-1Universitatea Ecologic Bucureti Facultatea de Psihologie

Lect. univ. dr. Gheorghe Perea Cuprins T1. Introducere n tematica disciplinei......... ... !" T2. Aspecte generale privind msurarea personalitii.................................................... !# T3. Aspecte generale privind constructia testelor de personalitate .. 1$ T4. Cerine, metode i strategii n construirea, adaptarea i e!perimentarea unui c"estionar de personalitate............................................................................................................................. "% T#.C"estionarele de personalitate $%senc& '$() i (ic"ot*(+( .... &1 T,. C"estionarele de temperament *-trelau*-TI . i .usalov*T . &$ T/. C"estionarul celor cinci super0actori +$1*(I*. 234I5 6I7$38 ... $! T9. C"estionaurul de personalitate 6rei:urg ' 6(I ... $% T;.C"estionarele multi0a<ice de personalitate Cattell *1, (6 i =elni&ov i Iampols&i *14 (6 .. $' T1>.Inventarul multi0a<ic de personalitate =innesota*==(I i ==(I 2 ... %% T11. Inventarul multi0a<ic de personalitate Cali0ornia ' C(I 2?. 5oug"8 ... %( T12. Indicatorul tipologic =%ers'4riggs privind stilurile cognitiv* apreciative*=4TI.. ## T.13 Inventarul 4ar1n pentru determinarea coe0icientului emoional * 4ar1n $)*I 2$motional )uotient Inventor%8................................................................................................... )! B*BL*+G,-F*E............................................................................................................ ))

-".1. *ntroducere /n te0atica disciplinei Chestionarele 1 instru0ente principale /n psihodiagno2a di0ensiunilor i structurilor personalitii i pentru interpretarea pro3ilului acesteia 1.-specte generale privind 0surarea personalitii concepte cheie Psihodiagno2a 4evaluarea psihologic5 a personalitii6 ca domeniu metodologic, include 3 categorii de instrumente2metode, pro:e de investigaie8 de msurare@ 1. *nstru0entele psiho0etrice 4chestionare6 inventare, teste de personalitate care cuanti0ic re<ultatele msurrii, avAnd caliti psi"ometrice superioare8B ". .estele proiective. Acestea constituie un domeniu distinct n evaluarea psi"ologic i 0ac o:iectul unui curs separatB &. Pro7ele calitative 4clinice56 de tipul testelor situaionale sau utili<area unor metode i te"nici precum o:servaia, anamne<a2metoda :iogra0ic8 sau interviul clinic2de angaCare8. Aceste metode i te"nici nu cuanti0icaspectele personalitii i sunt a:ordate n conte!tul altor discipline, cum ar 0i metodologia cercetrii, psi"odiagnosticul clinic i c"iar psi"ologia organi<aional. 1.1. .eorii ale personalitii 1.". 8surare 1.&. Psiho0etrie 1.$. 9or0 1 etalon 1.%. Caliti psiho0etrice ale testelor 1.#. .ipuri de teste de personalitate 4clasi3icare5 1.). :o0enii6 scopuri i cerinte privind utili2area testelor de personalitate 1.'. ,esponsa7ilitati etice6 pro3esionale si legale privind utili2area testelor de personalitate 1.(. 8odaliti de concepere a personalitii a7orda7ile prin chestionare 1.1. .eorii ale personalitii 2la :a<a oricrui instrument de msur a personalitii se a0l o teorie i un model privind structura acesteia8B Cel mai productiv 0odel al personalitii pentru 0undamentarea instrumentelor de psi"odiagno< este 0odelul clasic dispo2iional 40odelul trsturilor5; <calele chestionarelor 4inventarelor5 de personalitate vi<ea< trsturile6 di0ensiunile6 3actorii6 tipurile i constructele de personalitate. 1.". 8surare Cel mai simplu, n domeniul personalitii msurare nseamn a da o valoare numeric unui aspect psi"ic. =surarea se poate 0ace pe mai multe tipuri de scal@ no0inal6 ordinal6 de interval i de raport. De interes pentru psi"odiagno<a de personalitate sunt msurrile pe scale de interval i de raport, de i e!ist e!cepii de la aceast regul, n relaie cu constructul msurat2c"estionarele tipologice, care utili<ea< scala nominal de msur, tip =4TI8. 1.&. Psiho0etrie Cel mai simplu, psi"ometrie nseamn a aprecia anumite caracteristici ale unui individ, avAnd ca unitate de msur 0edia populaiei din care 0ace parte i distri7uia valorilor-test. Psiho0etria este ramura din psi"ologie care se ocup cu acest tip de masurare.

-&-ta:ilirea unitii de msur 2norma*etalon8 este munc pur de cercetare, n care instrumentul este e!perimentat, urmrind a se sta:ili calitile sale psi"ometrice i etalonat cu aCutorul unui e antion normativ. En test psiho0etric este asadar acela care reali<ea<a raportarea individului investigat la un sistem normativ, respectiv scorurile de re0erin2etalonul8 ale populaiei din care acesta 0ace parte. 1.$. 9or0 1 etalon .eali<area unui etalon presupune investigarea populaiei pentru care este construit testul, :a<at pe utili<area unui esantion repre<entativ. -corurile o:inute sunt procesate statistic si structurate intr*un sistem de norme ' valori la care sunt raportate scorurile :rute ale su:iecilor e!aminai i prin intermediul crora aceste scoruri :rute capt semni0icaie psi"ologic. 9or0ele pentru di0erite caracteristici investigate2trsturi8 cu aCutorul testelor pot s di0ere semni0icativ de la o cultur la alta, motiv pentru care este o:ligatorie reali<area unor studii de estimare a calitilor psi"ometrice si de etalonare pentru orice test2c"estionar de personalitate8 tradus dintr*o alt lim:. 1.%. Caliti psiho0etrice ale testelor Calitile psi"ometrice sunt cele care de0inesc valoarea testelor ca instrumente de msur, respectiv capacitatea acestora de a surprinde n mod real, acurat i sistematic realitatea psi"ologic pe care i propun s*o msoare. (rincipalele caliti psi"ometrice ale testelor sunt validitatea ' respectiv capacitatea testului de a msura ceea ce i propune s msoare, 3idelitatea ' capacitatea testului de a o0eri msuri consistente si sta:ile i discri0inarea ' capacitatea de a di0erenia ntre indivi<i n raport cu constructele evaluate. $. :o0enii6 scopuri i cerinte privind utili2area testelor de personalitate $.1. :o0eniul clinic $.". :o0eniul organi2aional $.&. :o0eniul educaional $.$. :o0eniul =udiciar $.%. Evaluarea corelativ a perechilor sau grupurilor de su7ieci $.#. Cercetarea $.). ,esponsa7iliti etice6 pro3esionale si legale privind utili2area testelor de personalitate $.).1. Liceniereareglementea< dreptul de proprietate intelectual o:inerea licenei garantea< un nivel minim de pregtire si cuno tine, necesare pentru utili<area pro:ei respective. $.).". ,esponsa7iliti etice 1. (rotecia su:iectului 2. Dreptul la in0ormare al su:iecilor 3. .elaia cu terii ". Chestionarul de personalitate-instru0ent cheie /n psihodiagno2a personalitii * C"estionarul de personalitate a permis cel mai mult, dintre testele psi"ologice, ca psi"ologii practicieni s participe direct, atAt la activitatea de ela:orare a instrumentelor de psi"odiagno<, cAt i la aplicarea acestora n proporie de mas n rAndul populaiilor pro0esionaleB * a legitimat i mai mult rolul acestora n interpretarea re<ultatelor i a pro0ilurilor de personalitate n :a<a constructelor psi"ologice, 0ormulate e!plicitB * utili<area acestui instrument de psi"odiagno< a condus la de<voltarea rapid a modelelor privind structura i pro0ilul personalitii umane, de<voltAnd pe aceast cale coordonatele psi"ologiei e!perimentale a personalitii

-$Constructele i termenii utili<ai de ctre psi"olog n psi"odiagno<a personalitii cu aCutorul c"estionarelor sunt oarecum di0erii de cei 0olosii n lim:aCul curent, adic tind s aparin numai Cargonului pro0esional, datorit 0aptului c s*a apro0undat cunoa terea tiini0ic prin aplicarea unui ast0el de instrument operativ de cercetareB Aplicarea c"estionarului n practica de evaluare psi"ologic a personalului, su: 0orma sistemului creion*"Artie, sau, su: 0orm computeri<at, tinde s nlocuiasc evaluarea direct a personalitii i pro:ele de tip situaional, i uneori, c"iar, interviul de angaCare e0ectuat de nespeciali ti Dac n primele studii de validare, c"estionarele de personalitate nu s*au :ucurat de coe0icieni de corelaie semni0icativi 2r. F >, 2>8 n raport cu unele criterii de per0orman pro0esional, n comparaie cu testele de aptitudini, sunt n pre<ent numeroase studii care arat indici de validitate crescui 2r. ntre >, 3# i >, #,8 ale acestor instrumente de psi"odiagno< a personalitii, pentru 0unciile de conducere. De aici ncrederea psi"ologilor practicieni c inventarele de personalitate pot 0i mult mai utile pentru selecionarea personalului pentru activiti pro0esionale comple!e, solicitante, decAt sugerea< ci0rele medii pentru unele pro0esii mai puin comple!e -vanta=e i de2avanta=e ale chestionarelor de personalitate 1 pro:lem care diminuea< capacitatea de predicie a c"estionarelor de personalitate este 0aptul c, unele dintre acestea sunt ela:orate de psi"iatrii i psi"ologii clinicieni i vi<ea<, n special, diagnosticul personalitii la populaia spitali<at 2cu tul:urri psi"ice i psi"osomatice8. 7aliditatea c"estionarelor de personalitate cu multe scale clinice 2==(I8 pentru scopuri de selecie pro0esional este mai redus, iar rspunsurile de<ira:ile sunt mai evidente. Cercetrile de psi"ologie aplicat din ultimele decenii au 0cut s apar i s 0ie validate inventare de personalitate care descriu dimensiuni psi"ice ale personalitii normale cu importan deose:it n grupurile pro0esionale2evideniindu*se aici a a*<isul sindrom de A-8 1 alt pro:lem a inventarelor 2c"estionarelor8 de personalitate ca metod c"eie n cadrul orientrii metodologice a contructelor psi"ologice n evaluarea personalului, o repre<int timpul de testare necesar pentru a o:ine punctaCe edi0icatoare pe 0iecare scal a pro0ilului de personalitate 2uneori i peste , ore8B Ga timpul de aplicare tre:uie inclus i timpul de prelucrare i interpretare a re<ultatelor care presupune o :un pregtire a psi"ologului pentru a putea interpreta orice pro0ilB Computeri<area unui numr cAt mai mare de operaii de la aplicare i pAn la interpretarea re<ultatelor, soluionea< mult din pro:lemele psi"odiagno<ei i prediciei reu itei pro0esionale cu aCutorul inventarelor de personalitate 2aici este posi:il apariia i de<voltarea elementelor sistemului e!pert8. Clasi3icarea chestionarelor de personalitate 1. Hn 0uncie de aspectele din personalitate investigate@ * C"estionare de adaptareB * C"estionare de intereseB * C"estionare de atitudini. 2. Hn 0uncie de multitudinea dimensiunilor sau trsturilor i 0actorilor de personalitate supu i evalurii@ * C"estionare uni0a<ice 2cu o singur dimensiune8B * C"estionare multi0a<ice 2inventare sau c"estionare8. 3.Hn 0uncie de normalitate I tul:urare psi"ic@ * C"estionare clinice 2==(I8 sau c"estionare coninAnd i scale clinice 26(I8B * C"estionare pentru personalitate normal 2C(I8

-%4. Hn 0uncie de laturile personalitii vi<ate@ * C"estionare de temperament 2-TI8B * C"estionare caracterologiceB * C"estionare de aspiraii. #. Hn 0uncie de structura de personalitate vi<at@ * C"estionare de 0actori, trsturi 21,(68B * C"estionare tipologice, de stil 2=4TI8B ,. Hn 0uncie de construcia opiunilor de rspuns@ * C"estionare cu rspuns di"otomic 2DAI+EB AI68B * C"estionare cu rspuns scalat 2scal Gi&ert, ordinal8 /. Hn 0uncie de scala de msur utili<at@ C"estionare psi"ometrice, cantitativeB Teste proiective (ro:e calitative2clinice8 9.Dup criteriul vArstei@ c"estionare pentru aduli sau pentru adolesceni, rareori pt. copii su: 1> ani. ;.Dup modalitatea de administrare, desprindem ntre c"estionare cu administrare e!clusiv individual i c"estionare care pot 0i administrate colectiv. 1>.C"estionare pe computer i c"estionare creion ' "Artie. .endine /n de2voltarea chestionarelor de personalitate .estrAngerea numrului de 0actori de personalitate la un numr concentrat, universal, operativ 2v. $(), +$1 (I*. de tip 4I5 6I7$8. Inventarele cu peste 4>> itemi tind s acopere maCoritatea constructelor psi"ice ale personalitii i s nlocuiasc toate pro:ele de personalitate ale unei :aterii de selecie. Accentuarea computeri<rii, atAt a aplicrii c"estionarului de personalitate, cAt i a interpretrii re<ultatelor inclu<And elemente ale sistemului e!pert. De<voltarea gradului de validitate a c"estionarelor de personalitate concomitent cu de<voltarea te"nicilor de evaluare standardi<at a criteriilor de per0orman pro0esional i n carier.

-#.". -specte generale privind 0surarea personalitii 1. .er0eni cheie 1.1. Psihodiagno2a personalitatii Desi termenul de psi"odiagno<a personalitatii este pe larg acceptat si utili<at n comunitatea psi"ologilor, su: raport conceptual si de continut nu repre<inta termenul cel mai adecvat. Hn primul rAnd, diagno<a personalitatii nu se de0ineste ca tip de demers speci0ic, di0erit de alte ramuri ale psi"odiagnosticului, ci mai degra:a prin domeniul sau o:iectul investigatiei ' personalitatea umana. CAnd vor:im despre psi"odiagno<a personalitatii avem n vedere utili<area instrumentelor psi"odiagnostice n scopul investigarii, evaluarii sau predictiei n ceea ce priveste unele structuri sau trasaturi ale personalitatii sau a unor activitati umane speci0ice conditionate de aceste trasaturi sau structuri. Hn cel de*al doilea rAnd, termenul nu preci<ea<a tipul de metodologie utili<ata n scop diagnostic, respectiv daca este o diagno<a proiectiva sau psi"ometrica. (ro:a:il termenul cel mai adecvat pentru domeniul de continut a:ordat n acest curs este acela de evaluare psi"ometrica a personalitatii. 1.". .eorie a personalitatii (entru a putea utili<a un test, este necesara cunoasterea teoriei personalitatii care sta la :a<a sa. -unt constructori de teste care pre0era sa masoare dimensiuni ale personalitatii consacrate n psi"ologie, precum cele teoreti<ate de Jung n =4TI sau -GI( 2-GTDI8 si constructori care pre0era sa aCunga prin studiu sistematic la modele ale personalitatii, cum este ca<ul maCoritatii constructorilor consacrati de teste. Hn testele de personalitate, laturile acesteia se regasesc n scalele testelor si sunt de regula denumite trasaturi, dimensiuni sau constructe. 1.&. 8asurare Cel mai simplu, n domeniul personalitatii masurare nseamna a da o valoare numerica unui aspect psi"ic. =asurarea se poate 0ace pe mai multe tipuri de scala@ nominala, ordinala, de interval si de raport. De interes pentru psi"odiagno<a de personalitate sunt masurarile pe scale de interval si de raport, desi e!ista e!ceptii de la aceasta regula, n relatie cu constructul masurat. De e!emplu, inventarele tipologice de tip =4TI, sta:ilind apartenenta individului la o structura tipologica presta:ilita, reali<ea<a de 0apt o masurare pe scala nominala. Important de notat ca toate testele psi"ometrice de personalitate se :a<ea<a pe autoevaluari sau "eteroevaluari constiente, aspectele inconstiente ale psi"ismului ramAnAnd nee!plorate. Apoi, aceste evaluari pot 0i viciate de 0aptul ca sunt :a<ate pe opinii ale su:iectului, presupo<itia ca aceste opinii sunt evaluari valide 0iind cumva implicita. In s0arsit, evaluariile pot 0i in0luentate de capacitatea si dorinta de autode<valuire a su:iectului. 1.$. Psiho0etrie Cel mai simplu, psi"ometrie nseamna a aprecia anumite caracteristici ale unui individ, avAnd ca unitate de masura media populatiei din care 0ace parte. (si"ometria este ramura din psi"ologie care se ocupa cu acest tip de masurare. -ta:ilirea unitatii de masura 2norma8 este munca pura de cercetare, n care instrumentul este e!perimentat, urmarind a se sta:ili calitatile sale psi"ometrice si etalonat cu aCutorul unui esantion normativ. En test psi"ometric este asadar acela care reali<ea<a raportarea individului investigat la un sistem normativ, respectiv scorurile de re0erinta ale populatiei din care acesta 0ace parte. 1.%. 9or0a 1 etalon $!istenta unui sistem de norme, respectiv a unui etalon relevant, repre<inta o conditie 0undamentala pentru utili<area unui test psi"ologic. .eali<area unui etalon presupune investigarea populatiei pentru care este construit testul, :a<ata pe utili<area unui esantion repre<entativ.

-)-corurile o:tinute sunt procesate statistic si structurate intr*un sistem de norme ' valori la care sunt raportate scorurile :rute ale su:iectilor e!aminati si prin intermediul carora aceste scoruri :rute capata semni0icatie psi"ologica. Din acest punct de vedere, este improprie utili<area unui test psi"ologic pentru care nu e!ista studii de etalonare pe populatia in care este utili<at. +ormele pentru di0erite caracteristici investigate cu aCutorul testelor pot sa di0ere semni0icativ de la o cultura la alta, motiv pentru care este o:ligatorie reali<area unor studii de estimare a calitatilor psi"ometrice si de etalonare pentru orice test tradus dintr*o alta lim:a. 1.#. Calitati psiho0etrice ale testelor Calitatile psi"ometrice sunt cele care de0inesc valoarea testelor ca instrumente de masura, respectiv capacitatea acestora de a surprinde in mod real, acurat si sistematic realitatea psi"ologica pe care isi propun s*o masoare. (rincipalele calitati psi"ometrice ale testelor sunt validitatea ' respectiv capacitatea testului de a masura ceea ce isi propune sa masoare, 0idelitatea ' capacitatea testului de a o0eri masuri consistente si sta:ile si discriminarea ' capacitatea de a di0erentia intre indivi<i in raport cu constructele evaluate. $ste contraindicata utili<area testelor care nu pre<inta calitati psi"ometrice accepta:ile sau teste despre care nu sunt cunoscute valorile acestor indici. ". *nstru0ente si 0etode utili2ate pentru evaluarea psihologica a personalitatii $!ista mai multe categorii de ast0el de instrumente si metode utili<ate n domeniul psi"odiagno<ei personalitatii@ a. Instrumente psi"ometrice@ c"estionarele, inventarele si testele care masoara di0erite aspecte sau trasaturi ale personalitatii sau ncearca surprinderea unei imagini generale de ansam:lu asupra acesteia, pornind de la o conceptie teoretica de lucru. $sentiale pentru aceste instrumente sunt doua pro:lematici@ cea a masurarii n psi"ologie si cea a relatiei dintre test si vi<iunea teoretica asupra personalitatii. Aceasta categorie constituie domeniul principal al cursului. :. Teste proiective. Acestea constituie un domeniu distinct n evaluarea psi"ologica si 0ac o:iectul unui curs separat. c. (ro:e calitative, de tipul testelor situationale sau utili<area unor metode si te"nici precum o:servatia sau interviul clinic. Aceste metode si te"nici sunt a:ordate n conte!tul altor discipline, cum ar 0i metodologia cercetarii, psi"odiagnosticul clinic si c"iar psi"ologia organi<ationala. ncercnd a raspunde unei cerinte esentiale si fundamentale n evaluarea psihologica si chiar n cercetare, se impune cu necesitate corelarea acestor tipuri de metode si tehnici n demersul concret de evaluare. Niciodata nu vom face evaluare utiliznd un singur tip de metoda, ci ntotdeauna prin corelarea informatiilor obinute cu ajutorul mai multor metode. &. .ipuri de teste de personalitate (utem 0ormula mai multe tipologii n 0unctie de criteriul utili<at. a. Ena dintre acestea a 0ost 0ormulata la punctul anterior. :. 1 tipologie re<ulta din strategia 0olosita n costructia testelor 2pt. cele psi"ometrice8. Con0orm celor trei tipuri de strategii de constructie, re<ulta 3 tipuri de teste@ empirice, 0actoriale sau re<ultate prin metoda rationala. c. Dupa criteriul sanatatii psi"ice, ntAlnim teste clinice si teste destinate evaluarii normalitatii. d. Dupa criteriul vArstei su:iectilor carora se adresea<a putem distinge ntre teste pentru adulti si teste pentru adolescenti. +u e!ista teste de personalitate pentru copii, desi e!ista posi:ilitatea ca unele teste de personalitate sa 0ie aplicate copiilor pentru o anumita vArsta. =aCoritatea testelor de personalitate sunt aplica:ile ncepAnd cu vArsta de 13*14 ani.

-'e. ConsiderAnd persoana care 0ace evaluarea ntAlnim teste :a<ate pe autoevaluare 2de tipul c"estionarelor sau inventarelor8 si teste de "eteroevaluare 2liste de adCective sau scale clinice8. 0. Dupa tipul de raspuns solicitat de la su:iect la itemi, ntAlnim teste cu raspuns di"otomic, tri"otomic, pe scala Gi&ert, cu alegere 0ortata 2ipsative8 sau de tip )*sort. g. Dupa modalitatea de administrare, desprindem ntre teste cu administrare e!clusiv individuala si teste care pot 0i administrate colectiv. ". Teste pe computer si teste creion ' "Artie. Hn utili<area testelor n 0orma computeriata se impune reevaluarea calitatilor psi"ometrice ale acestora, n special a 0idelitatii. Hn multe ca<uri programele de computer sunt utili<ate pentru calcularea scorurilor su:iectilor si trasarea pro0ilelor. i. Dupa varia:ila investigata ntAlnim teste unidimensionale sau partiale, care masoara o singura trasatura de personalitate si teste care urmaresc evaluarea ntregii personalitati, o imagine de ansam:lu. C. IntroducAnd o varia:ila conte!tuala, deprindem ntre doua categorii de teste@ care evaluea<a su:iectul independent de conte!tul particular n care se a0la sau n care se 0ace evaluarea si teste care evaluea<a su:iectul n interactiune cu situatia. Aceasta a doua categorie o ntAlnim n special n domeniul organi<ational sau educational. $. :o0enii6 scopuri si cerinte privind utili2area testelor de personalitate $.1. :o0eniul clinic $!ista cAteva scopuri speci0ice privind utili<area testelor de personalitate n domeniul clinic si psi"oterapie. Acestea sunt n mod evident interdependente si decurg ntr*o anumita masura unul din altul, motiv pentru care nu insistam asupra acestei idei. a. Hn primul rAnd putem vor:i despre un scop diagnostic, n sensul de contri:utie la diagnosticul psi"iatric sau de evidentiere si e!plicare a unor mecanisme cau<ale implicate n gene<a unei tul:urari psi"ice. $ste vor:a, de e!emplu, despre evidentierea nivelului nevrotismului unui su:iect care solicita asistenta de specialitate pentru acu<e de tip an!ios sau depresiv sau despre utili<area re<ultatelor la un test clinic tip ==(I pentru a evidentia tipul e tul:urare pre<entata de un pacient 2cu aCutorul scalelor clinice ale testului8. Ideea de :a<a este aceea de a sta:ili un diagnostic, de a cunoaste, de a putea o0eri o e!plicatie pentru unele 0apte plasate la nivelul :iogra0iei o:iective a clientilor. :. Hn cela de*al doilea rAnd putem aduce n discutie un scop de tip predictiv sau prognostic. Hn cadrul acestei a:ordari pro:lematica este aceea de a anticipa evolutia viitoare a su:iectului, eventual nscris ntr*un program terapeutic sau pro0ilactic. 1 alta 0inalitate de tip predictiv vi<ea<a evidentierea resurselor personale pe care se poate :a<a interventia de tip recuperativ. Hn acest ca<, datele recoltate prin aplicarea testelor vor constitui un punct de pornire important privind structurarea unor o:iective sau programe de interventie sau de orientare pre0erentiala a acestor programe. c. 7alidarea unor interventii de tip recuperativ sau corectiv constituie cel de*al treilea scop posi:il privind utili<area testelor psi"ologice n domeniul clinic. Avem n vedere nu numai testele de personalitate, ci si testele destinate investigari 0unctiilor psi"ice, a capacitatii intelectuale sau a potentialului aptitudinal, precum si unele instrumente construite special pentru practica clinica, destinate a evalua 0ie complianta su:iectului, 0ie evolutia dispo<itiei acestuia 2scale clinice8. =aniera de utili<are speci0ica n acest conte!t este cea test ' retest, accentul ca<And asupra anali<ei comparative a celor doua seturi de scoruri. De e!emplu, evolutia re<ultatelor la un test de inteligenta poate evidentia recuperarea sau depasirea unei depresii 2care atrage un anumit nivel de :radipsi"ie tradus n per0ormante sca<ute la test n 0a<a initiala8 sau un anumit nivel de retard sau de0icit intelectual 2n ca<ul mentinerii unor scoruri sca<ute dupa remiterea unui episod psi"otic8. En alt e!emplu poate vi<a modul n care evoluea<a scalele clinice ==(I n urma

