sunt situatii n care furnizorul livreaza bunul pe credit, urmnd a recupera contravaloarea lui pe masura ncasarii ratelor de leasing de la utilizator.

E. Exista o schema de derulare a operatiunilor de leasing specifica lease-back-ului, n care intervin doar utilizatorul si societatea de leasing (finantatorul). Relatia dintre acestia se reduce la urmatoarele: utilizatorul trimite scrisoare de intentie societatii de leasing n vederea solicitarii unui credit. Societatea de leasing accepta sau respinge solicitarea utilizatorului. n cazul acceptului utilizatorul vinde bunurile aflate n proprietatea finantatorului care le nchiriaza n baza unui contract de leasing. La finele locatiei bunurile revin n proprietatea utilizatorului n urma achitarii valorii lor reziduale.

F. . Analog cu mecanismul de derulare a lease-back-ului este cel al leasingului actionar. Deosebirea apare n faptul ca utilizatorul nu vinde bunuri, ci actiuni ale societatii unui fond de investitii care le va lua n locatie n schimbul unei chirii stipulate n contractul de locatie. Asadar, n acest caz utilizatorul vinde actiuni pe care le preia n locatie urmnd a le rascumpara la finele perioadei de locatie.

2.3 Avantajele si impactul economic al leasingului Din punctul de vedere al locatorului, este esenial faptul c contractul de leasing i protejeaz dreptul de proprietate i deci poate aciona direct asupra bunului n cazul n care utilizatorul nu se achit de obligaiile contractuale. De asemenea, obiectul finanrii fiind legat direct de contract i fiind personalizat, exist posibilitatea urmririi afacerii n intimitatea ei i este mult mai uor de luat o decizie n caz de insolvabilitate temporar a utilizatorului. Efectele cele mai importante din punct de vedere economic se regsesc la utilizator. Acesta poate s plteasc dreptul de folosin i, n cele din urm, s achiziioneze un bun investiional pe msur ce produce. Ratele pot fi astfel dimensionate i cadenate nct s permit plata ratelor i chiar obinerea unui profit fr a supune utilizatorul la sarcini mpovrtoare. De exemplu, pentru activiti sezoniere - cum ar fi industria zahrului - ratele pot fi orientate spre sfritul perioadei de producie, cnd veniturile nregistrate din vnzarea produselor vor permite achitarea obligaiilor de plat. n aceste cazuri, ratele sunt de cele mai multe ori anuale sau semestriale; dimpotriv, pentru activiti unde ncasrile sunt ritmice i se ntind pe tot parcursul anului - cum ar fi panificaia, industria laptelui - ratele pot fi lunare.

Contractul de leasing se ncheie pe o perioad de cel puin un an. Nu exist o cerin expres ca contractul s fie ncheiat n form scris, dar Ordonana nr. 51 reglementeaz clauzele obligatorii ntr-un contract de leasing, astfel c forma scris trebuie subneleas. Contractul de leasing constituie titlu executoriu (adic poate fi pus n executare contra utilizatorului fr nevoia parcurgerii vreunei proceduri judiciare) dac utilizatorul refuz s napoieze bunul, n urmtoarele situaii: la sfritul perioadei de leasing, dac acesta nu a formulat opiunea cumprrii bunului sau a prelungirii contractului; n cazul rezilierii contractului din vina exclusiv a utilizatorului. Contractele de leasing referitoare la bunuri mobile sunt supuse nregistrrii n Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare, n condiiile Legii nr. 99/1999, pentru opozabilitate fa de teri, dar interesul unei astfel de nregistrri este al locatorului, iar nu al utilizatorului (ca n cazul leasing-ului imobiliar). Achiziionarea de mijloace fixe (ntre care se includ echipamentele TI) prin leasing financiar intr sub incidena legislaiei referitoare la amortizare (n principal, Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat n active corporale i necorporale, astfel cum a fost modificat i republicat), astfel nct deductibilitatea ratelor de leasing va fi tratat difereniat. Astfel, o parte a ratei este deductibil ca dobnd, o alt parte ca prim de asigurare i o alt parte ca preul de achiziionare a bunului, acesta din urm fiind determinat conform legislaiei referitoare la amortizare. Ordonana nr. 51 conine i unele reguli speciale privind taxele vamale. Astfel, bunurile care sunt introduse n ar de ctre utilizatori, persoane fizice sau juridice romne, n baza unor contracte de leasing ncheiate cu societi de leasing, persoane juridice strine, sau de societi de leasing persoane juridice romne, n baza unor contracte de leasing ncheiate cu utilizatori, persoane fizice sau juridice romne, bunul se ncadreaz n regimul vamal de admitere temporar, pe toat durata contractului de leasing, cu exonerarea total de la obligaia de plat a sumelor aferente drepturilor de import. Dac utilizatorul opteaz pentru cumprarea bunului la sfritul perioadei de leasing, el va fi obligat s achite taxa vamal calculat la valoarea rezidual a bunului

din momentul ncheierii contractului de vnzare-cumprare, care nu poate fi mai mic de 20% din valoarea de intrare a bunului (preul pltit de locator furnizorului). Cu toate acestea, din punctul de vedere al regulamentelor vamale, utilizatorul trebuie s cumpere bunul ntr-o perioad de 7 ani de la data ncheierii contractului.