-(tratamentului medicamentos sau n urma psi"oterapiei sau modul n care se modi0ica n urma psi"oterapiei scorurile la 0actorul +evrotism si 0atetele acestuia din +$1 (I .. Hn acest mod sunt date o masura si o valoare o:iectiva re<ultatelor unei interventii speci0ice. $.". :o0eniul organi2ational 6oarte inalt speci0ice domeniului organi<ational sunt doua tipuri de demersuri, care au scopuri speci0ice si di0erentiate@ selectia si evaluarea de personal. a. Hn selectia de personal accentul cade asupra validitatii predictive a setului 2:ateriei8 de instrumente utili<ate, deci a pro:lematicii corelatiei ntre predictori 2re<ultatele la teste8 si criteriu 2e0icienta su:iectului n rolul pro0esional, re<ultatele n locul de munca vi<at8. De amintit ca n mod u<ual n selectia de personal se utili<ea<a :aterii mai largi, care cuprind si alte tipuri de pro:e decAt cele de personalitate, precum si 0aptul ca, n 0unctie de pro0esia sau postul avut n vedere pentru selectie, instrumentele utili<ate vor 0i di0erentiate. .evenind la pro:lematica corelatiei predictor ' criteriu si a alegerii instrumentelor pentru selectie, amintim ca e!ista 4 situatii posi:ile, psi"ologul diagnostician urmarind una anume dintre acestea. (rima situatie vi<ea<a o corelatie nula 2re<ultate sla:e la teste si re<ultate pro0esionale sla:e8, n care instrumentul respectiv nu are valoare predictiva, deci nu poate 0i utili<at pentru selectie 2nu este relevant8. Ermatoarele doua situatii vi<ea<a corelatia negativa 2re<ultate :une la teste si re<ultate pro0esionale sla:e sau re<ultate sla:e la teste si re<ultate pro0esionale :une8 si conduc catre cele doua tipuri de eroare posi:ile a 0i comise de psi"olog. -i ntr*un ca< si n celalalt dintre ultimele doua pro:lema este aceea a alegerii gresite a instrumentelor pentru selectie, ele neavAnd valoare predictiva. Hn s0Arsit situatia vi<ata de psi"olog n selectie este aceea a corelatiei po<itive si nalte ntre predictor si criteriu 2re<ultate nalte si la pro:ele administrate si n activitatea pro0esionala8, ceea ce indica o valoare predictiva ridicata a instrumentului si posi:ilitatea utili<arii acestuia n selectie. De*a lungul timpului, n selectia de personal au 0ost construite mai multe solutii pentru atingerea acestui tip de corelatie, ncepAnd cu construirea pro0esiogramelor 2psi"o* pro0esiograme8, a pro0ilelor ocupationale si mergAnd catre utili<area grupurilor de e!perti sau a evaluarii :a<ate pe interactiunea individ ' situatie pro0esionala. 6iecare dintre strategiile sau solutiile enumerate presupune parcurgerea anumitor pasi si demersuri speci0ice. :. $valuarea personalului aduce n atentia psi"ologului provocarea de a da o masura o:iectiva evolutiei n timp a su:iectului angaCat n cariera, a modului n care acesta 0ace 0ata n conditiile solicitarilor postului, a progreselor reali<ate, a ac"i<itiilor n urma unor programe de per0ectionare sau training etc. $valuarea personalului pote 0i e!trem de utila si dintr*o perspectiva manageriala, o0erind managerilor posi:ilitatea de a*si adapta si aCusta interactiunile cu 0iecare su:ordonat, in 0unctie de dominantele structurii personalitatii acestora. +umai o parte a instrumentelor e!istente pot 0i utili<ate n acest scop, cum ar 0i spre e!emplu un test de re<istenta la 0rustrare sau stres n conditiile unui Co: 0oarte solicitant sau reaplicarea unui test de personalitate construit prin strategia empirica pentru a ilustra modul n care personalitatea su:iectuluieste in0luentata de parcurgerea unui traseu pro0esional anume. 1 situatie aparte o constituie acele pro0esii sau posturi care necesita o avi<are initiala, eventual periodica, n care criteriile de evaluare sunt clar sta:ilite si normate, psi"ologul sta:ilind n urma aplicarii testelor un cali0icativ de tipul apt ' inapt. Hn cel mai nalt mod speci0ica evaluarii de personal este necesitatea ca psi"ologul sa identi0ice acele criterii relevante si sa construiasca modalitati si instrumente de evaluare speci0ice realitatii organi<atiei n care activea<a. Diversitatea pe acest plan este 0oarte mare, ceea ce impune un demers de cercetare si resurse de tip creativ ale psi"ologului, acesta avAnd sarcina de a adapta si construi instrumente si modalitati de evaluare care sa*i permita atingerea scopurilor speci0ice din organi<atie. En ca< aparte al evaluarii de personal este acela in care scorurile la testele psi"ometrice sunt utili<ate pentru proiectarea sau ec"ili:rarea ec"ipelor de lucru. In aceasta situatie evaluarea

- 1! vi<ea<a 0ie ec"ili:rarea structurii ec"ipelor din punct de vedere a pre<entei anumitor caracteristici psi"ologice, 0ie structurarea unor ec"ipe care pre<inta o distri:utie anume a unui set de trasaturi. $.&. :o0eniul educational Domeniul educational poate 0i plasat din persectiva evaluarii psi"ologice la intersectia dintre cel clinic si cel organi<ational, pe de o parte datorita demersurilor vi<And consilierea psi"ologica iar pe de alta parte datorita celor vi<And orientarea pro0edsionala sau a carierei, ca tipuri de demersuri de0initorii pentru activitatea psi"ologului diagnostician n domeniul educational. Daca din perspectiva orientarii carierei activitatea psi"ologului se apropie mai degra:a de speci0icul selectiei, din perspectiva consilierii scolare se apropie mai degra:a de domeniul clinic. $!ista nsa o serie de aspecte speci0ice. Hn orientarea vocationala accentul cade asupra corelatiei dintre potentialul aptitudinal sau de personalitate si structurile motivationale ale su:iectului 2interese, aspiratii etc8, pe de o parte iar pe de alta parte asupra corelatiei dintre structurile motivationale ale su:iectului si realitatea pietei 0ortei de munca 2o0erte si posi:ilitati8. Hn ceea ce priveste consilierea, amintim n primul rAnd 0aptul ca aceasta este plasata n domeniul normalitatii psi"ice, ca<urile de tul:urari intrAnd n s0era psi"ologului clinician. -copurile consilierului vi<ea<a ca prin instrumentele diagnostice utili<ate sa 0acilite<e o mai :una autocunoastere a su:iectului, precum si o adaptare mai e0icienta a acestuia la cerintele si conditiile mediului si procesului educational. Hn ceea ce priveste testele de personalitate, apare restrictia legata de vArsta su:iectilor cuprinsi n procesul educativ. $.$. :o0eniul =udiciar $ste un domeniu oarecum particular, n care activitatea psi"ologului diagnostician poate capata valente care o apropie mai degra:a de un demers de cercetare sau mai degra:a de unul de investigatie clinica. $.%. Evaluarea corelativa a perechilor sau grupurilor de su7iecti Aceste situatii sunt cumva de tip particular si se pot plasa practic n oricare dintre domeniile aplicative mentionate la punctele anterioare. $ste ca<ul de e!emplu al evaluarii cuplurilor n situatii de consiliere sau psi"oterapie sau ca<ul evaluarii ec"ipelor de lucru n domeniul organi<ational, indi0erent daca n componenta acestora intra 2 sau mai multe persoane. (articular si speci0ic pentru acest tip de a:ordare este 0aptul ca anali<a nu este 0ocali<ata asupra scorurilor individuale, ci mai degra:a asupra modului n care scorurile la teste o:tinute de persoane di0erite corelea<a ntre ele si se mani0esta la nivel comportamental. -copul unor ast0el de evaluari poate 0i acela de a e!plica unele 0enomene dis0unctionale, de a 0ace predictii sau de a contura directii de intervetie. $.#. Cercetarea Cercetarea psi"ologica este un demers ce poate 0i plasat n conte!tul oricaruia dintre domeniile enumerate mai sus sau poate avea un caracter independent relativ la un domeniu anume, n cercetarea 0undamentala sau atunci cAnd psi"ologul activea<a n cadrul unui institut de cercetare. (ro:lematica speci0ica a utili<arii testelor de personalitate n cercetare priveste selectarea unor instrumente adecvate o:iectivelor cercetarii 2situatie n care alegerea instrumentelor poate deveni o sursa de eroare8, precum si cea a constructiei unor instrumente de natura a raspunde o:iectivelor cercetarii. 1 situatie particulara este aceea n care cercetarea are drept scop construirea si standardi<area unui instrument psi"odiagnostic sau importul acestuia dintr*o alta cultura 2traducerea, adaptarea si standardi<area acestuia8.

- 11 =ulte teste psi"ometrice, in special cele cu numar redus de itemi, sunt pre0erate de catre cercetatori, o0erind scoruri care permit anali<e statistice multiple si variate. Hn plus, o0era un plus de o:iectivitate a evaluarii 0ata de situatiile e!perimentale clasice. $.). ,esponsa7ilitati etice6 pro3esionale si legale privind utili2area testelor de personalitate $.).1. Licentierea =aCoritatea testelor psi"ologice intra su: incidenta legii care reglementea<a dreptul de proprietate intelectuala, precum si su: incidenta legilor civile, 0acand o:iectul unor tran<actii comerciale. De regula, utili<area testelor psi"ologice necesita o:tinerea unei licente de utili<are de catre psi"olog. Din punct de vedere legal si pro0esional, este inter<isa utili<area unui test 0ara licenta de utili<are, daca regimul Curidic al acestuia solicita licentierea. Inainte de utili<area unui test, recomandam in0ormarea cu privire la regimul Curidic si comercial al acestuia. In principiu, licentierea acopera doua categorii de aspecte. In primul rand ea garantea<a si reglementea<a legalitatea utili<arii si respectarea dreptului de proprietate asupra pro:ei. In cel de* al doilea rand, o:tinerea licentei garantea<a un nivel minim de pregatire si cunostinte, necesare pentru utili<area pro:ei respective. $.).". ,esponsa7ilitati etice 6acand o:iectul activitatii psi"ologilor, utili<area testelor psi"ologice tre:uie sa respecte principalele principii si domenii ale eticii pro0esionale. Din acest punct de vedere sunt 3 aspecte 0undamentale care tre:uie sa intre in atentia utili<atorului de teste@ 1. (rotectia su:iectului va 0i avuta in vedere in special atunci cand re<ultatele la teste sunt 0olosite pentru a lua deci<ii in legatura cu su:iectul, asa cum este ca<ul situatiilor de selectie si evaluare pro0esionala, in unele ca<uri clinice sau acolo unde e!ista responsa:ilitati de ordin Cudiciar pentru su:iectul evaluat. (rotectia si preocuparea pentru :unastarea su:iectului tre:uie de asemenea avuta in vedere atunci cand su:iectului ii sunt comunicate re<ultatele evaluarii, in sensul ca aceasta sa nu daune<e imaginii de sine a su:iectului. 2. Dreptul la in0ormare al su:iectilor va 0i respectat atat in 0a<a de pregatire a evaluarii, cat si in ceea ce priveste comunicarea re<ultatelor. -u:iectul va tre:ui in0ormat cu privire la scopurile si continutul evaluarii, modul de garantare a con0identialitatii datelor, precum si la consecintele pe care le poate avea evaluarea, de e!emplu pentru cariera acestuia. Ca principiu, este necesara o:tinerea consimtamantului in0ormat al su:iectului pentru parcurgerea evaluarii. 3. .elatia cu tertii repre<inta pro:a:il domeniul cel mai di0icil de a:ordat din perspectiva etica de catre utili<atorii de teste si care poate genera cele mai multe dileme etice. (si"ologul va tre:ui sa ai:a intotdeauna in vedere 0aptul ca principala responsa:ilitate din perspectiva etica vi<ea<a su:iectul evaluat si in niciun ca< un tert, c"iar daca acesta este un parinte, o organi<atie angaCatoare sau o institutie a statului. Aceasta decurge din principiul amintit la punctul 1, respectiv din natura umanista si li:erala a pro0esiei de psi"olog. De e!emplu, este inter<is ca psi"ologul sa accepte e!aminarea psi"ologica pentru concedierea unor angaCati sau orice 0orma de discriminare a su:iectilor de catre un tert avand ca :a<a re<ultatele la teste. Toate aceste aspecte vor tre:ui avute in vedere si speci0icate in etapa negocierii contractului cu tertii. %. Li0ite si di3icultati intrinseci 0asurarii personalitatii prin chestionare $!ista 4 mari categorii de limite@ a. limite care tin de capacitatea de operationali<are a dimensiunilor 2constructelor8 de masurat 2de 0apt de limitele acestei capacitati8 :. care tin de capacitatea de e!primare 2n itemii c"estionarului8 a continuturilor dimensiunii c. care tin de posi:ilitatea de control a transmiterii si mai ales a receptarii corecte a pro:ei

- 1" d. care tin de intentionalitatea si starea interna a rspondentului. Interventia acestor varia:ile poate conduce catre erori n evaluare 2surse de eroare8. -olutii conturate pentru depasirea acestor limite@ a. reconsiderarea n timp a modului de construire a itemilor :. utili<area procedurilor statistice pentru a elimina sursele de distorsionare sau pentru a construi modele de control a corelarii in0ormatiilor c. construirea de noi ta!onomii asupra personalitatii. Apare de asemenea ntre:area legitima daca c"estionarul ca instrument, a carui standardi<are ne mpinge spre in0erente tipologice cu nivel mediu de generalitate, este capa:il sa surprinda si unicitatea, 0orma vie a psi"ismului care se mani0esta n realitate 2clasica pro:lema a a:ordarii nomotetice sau idiogra0ice8. Alte pro:leme legate de evaluarea personalitatii prin c"estionare@ a. pro:leme legate de vi<i:ilitatea 2transperenta itemilor8 :. care tin de sc"im:area sau constanta comportamentului individual c. care tin de speci0icitatea raspunsului la item 2ceea ce atrage di0icultati n gruparea itemilor n categorii8 d. care tin de determinaarea unor criterii e!terne de validare e. care tin de interpretarea datelor@ o interpretare 0actuala, literala 2apropiata de situatia interviului8 sau una psi"ologica ' diagnostica 2:a<ata pe validarea c"estionarului8 0. pro:leme care tin de am:iguitatea raspunsurilor la itemi 2ceea ce semni0ica e!istenta unor posi:ilitati largi de interpretare a 0iecarui raspuns8 sau speci0icitatea 0oarte mare a itemilor 2ceea ce scade gama de posi:ilitati de interpretare8. #. 8odalitati de concepere a personalitatii a7orda7ile prin chestionare #.1. 8odelarea personalitatii ca un siste0 de di0ensiuni sau trasaturi Constructia testelor de personalitate a 0ost in0luentata n cea mai nalta masura de teoriile care concep personalitatea ca un sistem 2structura8 de trasaturi, acestea din urma 0iind ntelese ca moduri speci0ice si carecteristice de comportament, cunoastere, simtire. (rin termenul de trasatura de personalitate nlelegem o dispo<itie sau caracteristica su:iacenta ce poate 0i 0olosita ca e!plicatie pentru regularitatile si consistenta comportamentului individual 2Dictionar% o0 ps%c"olog%, 1;9#8. Acest sens de de0inire a trasaturilor de personalitate implica o :a<a e!plicativa, o teorie asupra personalitatii, datele recoltate prin teste neputAnd 0i interpretate 0ara cunoasterea acestei teorii. Hn perioada de construire a marilor teste empirice, Kiggins de0inea o trasatura de personalitate ca un pattern de comportament o:serva:il si nu ca o simpla dispo<itie psi"ica 2e!plicatia comportamentului putAnd 0i gasita la un alt nivel8, n timp ce actualmente tendinta este aceea de a concepe trasaturile ca si constructe e!plicative. Costa si =cCrae de0inesc trasaturile de personalitate ca dimensiuni ale di0erentelor individuale privind tendinta de a aparea I pre<enta patternuri consistente de gAndire si actiune. $!ista doua implicatii ale acestei idei@ a. .elie0area 2prin teste adecvate8 a acestor trasaturi ne da posi:iitatea de a in0era asupra su:iectului si mai ales asupra comportamentului, gAndirii, simtirii concrete a acestuiea si :. (utem vor:i despre trasatura ca prorpietate a unui individ ce Custi0ica plasarea sa de*a lungul unei dimensiuni a psi"ismului 2:ipolaritatea 0actoriala8, . Trasatura devenind ast0el o e!plicatie posi:ila asupra comportamentului persoanei. #.". <tructuri cognitiv-pre3erentiale de personalitate =odelarea personalitatii n termeni de structuri pre0erentiale repre<inta o tendinta complementara celei n care personalitatea era a:ordata prin trasaturile sau dimensiunile de :a<a.. Aceasta tendinta este preocupata de structurile si tipurile comune. $ste vor:a de o a:ordare, o

- 1& perspectiva di0erentiala versus una :a<ata pe ceea ce este comun interindividual 2o a:ordare idiogra0ica sau una nomotetica dupa Allport8. Ideea de :a<a a acestei a:ordari este aceea con0orm careia 0iecare individ pre<inta o ec"ili:rare speci0ica a unor tipuri sau structuri de :a<a. De :a<a n aceasta a:ordare sunt teoriile asupra tipurilor, dintre care una 0undamentala este cea Cungiana. Aceasta din urma se particulari<ea<a cumva prin 0aptul ca a condus la vi<iuni care m:ina, sinteti<ea<a aceasta tendinta cu cea di0erentiatoare. Hn psi"ologia personalitatii au 0ost construite numeroase tipologii, pornind de la presupunerea ca e!ista patternuri coerente de comportament sau stiluri consistennte de actiune su0icient de :ine de0inite pentru a permite o ta!onomie a persoanei de*a lungul acestor tipuri. (Ana n anii 9>, n diagno<a personalitatii s*a mani0estat tendinta de aplicare n diagno<a a tipologiilor temperamentale sau de orientare a valorilor. Actualmente se mani0esta o tendinta de a integra o vi<iune tipologica cu perspectiva di0erentiala. #.&. .eoriile cognitiviste constructele personale si stilurile apreciative (si"ologia cognitiva de0oneste psi"ismul ca sistem 0unctional aparut si de<voltat n 0unctie de mediu si necesitatile acestuia. Ca o alta idee ade :a<a a acestei a:ordari, retinem 0aptul ca nu toate aspectele 0unctionarii psi"ice sunt utile pentru adaptare sau supravietuire, aparAnd cumva ca anomalii. Hntr*o varianta clasica, a:ordarea cognitiva cercetea<a si ierar"i<ea<a structurile mentale n 0unctie de relatia lor directa cu adaptarea organismului la realitate. 1 perspectiva cognitivista mai noua depaseste aceasta vi<iune, aducAnd n s0era preocuparilor si ceea ce este distorsionat, irational, anormal etc si de aici apare perspectiva unor structuri care pot e!plica singularul, e!centricitatea, c"iar :oala, ntelese ca alternative cu valoare de supravietuire n circumstante irationale. En model de :a<a pentru aceasta a:ordare este modelul constructelor personale al lui Lell% iar un altul este cel privind stilurile cognitive 2dependent de cAmp vs independent, internali<ant vs e!ternali<ant, impulsiv vs re0le!iv, evolutiv vs reductiv8. Ga acestea se adauga alternanta ntre stiluri 2mo:ilitate vs 0i!itate8, varierea ntre stiluri n 0unctie de situatie. Hn .omAnia au e!istat cercetari ale lui =arcus, Catina si =inulescu cu privire la unele stiluri apreciative cu rol prognostic pentru orientarea vocationala. Cercetarile lui =arcus privind empatia au relavat importanta criteriului a0ectiv n apreciere, prin utili<area prevalenta a propriei e!periente a0ective@ stil analogic, empatic, re0le!iv, detasat etc. Ideea de :a<a a noii a:ordari cognitive este aceea de a include n evaluare si modelare atAt mecanismele cognitive 2de procresare logica8, cAt si a celor inconstiente de natura a0ectiva. De amintit ca aceasta orientare nu a generat niciun instrument comple! acreditat si utili<at pe plan international.

- 1$ .&. -specte generale privind constructia testelor de personalitate Cerinte generale si etape generale /n construirea unui chestionar de personalitate -sa07larea unui esantion de ite0i $!ista 2 pro:leme esentiale n construirea si e!perimentarea unui c"estionar de evaluare a personalitatii@ a. de0inirea constructului, deci a trasaturii care va 0i masurata. Aceasta se va 0ace n 0unctie de scopul testarii si de orientarea teoretica cu care operea<a autorul. :. Construirea unui set de itemi prin care su:iectul este c"estionat n legatura cu acele comportamente sau situatii care sunt relevante pentru trasatura respectiva. .aspunsurile su:iectului la itemi vor servi ca indicatori ai constructului. Aceste doua pro:leme sunt strAns legate si presupun un demers unitar prin care pornind de la o de0initie de lucru asupra constructului psi"ologul traduce dimensiunile acesteia ninr*un set de itemi. $ste vor:a de un proces de operationali<are gradata a constructului, pAna la transpunerea acestuia n itemi. Hn de0inirea constructului psi"ologul poate opera cu o de0initie speci0ica asupra acestuia sau si poate construi propria de0initie de lucru reunind elemente prin care constructul rerspectiv este de0init de catre mai multi autori sau n mai multe lucrari. De e!emplu, (orot semnalea<a trei conditii esentiale ale an!ietatii@ sentimentul unui pericol indeterminat, acompaniat de 0antasme tragiceB starea de atentie 0ata de pericol, alerta psi"icaB convingerea de neputinta si sentimentul de de<organi<are. Daca utili<am drept reper modul de de0inire cu care operea<a proiecte de tip D-= sau ICD va 0i necesar sa adaugam simptomatologia somatica n de0initia an!ietatii si sa 0acem unele di0erentieri mai 0ine ntre tipurile concrete de mani0estare a an!ietatii. Hn s0Arsit, daca operam n cadrul unei de0iniri din perspectiva terapiei cognitiv*comportamentale vom accentua asupra pertur:arilor cognitive ce apar n an!ietate sau asupra modului detasat de autoe!perimentare si asupra calitatilor e!perientei emotionale dacade0initia este una e!perientiala. =odul de de0inire este strict dependent de scopul testarii. (entru a satis0ace o pretentie de e!"austivitate, este necesara o munca preala:ila de documentare n pro:lematica respectiva si construirea unei de0initii de lucru de tip integrativ sau sumativ. Hn pasul urmator vor 0i identi0icate dimensiunile de0initiei, cu un grad de generalitate mai redus. Acestea vor re<ulta n 0unctie de tipul de de0initie cu care autorul operea<a si descopul evaluarii. Daca scopul este evaluarea nivelului an!ietatii pacientilor din clinica, centrarea va 0i asupra simptomelor iar dimensiunile pot vi<a de e!emplu principalele tipuri de mani0estari ale an!ietatii@ emotionale, somatice, comportamentale si cognitive. Hntr*o de0initie de tipul celei utili<ate de (orot aceste dimensiuni sunt sugerate c"iar de autor. Enii autori precum Anastasi recomanda ca procesul de operationali<are sa continue prin identi0icarea de varia:ile si indicatori, cu un nivel de generalitate tot mai redus, acestia din urma urmAnd a 0i tradusi n itemi. 1rgani<area este una de tip ar:orescent, de la general la particular. $ste posi:il ca o dimersnsiune sau o varia:ila a constructului sa 0ie repre<entata n instrumentul 0inal printr*un numar inegal de itemi, n 0unctie de marima acesteia si relevanta ei n de0inirea constuctului. Cerinte /n construirea testului a. Alegerea tipului de pro:a sau de c"estionar depinde de scopul evaluarii 2ce testam8 si de domeniul de aplicare 2de ce testam si pe cine8. Ideea este de a raspunde unor pro:leme speci0ice ale conte!tului si ale su:iectilor vi<ati care pot deteriora comunicarea prion c"estionar devenind surse de eroare n evaluare. :. Cerinte ce tin intrinsec de construirea c"estionarului@ adecvarea continutului itemilor, numarul de itemi, omogenitatea sau neomogenitatea acestora, calitatile itemilor, relatia e!istenta

- 1% ntre item si trasatura etc. Toate aceste aspecte vor a0ecta calitatile psi"ometrice ale testului, deci valoarea acestuia ca instrument de masurare. -plicarea e>peri0entala a esantionului de ite0i En studiu pilot initial se poate 0ace pe un numar minim de 2> su:iecti 2dupa =eili, 1;,48. -copul acestui studiu pilot este acela de a aduce corectii c"estionarului, de a raspunde unor ntre:ari care privesc interventia necontrolata a anumitor aspecte sau varia:ile ce pot in0luenta re<ultatele si 0idelitatea testului. Surse de eroare n evaluare care apar si pot 0i corectate n aceasta etapa@ a. -tandardi<area corecta 2sau incorecta8 a instructaCului siIsau conditiilor speci0ice de raspuns, :. -tandardi<area tipului de raspuns, c. 6ormularea unor itemiIscale de validare 2control8 a c"estionarului n raport cu atitudinea su:iectului 2estimarea incorecta a unor mani0estari simptomatice sau situationale, atitudini de 0atada sau :a<ate pe de<ira:ilitatea sociala etc8, d. Construirea unor e!emple introductive. ?alidarea statistica preli0inara Aceasta etapa are ca scop eliminarea itemilor neomogeni, nesemni0icativi, care du:lea<a un aspect investigat etc. -e reali<ea<a n genere pe un numar de su:iecti su0icient de larg ca sa permita clari0icarea urmatoarelor aspecte@ a. +ivelul de di0icultate al itemilor, :. (reci<area grilei de raspuns 2repartitia itemilor n 0unctie de posi:ilitatile de raspuns8, c. Capacitatea de discriminare. -copul acestei etape este acela de a elimina acei itemi care sunt neadecvati si de a ordona itemii n 0unctie de gradul de di0icultate 2daca este ca<ul sa 0acem aceasta ordonare, n special pentru pro:e ce presupun per0ormanta re<olutiva8 si de tipul de grila 0olosit 2nu se vor pune, de e!emplu prea multi itemi ntr*o succesiune prelungita de reactii relevante prin acelasi 0el de raspuns@ Da sau +u8. Tot n aceasta etapa vor 0i eliminati si acei itemi care sunt repre<entativi pentru trasatura dar care, datorita unor motive precum de<ira:ilitatea, primesc acelasi tip de raspuns de la maCoritatea su:iectilor. Hn aceasta etapa vom o:tine o repartitie ec"ili:rata a itemilor n c"estionarB adecvarea nivelului de di0icultate a lim:aCului la cel al populatiei vi<ateB eliminarea acelor itemi ce nu contri:uiela sau sunt irelevanti pentru posi:ilitatea de a di"otomi<a su:iectii n 0unctiede varia:ila testata. Aceasta din urma calitate ' capacitatea de discriminare ' este considerata, alaturi de omogenitate, ca 0iind insepara:ila de validitatea testului 2=eili8. Capacitatea de discriminare se determina statistic prin corelatia cu un criteriu e!tern 0ie prin comparatia corelatiei 0iecarui item cu re<ultatele glo:ale ale scaleiIc"estionarului er!perimentat. Cerinte pentru validarea statistica preli0inara a. Gucrul cu un grup de su:iecti semni0icativ pentru dimensiunea avuta n vedere 2criteriu e!tern8. :. -arcina testului 2continutul itemilor8 sa se re0ere la varia:ila avuta n vedere. <tandardi2area interpretarii prin etalonarea chestionarului Cerinte privind etalonarea a. Construirea c"estionarului n 0orma 0inala 2de0initiva8. (ro:lema aici este aceea de a respecta cerintale din etapele anterioare :. Construirea unui lot 2esantion8 de su:iecti adecvat, cAt mai diversi0icat n 0unctie de de criteriile speci0ice categoriei populationale testate cu aCutorul instrumentului.

- 1# Hn aceasta etapa aplicam 0orma de0initiva a c"estionarului, e!emplele de 0amiliari<are cu pro:a 2daca este ca<ul8, e!perimentarea limitei de timp de raspuns 2daca este ca<ul, vom cere 0iecarui su:iect sa ncercuiasca ultimul item la care a raspuns, din minut n minut, pAna cAnd ultimul su:iect termina de raspuns8. Tot n aceasta etapa suntem interesati de valoarea testului ca masura standardi<ata. Aici sunt reali<ate cercetari privind validitatea di0eritelor scale sau 0atete, sunt continuate investigatiile privind 0idelitatea, corelatii cu alte teste, studii 0actoriale care sa permita descoperirea de noi grupari 20atete sau 0actori speci0ici8, studii privind validitatea predictiva sau de criteriu etc. <trategii de construire a chestionarelor de personalitate =egargee 21;/28 inventaria<a 3 ast0el de stategii sau metode@ a. =etoda intuitiva sau a:ordarea rationala, :. =etoda criteriului e!tern sau metoda empirica, c. =etoda criteriului intern sau metoda 0actoriala. Desigur, pot e!ista si strategii de constructie care com:ina elemente speci0ice celor trei metode, numite strategii mi!te. 8etoda intuitiva sau a7ordarea rationala Autorul c"estionarului este cel care decide ce itemi vor 0i inclusi n c"estionar si care sunt continuturile relevante pentru a traduce trasatura ntr*un comportament. Acest 0apt 0ace ca o serie de aspecte cum ar 0i cunostintele acestuia de psi"ologie, e!perienta n construirea si utili<area de teste si cunoasterea pro:lematicii speci0ice a trasaturii tinta sa capete o importanta speciala. ?ase si 5old:erg 21;,/8 reali<ea<a o tipologie a a:ordarilor rationale 0olosind 2 criterii. 6olosind drept criteriu modul de selectare a continutului itemilor, disting ntre a:ordari n care selectia se :a<ea<a pe ntelegerea strict intuitiva a trasaturii si a:ordari n care selectia este g"idata de o teorie 0ormali<ata asupra personalitatii. En al doilea criteriu priveste instanta care selectionea<a itemii si di0erentia<a ntre strategii n care autorul c"estionarului este cel care optea<a si strategii n care se constituie un grup de persoane care 0ace selectia 2Cudecatori, e!perti8. =egargee 21;/28 de0erentia<a ntre selectii pur intuitive si cele mi!te 2partial empirice8, n care selectia este partial g"idata de date e!perimentale. De e!emplu, este ca<ul a 4 dintre scalele C(I construite pe :a<a anali<ei consistentei interne. Hn ast0el de scale autorul selectea<a intuitiv un lot de itemi care par sa traduca 2re0lecte8 trasatura investigata, selectia initiala este anali<ata su: aspectul consistentei interne si sunt pastrati acei itemi care o:tin un coe0icient de corelatie satis0acator 2un nivel su0icient de ncredere8. Pasi a. selectia intuitiva a continuturilor itemilor si a lotului initial de itemi :. administrarea ntregului lot de itemi unui grup de su:iecti c. calcularea scorurilor totale la aceasta scala preliminara d. calcularea corelatiilor dintre scorurile la itemi si scorurile totale pentru toti itemii din lotul preliminar e. utili<area coe0icientilor de corelatie drept criteriu pentru selectia 0inala a itemilor 2vor 0i selectati acei itemi cu cele mai mari corelatii ntre scorurile proprii si cele totale8. Hntr*un ast0el de demers mi!t, datele empirice pot 0i utili<ate pentru a creste validitatea discriminativa a testului prin eliminarea itemilor cu patternuri de raspuns am:igui sau care pre<inta corelatii semni0icative cu scale care masoara alte trasaturi. -vanta=e si de2avanta=e Dupa =egargee, principalele avantaje ale strategiei intuitive ar 0i legate de@ a. validitatea de continut ridicata :. coerenta intrinseca 2consistenta interna8 a instrumentului. Principalele dezavantaje ale metodei rationale tin de@

- 1) a. omogenitatea si continutul itemilor depind de a:ilitatea autorului de a*si imagina si anticipa raspunsurile la pro:lemele itemilor ale su:iectilorcaracteri<ati prin trasatura respectiva :. transparenta instrumentului, 0acilitatea pentru su:iect de a ntelege sensul itemilor si modelul de raspuns e!pectat de autorIc"estionar, ceea ce desc"ide posi:ilitatea distorsionarii voite a raspunsurilor pentru a simulaIdisimulaIda raspunsuri de<ira:ile. Acesta este motivul pentru care unele c"estionare precum C(I sau ==(I au construite scale de validare a pro0ilului individual sau scale de corectie a scorurilor individuale. 8etoda e0pirica sau a criteriului e>tern -electia itemilor n test este g"idata doar de relatia empiric determinata ntre itemul testului si o masura criteriu speci0ica. Etape a. asam:larea unui esantion initial de itemi, pe :a<e rationale sau 0olosind itemi din alte c"estionare :. administrarea setului de itemi la doua grupuri de su:iecti care di0era ntre ei doar la nivelul trasaturii evaluate c. determinarea pentru 0iecare lot a 0recventei raspunsurilor acordIde<cord d. determinarea semni0icatiei statistice a di0erntelor o:tinute e. itemii care di0erntia<a semni0icativ cele doua loturi sunt selectati pentru scala preliminara 0. scala re<ultata este aplicata din nou loturilor criteriu initiale g. daca raspunsurile anali<ate sunt satis0acatoare, scala va 0i validata pe noi loturi pentru a identi0ica si elimina itemii cu o capacitate sca<uta de discriminare ". aceasta scala prescurtata si ra0inata va 0i din nou validata. vantaje a. depaseste a:ilitatea intuitiva a unei singure persoane :. repre<inta o consecinta a comportamentului 2raspunsului8 unui numar mare de persoane 0ata de continutul itemilor si poate detecta ast0el itemi discriminativi pentru respectiva trasatura, care sunt departe de a 0i evidenti de la sine. (rin aceasta metoda a 0ost construita, de e!emplu, scala de sociali<are din C(I. Apare o cerinta 0oarte importanta legata de aceasta modalitate de selectie, anume aceea a unei mari acurateti n selectionarea loturilor criteriu de su:iecti, ca<ul contrar conducAnd spre selectii gresite, de itemi irelevanti. Conclu<ionAnd, n cadrul acestei metode relatia empiric sta:ilita ntre itemi si un criteriu e!tern si nu continutul mani0est al itemilor determina selectionarea acestora pentru c"estionarul 0inal. En item va 0i inclus n test daca este capa:il n mod empiric sa di0erentie<e cele doua loturi, indi0erent daca raspunsurile su:iectilor par parado!ale 2relatia cu criteriul este o:scura8 sau directia lor pare a:surda. (si"ologul nu va 0i preocupat de adevarul literal al raspunsului su:iectului la item, ci interesul sau va 0i orientat catre relatia dintre raspunsul su:iectului la item si alte dimensiuni comportamentale implicite. Din aceste motive, scalele derivate empiric pot 0i mai su:tile si mai di0icil de trucat decAt cele rationale. -caderea validitatii aparenteIde continut 2implicita acestui tip de scala8 0ace ca testul sa 0ie mai greu acceptat de catre su:iecti 2Mnu nteleg de ce te interesea<a acest lucru3 sau Mde ce acest aspect are relevanta pentru angaCarea mea38 si mult mai di0icil de e!plicat nespecialistilor care presupun e!istenta unei relatii directe ntre item si constructul investigat. Aceasta metoda de selectarea itemilor ntr*un c"estionar devine decisiva atunci cAnd se pune pro:lema utilitatii predictive a instrumentului n raport cu di0erite criterii, deci pentru construirea unor c"estionare de tip vocational, clinic sau pentru masurarea unor trasaturi care sunt marcate de preCudecata mentalitatii comune. 8etoda anali2ei 3actoriale sau a criteriului intern

- 1' (une accent pe anali<a criteriului intern, respectiv pe te"nici statistice care permit ca, odata cu identi0icarea unui 0actor care apare ca dimensiune responsa:ila de variatia semni0icativa a comportamentului, sa construim si o scala pentru a de0ini psi"ologic si a evalua respectivul 0actor. Pasi a. construirea pe :a<e apriori a unui lot relativ mic de itemi 2celelalte metode presupuneau o selectie 0inala dintr*un numar initial mare de itemi posi:ili8, itemi ce par sa 0ie strAns legat de 0actorul vi<at :. acesti itemi sunt administrati unui numar mare de su:iecti, testati adesea n paralel si cu alte instrumente semni0icative n raport cu 0actorul*dimensiunea vi<ata c. se reali<ea<a o intercorelare a itemilor, matricea re<ultata 0iind anali<ata 0actorial, rotata con0orm procedurii alese si o:tinAndu*se ast0el o clusteri<are care este responsa:ila de un anumit cuantum al variatiei comportamentului su:iectilor testati d. se determina ncarcatura 0actoriala a 0iecarui item 2corelatia cu 0iecare 0actor re<ultat8 e. vor 0i selectati pentru scala 0inala acei itemi care au cea mai nalta ncarcatura 0actoriala. .e<ultatul va 0i o solutie structurala simpla, n care 0iecare 0actor este responsa:il pentru o anumita trasatura. Hn aceasta metoda pot interveni erori datorate metodei de anali<a 0actoriala sau datorita lipsei de distinctivitate conceptuala ntre structura si 0enomen. Ast0el, a:ilitatea cercetatorului consta n anali<a semni0icatiei psi"ologice a itemilor care structurea<a un anume 0actor, pentru a da consistenta psi"ologica, sens calitativ produsului anali<ei cantitative. =aCoritatea c"estionarelor contemporane sunt construite cu aCutorul acestei metode, e!istAnd c"iar tendinta de 0i pus su: semnul ntre:arii orice c"estionar care nu a 0ost supus anali<ei 0actoriale. -vanta=e si de2avanta=e vantajul principal al unei ast0el de scale este puritatea 0actoriala si omogenitatea sa, ceea ce nseamna ca scoruri egale semni0ica per0ormante ec"ivalente la testul respectiv 2de<iderat central pentru orice instrument de psi"odiagnostic8. !ezavantajul testelor 0actoriale vine din 0aptul ca scalele 0actoriale nu relationea<a su0icient de 0le!i:il si relevant cu comportamentul viu, deci cu modele comportamentale comple!e n care 0actorul respectiv apare doar ca una dintre dterminante 20apt acu<at adesea de psi"odiagnosticienii de orientare clinica8. In s0arsit, un ca< special de strategie de construire a c"estionarelor de personalitate este cel al a:ordarii lingvistice, care este pre<entat detaliat la capitolul privind a:ordarea 4ig 6ive. Aspecte generale si pro:leme privind construirea itemilor c"estionarelor de personalitate Hn istoria psi"odiagno<ei s*a remarcat o anumita evolutie a preocuparilor vis a vis de construirea itemilor. Angleitner, Jo"n si Go"r 21;9,8 amintesc despre o anumita negliCare n 0a<a de nceput a construirii de teste de personalitate, a preocuparilor legate de proprietatile itemilor, n 0avoarea centrarii aproape e!clusive asupra principiilor de construire a scalelor. De aici re<ulta inevita:il o sursa importanta de eroare n evaluare. Hn s0Arsit, actualmente e!ista cAteva pro:leme legate de constructia itemilor care intra n s0era preocuparilor creatorului de teste@ cum tre:uie construit lotul initial de itremiB cum tre:uiesc scrisi itemiiB cum in0luentea<a caracteristicile 0ormale si de continut ale 0ormularii modul n care vor prelucra su:iectii acel item. Aceste categorii de pro:leme au preocupat pe creatorii clasici de teste se se a0la n de<:aterile actuale n domeniu. <trategii generale de construire a ite0ilor - Pro7le0a li07a=ului Hn 1;#/, Goevinger aducea n discutia specialistilor o anumita pro:lematica. $l incriminea<a 0aptul ca de0icienta maCora care apare n procesul de generare a itemilor pentru a repre<enta un anumit construct tine de imposi:ilitatea de a*l repeta ca pe orice e!periment

- 1( psi"ologic. Aceasta de0icienta ar tine de gradul mare de su:iectivitate care vine din partea cercetatorului care construieste testul. $l a ncearcat sa structure<e cAteva reguli privind construirea lotului initial de itemi, pornind de la postularea realitatii ca itemii lotului initial sunt ntotdeauna e!trasi dintr*o arie de continuturi mai larga decAt trasatura propriu<isa. De aici apare posi:ilitatea erorii legata de selectia unor itemi care traduc alte continuturi. ,egulile 3or0ulate de Loevinger@ a. +ecesitatea de a 0i construiti si itemi care sa evalue<e alte trasaturi, nrudite dar cu valoare discriminativa 0ata de trasatura avuta n vedere, :. Itemii tre:uie alesi ast0el ncAt sa repre<inte toate continuturile posi:ile care ar putea e!prima trasatura respectiva, n 0unctie de toate teoriile cunoscute, c. Domeniile continuturilor ar tre:ui sa 0ie repre<entative pentru importanta lor e!istentiala. Hn 1;,/, Jac&son accentuea<a asupra necesitatii de a opera de0initii speci0ice si reciproc e!clusive pentru 0iecare construct 2trasatura8, :a<ate pe trecerea n revista a literaturii de specialitate privind dimensiunea respectiva. -istemul propus de Jac&son 2Msistem secvential de de<voltare a scalei de personalitate38 consta n aceea ca unui grup de Cudecatori e!perti li se dau descrieri ale unor persoane tinta care mani0esta n nalta masura n comportamentul lor trasatura investigata. Hn pasul urmator ei vor Cudeca si ranga pro:a:ilitatea ca aceste persoane sa apro:e 0iecare dintre itemii propusi. 1 alta sarcina a grupului de Cudecatori e!perti era aceea de a sta:ili gradul, masura n care itemii pot 0i considerati relevanti pentru constructul respectiv. Hn 1;93, 4uss si Crai& propun un al doilea model coerent privind generarea itemilor 2primul 0iind al lui Jac&son8, pornind de la ceea ce autorii numesc M0recventa actiunii3 si care se :a<ea<a pe prototipicitatea unui comportament pentru o anumita trasatura. (asi@ 1. selectarea n mod sistematic a unui set de trasaturi dintr*un model structurat de comportament interpersonal 2reali<at de Kiggins n 1;/;8. 2. un esantion larg de su:iecti are sarcina de a identi0ica comportamentele o:serva:ile care corespund trasaturii 2generea<a acte comportamentale care pot 0i considerate mani0estari ale trasaturii8, 3. alt lot de su:iecti aprecia<a prin rangare gradul de prototipicitate al acestor acte comportamentale pentru trasatura data. Aceasta evaluare se 0ace pornind de la un set de reguli de evaluare a prototipicitatii si este :a<ata pe consensul unui mare numar de vor:itori ai unei lim:i, 0iind prima tentativa de a capitali<a cunostintele semantice ale oamenilor n legatura cu acele comportamente care sunt tipice pentru o anumita trasatura. De<avantaCul principal al metodei consta n 0aptul ca nu mai este la 0el de utila atunci cAnd se pune pro:lema construirii unor itemi pentru investigarea unei trasaturi pentru care nu e!ista denumiri ela:orate la nivelul lim:aCului comun 2nu ne putem astepta ca oamenii sa ai:a intuitii semantice relevante8, cum ar 0i de e!emplu ca<ul unor dimensiuni ce se mani0esta n a0ectiunile psi"ice. (ro:lema 0undamentala care apare ca sursa de eroare n evaluare si este legata de generarea itemilor este su:iectivitatea initiala din partea autorului testului. Aceasta pro:lema nu poate 0i coriCata prin metodele statistice de e!perimentare, ntrucAt ceea ce nu a 0ost cuprins n test si este relevant pentru trasatura nu mai poate 0i recuperat pentru a deveni parte a scalei re<ultate. En alt mod n care se mani0esta su:iectivitatea autorului este legat de deci<ia acestuia privind denumirea scalei sau 0actorului re<ultat, deci<ie care va re0lecta preconceptiile acestuia. Aceasta pro:lema se mani0esta c"iar si n c"estionarele actuale, cum este de e!emplu situatia 0actorului 7 din c"estionarele de tip 4ig 6ive. 1 alta pro:lema comuna n modelele propuse de 4uss si Crai& sau de Jac&son se leaga de de0inirea relevantei pentru personalitate a anumitor cuvinte din lim:aCul curent. Allport si 1d:ert 21;3,8 considera de e!emplu 2ntr*o modalitate clasica8 ca relevanti pentru personalitate sunt acei termeni care pot 0i 0olositi pentru a Mdistinge comportamentul unui om de comportamentul altuia3.

- "! Hn 1;;>, Angleitner, 1stendor0 si Jo"n propun un model de de0inire si operare selectiva prin trei modalitati. 1. (rima dintre ele identi0ica o ta!onomie a tipurilor de caracteristici de personalitate care pot 0i regasite direct la nivelul lim:aCului natural 2su:stantive, ver:e, adCective, adver:e etc8. Aceasta clasi0icare cuprinde , categorii de coninuturi@ a. trasaturi sta:ileB :. stari si dispo<itii psi"iceB c. activitatiB d. roluri sociale, relatii si e0ecte socialeB e. a:ilitati si talenteB 0. caracteristici care tin de pre<enta 0i<ica. 2. A doua modalitate se re0era la speci0icarea unor criterii de e!cludere@ a. un termen nu este relevant pentru personalitate daca este nondistinctiv si nu se aplica la toti indivi<iiB :. Termeni ce se re0era la originea geogra0ica, nationalitate, identitati pro0esionale sau legate de o anumita muncaB c. Termeni care se re0era doar la o parte din persoana si d. Termeni a caror implicatie pentru personalitate este meta0orica si neprecisa. 3. cea de*a treia modalitate este o grila de identi0icare prin care se e!clud acei termeni care nu se potrivesc n oricare dintre urmatoarele propo<itii criteriu@ 1. (entru adCective ' MCAt de...... suntN3, MCAt de...... s*a comportat ON3 2. (entru su:stantive ' M$ste O......N3, M(oti sa spui ca O este un......N3 3. (entru su:stantive atri:utive ' M...... lui O este remarca:ilaN3, M(re<inta 2poseda8 O......N3 ?o0stee 2cercetAnd lim:a olande<a8 n 1;;>, indica # tipuri de o:stacole ce tre:uie avute n vedere atunci cAnd se pune pro:lema utili<arii lim:aCului natural n construirea unui sistem stiinti0ic de categorii psi"onosologice@ 1. domeniul este greu de delimitat 2atAt categoriile ca atare cAt si alegerea itemilor din interiorul acestor categorii8, 2. masura n care termenii sunt traducti:ili dintr*o lim:a n alta este limitata, 3. rolul coplesitor al aspectelor evaluative n lim:aCul comun este stAnCenitor pentru un punct stiinti0ic de vedere, 4. nu se pot aplica ta!onomi<ari simple sau reguli precise, #. multi termeni 2sau e!presii8 sunt parado!ali cAnd sunt 0olositi la persoana ntAia 2autodescrieri8. (e de alta parte, ncercarile de a construi un lim:aC total arti0icial s*ar dovedi inutile ntr*un sens sau altul 20ie ca nu ar 0i nteles, 0ie ca termenii ar asimila repede impedimentele lim:aCului curent8. (rincipala strategie pentru a depasi aceasta situatie 2o:stacole8 consta n selectarea acelor termeni care se su:sumea<a principiului polaritatii trasaturilor de personalitate. Acelasi autor pledea<a pentru 0ormularea itemilor la persoana a treia singular 2cerinta a:andonarii c"estionarelor care cer su:iectului sa se autocaracteri<e<e n 0unctie de itemi care generea<a parado!uri cAnd sunt aplicati la persoana ntAia8. 1 alta recomandare a autorului vi<ea<a "eteroevaluarea 2aceleasi c"estionare completate de alte persoane care cunosc pe cea testata8, procedura care poate include sau nu si persoana testata ca Cudecator. =c Crae 21;;>8 a0irma un scepticism legat de capacitatea omului o:isnuit 2nespecialist8 de a ntelege adevartele :a<e ale personalitatii. Dupa opinia sa, n studierea lim:ii tre:uie sa se continue e!aminarea legaturilor empirice cu alte sisteme ale personalitatii, sa se depaseasca utili<area le!iconului pentru a anali<a lim:aCul vor:it si scris actual. $i 2Costa si =c Crae8 de<volta variante ale aceluiasi c"estionar destinate autoevaluarii 2persoana I*a singular8 sau "eteroevaluarii 2persoana a III*a singular8. De .aad 0ace unele studii 21;;28 privind di0erentierile ntre adCective, su:stantive si ver:e dupa capacitatea acestora de a capta si reda sensuri ale personalitatii. $l denti0ica 0aptul ca utili<area ideosincratica n scalele de evaluare este mai pro:a:ila pentu su:stantive decAt pentru

- "1 ver:e si pentru ver:e n raport cu adCectivele. Aceste di0erentieri conduc n practica la di0erente n ordinea 0actorilor derivati prin ele sau c"iar n numarul 0actorilor re<ultati. 6actorii derivati prin su:stantive pre<inta o tendinta spre o descriere mai coerenta si :ine de0inita. $i tind sa cuprinda cele mai e!treme semni0icatii ale dimensiunilor derivate din utili<area adCectivelor. De asemenea, ei au o mai larga variatie n sensuri. Aceste aspecte con0irma caracteristica su:stantivelor de a 0i repre<entative prin ele nsele. 7er:ele si e!trag partial sensurile din situatii interpersonale, 0iind ast0el mai conditionate si necesitAnd mai multa speci0icare. En studiu reali<at pe lim:a germana su:linia<a capacitatea ver:elor de a capta aspecte temperamentale. Hn cercetarile privind dimensiunile 4ig 6ive apare conclu<ia ca o posi:ila sursa de variatie a acestor dimensiuni n di0erite lim:i tine de modurile di0erentiate de relationare ntre cele trei categorii de termeni 2adCective, su:stantive si ver:e8, moduri speci0ice pentru 0iecare lim:a. Conclu<iile cercetatorilor se ndreapta catre un acord n ceea ce priveste o mai :una capacitate a adCectivelor de a deveni descriptori de personalitate, dar este pre0era:il sa se com:ine capacitatile de captare a di0eritelor clase lingvistice, con0orm speci0icului 0iecarei lim:i 2De .aad si ?o0stee, 1;;38. 1 alta recomandare cu re0erire la modalitatea de utili<are practica priveste utili<area de propo<itii si 0ra<e n cea mai simpla 0orma accepta:ila gramatical si nu a unor cuvinte singulare 25old:erg 1;92, 4rigs, 1;;28. 1 alta tendinta, contrara, este promovata de alti creatori de teste precum 5oug" si consta n aceea ca strategiile sunt utili<ate ntr*o maniera 0le!i:ila iar instrumentele sunt de<voltate din interiorul aceluiasi lot initial de itemi 2unii preluati, altii rescrisi sau nou creati8. En studiu comparativ releva 0aptul ca scalele care evaluea<a constructe similare tind sa cuprinda itemi relativ asemanatori, indi0erent de di0erentele dintre c"estionare privind constructia sau c"iar teoria de :a<a 2de e!emplu itemi care descriu reactii psi"o0i<iologice pentru scalele de nevrotism sau itemi care descriu comportamente pentru scalele de e!traversie sau minciuna8. Angleitner conclu<ionea<a n 1;9, ca ntre cercetatori pare sa e!iste o intuitie mpartasita privind ce tipuri de itemi sunt mai adecvate n masurarea I e!primarea unor trasaturi de personalitate, c"iar daca aceste intuitii nu au 0ost pAna n pre<ent sistemati<ate. ,elatia ite0 - trasatura Ca prima etapa n construirea itemului, deci<ia privind trasatura si continuturile psi"ologice implica o constanta raportare a itemului la validitatea sa discriminativa@ 1. De0inirea trasaturii ntr*o modalitate optima se 0ace din perspectiva unei teorii structurale care re0lecta importanta pentru viata a di0erentelor interindividuale generate de dimensiunea psi"ica avuta n vedere. Aceasta de0inire tre:uie reali<ata e!plicit, 0iind descrise atAt relatiile de tip convergent cAt si cele de tip divergent cu alte trasaturi 2constructe8 si cu tipurile relevante si speci0ice de mani0estare a trasaturii respective. 2. (entru evitarea 0ormularii unor itemi nereproducti:ili sau de tip ideosincratic se vor utili<a loturi de su:iecti pentru generarea e!emplarelor 0iecarui tip de itemi iar selectia se va :a<a pe acordul ntre un numar mai mare de persoane Cudecator privind gradul de relevanta al continutului itemului pentru trasatura. 3. (entru a capta in0luenta conte!tului situational, se va avea n vedere 0aptul daca n te!tul itemului sunt incluse aspecte relevante ale acestuia 2ale conte!tului8 si daca continutul este cAt mai e!plicit posi:il. Angleitner reali<ea<a o descriere sistematica a relatiei item * trasatura pornind de la propriile cercetari si re<ultatele o:tinute de Jan&e 21;/38 si Gennert< 21;/38. $l pre<inta un sistem 0ormat din / categorii, dintre care primele doua sunt centrale 20iind pre<ente cu mare 0recventa n apro!imativ toate genurile de c"estionare. Celelalte # categorii se re0era la continuturi indirect legate de trasatura de personalitate, 0apt responsa:il de alt0el si de di0erentele care apar n sta:ilitatea raspunsurilor la itemii de aceste tipuri.

:enu0ire 1. Descrieri de reactii1

2. Atri:ute ale trasaturii2

3. Dorinte si tre:uinte3 4. 6apte :iogra0ice4 #. Atitudini# ,. .eactii ale altora, /. Itemi :i<ari/

- "" :e3inirea continuturilor psihologice -unt trairi evaluate prin itemi si pot 0i@ a. desc"ise, comportamente o:serva:ile :. acoperite, interne, neo:serva:ile de altii@ sen<atii, sentimente, cognitii interioare c. simptome precum reactii 0i<iologice .epre<inta dispo<itii, de o:icei descrise prin adCective sau su:stantive si pot 0i@ a. nemodi0ica:ile :. modi0ica:ile, cAnd sunt speci0icate 0recventa, durata, conte!tul situational Intentia de a se angaCa n comportamente speci0icate, dorinta pentru ceva anume 2nu si acelea pentru care se speci0ica reali<area n pre<ent8 Itemi centrati pe aspecte din trecut 1pinii puternic sustinute, atitudini si opinii 0ata de di0erite categorii de su:iecte generale, personale, sociale Itemi care descriu comportamente, reactii si atitudini ale altora 0ata de persoana =aCoritatea de acest 0el descriu comportamente si trairi evident neo:isnuit, stranii, anormale

Caracteristici de supra3ata ale ite0ilor (ro:lema care apare n discutie n etapa de scriere propriu<isa a itemilor 2dupa selectarea constructului si a continuturilor relevante8 este legata de posi:ilitatea de a da cea mai adecvata 0orma pentru di0eritele tipuri de continuturi. Apar doua aspecte legate de aceasta pro:lematica@ a. 5asirea 0ormei celei mai adecvate pentru a da itemului calitatea de indicator al constructului si :. 5asirea 0ormei de raspuns cea mai adecvata pentru a da su:iectului posi:ilitatea de a*si e!prima propria situatie For0a de raspuns .aspunsurile la itemi pot 0i su:sumate unor comportamente ver:ale nalt standardi<ate, comportamente provocate de stimuli ver:ali. (ro:lemele care apar aici sunt legate de tipul de raspuns solicitat de la su:iect@ di"otomic, tri"otomic, pe o scala Gi&ert sau cu alegere 0ortata 2e!primare seaca si generala a itemului iar raspunsurile redau continutul propriu<is al diverselor comportamente posi:ile8. Hn tipul clasic de raspuns de tip DaI+u, AdevaratI6als, eventual cu un raspuns mediu de tip +u stiu, su:iectul traieste di0icultatea de a lege un raspuns prea e!tremi<at. Daca este utili<at acest 0ormat de raspuns este important sa se module<e continutul itemului prin speci0icarea 0recventei sau a intensitatii mani0estarii descrise, pentru a evita ca si itemul sa e!prime situatii la 0el de e!treme ca si raspunsurile. .aspunsurile di"otomi<ate pot 0i utili<ate numai la itemii modulati. Hn pre<ent nu se mai 0olosesc raspunsuri de tip +u stiu sau N, considerAndu*se a 0i nesatis0acatoare din punct de vedere al in0ormatiei 2pot traduce 0ie nentelegerea itemului, 0ie
1 2

categorii centrale, pre<ente cu mare 0recventa n apro!imativ toate genurile de c"estionare categorii centrale, pre<ente cu mare 0recventa n apro!imativ toate genurile de c"estionare 3 categorii care se re0era la continuturi indirect legate de trasatura de personalitate 4 categorii care se re0era la continuturi indirect legate de trasatura de personalitate # categorii care se re0era la continuturi indirect legate de trasatura de personalitate , categorii care se re0era la continuturi indirect legate de trasatura de personalitate / categorii care se re0era la continuturi indirect legate de trasatura de personalitate

- "& nesiguranta su:iectului, 0ie un grad intermediar de raspuns de raspuns n situatia unor itemi nemodulati8 2Anastasi, 1;#/8. 5old:erg 21;918 indica cel putin 4 modalitati de apreciere de catre su:iecti a raspunsurilor de tip mediu@ 1. o atri:uire situationala 2conduita mea depinde de situatie8, 2. o e!presie a incertitudinii 2nu pot decide, nu*mi cunosc su0icient de :ine acest aspect8, 3. am:iguitatea itemului 2nu sunt sigur ce nseamna8, 4. neutralitatea 2ma a0lu undeva la medie n ceea ce priveste aceasta caracteristica8. Cercetarile au demonstrat ca si modularea prin intensitate, 0recventa sau masura repre<inta o sursa de am:iguitate 2deci de eroare8, deoarece su:iectii nu nteleg aceleasi lucruri prin cuvinte ca rar, uneori, adesea, 0recvent. Hn timp, a 0ost pre0erata ca 0orma de raspuns te"nica alegerilor 0ortate 2de<voltata n perioada anilor 4> de c"estionarele destinate selectiei pro0esionale8. Hn esenta aceasta 0orma cere su:iectilor sa aleaga ntre doua sau mai multe raspunsuri de tip descriere, 0ra<e care par egale din perspectiva accepta:ilitatii dar care au validitate di0erita 0ata de criteriul e!tern. De o:icei se construiesc pereci sau tetrade 2de 0apt doua perec"i@ 2 raspunsuri de<ira:ile si 2 inde<ira:ile8. Hn 0orme si mai e!tinse I 2de tip # variante de raspuns8, su:iectului i se cere de o:icei sa preci<e<e care este raspunsul cel mai caracteristic si cel mai putin caracteristic pentru el. 1 0orma speciala a te"nicii alegerilor 0ortate este cea a sortarii ), de<voltata de -tep"enson 21;#>8, care cere su:iectului sa rang"e<e un numar impar de raspunsuri*situatii, n 0unctie de un criteriu dat, ncepAnd de la o e!trema catre cealalta. Intentia este de a da su:iectului posi:ilitatea de a se e!prima personal. .aspunsurile pe scala Gi&ert sunt 0olosite n special n studiul atitudinilor. (ro:lema care apare este legata de numarul de variante de raspuns. -e aprecia<a ca scalele cu mai mult de # trepte nu reusesc di0erentieri accepta:ile, di0erenta dintre treapta 2*3 de e!emplu 0iind grevata de su:iectivitatea respondentului. (re0era:ile sunt scalele cu # trepte. 1 alta pro:lema se leaga de transparenta itemilor si de ideea de de<ira:ilitate, ceea ce poate conduce su:iectul catre 0alsi0icarea n acest sens a raspunsurilor. En tip special de raspuns care com:ina variantele pre<entate mai sus este 0olosit de autorii +eo (i . 2Costa si =c Crae8, prin care se cere su:iectului sa*si e!prime acordul sau de<acordul 0ata de o anumita a0irmatie pe o scala gradata n # trepte 2De<acord total, De<acord partial, +eutru, Acord partial, Acord total8. For0a ite0ului -u: acest aspect, diversitatea care apare n practica este de<armanta. 1pinia curenta asupra caracteristicilor de supra0ata precum lungimea itemului sau comple!itatea sintactica a propo<itiei I 0ra<ei este ca acestea tre:uie corelate cu modul n care se 0ace prelucrarea itemului de catre su:iectii respondenti. 6oss si ?a&es 21;/98 sau Kiggins 21;,#8 spriCina ideea ca gradul de compre"ensi:ilitate al propo<itiilor este invers proportional cu numarul mai mare de trans0ormari implicate si numarul nivelelor n procesarile ntelegerii. Alt0el spus, itemul va 0i cu atAt mai inteligi:il cu cAt numarul de trans0ormari este mai mic. $!ista 3 aspecte 0undamentale ale structurii de supra0ata a itemilor@ 1. Gungimea 2numarul de cuvinte, litere, propo<itii * indicata o lungime medie de 12 cuvinte8 2. Comple!itatea 2corelata po<itiv cu numarul de negatii, trecerea la diate<a pasiva, timpul trecut, alte moduri ver:ale decAt indicativul, re0erinta personala8 3. 6ormatul propriu<is al itemului 2dat de tipul de propo<itie si de tipul de raspuns8 Gievert 21;,;8, Go"r si Angleitner 21;9>8, Angleitner 21;9,8 recomanda itemi cAt mai scurti, cu evitarea multor propo<itii si negatii. Gungimea medie a itemilor din principalele c"estionare anali<ate 2altele decAt 4ig 6ive8 este de apro!imativ 12 cuvinte. ConCugarea la timpul trcut si la modul su:Conctiv sau conditional apare doar n 1>, # P dintre ca<uri. Doar 4, #P dintre itemii

- "$ curenti nu au re0erinta personala. $!ista si o corelatie posi:ila cu categoria de relatie item * trasatura. Ast0el, c"estionarele care contin itemi :iogra0ici 2==(I de e!emplu8 contin si cel mai mare numar de itemi la trecutB 0recventa mare a itemilor legati de dorinte, interese, atitudini, opinii 2speci0ica pentru 1, (6 de e!emplu8 conduce la e!primarea prin actiuni de natura ipotetica, deci ver:e la modurile su:Conctiv sau conditional. Caracteristici se0antice ale ite0ilor -e re0era la acele caracteristici responsa:ile de aparitia unor di0icultati sau con0u<ii n prelucrarea cognitiva a continuturilor itemilor de catre su:iecti. Angleitner 21;9,8 descrie # caracteristici semantice care intervin semni0icativ ngreunAnd sau simpli0icAnd procesarile raspunsului@ 1. Compre"ensi:ilitatea 2cAt de usor poate 0i nteles8 Cau<ele care conduc spre o compre"ensi:ilitate sca<uta tin de utili<area unor cuvinte neo:isnuite, a unor structuri propo<itionale complicate, 0ortate sau neclare sau de erorile gramaticale. 2. Am:iguitatea 2posi:ilitatea atri:uirii a mai mult decAt un nteles8 $ste incertitudinea legata de ntelesul stimulului 2spre deose:ire de ec"ivocitate nteleasa ca di0ernta ntre persoane n ceea ce priveste interpretarea itemului, dupa 5old:erg 1;,38. Cau<ele am:iguitati tin de pre<enta unor cuvinte sau a0irmatii cu mai multe ntelesuriB de relatii ec"ivoce e!istente ntre propo<itiile 0ra<eiB de incompati:ilitatea dintre itemi si 0ormatul raspunsului 2prin introducerea unei negatii, a unor conCunctii de tip sau I sau, a unor 0ra<e cu mai multe propo<itii principale8. Aceste erori pun su:iectul n 2 posturi tipice@ a. +u recunoaste natura am:igua a itemului si pur si simplu l ntelege gresit 2interpretAndu*l n alt sens decAt cel vi<at de psi"olog8 si :. .ecunoaste am:iguitatea itemului, nsa nu este sigur de care dintre ntelesurile posi:ile este vor:a. 3. +ivelul de a:stracti<are 2cu cAt in0ormatia este mai a:stracta cu atAt cere o procesare mai des0asurata8 +ivelul de a:stracti<are ridicat intervine n procesele de comparare item * e!perienta personala. En item concret 2care a0irma o in0ormatie speci0icata, care se re0era la comportamente clar speci0icate, numesc conditii si situatii semni0icative sau includ 0apte a caror veridicitate poate 0i a0irmata8 aCuta la o evocare rapida din memorie. Itemul a:stract cere procesarea n continuare a ntelesului sau, integrarea treptata siIsau suplimentarea in0ormatiei prin e!emple, re0erinte la 0apte concrete. Itemii a:stracti sunt de regula cei care pre<inta atitudini, opinii, descrieri generale, cer interpretarea unor evenimente generale sau integrarea lor de*a lungul unor situatii diverse, comparatii cu standarde nespeci0icate, in0erente personale. Cercetarile indica o relatie direct proportionala ntre gradul de a:stracti<are si di0erentierile n modul cum nteleg su:iectii acesti itemi 2Angleitner, 1;9,8. 4. 5radul de re0erinta personala 2in0ormatia care include direct si semni0icativ pe su:iect8 5radul n care continutul itemului este semni0icativ pentru imaginea de sine a su:iectului este n relatie directa cu capacitatea acestuia de a raspunde pe :a<a unei perceptii sau e!periente proprii asupra lucrurilor, n masura n care su:iectul este direct mentionat prin item, 0ie la nivelul trairii unor evenimente, 0ie la nivelul actiunii si al implicarii emotionale. .e0erinta personala intervine n stadiul compararii item*eu. #. $valuarea 2de<ira:ilitatea sociala a continutului8 =asura n care un item evoca valori, standarde apro:ate social, determinari si prCudecati comune, este direct proportionala cu pro:a:ilitatea ca su:iectul sa selecte<e raspunsul n sensul de<ira:ilitatii sociale. Acest gen de Cudecata intervine mai ales n stadiul evaluarilor asupra utilitatii.

- "% .$. Cerine6 0etode i strategii /n construirea6 adaptarea i e>peri0entarea unui chestionar de personalitate 1. Cerine 3unda0entale /n construirea i e>peri0entarea unui chestionar de personalitate 1.1. limite i di0iculti n msurarea personalitii prin c"estionareB 1.2. avantaCe i noi posi:ilitiB 1.3.cerine i etape generale. 1.1. Li0ite i di3iculti /n 0surarea personalitii prin chestionare; 1 ' a:ordea< dimensiuni i structuri glo:ale ale personalitii 2trsturile, tipurile, sistemul, pro0ilul personalitii8 posi:il de a 0i operaionali<ate i scalate printr*un numr, de regul, mare de itemi 2ntre:ri, a0irmaii8 prin care su:iectul se autodescrie 2 i de<vluie indirect modul caracteristic de a gAndi, a simi i a aciona n situaii tipice8B 2 ' n comparaie cu testele de aptitudini, de per0orman, c"estionarele a:ordea< indirect, dimensiunea de msurat prin autodescrierea su7iectului evaluat, 2n acest sens este o pro: su:iectiv8 iar validitatea lor depinde 0oarte mult de modul de construire a itemilor, de 0orma i coninutul acestora. 3 ' constructele psihologice 2termenii de specialitate8 n :a<a crora sunt construite c"estionarele de personalitate deriv din teoriile i modelele psi"ologice ale personalitii care sunt ntr*o continu de<voltare i apro!imare a personalitii reale, n toat comple!itatea i completitudinea ei pentru 0iina uman, vie. * 1riginea c"estionarelor st pro:a:il n necesitatea psi"ologului de a reali<a un interviu ct mai sistemati<at al su:iectului, ceea ce implic supo<iia c 0iecare rspuns tre:uie consideratIponderat ca indiciu al e!isteneiIpre<enei trsturii avute n vedere 2n ca<ul interviului interpretarea rspunsului ia n consideraie i lim:aCul nonver:al al su:iectului8B * (ro:lema 3de<ira:ilitii3 rspunsului de 0aad al su:iectului 2s aleag un rspuns de<ira:il care s*l pun ntr*o lumin 0avora:il n cadrul procesului de evaluare8 repre<int una dintre cele mai mari limite ale c"estionarului de personalitate. * 1 pro:lem care diminuea< capacitatea de predicie a c"estionarelor de personalitate privind per0ormana pro0esional n activiti de selecie a personalului, este 0aptul c unele din c"estionarele 2inventarele8 de personalitate des utili<ate, sunt ela:orate de psihiatrii i psihologi clinicieni pentru populaia spitali<at. * C"estionarele cu scale clinice utili<ate n selecia pro0esional au un grad mai redus de validitate, iar rspunsurile de<ira:ile sunt mai evidente n acest conte!t de evaluare. * $valuarea personalitii cu aCutorul c"estionarelor 2inventarelor8 de personalitate ia mult timp de testare i interpretare a pro0ilelor de personalitate o:inute 2n 0orma de aplicare creion* "Artie8B * (resupune o :un pregtire i e!perien a psi"ologului practician pentru interpretarea oricrui tip de pro0il. 1.". -vanta=ele i noile perspective ale utili2rii chestionarelor de personalitate 1. Accelerea< de<voltarea teoriilor i modelelor trsturilor 20actorilor8, tipurilor i structurilor unidimensionale i multidimensionale ale personalitiiB 2. Asigur 0undamentarea psi"ologiei e!perimentale a personalitii i validitii modelului psi"ometric n selecia pro0esional a personaluluiB 3. C"estionarele de personalitate au devenit metoda c"eie n cadrul orientrii metodologice a constructelor psi"ologice n evaluarea personalitii 2cre te rolul psi"ologului practician n activiti de selecie de personal8.

- "# 4. Construcia de c"estionare de personalitate care se adresea< populaiei generale, normale, a crescut valoarea psi"odiagnostic i prognostic a acestor instrumente de evaluare 2C(I, +$1*(I*.8B #. Computeri<area aplicrii i interpretrii re<ultatelor c"estionarelor de personalitate soluionea< multe din pro:lemele psi"odiagno<ei i prediciei pro0esionale, ale ela:orrii pro0ilelor psi"ologiceB ,. (ermit n cea mai mare msur cuanti0icarea, standardi<area i aplicarea procedurilor statistice de procesare i interpretare a re<ultatelor evalurii psi"ologice 2anali<a de corelaie, 0actorial, clasteri<area, metoda de anali< latent*structural, etc.8B /. $la:orarea scalelor interne de validare a rspunsurilor la c"estionare2a scalelor de minciun*G8, precum i construcia special a itemilor, :a<at pe anali<a 0actorial, sunt trucuri care au crescut considera:il validitatea acestor instrumente. 1.& Cerine i etape generale /n construcia chestionarelor de personalitate 1. :e3inirea constructului 4conceptului5 chestionarului , a scalelor acestuia re0eritoare la dimensiunile, trsturile de personalitate ce vor 0i msurate 2evaluatea8B 2. Construirea pentru 3iecare scal a unui set de ite0i , prin care su:iectul este Qntre:at3, provocat s se autodescrie n legtur cu acele comportamente care sunt relevante pentru trstura vi<at, sau n legtur cu situaiile relevante pentru aceea trstur. Etapa * Alegerea tipului de c"estionar de personalitate ca set coerent de ite0i6 este n 0uncie de @ * de3inirea6 o7iectivului testrii 2ce testmN Ce constructe psi"ologice * dimensiuni, trsturi, 0actori de personalitate evalumN8B * de3inirea do0eniului de aplicare 2de ce testm, n ce scop@ consiliere vocaional, e!perti< clinic, Cudiciar, psi"oterapie, selecie i reparti<are pro0esionalN etc.8. Alte cerine legate de construirea tipului necesar de c"estionar de personalitate, se raportea< la @ * cunoaterea tipului de e>pectane ale su7iecilor ce urmea< a 0i testai 2motivaii, stri a0ective, atitudini, preCudeci, idiosincra<ii8 ce pot distorsiona comunicarea prin c"estionarB * sta7ilirea nu0rului de ite0i i adecvarea acestora6 a gradului de o0ogenitate@neo0ogenitate a lor6 de care depind calitile psi"ometrice ale c"estionarului. Etapa ** -plicarea e>peri0ental a pri0ei variante a chestionarului pe cel puin "! de su7ieci 48eili-1(#$5. Cerine@ *standardi<area corect a instructaCului de aplicareB *standardi<area tipului de rspuns 2di"otonic, scal Gi&ert8B * 0ormularea unei scale de Q validare Q a c"estionarului n raport cu atitudinea su:iectului 2supraIsu:dimensionarea unor simptome, trsturi, situaii, atitudini de 0aad, gradul de de<ira:ilitate, disimulare, minciun, etc.8B * construirea unor e!emple introductive. E>peri0entarea pri0ei variante a chestionarului privete i validarea preli0inar a ite0ilor prin care sunt clari0icate urmtoarele aspecte@ +ivelul de di0icultate al itemilorB .epartiia corect a rspunsurilor 2itemilor8 semni0icativi pe pe di0erite scale 2preci<area grilei de corecie8B Capacitatea de discriminare a itemilor pe di0erite scale 2legat de omogenitatea i validitatea acestora8B $liminarea itemilor neadecvai pe 0iecare scal.

- ") Etapa *** Alctuirea 0ormei 0inale a c"estionarului con0orm conclu<iilor ce decurg din etapele anterioareB -tandardi<area interpretrii c"estionarului prin procesul de etalonare a saB -ta:ilirea calitilor lui metrice prin studierea di0eritelor 0aete ale validitii acestuia 2de coninut, relative la criteriul e!terior, etc.8 n conte!tul aplicativ datB Continuarea cercetrilor privind calitile metrice i 0aetele validitii c"estionarului de personalitate, n comparaie cu alte instrumente de acela i tip, alte domenii aplicative, etc.. ".<tategii i 0etode /n construirea chestionarelor de personalitate ".1. 8etoda intuitiv - are la :a< consistena intern - validitatea intern - a scalelor unui c"estionar de personalitate, natura relaiei item*scor glo:al al scalei, perceput sau veri0icat de autorul c"estionaruluiB * strategiile intuitive ale autorului sta:ilesc ce itemi, ce coninuturi sunt relevante pentru a traduce trstura 2scala8 n comportamente relevanteB * la rigoare, se reali<ea< o anali< statistic a itemilor unei scale 2ponderea itemilor la testele de inteligen, coe0icienii de corelaie :iseriali dintre rspunsurile di"otomice i scorul total al scalei ' n ca<ul c"estionarelor de personalitate8. 8etoda intuitiv /n % pai -elecia intuitiv a coninuturilor itemilor i a setului iniial de itemi pe 0iecare scalB Administrarea variantei iniiale a c"estionarului de personalitate pe un lot de su:ieci 2minimum 2>8B Calcularea scorurilor totale pe 0iecare scal a variantei iniiale a c"estionaruluiB Calcularea corelaiei 2validitii interne8 dintre 0iecare item i scorul glo:al al scalei de apartenenB $liminarea itemilor avAnd coe0icieni de corelaie mici cu scorul glo:al al scalei de apartenen "." 8etoda e0piric Are la :a< strategia criteriului e>tern 4validitatea e>tern8 i se reali<ea< n / pa i@ 1. -e asam:lea<, pe :a<e raionale sau reunind itemi din di0erite c"estionare, un numr de scale cu itemii lorB 2. -e administrea< varianta iniial a c"estionarului pe loturi e!treme n privina re<ultatelor la trsturile vi<ate de c"estionarB 3. Determinarea pentru 0iecare lot a 0recvenei rspunsurilor DAI+E, AcordIDe<acord n raport cu trsturile vi<ateB 4. Determinarea semni0icaiei statistice a di0erenelor o:inuteB #. Itemii care di0erenia< semni0icativ cele dou loturi la scala vi<at sunt reinui pentru aceea scalB ,. Aceast scal se aplic din nou loturilor * criteriu iniialeB /. Dac itemii anali<ai sunt satis0ctori, scala va 0i validat pe noi loturiB 9. -e o:ine o scal mai restrAns 2prescurtat8 i ra0inat care va 0i din nou validat dup o vreme 2ani8. =etoda empiric de con0runtare cu un criteriu e!tern de per0orman comportamental conduce la construirea unor c"estionare de personalitate cu nalt valoare predictiv n domeniul pro0esional, greu de trucat 2cu o validitate aparent, redus8 &. 8etoda anali2ei 3actoriale

- "' * (une accent pe apro3undarea anali2ei criteriului intern6 validitii interne6 de coninut5 care, odat ce descoper un 0actor care apare ca dimensiune responsa:il de variaia semni0icativ a comportamentului, permite ela:orarea unei scale pentru a de0ini psi"ologic i a evalua respectivul 0actorB =area maCoritate a c"estionarelor de personalitate contemporane sunt construite pe :a<a anali<ei 0actorialeB -*a dep it structura 0actorial simpl, o:inAndu*se modele geometrice de tip circumple!, care pot reda mai mult din comple!itatea personalitii. &. 8etoda anali2ei 3actoriale /n % pai Construirea pentru o scal, a unui set relativ mic de itemi, pe :a< deductiv, in0erenialB -e administrea< scala sau c"estionarul iniial pe un numr mare de su:ieci, testai n paralel cu scale, c"estionare deCa validate privind trstura sau trsturile vi<ateB -e procedea< la calculul de intercorelaie a itemilor, matricea de intercorelaie 0iind anali<at 0actorial, rotat con0orm procedurilor alese n acest scop, o:inAndu*se clusterii responsa:ili de cuantumul de variaii comportamentale al 0actoruluiB -e determin ncrctura 0actorial a 0iecrui itemB -e selectea< itemii cu cea mai mare ncrctur 0actorial. $. 8odaliti de construire a ite0ilor chestionarelor de personalitate - strategii generale6 legate de li07a= 2voca:ular curent, persoanele a*I*a i a 'III*a, nivelurile psi"ologice implicate, etc.8B * relaia ite0 1trstur coninuturile psihologice 2descrieri de reacii, atri:ute ale trsturii, dorine i tre:uine, 0apte :iogra0ice, atitudini, reacii ale altora, itemi :i<ari8B * caracteristici de supra3a ale ite0ilor 2lungimea, comple!itatea, 0ormatul itemului8 - caracteristici se0antice ale ite0ilor2nivel de a:stracti<are, de<ira:ilitate social8B - caracteristici psiho0etrice 2metodologia sistematic de construire i e!perimentare a c"estionarului de personalitate, aplicat la inventarele de tip 4ig 6ive tinde s devin etalon pentru oricare alt c"estionar nou8. $. Principii de 7a2 /n traducerea i adaptarea chestionarelor de personalitate 4.1. *# motive n 0avoarea traducerii i adaptrii c"estionarelor de personalitateB 4.2.*13 pa i n procesul de adaptare a c"estionarelor de personalitateB 4.3. * 5"idul de adaptare a testelor reali<at de Comisia Internaional de teste. Principii de 7a2 /n traducerea i adaptarea testelor psihologice Hn literatur se conturea< cel puin # motive n 0avoarea adaptrii de teste@ 1.Adaptarea testelor e considera:il mai ie0tin i rapid 0a de construirea unuia nou. 2.CAnd scopul adaptrii unui test este o evaluare, un studiu transcultural, adaptarea unui test este calea cea mai e0icient de a produce un test ec"ivalent ntr*o alt lim:. 3. (oate e!ista o lips de e!perien pentru de<voltarea unui nou test ntr*o alt lim:. 4.$!ist un soi de siguran asociat cu testele adaptate 0a de cele noi construite, mai ales cAnd testul original, adaptat e :ine cunoscut. #. Corectitudinea e!aminrilor adesea re<ult din pre<ena unor versiuni n multiple lim:i. 1& pasii care tre7uie ur0ati in procesul de adaptare a testelor 1. -igurana c n lim:a i grupul cultural de interes e!ist constructul ec"ivalent. 2. Deci<ia dac s se adapte<e un test sau s se cree<e unul nou. 3. -electarea unor traductori nalt cali0icai 4.Traducerea i adaptarea testului. #. .evi<uirea versiunii adaptate a testului i reali<area o:ligatorie a unei recapitulri.

- "( ,. .eali<ai o mic recen<ie a versiunii adaptate a testului. /. .eali<ai aciuni mai ample n privina adaptrii testului. 9. Alegerea unui design statistic n vederea conectrii celor dou versiuni a testelor, sursa i int. ;. Dac se are n vedere studiul comparativ transcultural tre:uie s e!iste ec"ivalena de lim: a versiunilor testului. 1>. .eali<ai validarea cercetrii. 11. Hntocmirea documentelor i pregtirea unui manual pentru utili<atorii testului nou adaptat. 12. (regtirea utili<atorilor. 13.=onitori<area testului adaptat. Ghidul de adaptare a testelor reali2at de Co0isia *nternaional de .este *0ple0entare i adaptare teste Cei care se ocup de de<voltarea, implementarea i pu:licarea testelor@ 1.Ar tre:ui s se asigure c procesul de adaptare ia n calcul n totalitate di0erenele lingvistice i culturale. 2. Ar tre:ui s 0urni<e<e dovada c lim:a 0olosit n instruciuni, itemi n sine, ca i n manual, este cea adecvat pentru toate culturile, populaiile, lim:ile pentru care e destinat adaptarea instrumentului.. 3. Ar tre:ui s 0ac dovada c alegerea te"nicii de testare, 0ormatul itemilor, regulile de testare i procedeele 0olosite, sunt 0amiliare populaiilor implicate. 4. Ar tre:ui s 0ac dovada 0amiliari<rii populaiilor implicate cu coninutului itemilor. #. Ar tre:ui s implemente<e dove<i sistematice de raionament atAt lingvistic cAt i psi"ologic pentru m:untirea acurateei procesului de adaptare i compilarea dove<ilor de ec"ivalen a tuturor versiunilor lingvistice. ,.Ar tre:ui s se asigure c datele colectate permit 0olosirea unor te"nici statistice adecvate pentru sta:ilirea ec"ivalenei itemilor din versiunile lingvistice di0erite ale instrumentului. /. Ar tre:ui s aplice te"nici statistice adecvate pentru sta:ilirea ec"ivalenei versiunilor i pentru identi0icarea componentelor pro:lematice sau aspectelor inadecvate ntr*una sau mai multe din populaiile int. 9. Ar tre:ui s 0urni<e<e in0ormaii privind evaluarea validitii n toate populaiile int pentru care se dore te adaptarea testului. ;. Ar tre:ui s 0urni<e<e pro:e statistice pentru ec"ivalarea ntre:rilor n toate populaiile int. 1>.Hntre:rile nonec"ivalente nu tre:uie 0olosite n reali<area unei scale comune i n compararea acestor populaii. Totu i ele pot 0i utile n sporirea validitii de coninut a scorurilor raportate pentru 0iecare populaie separat. -d0inistrare 1. Cei care ntocmesc testele i le administrea< ar tre:ui s ncerce s anticipe<e tipurile de pro:leme care pot apare i s ia msuri adecvate de remediere a acestora prin pregtirea unor materiale i instruciuni adecvate. 2. Cei care administrea< testul tre:uie s 0ie 0oarte preci i n privina 0actorilor legai de materialele stimul, n privina procedurilor de administrare i a modurilor de rspuns care pot modera validitatea re<ultatelor. 3. Acele aspecte ale mediului care in0luenea< administrarea testului ar tre:ui s 0ie similare pe cAt posi:il n am:ele populaii. 4. Instruciunile de administrare a testului ar tre:ui ca atAt n lim:a surs cAt i n cea int s minimali<e<e in0luenele unor surse nedorite de variaie din populaiile implicate.

- &! :ocu0entaie6 interpretare scoruri. CAnd un test e adaptat pentru u< ntr*o alt cultur, documentaia sc"im:rii ar tre:ui 0urni<at nainte de dovada ec"ivalenei. Di0erenele de scor ntre e antioanele de populaie crora li*sa administrat testul, nu ar tre:ui luate de la nceput drept valori reale. Cercettorii au responsa:ilitatea de a 0undamenta di0erenele. 2de a vedea dac e<it di0erene reale8 0a de alte studii, dove<i empirice. Comparaiile transculturale pot 0i 0cute doar la nivelul invarianei care a 0ost sta:ilit pentru scala la al crei scor a 0ost raportat. Autorul testului tre:uie s dispun de in0ormaii speci0ice i s 0urni<e<e aceste in0ormaii pe ci n care conte!tele socioculturale i ecologice ar putea a0ecta per0ormanele la test i s sugere<e 0olosirea unor proceduri pentru luarea n calcul a acestor e0ecte la interpretarea re<ultatelor.

- &1 .%. Chestionarele de personalitate EAsencB 1 EPC i Pichot 1 P9P Chestionarul de personalitate 1 EPC6 EAsencB $() ' este o variant nou din seria de c"estionare :inecunoscute n practica psi"ologic ale lui $%senc& 2==) ' c"estinarul medical =audsle%, =(I 'Inventarul de personalitate =audsle%, =(I* Inventarul de personalitate $%senc&8. Hn versiunea utili<at i adaptat de noi 21;;>8 pentru aplicarea sa n mediul militar romAnesc, $() include # scale@ E>traversiune 4E56 Psihotis0 4P56 9euroticis0 4956 scala de 0inciun sau de de<ira:ilitate social, disimulare 2 L8 i scala de devian co0porta0ental 2C8, 0a de 3 scale e!istente n primele versiuni ale autorului 2$, +, G8. =odelul personalitii propus de ?ans $%senc& prevede e!istena a 3 dimensiuni 0undamentale @ 1 ' E>tra 1 *ntroversiunea 4E5; " 1 9euroticis0 1 <ta7ilitate 495; & 1 Psihotis0 4P5. E>traversiunea 1 descrie o persoan desc"is, tonic, care agreea< stimularea i creia i displace singurtateaB *ntroversiunea 1 e!plic un comportament lini tit, re<ervat, n lupt continu pentru autocontrol i reprimarea e!citriiB 9euroticis0ul ' este descris ca o trstur speci0ic unei persoane la:ile emoional, deseori an!ioas i depresiv cu di0iculti n resta:ilirea ec"ili:rului psi"ic dup ocuri emoionale. <ta7ilitatea ' opus neuroticismului, descrie o persoan calm, ce nu este u or impresiona:ilB Psihotis0ul 1 descrie o structur individual nclinat spre un comportament agresiv i ostil, egocentric i impulsiv, cu o sensi:ilitate sc<ut 0a de sentimentele semenilor. Hn varianta po<itiv poate 0i original i creativ, cu pre0erine pentru risc i aventur, pentru lucruri :i<are i oameni ciudai. :eviana co0porta0ental 4C5 ' este o scal mai recent care integrea< itemi din scalele +, ( i $ i care ncearc s surprind comportamentul nclinat spre devian i antisocial 2e!perimentat mai ntAi n compo<iia lui $() ' Cunior, apoi i n compo<iia lui $() pentru aduli8. $() a 0ost e!perimentat n numeroase ri, 0cAnd o:iectul unor studii interculturale e!tinse 24ulgaria, 6rana, 5ermania, Italia, 0osta Iugoslavie, -pania, Engaria i .omAnia8 Hn cadrul studiului reali<at n .omAnia 2sept.1;9;8 s*a 0cut comparaie ntre e antionul romAnesc 24,# :r:ai i #4; 0emei8 cu e antionul engle<esc, e!istAnd o consisten :un a 0actorilor (, $, + i G la am:ele loturi. Hn varianta adaptat de noi pentru aduli n mediul militar, c"estionarul conine ;> itemiB 3> itemi din cadrul scalelor 96 P, i E au 0ost integrai n scala devian comportamental 'C. 7ersiunea adapatat la Eniversitatea din CluC*+apoca n 1;;> la care a participat i -%:il $%senc&, conine 4 0actorii (, $, + i G */; itemi.

- &" EPC 1 Chestionarul de personalitate -cala i tipul de rspuns A $ 6 A ( 6 + G C Itemi a0ereni Total itemi

1, #, 1>, 14, 1/, 2#, 32, 3,, 4>, 4#, 4;, #2, #,, ,>, ,4, />, 92, 9, 21 21, 2;, 42 22, 2,, 3>, 33, 43, 4,, #>, ,#, ,/, /4, /,, /;, 93, 9/, ;> 2# 2, ,, ;, 11, 19, 3/, #3, #/, ,1, /1 3, /, 12, 1#, 1;, 23, 2/, 31, 34, 39, 41, 4/, #4, #9, ,2, ,,, ,9, /2, /#, //, A 9>, 94, 99 23 6 A 13, 2>, 3#, ##, /9 21 6 4, 9, 1,, 24, 29, 3;, 44, 49, #1, #;, ,3, ,;, /3, 91, 9#, 9; 3, /, 12, 1#, 1;, 23, 2/, 3>, 31, 33, 34, 39, 41, 4#, 4,, 4/, #4, #9, ,2, ,#, A ,9, /4, /#, /,, //, /;, 9/ 32 6 2, ;, 19, #3, #/ .+.-L ;>I12>

EPC 1 Chestionarul de personalitate 1 etalonul n note standard . reali<at de noi pe un lot de militari cu studii superioare ' o0ieri 2+ F #438 E 9B-9. 1*4* 1; #* 22 ,* 24 /* 2/ 9* 2; ;* 32 1>* 3# 11* 3/ 12* 4> 13 *42 1,* #> 9B-9. 1/* #3 1;* ## 1;* #9 2>* ,1 21* ,3 P 9B-9. 1* 32 2* 3/ 3* 43 4* 49 #* #3 ,* #; /* ,4 9* /> ;* /# 1>* 9> 11* 9, 9 9B-9. >* 34 1* 3/ 2* 4> 3* 43 4* 4, #* 4; ,* #2 /* ## 9* #9 ;* ,1 1>* ,4 9B-9. 11* ,/ 12* /> 13* /3 14* /, 9B-9. >*2*2# 3* 2/ 4* 3> #* 32 ,* 34 /* 3/ 9* 3; ;* 42 1>* 44 11* 4, 12* 4; L 9B-9. 13* #1 14* #4 1#* #, 1,* #9 1/* ,1 19* ,3 1;* ,, 2>* ,9 21* /> 9B-9. 1* 2; 2* 33 3* 3, 4* 3; #* 43 ,* 4, /* 4; 9* #3 ;* #, 1>* #; 11* ,3 C 9B-9. 12* ,, 13* ,; 14* /3

E.-L+9 <.-9*9E 1 2 3 4 # , / 9 ; 9+.E B,U.E 9 P C E L 1/ * 23 11 * 12 1; * 34 > * , 21 13 * 1, ; * 1> 1# * 19 / * ; 2> 11 * 12 / * 9 12 * 14 1> * 12 1; 9 * 1> #*, ; * 11 13 * 14 1/ * 19 ,*/ 4 / * 9 1# * 1, 1# * 1, 4*# 3 #*, 1/ 11 * 14 2*3 2 4 19 * 1; / * 1> 1 1 3 2> 2*, > > >*2 21 >*1

- && Chestionarul P9P 4de nevrotis05 Pierre Pichot Diagnostic"ea< pe un evantai de 3 scale clinice 2 tendine nevrotice - 9, paranoice - Pa i psihopatice 1 Ps5 i o scal de 0inciun 1L; $ste alctuit din dou pri@ pri0a parte cuprinde un test de asociere impus de alegere din 2> serii de cuvinte i un test de alegere I respingere din 2> gusturi alimentare 2pro: proiectiv, o:iectiv8B Hn a doua parte se aplic un c"estionar cu 93 itemi 2a0irmaii la persoana I*a8 la care se solicit un rspuns tri"otomic@ - D F. .endinele nevrotice 4956 cAnd se aplic i prima parte, integrea< i punctaCul o:inut de su:iect la aceast parte proiectiv 2se acord cAte un punct pentru 0iecare item la prima parte i cte 2 puncte la itemii c"estionarului8 Hn practica seleciei de personal, n domeniul militar s*a adaptat i s*a 0olosit cu succes numai chestionarul cu cei '& ite0i, 0iind mai u or de scorat i de interpretat re<ultatele prin anali< comparative cu scalele clinice similare din componena altor c"estionare 2EPC8. (+( ' este adecvat pentru aplicare la su:ieci cu nivel mediu al studiilor colare, adic populaiei generale. $ste un instrument clinic care nu traumati<ea< prin modul de alctuire a itemilor. Cu aCutorul acestuia sunt identi0icai, ndeose:i, su:iecii nevrotici, dar i o parte din acei su:ieci cu tendine paranoice i cu personaliti de tip psi"opatic. Ga itemii scalei de nevrotis0 495 punctaCul se du:lea< n comparaie cu celelalte scale ale c"estionarului. Grila de corecie a chestionarului P9P -cala i tipul de rspuns + G (a (s A 6 A 6 A 6 A 6 Itemi a0ereni 1, 11, 12, 1/, 19, 21, 22, 23, 24, 29, 2;, 32, 33, 3#, 3,, 4>, 43, 4#, 4,, 4/, 49, 4;, #>, #2 ##, ,>, ,4, ,9, /4, /#, /9, 9> 2, /, 9, ;, 14, 3>, 31, 44, #4, #,, #/, #9, ,, //, 91 4, ,, 1#, 1,, 2#, 2,, 2/, 3;, #3, #;, ,1, ,3, ,/, />, /1, /;, 92 1> #, 13, 1;, 2>, 39, 3;, 41, 42, #1, #;, ,2, ,;, /2, /,. 3, 34, 3/, ,#, /3, 93. .+.-L Etalon P9P 1 studii 0edii 49E')!5
9 +4 * +T 2' 4> 4' 42 ,' 4# 9' 4/ 1>' #> 12' #2 14 * ## 1, * #9 19 * ,> +4 * +T 2> * ,3 22 * ,# 24 * ,9 "# - )! "' - )& &! - )# +4 * +T 1 * 32 2 * 3# 3 * 39 4 * 41 # * 44 , * 4/ / * #1 9 * #4 ; * #/ L +4 * +T 1> * ,> 11 * ,3 12 * ,, 1& - )! 1$ - )% 1% - )' +4 * +T 1 * 34 2 * 3, 3 * 3/ 3 * 4> 4 * 43 # * 4, , * 4; / * #2 9 * ## Pa +4 * +T ; * #9 1> * ,1 11 * ,4 12 * ,/ 1& - )! 1$ - )& 1% - )# +4 * +T 1 * 32 2 * 3# 3 * 3; 4 * 42 # * 4, , * 4; / * #2 9 * #, ; * #; Ps +4 * +T 1> * ,2 11 * ,# 12 * ,; 1& - )& 1$ - ))

Total itemi 32 1# 19 2> 93

- &$ *nterpretarea notelor standard 1>. +TR 9>F+T e!trem de ridicat ;. +T /;*+T/>F +T 0oarte ridicat 9. +T,;*+T,>F +T ridicat /. +T#;*+T#,F +T medie spre ridicat ,. +T##*+T#4F +T medie superioar #. +T#3*+T4/F +T medie 4. +T4,*+T4# F +T medie in0erioar 3. +T44*+T4>F +T sc<ut 2. +T3;*+T3>F +T 0oarte sc<ut 1. +TS 2;F +T e!trem de sc<ut

- &% .#. Chestionarele de te0pera0ent - <trelau - <.* , i ,usalov - C<.

Chestionarul de te0pera0ent <trelau-<.* , - di0ensiuni6 interpretare Dimensiunile circumscrise n aria temperamentului sunt trsturi ale personalitii care implic aspecte psi"o0i<iologice*dinamico*energetice, 0ormale ale acesteia, cu accent pe intensitatea trsturilor avute n vedere 2mai puin pe 0recvena comportamentului nregistrat8@ <trelau este unul din autorii europeni 2ce"8 deCa cunoscut de decenii prin studiile sale e!perimentale i interculturale privind trsturile temperamentale, sau a con0iguraiilor de trsturi, creatorul c"estionarului -TI2-trelau Temperament Inventor%8 care pre<int o versiune rev<ut ' -TI* . 21;938 i una mai recent 6C4*TI*Inventarul de temperament privind caracteristicile 0ormale ale comportamentului 21;;38 Construcia c"estionarelor lui -trelau se :a<ea< pe o strategie raional*empiric i pe o teorie reglatorie a temperamentului 2.TT8, ca structur a personalitii avAnd ca punct de pornire teoria lui (avlov privind tipurile de A+- 2Activitatea +ervoas superioar8. (roprietile -+C, ca trsturi generale se pot evidenia n toate tipurile temperamentale, n caracteristicile motorii, n activitatea ver:al, n reaciile emoionale. :i0ensiuni i interpretare Cele 4 scale sunt@ 1. -$* 0ora e!citaieiB 2. -I ' 0ora in"i:iieiB 3. =1 ' mo:ilitatea proprietilor -+C 2sistemului nervos centralB 4. 4 ' ec"ili:rul proprietilor -+C. (roprietile -+C 20ora e!citaiei i in"i:iiei8 sunt considerate de ctre -trelau i cola:oratorul su Angleitner, ca trsturi generale, 0oarte sta:ile care se pot evidenia n toate tipurile de temperamente, n caracteristicile motorii, n activitatea ver:al i n reaciile emoionale. <E 1 3ora e>citaiei :e3iniie capacitatea 0uncional a -+C care se mani0est n a:ilitatea de a suporta o stimulare intens sau de lung durat, 0r a trece la in"i:iia de protecie 2transmarginal8. <ursele de sti0ulare pot 3i 0ultiple situaii, medii, sarcini i stimuli discrei 2caracteri<ai printr*un nivel dat de variaie, noutate, intensitate, comple!itate, semni0icaie8 activiti di0erite, care pre<int aspecte variate de ameninare, risc, tensiune i un impact n cre terea nivelului de activare2-trelau, Angleitner, 4antelman, .uc", 1;;>8. <cala <E privind 3ora e>citaiei a 0ost construit iniial din ;> itemi, re0eritori la / componente@ 1.re<istena la 0actorii amenintori pentru aciunile plani0icate anteriorB 2. tendina de a ncepe o aciune n condiii nalt stimulativeB 3.pre0erina pentru activiti care presupun riscB 4.re<istena emoional cAnd se des0 oar o activitate cu ncrctur social i 0i<icB #. sta:ilitatea per0ormanei n situaii nalt stimulativeB ,. re<istena la o:oseal cAnd persoana este implicat n activiti de durat sau intenseB /. capacitatea de a reaciona adecvat la tensiuni emoionale puternicie <cala <*-de 3or a inhi7iiei 2in"i:iie condiionat*(avlov8. * se msoar prin a:ilitatea de a menine o stare de in"i:iie condiionat, de persisten a in"i:iiei ce se mani0est i se evaluea< prin cantitatea de timp n care -+C este capa:il s rmAn n starea de in"i:iie. * circumscrie # componente@ 1. Capacitatea de a se reine de la reacii i acte comportamentale care sunt inde<ira:ile socialB

- &# 2. Capacitatea de a a tepta 0r di0icultate indeplinirea unei aciuni cAnd se impune ntAr<ierea acesteiaB 3. Capacitatea de a ntrerupe n plin des0 urare o reacie sau aciune cAnd aceasta se impuneB 4. Capacitatea de a ntAr<ia reacia 0a de stimulii e!terni dac circumstanele o cerB #. Capacitatea de a* i reine e!primarea emoiilor la nevoie. <cala 8+ 1 0o7ilitatea proceselor nervoase 4e>citaia i inhi7iia5 este de0init ca a:ilitatea -+C de a 0orma u or noi re0le!e condiionate, de a rspunde adecvat i cAt mai rapid posi:il la sc"im:rile continui de mediu 2neleas di0erit de Qla:ilitatea3 proceselor nervoase de0init prin vite<a cu care sunt generate i oprite procesele -+C8. Include # componente@ 1. reacia adecvat la sc"im:rile nea teptate de mediuB 2. adaptare rapid la noi circumstaneImpreCurriB 3. trecerea 0acil de la o activitate la altaB 4. scim:area 0acil a dispo<iiei 2de la po<itiv la negativ i invers8B #. pre0erina pentru situaii care solicit reali<area simultan a unor activiti di0erite. 7ersiunea adaptat n .omAnia a -TI*.9 * C"estionarul de :a< -TI*. conine 2#2 itemi i constituie punctul de plecare a unor versiuni adaptate i e!perimentate ntr*o serie de state din lume *5ermania, (olonia, -EA, .usia, Coreea de -ud, Italia, 5recia, 6rana, Japonia, C"ina i .omAnia. * -tudiu de e!perimentare a variantei romAne ti, -TI*.., =inulescu, 1;;2, a re inut un total de 49 itemi cu scale n 4 trepte 21. Acord total, 2. Acord moderat, 3. De<acord moderat, 4. De<acord total8 cAte 1, itemi pentru 0iecare din cele 3 scale primare, avAnd urmtoarele date te"nice 1.-cala -$, coe0icient alp"a.944, mF 39, 3;, -DF;, >4B 2. -cala -I coe0icient alp"a./3>, mF49, 3;, -DF /, 1#B 3. -cala =1 coe0icient alp"a.9>4, mF4/, 99, -DF /, ,#B +F 3;; su:ieci dintre care 24/ :r:ai, vArsta medie F 29, >,B Chestionarul de structur a te0pera0entului C<. 1 ,usalov6 varianta ro0Fneasc 4Perea6 1((&5 :escriere C<. este un c"estionar interesant prin concepie i construcie, aproape necunoscut n literatura anglo*sa!on de specialitate cAt i la noi, reali<at de autorul rus ,usalov pentru diagno<a structurii te0pera0entului u0an6 pu:licat n (si"olog"ices&i Curnal 2nr. 1I1;9;, =os&va8 prin studiul intitulat, -spectele o7iectual i co0unicaional ale te0pera0entului u0an. Hn 1;;> C-T a 0ost tradus din lim:a rus, adaptat i e!perimentat de noi n evaluarea psi"ologic a unor categorii de personal din armatB mult mai tAr<iu a 0ost pu:licat i la noi prima re0erin despre acest instrument 2(erea, 5". 2>>2, Psihologie 0ilitar aplicat, $d. Academiei de Hnalte -tudii =ilitare, 4ucure ti8. - conine 1># itemi cu rspuns di"otomic 2DA, +E8 reparti<ai n ; scale 29 scale de :a< a cAte 12 itemi*in total ;, itemi T scala G cu ; itemi8 pentru a mri capacitatea de discriminare a scalelor, n versiunea noastr itemii scalelor au 0ost ponderai pe o scal de la 1 la 4 puncte n :a<a coe0icientului de corelaie item*scal8B scalele sunt@ 1. ($A ' potenialul energetic n activitateB 2. ($C ' potenialul energetic n comunicareB 3. (A ' plasticitatea n activitateB
9

Te!tul complet al versiunii romAne ti, 0r grila de corecie este ane!at la cartea, =inulescu =i"aela, C"estionarele de personalitate n evaluarea psi"ologic, $d. 5A..$G (E(GI-?I+5 ?1E-$, 1;;,, 4ucure ti.

- &) 4. (C ' plasticitatea n comunicareB #. TA * tempo*ul n activitateB ,. TC * tempo*ul n comunicareB /. -$A * sensi:ilitatea emoional n activitateB 9. -$C * sensi:ilitatea emoional n comunicareB ;. G * scala de de<ira:ilitate, tendina spre disimulare@ Conceptul chestionarului structurii te0pera0entului 1C<. - ,usalov +oul model teoretic n 9 dimensiuni al structurii temperamentului uman este 0undamentat de .usalov printr*o metod raional*empiric* anali<a latent* structural 2ca metod statistic8, cAt i pe concepia sistemului 0uncional a lui Ano"in. -*a sta:ilit c numrul dimensiunilor 2scalelor8 0undamentale msura:ile ale temperamentului, cAt i coninutul lor corespund celor 4 stadii ale sistemului 0uncional din neuro0i<iologie i psi"o0i<iologie, i anume@ -inte<a a0erent ' potenialul energetic 2($8B (rogramarea 2luarea deci<iei8 ' plasticitatea 2(8B $!ecuia ' tempo*ul 2T8B Gegtura invers 2autoreglarea8 ' sensi:ilitatea emoional 2-$8. ($ UUUUUUUUUUUUU(UUUUUUUUUTUUUUUUUUUU-$ 1.-pre deose:ire de c"estionarele de temperament construite pAn la el, C-T ia n considerare mani0estarea 0ormelor tipice de comportament n cele dou s0ere 2aspecte8 distincte i importante ale activitii umane * o7iectual i co0unicativ 2n psi"ologia ruseasc s*a sta:ilit de mult vreme cele 2 aspecte distincte ale interaciunii om ' mediu, i anume@ interaciunea su7iect 1 o7iect 1 activitatea o7iectual i interaciunea su7iect-su7iect sau activitatea de co0unicare4societatea5. 2. Ast0el, 0iecare din cele 4 scale de :a< ale temperamentului este rami0icat n 2 su:scale@ una orientat pe activitatea o:iectual i alta orientat pe activitatea de comunicare21.($A, 2. ($C, 3.(A, 4.(C, #. TA, ,. TC, /. -$A, 9. -$C8 * (ornind de la nsu irile 0ormale ale comportamentului uman care au o :a< :iologic, psi"ologia ruseasc consider temperamentul ca 0iind su:structura cea mai sta:il a individualitii omului repre<entAnd comple!ul de caracteristici 3or0ale, spre deose:ire de aspectele de coninut sau valorice2aptitudinile i calitile de personalitate, caracterul, interesele, setul de valori, credinele, aspiraiile, cuno tinele i deprinderile, a:ilitile etc..8 ce constituie, la un loc, particularitile personalitii. * e!ist 4 parametrii 0uncionali ai organi<rii 0ormale a comportamentului uman@ 1. amplitudinea sinte<ei a0erente6 potenialul energetic; 2. capacitatea de comutare rapid de la anumite programe de comportament la altele mai adaptative ' plasticitatea 43le>i7ilitatea5 adaptrii comportamentaleB 3. vite<a de e!ecuie unui program comportamental sau altul ' te0po-ul; 4. nivelul sensi:ilitii emoionale la necoincidena posi:il a re<ultatului aciunii cu acceptorul re<ultatului aciunii 2sensi7ilitatea e0oional care a0ectea< autoreglarea, de ansam:lu, a personalitii5. Con0orm teoriei susinute de 9e7Fliin i .eplov structura temperamentului poate 0i grupat i :idimensional, ast0el@ 1 ' activis0ul -1.1. potenialul energeticB *".1. plasticitateaB *&.1. vite<a 2tempo*ul8B " ' e0oionalitatea ca reacie la 0eed:ac&ul re<ultatului aciunii 2o:iectuale i comunicative8 Coninutul psihologic al scalelor C<. dup ,usalov PE- 1 P+.E9G*-LUL E9E,GE.*C H9 -C.*?*.-.E 'e!prim@ * nivelul tre:uinei de nsu ire a lumii o:iectualeB

- &' * setea de activitate 0i<ic i intelectualB * gradul de implicare n activitatea de munc concret2practic8*v. tipul Vor&a"oolic. PEC 1 P+.E9G*-LUL E9E,GE.*C H9 C+8U9*C-,E, e!prim@ * nivelul tre:uinei pentru contactele sociale i pentru comunicarea interpersonalB * dorina de nsu ire a 0ormelor sociale de activitate 2munca cu oamenii8B * tendina spre lideratB * nevoia de comunicare interpersonal i de implicare n activiti sociale. Coninutul psihologic al scalelor C<. dup ,usalov P- ' plasticitatea /n activitate6 re0lect@ * u urina sau di0icultatea comunicrii de la un o:iect de activitate la altulB * rapiditatea sau di0icultatea trecerii de la unele procedee de gAndire la altele n procesul interaciunii cu o:iectul munciiB * dorina spre varietate sau monotonie n alegerea 0ormelor de activitate o:iectual@ PC ' plasticitatea /n co0unicare6 se re0er la @ * u urina sau di0icultatea comunicrii cu persoane 0oarte di0eriteB * varietatea sau srcia programelor comunicativeB * varietatea sau srcia 0ormelor necon tienti<ate de comunicare spontan cu ceilali. .- 1 te0po-ul /n activitate se e!prim prin@ * vite<a n e!ecutarea anumitor operaii de muncB * vite<a actelor motorii implicate n e!ecutarea activitii concrete 2practice8B * .C 1 te0po-ul /n co0unicare vi<ea<@ * vite<a e!primrii ver:ale, de:itul ver:al@ <E- 1 sensi7ilitatea e0oional /n activitate se e!prim@ * n sensi:ilitatea emoional 0a de necoincidena dintre re<ultatele a teptate, plani0icate i re<ultatele aciunii concrete, reale de muncB * sensi:ilitatea 0a de insuccesele n activitateB <EC 1 sensi7ilitatea /n co0unicare se e!prim prin@ * sensi:ilitatea emoional n s0era comunicrii cu aliiB * sensi:ilitatea 0a de insuccesele nregistrate n comunicarea interpersonal i la aprecierile celorlalte persoane. L 1 scala de 0inciun a 0ost introdus pentru controlul veridicitii rspunsurilor date la c"estionar, provine din c"estionarul $(I2$%senc&8. .ehnica de anali2 latent-structural a lui La2ars3eld pentru construirea C<. $ste o te"nic 0olosit de psi"ologii ru i pentru adaptarea c"estionarelor de personalitate la populaia rus i pentru crearea de c"estionare noi din com:inarea itemilor i scalelor c"estionarelor de personalitate consacrate, din occident 2v. 14(6 din ==(I i 1, (68. (rogramul de anali< latent ' structural a raportului item* scal 2anali<a de item8 o0er 2 tipuri de in0ormaii@ 1. Coe0icientul de corelaie 2liniar simpl8 al 0iecrui item al unei scale cu scala nominal de care aparine 2nivelul de apartenen la scal8B 2. +ivelul legturii 0iecrei variante de rspuns 2DA sau +E8 al 0iecrui item cu scala de apartenen i cu celelalte scale@ -calele C-T sunt consistente intern, omogene i valide pentru c itemii reinui n 0orm 0inal a c"estionarului au coe0icieni de corelaie mariB peste >, #> i coe0icieni de corelaie mai mici, dar semni0icativi 2>, 3/8 statistic pentru sensul scaleiB de e!emplu pentru scala ($A cea mai mare pondere 2>, ,38 o are itemul #9. QDe regul simii c dispunei de un surplus de energie 20or8 ncAt ai vrea s des0 urai o activitate deose:it de grea, di0icilN3. (entru a cre te ponderea unor itemi n raport cu alii i a 0ace 0iecare scal mai discriminativ, am scalat coe0icienii de corelaie al 0iecrui item cu scala de apartenen, n

- &( intervale de 4 puncteB ast0el punctaCul :rut ma!im posi:il de o:inut de pe 0iecare scal, a crescut de la 12 puncte la 3> de puncte 2versiunea romAneasc a C-T, (erea, 2>>28. Calitile psiho0etrice ale C<. -calele re0eritoare la potenialul energetic i la plasticitate nu corelea< ntre ele pe cele 2 0aete ale comportamentului o:iectual i comunicativ, ceea ce con0irm relevana mecanismelor distincte pentru per0ormarea celor dou laturi ale interaciunii cu lumea o:iectual i cu ceilali. -calele de sensi:ilitate emoional i de tempo pe cele 2 aspecte, o:iectual i comunicativ, corelea< semni0icativ ntre ele, rmAnAnd totu i vala:il distincia unei posi:ile autonomii, n ceea ce prive te varia:ilitate interindividual. .usalov a dovedit validitatea e!tern a C-T cu aCutorul 0etodei e>perilor prin culegerea datelor criteriului e!tern n grupuri autoanalitice competente, cu durata de cel puin 2 ani2a 0olosit metoda aprecierii interpersonale-peer rating- aplicat mem:rilor grupului privind cele ; trasturi ale C-T8Ba solicitat mem:rilor grupului s se note<e reciproc i independent, ntr* un 0ormular, cu puncte de la > ' 12, n privina aprecierii mani0estrii n comportament a 0iecreia dintre cele ; trsturi ale c"estionarului. Coe0icienii de corelaie*validitate, dintre autoevaluarea cu aCutorul C-T i interevaluarea cu aCutorul metodei e!perilor s*au situat ntre valorile de >, ,> i >, 9>.

Grila de corecie C<. 1 ,U<-L+? 1 PE,GE-cala i tipul de rspuns DA ($A +E DA ($C +E DA (A +E DA (C +E DA TA +E DA TC +E -$A -$C G +umr de itemi I valoare +r. I.7. 12 3> 12 3> 12 3> 12 3> 12 3> 12 3> 12 3> 12 3> ; 19

4 228, 9 218, 1# 218, 22 238, 42 248, #> 228, #9 248, ,4 238. ;9 218 2/ 228, 93 238, 1>3 248 11 238, 3> 228, #/ 218, ,2 248, /9 218, 9, 218 3 238, 34 228, /4 238, ;> 228, 1># 248 2> 228, 2# 238, 39 218, 4/ 218, ,, 248, /1 248, /, 228, 1>1 248, 1>4 218 #4 228, #; 238 2 248, ; 238, 2, 228, 4# 228, ,9 248, 9# 228, ;; 228 31 248, 91 228, 9/ 218, ;3 218 1 238, 13 238, 1; 228, 33 228, 4, 248, 4; 228, ## 218, // 248 2; 218, 43 238, /> 218, >4 248 24 228, 3/ 238, 3; 228, #1 218, /2 218, ;2 238 # 248, 1> 218, 1, 248, #, 238, ;, 228, 1>2 248 14 238, 1/ 218, 29 228, 4> 238, ,> 218, ,1 248, ,; 228, /; 238, 99 228, ;1 218, DA ;# 248, ;/ 248 +E , 248, / 228, 3, 248, 41 238, 49 218, #3 238, ,3 228, /# 238, 9> 228, 94 248, 1>> DA 218 +E DA 32 218, #2 228, 9; 228 +E 12 218, 23 238, 44 228, ,# 238, /3 238, 92 218

E.-L+9 H9 9+.E . -C<. 1 PE,GE- 9E'&'6 %!' 7r7ai6 vFrsta 0edie-&%6 # ani

- $! PEPEC PPC ..C <EC 9. CB 9. CB 9. CB 9. CB 9. CB 9. CB 9. B W W W 33 > > 1; > > 2/ > > 21 > W W W W W 3# 1 1 1; 1 1 1 1 1 W W W W 3# 2 2 1; 2 2 2 2 22 2 W W W 3 3 1; 3 3 34 3 3 2, 3 3, W W W 4 4 1; 4 4 3, 4 4 2; 4 3/ W W W # # 2, # # 39 # # 31 # 39 W W , , 29 , , 41 , 2# , 32 , 4> W / / 2; / 29 / 43 / 2, / 33 / 41 9 22 9 3> 9 3> 9 4# 9 29 9 34 9 42 W ; ; 31 ; 32 ; 4/ ; 3> ; 3, ; 43 2, 32 34 #> 31 39 1> 1> 1> 1> 1> 1> 1> 44 11 29 11 33 11 3, 11 #2 11 32 11 3; 11 4# W 3, 3/ #4 34 41 12 12 12 12 12 12 12 4, 13 31 13 3/ 13 39 13 #, 13 3# 13 43 13 4/ 33 39 3; #; 3/ 44 14 14 14 14 14 14 14 4; 1# 3# 1# 4> 1# 4> 1# ,1 1# 39 1# 4, 1# #> 3/ 41 42 ,3 4> 49 1, 1, 1, 1, 1, 1, 1, #1 1/ 4> 1/ 42 1/ 43 1/ ,# 1/ 41 1/ 4; 1/ #2 19 42 19 44 19 44 19 ,9 19 43 19 #1 19 #3 1; 44 1; 4# 1; 4# 1; /> 1; 44 1; #3 1; #4 2> 4, 2> 4/ 2> 4, 2> /1 2> 4, 2> #4 2> ## 21 49 21 49 21 4/ 21 W 21 4/ 21 #, 21 #, 22 #> 22 4; 22 #> 22 /# 22 4; 22 #9 22 #9 23 #2 23 #1 23 #1 23 // 23 #> 23 #; 23 #; 24 #4 24 #2 24 #2 24 /9 24 #2 24 ,1 24 ,> 2# #, 2# #4 2# #3 2# 9> 2# #4 2# ,3 2# ,1 2, #9 2, ## 2, #4 2, 2, ## 2, ,# 2, ,2 2/ #; 2/ #, 2/ #/ 2/ 2/ #9 2/ W 2/ ,3 29 ,1 29 #/ 29 #9 29 29 #; 29 ,/ 29 ,4 2; ,3 2; #; 2; ,> 2; 2; ,> 2; ,; 2; ,# 3> ,# 3> ,> 3> ,1 3> 3> ,1 3> 3> ,/ <EC CB 9. CB L 9.

> 1 2 3 4 # , / 9 ; 1> 11 12 13 14 1# 1, 1/ 19 1; 2> 21 22 23 24 2# 2, 2/ 29 2; 3>

3, 3/ 3; 4> 42 43 4# 4, 49 4; #> #2 #3 #4 #, #9 #; ,> ,2 ,4 ,# ,, ,9 ,; /1 /2 /4 /# /, // /;

> 1 2 3 4 # , / 9 ; 1> 11 12 13 14

29 3> 3> 3# 31 4> 42 4# 4/ #> #2 #4 #, ,> ,3

- $1 .). Chestionarul celor cinci super3actori 9E+-P*-, 1. Ele0ente de3initorii pentru a7ordarea Big Five $!ist un consens destul de larg ntre cercettorii din domeniu si constructorii de teste de personalitate n ceea ce prive te o vi<iune asupra personalitii ca o structur constAnd din # super0actori sau dimensiuni mari ale personalitii. C"estionarele de tip Big Five se nscriu n s0era anali<ei 0actoriale aplicate n studiul personalitii i 0oarte general vor:ind, n curentul care vi<ea< conceperea personalitii ca un ansam:lu de trsturi sau dimensiuni. 8odelul Big Five este n esena un cadru general de nelegere si descriere a personalitii, n care ceea ce d sens dimensiunilor personalitii sunt acele grupri de nelesuri psi"ologice importante n viata de <i cu <i i utili<ate ca atare pentru a di0erenia indivi<ii n cadrul 0iecrei lim:i 2=inulescu, 1;;,, 2>>48 Big Five este de asemenea o a:ordare lingvistica n studiul personalitii. 8odelul lui Costa si 8cCrae asupra personalitii u0ane Costa i 8cCrae sunt creatorii modelului 4ig 6ive care au 0ost preocupai mai ales de construirea unui instrument psi"odiagnostic complet, drept pentru care s*au 0ocali<at pe descoperirea si validarea 0aetelor celor # mari 0actori i pe construirea unui model interpretativ :a<at pe acest model2n 1;9# au lansat prima varianta a c"estionarului +$1, iar varianta a0lata n u< n pre<ent datea< din 1;;28 .endinele 7a2ale ale personalitii 2+evrotism, $!traversie, Desc"idere, Agrea:ilitate, Con tiincio<itate8 * apar ca dispo<iii psi"ice 0undamentale endogene, concepte ipotetice neo:serva:ile direct, dar care pot 0i in0erate prin anali<a 0actorial -daptrile caracteristice 4e!presii 0enotipice ale trsturilor ce de0inesc identitatea conte!tuali<at a persoanei si conin o:iceiuri, deprinderi, valori, motive, roluri, relaii8

- $" Figura 1. <che0a 0odelului Costa si 8cCrae 48inulescu6 1((#5 *n3luenele e>terne 4cadrul sociocultural de 0ormare a persoanei, evenimentele de via si ntririle po<itive sau negative primite de individ de*a lungul vieii8B Biogra3ia o7iectiv este constituit din cursul real al comportamentelor si tririlor care 0ormea< viaa individuluiB *0aginea de sine, 2su:divi<iune a nivelului adaptrile caracteristice8B coninuturile itemilor c"estionarului sunt legate direct i n mare msura de acest nivel al imaginii de sine. Cei cinci super3actori 9E+-P*-, si 3aetele acestora 1. 9-9evrotis0 2continuum cuprins ntre sta:ilitate emoional i insta:ilitate, neadaptare8B 91 '.ensionat@ ca predispo<iie general, scorurile 0oarte nalte putAnd trimite i ctre coninuturi de tip 0o:ic vs. calm, rela!areB 9" ' +stil@ tendina de a tri stri de mAnie, nver unare vs. o stare prevalent de con0ort psi"icB 9& ' :epresiv@ predispo<iia de a tri a0ecte i o dispo<iie de tip depresiv vs. ine!istena acestoraB 9$ ' -n>ios social@ an!ietate social si timiditate vs. stri de ncredere sau a:ilitai socialeB 9% ' *0pulsiv@ incapacitate de autocontrol vs. capacitatea de a re<ista la tentaii i 0rustrriB 9# ' ?ulnera7il la stres@ vulnera:ilitatea 0ata de stres vs. Autoaprecierea de competen si stpAnire n 0aa stresului. ". E-E>traversie 2orientarea preponderent e!travert 2scoruri nalte8 vs. orientarea introvert 2neleas ca lips a e!traversiei8 E1 ' Cald @ entu2iast@ comportament a0ectiv si prietenos vs. o atitudine distant, 0ormal, re<ervatB E" 'Cu spirit gregar@ pre0erin pentru compania celorlali vs. tendin de a evita companiaB E& ' -sertiv@ comportament dominant, ascendena sociala vs. tendina de a rmAne n 0undalB E$ ' -ctiv@ energie, tempo ridicat vs. pre0erina pentru loisir si un tempo mai lentB E% ' Caut sti0ularea@ pre0erina pentru stimulare vs. pre0erina pentru o anumit monotonieB E# ' E>u7erant@ tendina de a tri stri emoionale po<itive vs. lipsa de e!u:eran si verv. &.+-:eschidere ctre e>periena 2openness to experience8 * imaginaie activ, sensi:ilitate estetic, atenie pentru viata interioara si pentru sentimente, pre0erina pentru varietate, curio<itatea intelectual, independena n gAndire vs. conservator, pre0erin pentru 0amiliar, via a0ectiv Mn surdin3 si 0r triri e!acer:ate +1.- plin de 3ante2ie@ imaginaie vie, vise orientate spre m:ogirea vieii interioare vs. structuri pro<aice care pre0era sa rmAn centrate n ceea ce 0ac aici i acumB +".* cu interes estetic@ desc"idere ctre i interes pentru art si 0rumos vs. lipsa interesului pentru esteticB +&.- 0od propriu de a si0i @ apreciere si sensi:ilitate pentru viata interioar vs. a0ecte mai puin di0ereniate, mai puin nuanateB +$.- deschis spre aciuni noi @ dorina de a ncerca lucruri si activiti noi vs. nevoia de ancorare n ceea ce este deCa cunoscut dar 0r a sc"im:a cevaB +%.*deschis spre idei noi@ curio<itate intelectual, interes pentru idei noi vs. o curio<itate

- $& srac, interese limitateB +#.-deschis spre noi valori@ tendina de a ree!amina valorile personale, sociale etc. vs. tendina de a accepta autoritatea i tradiiile B $. ---grea7ilitate 2altruist, cooperant, prosocial, cu spirit de ntraCutorare, uneori dependent vs. dominator si antagonist, egocentric, competitiv, uneori narcisic, "edonist si antisocial8 -1'Hncre2tor@dispo<iia spre un comportament ncre<tor vs. cinism sau scepticism n raporturile cu ceilaliB -"'<incer n e!primarea opiniilor i n conduit@ mod sincer, desc"is si ingenios de mani0estare vs. tendina la manipulare prin 0latri, minciunB -&'-ltruist@ interes activ pentru :inele altora, genero<itate vs. centrare pe propria persoan, egocentric, egoistB -$'Binevointor@ tendina de a ceda, uita, ierta n situaii con0lictuale vs. agresivitate, tendine competitiveB -%'8odest@ modestie, umilin vs. arogan, atitudine de superioritateB -#'BlFnd@ simpatie si preocupare 0a de ceilali vs. duritate, lipsa emoiilor pe plan interpersonal. %. C-Constiincio2itate 2autocontrolat, capa:il de autoorgani<are, plani0icat, cu spiritul ndeplinirii datoriei, cu voin de 0inali<are vs. neprincipial, super0icial, "edonist.8 C1'Co0petent@ sentimentul de a 0i competent, capa:il vs. Hncrederea redusa n propriile capacitiB C"'+rdonat@ organi<are, claritate, spirit ordonat vs. o autoapreciere sc<ut privind organi<area si modul puin metodic de lucruB C&',esponsa7il@ responsa:ilitatea asumrii con tiente, principii etice stricte vs. un comportament supus circumstanelor, n care e di0icil de avut ncredereB C$':ornic de reali2are@ nivel de aspiraie nalt i perseverena n reali<area lui vs. apatie, lene, lipsa am:iieiB C%'-uto-disciplinat@ capacitatea de a 0inali<a in ciuda o:stacolelor vs. tendina de a amAna, de descuraCareB C#':eli7erativ@ tendina de a gAndi atent nainte de a aciona vs. tendine de a se pripi. <ta7ilitatea scorurilor Big Five de-a lungul ti0pului $0ecte ale m:trAnirii asupra structurii de personalitate de la 2> la 3> de ani, A i C tind s creasc, iar +, $ i 1 tind sa descreascB 9I la vArsta adolescenei F stil de via re:el i contestatar speci0ic acestei vArsteB 9Ila 3# de ani poate ngriCora, iar la #> de ani poate 0i e!presia unei atitudini gre ite si a unui stil de relaionare interpersonal neproductivB pro0ilul EI6 --6 C-6 9II6 +- poate 0i descris ast0el@ o persoan comunicativ i socia:il, ns nu 0oarte desc"is spre noutate i nu 0oarte original, cu accente de agresivitate i po<iionri antagonice 0recvente, lipsit de con tiincio<itate, ordine si structurare i care are multe griCi i este animat deseori de angoase i de o an!ietate neo:i nuit.

- $$ Pro3il 9E+-P*-, <u7iect de se> 0asculin6 1% de ani

:escrierea unui elev de 1% ani *9II4.#&8* copil 0oarte emotiv, n special n mediul colar, animat de o 0rica puternica atunci cAnd este c"emat sa rspund, 0rica ce se trans0era n general asupra 0elului n care i re<olva temele si se raportea< la viitorul sau colarB *EI4.%"5n timpul li:er este acela i copil socia:il, Cucu i nstru nicB *C-4.$$8 iar scorurile mici pe con tiincio<itate nu ar tre:ui s mire n mod deose:it ' pentru un copil de 1# aniB * n mod cert nimic din cele descrise aici nu sunt semnul unor pro:leme maCore de adaptare si simptomatica descrisa se nscrie n mare n e!pectaiile pe care le avemB * unei persoane trecute de 3> de ani, -- i C-, precum si 9II ar 0i e!presia unor pro:leme de adaptare2agresiv i certrea, ca lipsindu*i structurarea i "otrArea pentru a duce la capt proiectele ncepute i ca 0iind animat de accente an!ioase puternice, cu o puternic posi:ilitate ca acestea s e!prime structuri psi"ice puternic maladaptative8 #. *nstru0entele necesare pentru aplicarea chestionarului 9E+-P*-, ,.1. -etul cu 24> itemi 2/ pagini A48 ,.2. 6oaie de rspunsuri 22 pagini A48 ,.3. 5rila de cotare a rspunsurilor 22 pagini A48 ,.4. $talon orientativ pentru interpretarea pro0ilului ). Folosirea Big Five /n practica psihologic 6olosirea 4ig 6ive n consiliere si psi"oterapie Etili<ri n selecia de personal Etili<ri n consultanta n cariera Etili<ri n optimi<area ec"ipelor

- $% .a7elul 1. *ntersectii /ntre scorurile Big Five si alte 0odele teoretice consacrate /n psihologie 8odel teoretic@aria de .e0atica acoperire -til de conducere 7i<ionar Catali<ator .e<olvator Tradiionalist ?e!agonul ?olland .ealist Investigativ Artistic -ocial Hntreprin<tor Convenional -til con0lictual +egociator Agresiv -u:misiv $vitant -til de nvare Hn clasa Tutoriat (rin coresponden Independent -til deci<ional Autocrat 4irocrat Diplomat Consensual $!emple de cariere Hntreprin<tor I om de a0aceri Asistent <:or Trainer Agent de vAn<ri <corurile Big Five +I6 -+I6 -I +-6 C+-6 CI +-6 -EI6 +I6 C9I6 EI6 +I6 --6 C9-6 EI6 -I EI6 --6 CI E-6 +-6 -I6 CI 96 E4I56 -6 C4-56 9I6 EI6 --6 CI 9-6 E-6 -I6 C9I6 E-6 C9I6 E9I6 EI6 9-6 E9-6 EI 9I6 +-6 --6 CI 9-6 CI 9-6 -6 C9I6 EI6 -I6 C EI6 +I6 -6 CI 9I6 EI6 +I6 94I56 EI6 +6 -I6 C 9-6 EI6 +6 -6 CI

- $# .'. Chestionarul de personalitate Frei7urg 1 FP* 1. Pre2entare general - FP* C"estionarul multi0a<ic de personalitate 6(I este construit de 6a"ren:erg, -elg, ?ampel2228 n spiritul unei teorii tradiionale asupra personalitii, prin raportarea la nosologia psi"iatric. i prin aplicarea anali<ei 0actoriale 6orma complet a c"estionarului 6(I 5 conine 12 scale cu un total de 212 itemiB e!ist variante prescurtate utili<a:ile 0ie pentru trieri rapide, 0ie pentru ree!aminri@ 6(I L cu 76 itemi, 6(I ?A i 6(I ?4 a cAte 114 itemi FPI-ul se administrea< in grup sau individual, 0r limit de timp 2o:i nuit completarea c"estionarului durea< 3>X4> minute8 C"estionarul se administrea< persoanelor cu nivel educaional i de de<voltare intelectual medie, capa:ile s surprind semni0icaia itemilor (entru corectarea 0i elor de rspuns se utili<ea< un set de grile sau calculatorul ". :escriere scale FP* i interpretare Denumirile celor nou dimensiuni :ipolare ale FP*-ului i semni0icaia lor este urmtoarea@ "P# $%N$%&Nervozitate'(cu tul:urri psi"osomatice I 0r tul:urri psi"osomatice, 34 itemi8. "P# )% )%( gresivitate' agresivitate spontan, imaturitate emoional I lips de agresivitate, stpAnire de sine, 2, itemi8 "P# *%!*%&!epresie', prost dispus nesigur de sine I mulumit, sigur de sine, 29 itemi8 "P# +%,+%(,motivitate, e-citabilitate'( iritabil, sensi:il Ia 0rustrare I lini tit, insensi:il, 2> itemi8 "P# .%S./&Sociabilitate', socia:il, voiosInesocia:il, reinut, 1, itemi8 "P# 0%10/&1alm': ncre<tor ia 0orele proprii, :ine dispusI irita:il, ovitor, 2> itemi8, 2> itemi8 "P# )-.:)-&2endin3 de dominare', agresivitate reactiv, caut s se impun I ngduitor, moderat, 2> itemi8 "P# 4%#4%&#nhibiie'@in"i:at, ncordatIdegaCat, capa:il de contact, 2> itemi8. "P# 5%"!5/&"irea deschis3'%sincer, deschis6rezervat, nchis la fire, isi!ulant' "P# $7%,$7/ &,-traversiune'%e!travertitI introvertit, 14 itemi8 "P# $$%Nle$$%&8abilitate emoional3' "emoional la:ilIemoional sta:il, 24 itemi8 "P# $)%9$)/&9asculinitate'@autocaracteri<are tipic masculin I tipic 0eminin, 2, itemi8 Interpretarea c"estionarului presupune utili<area descrierilor comportamentale X care e!plic cei doi poli ai 0iecrei scri X redate n manualul testuluiBn plus, pe :a<a studiului intercorelaiilor dintre scrile c"estionarului s*au sta:ilit anumite relaii ntre ele, 0apt ce permite o interpretare mai nuanat a sa. De asemenea, au 0ost studiate relaiile scrilor FPI cu varia:ile ca se!, nivel de colari<are etc. $!ist o tendin de asociere a variaiei scorurilor la di0erite scale, ast0el@ cotele 0ari la 6(I 1291-nervo2itate8 atrag i cote 0ari la 6(I 32:&-depresie8, 6(I 42E$-e>cita7ilitate6 emotivitate8, 6(I 92*'-inhi7iie8 i cote 0ici la 6(I =281"-0asculinitate8B cotele 0ari la@ 6(I 22-"-agresivitate8 se asocia< cu aceea i cre tere la 6(I 42E$e>cita7ilitate, emotivitate8, 6(I )4.:)-tendina spre do0inare8, 6(I (4F:(-3irea deschis6 autocritic8, 6(I 1>2$1>*e!travertit8 i 6(I 1"481" cu 0asculinitate autodescris8 cotele 0ari la 6(I 32:&-depre2ivitate8 se asocia<A cu note ridicate la 6(I 1291nervo2itate8, 6(I 42E$-e>cita7ilitate, emotivitate8, 6(I )4.:)-tendina de do0inare8, 6(I 92*'-inhi7iie8, 6(I (4F:(-3irea deschis8 i cote 0ici la 6(I 12281"-0asculinitate5B

- $) cote 0ari la FP* $4E$-e>cita7ilitatea5 atrag cote mari la scalele 1291-nervo2itate8, 22-"-agresivitate8, 32:&-depresie8, )4.:)-tendina de do0inare8, 6(I 114911-la7ilitate e0oional8B 6(I #2<%-socia7ilitate8, cote ridicate la 6(I 1>2$1>*e>traversia8 i cote 0ici la 6(I 92*'-inhi7iia8B creterea lui 6(I /4.:)-tendina spre do0inare8 atrage cre teri la scalele 22A2* agresivitate8, 32:&-depresivitate8, 42E$-e>cita7ilitea8 i 6(I 114911-la7ilitate e0oional8 cotele 0ari la 6(I 92*'-inhi7iie8 se asocia< cu cre teri la scalele 1291-nervo2itate8, 32:&-depresivitate8, 112911-la7ilitate e0oional8 i 0ici la 6(I #2<%-socia7ilitatea8 i 12281"-0asculinitatea8B cotele 0ari la 6(I ;4F:(-3irea deschis8 se asocia< cu creteri la scalele 24-"agresivitatea56 34:&-depresivitatea56 114911-la7ilitatea e0oional5; cotele 0ari la 6(I 114911-la7ilitate e0oionJal8 se asocia<A cu creteri la scalele 1291-nervo2itatea, 22-"-agresivitate8, 32:&-depresia8, 42E$-e>cita7ilitatea8, )4.:)-tendina spre do0inare8, 92*'-inhi7iia8, (4F:(-3irea deschis8 i cote 0ici la 6(I 122811"0asculinitate8B creterea notei la 6(I 12281"-0asculinitate8 se asocia<A cu cre teri la 6(I 1491nervo2itate56 &4:&-depresivitate56 '4*'-inhi7iie5 i 114911-la7ilitatea e0oional8 -ingura scala complet independenta este FP* #4C#-cal05. Aceste asocieri indic pentru interpretarea datelor e!act structura 0uncional a scalelor, din alctuirea c"estionarului Datele provin din e!perimentarea i aplicarea pe populaia romAneasc 2(itariu, lernuan, 1;94, (itariu, 1;9, 2Etili<area inventarului de personalitate 6rei:urg*6(I*n investigarea capacitii de adaptare la viaa militar, .evista sanitar militar, 1;94, p.4/*##8 &. Grilele de corecie sau unde i cu0 se cotea2 ite0ii scalelor FP* FP* 1 491-nervo2itatea - &$ ite0i5 :-@ 9, ;, 1>, 1,, 21, 22, 2/, 31, 3/, 39, 42, 43, 49, 4;, #4, ,3, ,/, /;, 9o, 91, 1>4, 11>, 112, 11,, 12,, 12/, 1#3, 1#4, 1#;, 1,o, 1/o, 1;,, 1;/. 9U@ ;1 FP* "4-"-agresivitatea - "# ite0i5 :-@ 19, 2#, 4#, #9, #;, ,4, ,9, 94, ;3, ;4, ;#, ;,, 114, 123, 129, 13;, 14#, 1,#, 1,;, 1/1, 192, 1;2, 2>9, 212 9U@11;, 19# FP* &4:&-depresivitatea-"' ite0i5 :-@ ,, 3o, 3;, 41, #2, ##, #,, ,o, //, 99, 9;, lo3, 1>9, 13o, 139, 14o, 14/, 1#2, 1#/, 1#9, 1,4, 1//, 19/, 19;, 1;3, 2o#, 2>, 9U@1/9. FP* $ 4E$-e>cita7ilitatea6 e0otivitatea - "! ite0i5 :-@11, 1/, 44, 4,, lo#, 122, 133, 13,, 14,, 14;, 1##, 1,2, 1,3, 1/#, 1;1, 1;4, 2oo, 2o3, 21o 9U@,1 FP* %4<%-socia7ilitate-"' ite0i5 :-@2,, 34, ,2, 3#, ;9, lo2, 12o, 1/2, 1/4, 1,1, 19,, 1;; 9U@3, /, 13, 14, 2o, 4o, /3, 1>>, 11/, 12#, 134, 142, 1/,, 19o, 199, 211 FP* # 4C#-Caracter cal0-"! ite0i5

- $' :-@4, 24, 3,, #/, /1, /4, /#, ;;, lo,, 119, 132, 1#,, 1,,, 1,/, 1/3, 1;9, 2ol, 2o4, 2o/, 2o; 9U@* FP* ) 4.:)-tendina de do0inare-"! ite0i5 :-@23, 29, 2;, 32, 33, #o, #1, ,;, /o, /,, /9, 92, ;2, 11#, 131, 1#>, 1,1, 193, 194 9U@#. FP* ' 4*'-inhi7iie-"! ite0i5 :-@1#, 1;, 3#, #3, /2, 9/, lo/, 111, 13#, 13/, 143, 144, 149, 1#1, 2o2 9U@,#, 9,, ;o, 124, 12; FP* ( 4F:(-3irea deschis-1$ ite0i5 :-@12, 4/, ,,, 93, ;/, 1>1, 1>;, 113, 121, 141, 1,9, 1/;, 1;o, 1;# 9U@* FP* 1! 4E1!-e>traversia-"$ ite0i5 :-@2, 2#, 34, #/, ,2, 9#, 9,, ;9, lo2, lo#, 12o, 122, 123, 13;, 1,#, 1/2, 191, 1;; 9U@3, 2o. 2,, 11/, 134, 142 FP* 11 4911-la7ilitatea e0oional-"$ ite0i5 :- 3o, 41, #2, ##, #,, 9;, lo3, 113, 139, 14o, 1#2, 1##, 1#/, 1#9, 1,3, 1,4, 1,9, 1/#, 19;, 1;4, 2oo 9U@,1, ;;, lo, FP* 1" 481"-0asculinitatea-"# ite0i5 :-@ 2#, 33, #;, ,4, ;9, 121, 124, 12;, 1,/, 1/9, 1;9, 2o/ 9U@;, 14, 2/, 3/, 91, 9/, 12/, 143, 144, 14/, 149, 1#1, 1;,, 1;/ $. :ocu0ente pentru utili2area chestionarului FP* 4.1.C"estionar 6(I 0orma 5 4.2. 6ormular de rspunsuri 26.8 4.3. $taloane pe populaia romAneasc 4.4. 6i de pro0il

- $( .(. Chestionarele 0ulti3a2ice de personalitate Cattell - 1# PF i 8elniBov i *a0polsBi CP -1$F

1. Chestionarul de personalitate 1# PF 4Catell5

Pre2entare general (entru Cattell Qtrsturile de personalitate3 sunt acei 0actori re<ultai din aplicarea metodei anali<ei 0actoriale pe marea mas de msurtori asupra a numeroase e antioane de su:ieci n :a<a unor constructe ipotetice 2sim:oluri8 privind atri:utele personalitii umaneB .educerea treptat prin anali< a numrului de sim:oluri privind personalitatea i comportamentul uman de la 4#>> 2Allport i 1d:ert ' pt. l:. engle<8, la 1)1 prin operaiile de sinonimare 2Cattell8, pAn la #3 clusteri nucleari re<ultai prin intercorelaiile statistice, apoi n 0inal la 1" trsturi ca surse pri0are 47a2ale5 ale personalitii 2Cattell8 C"estionarul celor 1, 0actori ai personalitii ' 1, (6 este pu:licat de Cattell n anul 1;#>B Conine 12 scale 2trsturi surs8 de ordinul I i 4 scale 2 trsturi de supra3a6 ns integratoare8 de ordinul al II*leaB Iniial c"estionarul 1, (6 avea 2 0orme paralele A i 4, a cAte 19/ itemi 0iecare, aplicate de regul, mpreun, pentru validarea reciproc apro0ilului de personalitate o:inutB Itemii c"estionarului sunt alctuii su: 0orm de a0irmaii la persoana I*a, urmai de 3 variante de rspuns, la alegere, i anume, a8, 78, i c8B .spunsurile semni0icative la itemii a0ereni pentru 0iecare scal, sunt a sau c, care primesc cate 2 puncte, rspunsul :, la itemii semni0icativi ai 0iecrei scale, sunt cotai cu un punctB0ac e!cepie rspunsurile la itemii semni0icativi pentru scala 4, care sunt cotai cu cAte un punct, indi0erent de alegerile, a, : sau c, e0ectuate de su:iect2v.ta:elele cu grila de cotare8. 7eri0icarea empiric a 0iecrui 0actor a 0ost 0cut prin apreciere interpersonal 2n grupuri n care mem:rii componeni se cuno teau de mult vreme, numite i grupuri autoanalitice componente8 n care 0iecare su:iect a 0ost evaluat pe o scal de 3 valori@ deasupra mediei 22 puncte8, mediu 21 punct8 i su: mediu 2> puncte8B Cercetrile au demonstrat o mare 0idelitate a acestor 2 0orme A i 4 pentru toate cele 1, scale ale c"estionarului 2de la Y#> la Y998, coe0icientul de omogenitate 2de la Y22 la Y/48 i de validitate 2de la Y32 la Y9,8, ceea ce ndrepte te o ec"ivalare a scorulilor pentru 0orma A i 4. Cei 1, 0actori sunt constructe :ipolare @ cei doi poli devin mani0e ti n mod semni0icativ mai ales la e!tremitile scalei, nu n <ona de miCloc sau <ona de semni0icaie medieB -istemul de normare pe care l*a utili<at Cattell a 0ost cel n 11 clase normali<ate, ast0el ncAt <ona de semni0icaie medie era 0ormat din clasele 4, # i ,, clasele 1> i > indicAnd un ma!imum de activism al 0iecrei trsturi n paternul de personalitate, care se e!prim n caracteristicile speci0ice polului respectivB (entru interpretarea pro0ilului de personalitate 2n ecuaia proprie su:iectului8 se e!trag acei 0actori primari care sunt deose:it de activi ncepAnd cu 0actorii care au note standard 1> i >, apoi se continu cu 0actorii care au notele ; i 1 dup aceea cei cu notele 9 i 2 i n 0inalul listei 0actorii cu notele standard / i 3B -e calculea< 2a se vedea o ecuaie sta:ilit pentru calculul 0iecrui 0actor de ordinul al II* lea8 i se interpretea< i 0actorii de ordinul al II*lea, n acelea i numere ca i 0actorii primari. Pre2entarea 3actorilor pri0ari (entru rigoarea anali<ei Cattell introduce n denumirea 0actorilor sim:oluri @ litere i numere, precum i un Inde! Eniversal 'EI, care s di0erenie<e prin coduri, 0actorii de tip mintal, de cei temperamentali i de cei dinamici.

- %! Kon cu scoruri standard 0ici ! 1 " & <chi2oti0ic 1rgolios, critic, rece i indi0erent, suspicios, rigid. -7ilitate re2olutiv general 0ic A:ilitate, mental redus, lipsit de interes pentru cultur i activiti intelectuale, gAndire preponderent concret, practic. *nsta7ilitate e0oional eu sla:, emotiv, imatur a0ectiv, e!cita:il i "iperactiv, lipsit de responsa:ilitate, cu tendine nevrotice i spre tul:urri psi"osomatice, lipsit de re<isten la stres, con0lictual, tensionat, o:osit, nervos. <upunere 4lAnd, supus, dependent, con0ormist, :inevoitor, naiv, u or de dominat, su0icient sie i, uneori nevrotic 9one>pansivitate (rudent, moderat, taciturn, lent, necomunicativ, interiori<at, legat de valori personale, nclinat spre deprimare i reverie, uneori an!ios. <upraeu sla7 Intolerant, cu re<isten redus la 0rustrare, inconstant i nesigur, in0luena:il, emotiv, negliCent cu o:ligaiile sale, disimulant, nestpAnit, uneori 0urios i negliCent cu legea .hrectia 2sensi:iliatea la timiditate i la ameninare8@ prudent, re<ervat, distant, rece, de<interesat de se!ul opus, moderat i con tiincios, lipsit de sim artistic sau a0ectiv, uneori timid cu simul pericolului de<voltat Larria 2spirit practic, realist dar i dur, matur, dar cinic8@ insta:il 0a de ceilali, matur emoional, ns c"iar cinic, 0r sim artistic, insensi:il la 0rumos, nu ia n seam incomoditile 0i<ice i nu a teapt lucruri e!traordinare de la ceilali, duritatea, Kona 0edie $ % # Factorul Kona cu scoruri standard 0ari ) ' ( 1! Cicloti0ic 4un, ama:il, prietenos, servia:il, interesat de ceilali, :lAnd, ncre<tor, adapta:il i cald. -7ilitate re2olutiv general 0are Inteligent, cultivat, cu gAndire logic a:stract, curios i perseverent n activiti intelectuale i n re<olvarea pro:lemelor. <ta7ilitate e0oional $u puternic, calm, sta:il, constant n interese, ec"ili:rat emoional, uneori prea 0legmatic sau placid, realist, re<istent la stres i necon0lictual. :o0inan Agresiv, com:ativ, ncpAnat, sigur de sine, sever, dur i ostil, auster, re:el, noncon0ormist, dominator, uneori c"iar antisocial E>pansivitate Impulsiv, entu<iast, vesel, direct, plin de via, spontan, optimist, dependent de grup, e!presiv <upraeu puternic .espectuos, metodic, cu capacitate de concentrare, autocontrolat, pre0er compania celor competeni, perseverent, nclinat spre liderat, tenace, adesea per0ormant Par0ia 2lips de sensi:ilitate, curaC8@ socia:il, cu sim gregar, ndr<ne, activ, curaCos, cu interes pentru se!ul opus, cu interes artistic, nelini tit, impulsiv, uneori 0rivol Pre0sia 2sensi:il la estetic8, e!igent, dar ner:dtor, relativ imatur emoional, prietenos, caut aCutorul i simpatia celorlali, :lAnd, indulgent cu sine i cu ceilali, di0icil de satis0cut n pro:lemele de art,

Factorul B

Factorul C

Factorul E

Factorul F

Factorul G

Factorul L

Factorul *

- %1 masculinitatea i spiritul practic, realist, sunt dominante comportamentale imaginativ i introspectiv, acionea< prin intuiie, dornic s atrag atenia, mani0est uneori 0rivolitate, este nelini tit, c"iar ipo"ondru 2speciali tii n psi"iatrie, arti tii i 0emeile au cote mai mari8. Protension 2nencredere, gelo<ie, timiditate8@ nencre<tor, nclinat spre gelo<ie i suspiciune, rigid, dur i indi0erent 0a de ceilali, egocentric, rigid n relaiile cu ceilali interesat mai mult de viaa sa interioar, decAt de ceilali -utia 2imaginativ, :oem, negliCent8@ nonconvenional, e!centric, imaginativ, mai puin con tiincios, calm, cu i<:ucniri rare, dar isterice, independent, de<interesat de valorile materiale. <u7tilitate 2comportament ra0inat, perspicace i lucid8@ civili<at i su:til n general, dar rece, indi0erent 0a de alii i di0icil de satis0cut. .endina spre culpa7ilitate 2lips de securitate, comportament an!ios, depresiv8@ :nuitor Lips de respect 3a de convenii desc"is spre nou, inovator, critic, analitic *ndependena personal tip raional, autonom, cu unele di0iculti de integrare n grup <enti0ent de sine puternic disciplinat e!igent cu voin de<voltat, :un organi<ator, cu tendine de a0irmare i liderat, sta:il i orientat .ensiune ergic ridicat ncordat, tensionat, e!cita:il, irita:il, agitat.

-le>ia 2ncredere, adapta:ilitate8@ ncre<tor, adapta:il i cooperant, lipsit de sentimentul gelo<iei sau invidiei, spiritual, interesat de ceilali, 0r spiritul rivalitii i al competiiei.

Factorul L

Pre>er0ia 2practic, con tiincios, 0ormalist8, capa:il de sAnge rece, lipsit de imaginaie, spirit logic, desc"is.

Factorul 8

9aivitate 2comportament direct, naiv, sentimental8@ uneori stAngaci, interesat de alii i u or de satis0cut. Hncredere 2comportament calm, ncre<tor n sine8 lini tit, re<istent la stres, e0icient, viguros, uneori :rutal, 0r 0o:ii. Conservatoris0 necritic n acceptarea normelor :ependen de grup tip dependent de norme i de grup, con0ormism al modei <enti0ent de sine sla7 lipsit de autocontrol, emotiv, insta:il i lipsit de orientare .ensiune ergic sla7 Distins, calm, non alant, satis0cut de sine

Factorul 9

Factorul +

Factorul C1 Factorul C" Factorul C&

Factorul C$

- %" Chestionarul 1# PF - pre2entarea 3actorilor de ordinul ** se calculea< cu notele standard din 0actorii de ordinul I printr*un sistem care su0er de impreci<ie Kon cu scoruri standard 0ici Kona 0edie ! 1 " & $ % # -daptare satis0cut de sine i de Factorul 1 ceilali Kona cu scoruri standard 0ari ) ' ( 1! -n>ietate stare de neadaptare, nesatis0cut de modul cum rspunde la solicitrile vieii i cum i reali<ea< dorinele@ an!ietatea puternic pertur: randamentul persoanei i atrage tul:urri somatice E>traversie lipsa in"i:iiei sociale plus o satis0acie general 0a de propria persoan 2predicie :un pentru succesul n activiti sociale8 :ina0is0 dinamic, ntreprin<tor i decis, competent *ndependen tendina spre agresivitate, ndr<neal, iniiativ, "otrAre

*ntroversie tendina spre timiditate i in"i:iie n relaiile cu ceilali 2poate 0i de :un prognostic pentru reu ita academic8 *nhi7iie emotiv di0u<, care poate 0i de tip depresiv i 0rustrant pentru persoan <upunere pasiv, dependent de ceilali, necesit spriCin din partea celorlali

Factorul **

Factorul *** Factorul ?*

Chestionarul 1# PF 1 0odalitate de calcul a 3actorilor secundari :enu0ire 3actor 1.-daptare vs. an>ietate Ecuaie 2L2>, 1>8T3+2>, 3>8T4C$2>, 398*2C2*>, 198*2L2*>, 1/8*2C& la totalul o:inut se adun constanta 3423, 48 i totul se mparte la 1> ".*nhi7iie vs. dina0is0 2C2>, 1;8T2E2>, 1/8T2F2>, 238T292>, 2>8*4-2*>, 428*,*2*>, ##8*282*>, 18 totalului i se adaug constanta ,; 2,, 9#8, iar re<ultatul se mparte la 1> &.*ntroversie vs. e>traversie 2-2>, 1/8T3E2>, 338T4F2>, 418T#92>, 498*2C"2*>, 1,8 din total se scade 112*1, 1#8, iar re<ultatul se mparte la 1> $.<upunere vs. independen 4$2>, 448T3=2>, 328T4)1 2>, 3;8T 4)2 2>, 3,8 '3A2*>, 2/8* 252*>, >1,8 +u e!ist constant2numai pt. 0orma <ecimal, *>.4>8. .e<ultatul se mparte la 1>. Grila de cotare 4cheia5 chestionarului 1#PF Factor B C E F G L <cor 0a>. 2> 13 2, 2, 2, 2> 2, ,spunsul a ,spunsul 7 ,spunsul c 2,, 2/, #1, /,, 1#1 //, 1>2, 12/, 1#3 #, 2;, /;, 9>, 12;, 1#4 ,, 31, 32, #/, 91, 1>, 9, 92, 1>/, 1>9, 1#/, 1#9 ;, 34, #;, 94, 1#; 3#, ,>, ,1, 9#, 9,, 1,1

3, #2, 1>1, 12,, 1/, 1#2, 1//, 1/9 29, #3, #4, 1>3, 129 4, 3>, ##, 1>4, 1>#, 13>, 1/; /, #,, 131, 1##, 1#,, 19>, 191 33, #9, 93, 132, 133, 192, 193 1>;, 134, 1,>, 194, 19# 1>, 3,, 11>, 111, 13#, 13,, 19,

- %& * L 8 9 + C1 C" C& C$ 2> 2> 2, 2> 2, 2> 2> 2> 2, 12, 3/, 112, 139, 1,3 39, 99, 113, 114, 1,4 3;, 4>, ,#, ;1, 11#, 11,, 14> 1/, 42, 11/, 142, 1,/ 19, 43, ,;, ;4, 119, 11;, 143 2>, 4,, />, 14#, 1,; 4/, /1, /2, 14,, 1/1 49, /3, ;9, 149, 1/3 4;, #>, /4, ;;, 124, 14;, 1/4 11, ,2, 9/, 13/, 1,2 13, ,3, ,4, 9;, 13; 14, 1#, ;>, 141, 1,#, 1,, 1,, 41, ,,, ,/, ;2 1;, 44, ,9, ;3, 144, 1,9 21, 4#, ;#, 12>, 1/> 22, ;,, ;/, 121, 122 23, 24, 123, 14/, 1/2 2#, /#, 1>>, 12#, 1#>, 1/#

1.4. $!empli0icarea interpretrii unui pro0il -cale A B C $ F 5 ? I L = 9 1 C1 C" , ; 4 4 9 4 # # 3 # / , / 3 )3 , )4 #

I.#B **.)B III. ,B I7.# comportamentul este dominat de inteligen, de luciditate 2 v.B (8 reinere n tot ceea ce 0ace 2v.F '8, se mani0est spontan i e!pansiv 2v.C1 )6 9 )8, nu reu e te s* i controle<e su0icient emoiile 2v.C &8, este legat de ceilali 2v.C" &8, plcut, vesel, relativ cooperant i adapta:il la grup 2**6 )8B relativ dinamic i oarecum ndrtnic, rigid4L &8. Etalon orientativ al chestionarului 1#PF Foarte 11clas. sc2ut <c2ut 4<5 8i=lociu 485 Factor 4F<5 > 1 2 3 4 # , - >*1 2*4 #*, / 9*; 1> 11 B >*3 4*# , / 9 ; * C >*# ,*/ 9*; 1>*11 12*13 14*1# ,*1/ E >*3 4*# , /*; 1> 11 12 F >*2 3*4 # , /*9 11 1 G >*, /*; 1>*11 12 13*14 1# 1, L >*4 #*, /*9 ;*1> 11 12*13 14*1# * >*2 3*4 # ,*9 ; 1> 11*12 G >*2 3*4 # , / 9 ; = >*3 4*# ,*/ 9 ;*1> 11 12 + >*# , / 9 ; 1> 11 1 >*2 3*# , / 9*; 1>*12 12 )1 >*2 3*4 # , /*9 ; 1> )2 >*, /*; 1>*11 12 13*14 1# 1, )3 >*4 #*, /*; 1> 11 12*13 14 )4 >*3 4*# ,*/ 9 ;*1> 11*12 13*14 ,idicat 4,5 / * 1> 19 13*14 13 1/ 1,*1/ 13 1>*11 13 12 13*14 11 12 1# 1#*1, 9 12 11 1; 1#*1, 14*1/ 19 19*21 14 12 14 13 1# 12 13*14 1, 1/ Foarte ridicat 4F,5 ; 13*14 12 2>*21 1/*1; 19 * 22*24 1#*1/ 13*14 1#*1, 14*1, 1,*21 13*14 1# 1/ 19*21 1> 1#*2> 13 22*2, 2>*2, 1;*2, 1;*2> 2#*2, 19*2> 1#*2> 1/*2, 1/*2> 2*2, 1#*2> 1,*2> 19*2> 22*2,

Etalon orientativ pentru 3actorii de ordinul al **-lea F< *2>*2*1, /8 < 8 *1, ,*22, 48 2, #*,, / , ,, 9*1>, 4 F, (este 1>, 4

-daptare - -n>ietate

- %$ :ina0is0 -*nhi7iie *#, 1*2*>, /8 *>, ,*22, 38 2, 4*#, 9 #, ;*9, 3 (este 9, 3 *ntroversie - E>traversie *3, 1*2/, 98 /, ;*13, >> 13, 1*1,, 3 1,, 4*1;, ; (este 1;, ; *ndependen - <upunere *#*2#, #8 #, ,*9, >> 9, 1*1>, >> 1>, 1*13, # (este 13, #

". Chestionarul de personalitate CP 1$F 48elniBov6 *a0polsBi5

A 0ost pu:licat n anul 1;9#, odat cu apariia ntr*o editur din =oscova a lucrrii Q*ntroducere /n psihologia e>peri0ental a personalitiiM Autorii acestei cri sau manual pentru studenii Institutului de psi"ologie pedagogic sunt =elni&ov i Iampols&i, care au creat odat cu acest inventar de personalitate o metodologie naional pentru traducerea i adaptarea c"estionarelor de personalitate aprute n -EA i n celelalte state occidentale. Aceast metodologie se :a<ea< pe anali2a latent-structural i pe anali2a 3actorial cu aCutorul crora dintr*o mulime de itemi i scale din di0erite c"estionare, deCa validate n strintate, se o:in instrumente noi, e!trem de concentrate i cu proprieti psi"odiagnostice i prognostice sporite. Pre2entare general CP- 1$F a 0ost o:inut prin anali<a latent ' structural i anali<a 0actorial a itemilor celor dou inventare de personalitate e!trem de la:orioase aprute n -EA i anume 88P* i 1# PFB Din anali<a celor dou instrumente de diagno< a structurii personalitii a re<ultat un c"estionar nou cu 14 scale consistente i valide, totali<And, ntr*un mod 0oarte concentrat, un numr de 1/3 de itemi. Alctuirea scalelor 20actorilor8 c"estionarului multi0a<ic are la :a< un 0odel structural-ierarhic al personalitii, 0ormat din 1! 3actori pri0ari491 1nevrotis0ul6 P"psihotis0ul6 :&- depresia6 C$-contiincio2itatea6 *0%-i0pulsivitatea6 -#- activis0ul6 .i)ti0iditatea6 <'-socia7ilitatea6 <e(- ensi7ilitatea estetic6 Fe1!- 3e0initatea8 i $ 3actori superiori de ordinul " 2*p11- insta7ilitatea psihic6 -<1"- asocialitatea6 *1&- introversiunea i <21$- sen2itivitatea8. Autorii ru i au utili<at acela i sistem normativ de etalonare ca i Cattell ' sistemul de 11 clase normali<ate 2de la > la 1>8 e!istAnd i scorul standard > care denot lipsa elementelor dimensiunii polare care este vi<at de scala respectiv. Echipa0entul standard necesar pt.utili2area chestionarului CP1$F /n adaptare ro0Fneasc 4Perea6 1(()5 1. (re<entarea constructului i a scalelor c"estionarului 2. Caietul c"estionar cu cei 1/3 de itemi 3. 5rila de cotare cu ponderarea rspunsurilor semni0icative pe 0iecare 0actor21468 4. $talon orientativ n note T pt. interpretarea scorurilor :rute pe 0iecare 0actor #. Intervalele notelor T i interpretarea lor n 1> trepte de intensitate a 0iecrui 0actor ,. 6. C(146* 6ormularul de rspuns

CP 1$F - gril de cotare pt. scalele 7a2ale <C-L9u0rul ite0ilor i ponderea lor @ tip-ul de rspuns +1 * +evrotism "248, &218, $248, &1218, 32238, 33238, 34228, ,1218, <cor 8a>. 7rut@valori3icat 2#

F -

(2* (si"otism

- %% ,2238, ;1228, ;2228, ;4228, 121228, 122228, 123228, 124228, 1#1228, 1#2228, 1#3228, 1##238 1218, ,3228, ,4238, ;3228, 1#4228 #, #218, ,238, /218, 9228, 3,228, 3/218, 39228, ,#218, 2# ,,228, ,/218, ,9228, ;#218, ;,228, ;/218, ;9228, 12#228, 12,218, 12/218, 129228, 12;228, 1#,228, 1#/228, 1#;228 3#218, 1#9228 41 CP 1$F - gril de corecie pt. scalele 7a2ale

<C-L@ tip-ul de rspuns D3 ' Depresie -

C4 ' Con tiincio<itate Im# ' Impulsivitate A, ' Activism Ti/ ' Timiditate -9' -ocia:ilitate -e; ' -ensi:ilitate estetic 6e1> ' 6eminitate

F F F F F F F F

<cor 8a>. Brut @valori3icat ;218, 1>248, 12218, 3;238, 4>218, 41238, 42218, ,;238, />218, 2# /1238, /2228, ;;238, 1>>228, 1>1228, 1>2228, 1>3228, 13>228, 131228, 132228, 133228, 1,>228, 1,22281,3228 1,1228 #4 13238, 14218, 1#228, 43248, 44228, 4#238, /3238/4228, /#228, 1# 1>4228, 1>#228, 134228, 13#228, 1,4228, 1,#238 3# 1,248, 1/238, 4/218, /,218, 1>,228, 1>/2#8, 1>9218, 13,228, 1# 13/218, 1,,228, 1,9228 4,218, //228, 1392281,/228 31 9u0rul ite0ilor i ponderea lor 19238, 1;238, 49228, #>228, /9238, /;218, 9>248, 1>9238, 1>;218, 11>248, 13;218, 1,;238, 1/>228 4;228, 14>238 2>228, 21228, 22228, #1218, #2238, 91218, 112218, 141238, 142218, 143228 #3218, 93228, 111218, 113218 23218, 24238, 2#248, #3248, #4218, 94248, 9#238114238, 14#218 ##228, 9,228, 11#238, 11,218, 144228, 14,238 29248, #/218, 9/228, 99228, 9;218, 11/228, 149228, 14;218 2,248, 2/228, #,238, #9228, 11;218, 14/238 2;238, 3>228, #;228, ,>228, 9;238, ;>218, 12>228, 14;228, 1#>248 11;228 CP-1$F-gril de corecie pt. scalele de ordinul ** 1#

1# 2# 1# 3, 1# 31 1> 22

<C-L@ tip-ul de rspuns Ip11 '

<cor 8a>. Brut @valori3icat - 2228, 4228, 1>228, 11238, 32228, 3;228, 41218, ,;228, /1218, 2> 9u0rul ite0ilor i ponderea lor

Insta:ilitate psi"ic As12 ' Asocialitate I13 ' Introversie -<14 ' -en<itivitate F F F F

- %# ;;218, 1>1228, 121218, 124228, 1#1228, 1#3218, 1##228, 1#,218, 1,2218 1#4218, 1,1218 1,238, 1/238, 1>,238, 1>/248, 134218, 1,,238 13218, 43248, 44228, 4#218, /3238, //238, 139238, 1,#218, 1,/238 21238, 22238, #1218, #2248, 91238, 92228, 112228, 11#218, 141248, 142218, 143238 24238, 2#218, #3228, 93238, 94218, 111228, 113228, 114218, 1/2218 29238, 2;218, 99228, 9;218, 11/228, 119228, 12>218, 1#>218, 1/1218 2,238, 2/228, #,228, #9228, 11;228, 14/228

32 1# 39 2> 43 1# 2/

- %) .1!. *nventarul 8ulti3a2ic de Personalitate 8innesota 1 88P* si 88P* 1 " (rima editie a testului apare n 1;#1, autorii 0iind -tar& .. ?at"aVa% si J. C"arnle% =cLinle%, de la Eniversitatea =innesota. Eltima editie a 0ost reali<ata n 1;;> de o ec"ipa 0ormata din J. 4utc"er, 5. Da"lstrom, J. 5ra"am si A. Tellegen si poarta numele de ==(I ' 2. ==(I 0iind un test destinat evaluarii clinice, pro:lema care apare legat de acesta priveste relatia dintre modi0icarea conceptiilor privind psi"opatologia si conceptia despre evaluarea psi"ologica de*a lungul a celor peste #> de ani de e!istenta si utili<are a testului. 7arianta din 1;#1 a testului apartine ca si conceptie unei generatii trecute de teste clinice si a 0ost supusa unor repetate reevaluari, varianta ==(I 2 2a0lata n u< curent n momentul de 0ata8 0iind di0erita 0ata de prima varianta ca mod de concepere a diagnosticului. 7alidarea prin criteriul e!tern 2care n momentul constructiei testului a constituit o mare reali<are8, n pre<ent constituie o sursa de discutii privind validitatea diagnostica a scalelor separate, categoriile nosologice psi"iatrice modi0icAndu*se destul de mult n acest interval de timp. Interpretarea se 0ace separat pe cele 2 se!e, e!istAnd seturi de norme di0erentiate. 7Arsta minima de aplicare este 1, ani. <cale de validare a pro3ilului Hn varianta 1(%1 1. <cala NDM -corul :rut indica umarul de itemi la care su:iectul a raspuns +u stiu. CAnd scorul este 0oarte ridicat, re<ultatele ntregului test nu sunt valide. -corurile nalte indica o su:evaluare n ansam:lul pro0ilului. (si"astenicii si melancolicii o:tin n general re<ultate relativ ridicate. ". 8inciuna 1 NLM 4Lie5 Are 1# itemi care au 0ost retinuti n :a<a criteriului ca su:iectul ar putea admite un comportament ne0avora:il si sunt notati n maniera inversata, punctAndu*se respingerea. -*a constatat ca unele tipuri de comportamente ne0avora:ile sunt admise de peste ;#P dintre su:iectii normali. En scor nalt indica tendinta su:iectului spre a se pre<enta 2constienta sau cvasiconstienta8 ntr*o lumina 0avora:ila, ceea ce conduce spre o su:apreciere a notelor patologice. -cala nu invalidea<a posi:ilitatea de a interpreta pro0ilul, ci indica o su:estimare a scalelor psi"opatologice 2scorurile la acestea 0iind n realitate mai nalte8. Ga su:iectii normali s*a constatat o corelatie ntre rigiditate si o nota G ridicata. -emni0icatia unei note ridicate@ * n isterie ridicarea notei re<ulta dintr*o atitudine inconstienta * la unii paranoici si n psi"opatii nota ridicata traduce o dorinta constienta a su:iectului de a se pre<enta ntr*o lumina 0avora:ila. Ideea este deci aceea de a interpreta corelativ scorurile la G. &. <cala NFM Are un total de 24 itemi, care ntrunesc de regula acordul maCoritatii su:iectilor. +ota :ruta medie se situea<a ntre 4 si 1>. .aspunsurile la itemi 0iind de tip conventional, e!ista si tendinta a su:iectilor neconventionali de a pre<enta scoruri :rute ridicate, de o:icei ntre 1> si 2>. En scor :rut peste 2> indica 0ie 0aptul ca su:iectul nu a nteles pro:a, 0ie 0aptul ca su:iectul pre<inta o anomalie mentala serioasa. Hn aceasta ultima situatie 2n ca<ul unui su:iect cu I) normal8 nota ridicata 6 indica gradul de anormalitate a su:iectului. $. <cala NOM A 0ost construita pentru a se putea coriCa o eventuala in0luenta a atitudinii su:iectului, dar poate evidentia si unele simptome patologice.

- %' $ste strAns legata de G si 6 nsa e!plorea<a un alt tip de varia:ile ce pot conduce la distorsiune. -u:iectii cu scor ridicat tind sa adopte o atitudine de0ensiva 0ata de o:iceiurile lor psi"ologice si de aceea tind sa pre<inte un pro0il Mnormali<at3. -u:iectii cu scor sca<ut au o tendinta contrara, spre autocritica si admiterea unor simptome anormale, c"iar daca importanta reala a acestora este nesemni0icativa. +ota la L are si o semni0icatie n sine, scorul ridicat 0iind un prognostic :un pentru un :olnav mental prin aceea ca indica capacitatea acestuia de a*si re<olva propriile pro:leme. Di0erenta 6 ' L 2indicele de disimulare8 Calculul acestei di0erente permite investigarea e!istentai unui trucaC deli:erat al raspunsurilor. Hn mod normal di0erenta este cuprinsa ntre T11 si *12, media 0iind de *;. 5oug" considera ca o di0erenta cuprinsa ntre T4 * T/ ridica o usoara ndoiala, una cuprinsa ntre T/ * T11 este suspecta iar una superioara sau egala cu T12 este n mod sigur legata de o 0alsi0icare n sens patologic. Atunci cAnd di0erenta 6 ' L indica o 0alsi0icare a raspunsurilor pro0ilele au o 0orma atipica, 0ie n 0orma de dinti de 0ierestrau, 0ie 0lotante 2note T superioare lui />8. Hn varianta 88P* 1 "6 0ata de scalele enumerate, apar suplimentar urmatoarele scale de validare Scala :ac;side " sau :&"' Contine itemi din cea de*a doua Cumatate a c"estionarului si controlea<a tendinta de distorsionare a raspunsurilor pe parcursul avansarii in c"estionar. Daca scorul sugerea<a invaliditate iar scala 6 sugerea<a validitate, va 0i necesara precautie in interpretarea scalelor suplimentare si de continut ale c"estionarului. Daca si 4268 so 6 sugerea<a invaliditate, pro0ilul nu poate 0i interpretat. Scala 2<#N &true response inconsistenc=' Contine 23 perec"i de itemi cu continuturi opuse. En scor inalt sugerea<a tendinta su:iectului de a raspunde cu Da iar un scor sca<ut tendinta de a raspunde cu +u Scala ><#N &variable response inconsistenc=' En scor inalt la scala 7.I+ 2peste 9> note T8 indica tendinta su:iectului de a raspunde inconsistent. En scor inalt la 6 asociat cu un scor inalt la 7.I+ sugerea<a o maniera de raspuns la intamplare, o stare de con0u<ie sau ina:ilitati legate de citire. En scor inalt la 6 impreuna cu un scor mic la 7.I+ sugerea<a e!agerarea raspunsurilor sau o stare psi"otica. Scala S &superlative self assessment scale' A 0ost construita pentru a tria in maniera de screening pilotii de avion si are in componenta # su:scale@ 1. Credinta in :unatatea umana, 2. -erenitate, 3. -atis0actia de viata, 4. .a:dare I negarea 0uriei si irita:ilitatii si #. +egarea viciilor morale. Scala "&P' ? #nfre@uenc= ? ps=chopatholog= scale -cala are 2/ de itemi care sunt acceptati cu 0recventa 0oarte redusa atat de su:iectii normali cat si de cei patologici si se utili<ea<a impreuna cu scala 6. -cala permite asadar di0erentierea intre su:iectii normali si cei patologici. <calele clinice 88P* 1. Ipo"ondrie ' ?s 2?%pocondrias%s8 2. Depresie ' D 2Depression8 3. Isterie ' ?% 2?ister%8 4. Deviatie psi"opata ' (d 2(s%c"opatic deviation8

- %( #. =asculinitate I 6eminitate ' =0 2=asculinit% I 6emininit%8 ,. (aranoia ' (a 2(aranoia8 /. (si"astenie ' (t 2(s%c"astenia8 9. -c"i<o0renie ' -c 2-c"i<o0renia8 ;. ?ipomanie ' =a 2?%pomania8 1>. Introversie sociala +u este o scala clinica propriu<isa, ea putAnd 0i aplicata si su:iectilor normali. A 0ost construita prin discriminarea ntre un lot de studenti care se angaCea<a n putine activitati e!tracurriculare si un lot cu caracteristici opuse. -corurile ridicate indica tendinta de evitare a contactelor sociale. -uplimentar, pot 0i calculate scorurile pentru@ 11. An!ietate ' Ai 12. .aportul de interiori<are ' Ir *n 88P* - ", suplimentar 0ata de scalele clinice de :a<a, apar o serie numeroasa de scale aditionale sau su:scale ale scalelor de :a<a, care pot 0i grupate in 3 categorii@ a. <u7scale de2voltate de Larris si Lingoes 1. Depresie su:iectiva ' D1 2. .etardare psi"omotorie ' D2 3. Dis0unctionalitati 0i<ice ' D3 4. Gentoare mentala ' D4 #. .uminare 24rooding8 ' D# ,. +egarea an!ietatii sociale * ?%1 /. +evoia de a0ectiune ' ?%2 9. 1:oseala ' indispo<itie ' ?%3 ;. Acu<e somatice ' ?%4 1>. In"i:area agresivitatii ' ?%# 11. +eintelegeri 0amiliale ' (d1 12. (ro:leme cu autoritatea ' (d2 13. Impertur:a:ilitate sociala ' (d3 14. Alienare sociala ' (d4 1#. Alienare de sine ' (d# 1,. Idei de persecutie ' (a1 1/. ?ipersen<itivitate 2(oignanc%8 ' (a2 19. +aivitate ' (a3 1;. Alienare sociala ' -c1 2>. Alienare emotionala ' -c2 21. -la:iciunea managementului de sine2autoreglare ' $go =aster%8, Cognitiv ' -c3 22. -la:iciunea managementului de sine, Conativ ' -c4 23. -la:iciunea managementului de sine, In"i:itie de0ectuoasa ' -c# 24. $!periente sen<oriale :i<are ' -c, 2#. Amoralitate ' =a1 2,. Accelerare psi"omotorie ' =a2 2/. Impertur:a:ilitate ' =a3 29. In0latie $ului ' =a4 2;. Timiditate ' -i1 3>. $vitare sociala ' -i2 31. Alienare ' -ine si ceilalti ' -i3 7. <cale de continut 1. An!ietate ' A+O

- #! 2. Temeri ' 6.3. 1:sesivitate * 144. depresie ' D$( #. (reocupari 2ingriCorari8 legate de sanatate ' ?$A ,. 5andire :i<ara ' 4IZ /. 6urie * A+5 9. Cinism ' C[+ ;. (ractici antisociale ' A-( 1>. (rsonalitate de tip A ' T(A 11. -tima de sine sca<uta ' G-$ 12. Discon0ort social ' -1D 13. (ro:leme 0amiliale ' 6A= 14. Inter0erenta cu munca ' K.L 1#. Indicator 2atitudine8 negativ pentru tratament ' T.T c. <cale supli0entare 1. An!ietate ' A 2. .eprimare ' . 3. Taria $ului ' $s 4. -cala de alcoolism revi<uita a lui =acAndreV ' =AC*. #. -cala de potenial adictiv ' A(,. -cala de admitere a dependentei 2Adiction Admission -cale8 ' AA/. 1stilitate supracontrolata ' 1? 9. Dominanta ' Do ;. .esponsa:ilitate sociala ' .e 1>. Inadaptare in mediul universitar 2College =aladCustment8 * =t 11. .ol masculin * 5= si .ol 0eminin ' 56 25ender8 12. -cala de stres posttraumatic a lui Leane ' (L 13. scala de stres posttraumatic a lui -c"lenger ' (14. -cala de stres marital.

- #1 .11. *nventarul psihologic Cali3ornia 1 CP* Autor@ ?arrison 5. 5oug" ?ariante 9r. <cale 9r. *te0i 1;#1 1# #49 1;#/ 19 4,9 T 12 1;/2 19 49> 1;9/ 2> 4,2 1;;, 2; 434 2>>2 2; 2,>

Aplica:ilitate@ ncepAnd de la vArsta de 13 ani Tip de rspuns@ di"otomic * Adevrat I 6als 6idelitate@ tip test ' retest, ntre >.## si >./# dupa un an. 7aliditate@ peste 1>>> de studii destinate validarii, e!perimentarii, predictiei si aplicarii pe noi populaii. 1 serie de studii indica o :una validitate de construct. Conceptia privind evaluarea personalitatii si constructia testului (reocuparea prima a lui 5oug" nu a 0ost crearea si e!pereimentarea de instrumente, ci acea de a dispune de un instrument de evaluare centrat pe persoana. Aceasta nevoie a stat la :a<a initiativei sale, a constructiei si e!perimentarii c"estionarului sau. C"estionarul nu cauta n primul rAnd norma, tipologiile sau dimensiunile generale ale personalitatii, ci un mod de a ntelege persoana, ca<ul viu. Hn constructia scalelor C(I nu a adoptat o vi<iune 0ormala asupra personalitatii 2autorul 0iind sceptic privind posi:ilitatile de aplicare n practica a po<itiilor teoretice8, ci a adoptat o metoda care porneste de la situatiile n care se cerea utili<at testul. Hn 0unctie de aceste situatii, a construit masuratori care se :a<au pe acele constructe deCa operationale n 0elul n care se comporta indivi<ii n conte!te speci0ice. Conceptia este aceea a derivarii scalelor pe cale empirica si se :a<ea<a pe de o parte pe traditia empirista a Eniversitatii =innesota iar pe de alta parte pe e!perienta lagata de ==(I, C(I voindu*se a 0i un instrument simetric 0ata de acesta. Daca ==(I era destinat psi"opatologiei, C(I a 0ost construit n replica pentru evaluarea normalitatii, a persoanei sanatoase psi"ic n iposta<a ei reala, dinamica, adica n interrelationare. Daca ==(I 0usese construit pornind de la varia:ilele clinice, de la concepte derivate empiric din e!perienta clinica, n ca<ul Cpi s*a pus pro:lema gasirii realitatilor, a varia:ilelor 0iintei normale a0lata n relatii sociale. (erspectiva de la care a pornit 5oug" a 0ost du:la@ de la conte!tul de utili<are si de la acele concepte populare, care e!ista 0eCa n domeniul comportamentului interpersonal. $ste vor:a despre acei termeni descriptivi pe care oamenii i 0olosesc n mod u<ual pentru a*si descrie modurile de a se comporta si caracteristicile ce tin de personalitate. 5oug" priveste un concept popular nu doar ca pe un termen utili<at n vor:irea curenta, ci si ca pe unul care are calitatea de a transcende o societate particulara, aparAnd n vor:ire acurenta a di0eritelor societati. $l se spriCina pe si cauta aceio termeni care apar n relationarea sociala curenta si n lim:aCul cotidian, atri:ute ce se pot regasi n toate culturile si care au o relatie directa si integrala cu 0ormele de interrelationare sociala. (entru 5oug" scopul 0iecarei scale este sa re0lecte cAt de 0idel posi:il un aspect anume, o tema a comportamentului interpersonal, alt0el spus sa evasue<e tocmai constructul asa cum este de0init cultural, cu toate conotatiile sale su:tile si denotatiile 0ormale. Critici aduse chestionarului 1. Critici legate de validitatea scalelor@ scalele nu au validitate de construct si semni0icatie precisaB conceptele populare sunt cuvinte cu un :agaC e!cesiv de nteles conotativ, devenind ast0el imposi:ila operationali<area si de0inirea stiinti0ica e!acta. 2. Gipsa de omogenitate a scalelor si redundanta acestora, ele nepre<entAnd toate puritatea 0actoriala caracteriristica altor teste, toate corelAnd relativ nalt ntre ele 2T"orndi&e arata ca doar

- #" 4 din cele 19 nu corelea<a cel putin n masura de >.# cu unele dintre celelalte8 si cu de<ira:ilitatea sociala. $!ista de asemenea o serie de itemi ai testului care sunt comuni pentru mai multe scale. 5oug" ncearca sa re<olve aceasta pro:lema prin utili<area sistematica n constructia scalei a anali<ei conceptuale, care include atAt validarea practica cAt si pe cea de construct si c"iar le depaseste. 5old:erg 1;/2 si 5oug" nsusi argumentea<a ca de o:icei scalele C(I conduc catre 4 0actori de personalitate 2cele 4 grupe descale8 iar =c Crae si Jo"n 21;;28 a0irma ca cei # super0actori 4ig 6ive pot 0i gasiti n C(I. 3. Gipsa de semni0icatie psi"ologica a scalelor. Con0orm normelor prescrise de Cron:ac" 21;#;8, unele criterii utili<ate n de<voltarea scalelor C(I nu au 0ost adecvate pentru de0inirea constructului, un :un e!emplu 0iind scala de socia:ilitate n care au 0ost selectati acei itemi care corelau cu un numa de activitati e!tracuriculare. ?ariantele 1((# 4$&$ ite0i5 si "!!" 4"#! ite0i5 Eltima revi<ie a C(I a 0ost 0acuta n 1;;,, 0iind restandardi<at 2reetalonat8 cu aCutorul unui esantion de 3>>> :ar:ati si 3>>> 0emei. $ste vor:a despre varianta cu 434 itemi a testului. Tot cu oca<ia acestei revi<ii a 0ost reali<at un studiu privind utili<area testului ncepAnd cu vArsta de 13 ani. Aceasta varianta a testului pastrea<a un numar de 1#9 itemi comuni cu ==(I 2 si necesita din partea su:iectului a:ilitati de citire simple 2clasa a 7*a la americani8. -tudii recente cu aCutorul anali<ei 0actoriale au identi0icat # 0actori n cadrul testului, numiti@ 1. Ascendenta 2Ascendance8, 2. Dependa:ilit% 2DependentaN8, 3. Comunalitate I Conventionalitate 2Communalit% I Conventionalit%8, 4. 1riginalitate 21riginalit%8 si #. 6eminitate I =asculinitate 26emininit% I =asculinit%8 Aceasta varianta cuprinde 2; scale 231 pentru varanta romAneasca8@ 2> scale populare, 3 scale vectoriale, , scale speciale. 7ersiunea romAneasca pre<inta 9 scale speciale, aparAnd suplimentar scalele ?os 2?ostilit% ' 1stilitate8 si 6g"t 26ig"ter 6actor ' Guptator8 7arianta din 2>>2 poarta numele de -pectrum C(I 2,>\. $a cuprinde 2; scale 231 pentru varianta romAneasca8@ 2> scale populare, 3 scale structurale si , scale speciale. 7ersiunea romAneasca pre<inta 9 scale speciale, aparAnd suplimentar scalele ?os 2?ostilit% ' 1stilitate8 si 6g"t 26ig"ter 6actor ' Guptator8. 6aptul ca numarul de itemi este redus la aproape Cumatate 22,> 0ata de cei 434 ai variantei din 1;;,8 reduce timpul de aplicare cu 4>P, ceea ce 0ace din C(I 2,> un instrument relativ usor de utili<at n domeniul organi<ational. Aceasta varianta a 0ost tradusa si etalonata n .omAnia pe un esantion de 32>> su:iecti 21,>> :ar:ati si 1,>> 0emei8, vArste cuprinse ntre 14 si 92 de ani 2cu o medie de 3> si o a:atere stadard de 1>.28. $santionul american pe care a 0ost reali<ata pro:a a 0ost 0ormat din ,>>> su:iecti 23>>> :ar:ati si 3>>> 0emei8. Am:ele esantioane au 0ost 0ormate din studenti, a:solventi de liceu si angaCati n di0erite pro0esii. Cu e!ceptia scalei Ac unde s*a o:tinut o corelatie de >.#,, ntre scalele C(I 2,> si cele similare ale C(I 434 e!ista corelatii cuprinse ntre >.9# si >.;;. 7aloarea consistentei interne pentu scalele C(I 2,> .1 varia<a ntre >.34 2scala .e8 si >.;3 2vectorul 38. Am:ele variante permit evaluatorului calcularea urmatorilor indici de validitate a protocolului@ FaBe good ' tendinta de 0alsi0icare n sens po<itiv a raspunsurilor F 32.3> T >.4; Do T >.,/ $m T 1.12 5i * >.,2 V: * >.#9 6!. -corul critic pentru acest indice este ,#.#>. un scor mai mare indica tendinta de 0alsi0icare n sens po<itiv. FaBe 7ad ' tendinta de 0alsi0icare n sens negativ F 1>>.,/ ' 2.32 Cm ' >.44 K: ' >.31 6! T >.19 Ac.

- #& Daca scorul la 0a&e :ad este mai mare sau egal cu ,, si daca scorul la .andom este mai mic sau egal cu #1.4;, protocolul este considerat 0a&e :ad. Daca scorul la 0a&e :ad este mai mare sau egal cu ,, si daca scorul la .andom este mai mare sau egal cu #1.#>, protocolul este considerat random. ,ando0 1 tendinta de a raspunde la ntAmplare F 42.// T >.3> In T >.3/ 5i T >.4; To ' >.2; Cm. ,ando0 vs 3aBe 1 raportul random I 0a&e Cele "! de di0ensiuni ale personalitatii nor0ale 4scalele populare5 (entru 0iecare scala, manualul 0urni<ea<a pentru <onele de semni0icatie ale acesteia 2peste sau su: medie8 atAt aspectele care au 0ormat continutul propriu<is al itemilor, cAt si unele atri:ute care repre<inta 0elul n care persoanele evaluate sunt descrise de altii, deci perceptia sociala asupra lor. Cele 2> de scale populare sunt sunt structurate in 4 grupe sau domenii de evaluare. 1. Pri0a grupa cuprinde / scale, care evaluea<a calitatile interpersonale ale individului@ ncredere n sine, ec"ili:ru, amitie si e0icienta pe planul relatiilor sociale. 5ruparea de0ineste si ceea ce la nivel comun se numeste inteligenta sociala. $a se re0era la dimensiunile personalitatii care intervin n a0irmarea persoanei, imaginea de sine si adecvarea interpersonala. $ste 0ormata din scalele@ 1. Dominanta ' Do, 2. Capacitate de statut ' Cs, 3. -ocia:ilitate ' -%, 4. (re<enta sociala ' -p, #. Acceptare de sine ' -a, ,. Independenta ' In, /. $mpatie * $m ". - doua grupa cuprinde / scale, care evaluea<a valorile interne si standardele asteptate de ceilalti, ceea ce s*ar putea numi management de sine@ maturitate, autocontrol, responsa:ilitate. 5rupa indica acele dimensiuni ale personalitatii care sunt implicate n optiunile valorice si maturitatea interrelationala a persoanei. $ste 0ormata din scalele@ 9. .esponsa:ilitate ' .e, ;. Con0ormism social ' -o, 1>. Autocontrol ' -c, 11. Impresie :una ' 5i, 12. Comunalitate ' Cm, 13. -anatate 24unastare personala8 ' K4, 14. Toleranta ' To. &. - treia grupa cuprinde 3 scale, care evaluea<a nevoia de reali<are si atri:utele cognitive individuale, motivatii si stil de gAndire@ motivatie, tenacitate, perseverenta, capacitate de organi<are. $valuarea vi<ea<a mai ales nivelul motivational n sensul potentialului de reali<are personala si al 0ocali<arii pe valorile intelectuale. $ste 0ormata din scalele@ 1#. .eali<are prin con0ormism ' Ac, 1,. .eali<are prin independenta ' Ai, 1/. $0icienta intelectuala ' Ie. $. - patra grupa cuprinde 3 scale, care evaluea<a unele caracteristice personale de0inite prin aspecte precum@ capacitate de adaptare, sensi:ilitate. 5ruparea 0ace trimitere catre unele modalitati ntelectuale care modelea<a un stil personal. $ste 0ormata din scalele@ 19. Intuitie psi"ologica ' (%,

- #$ 1;. 6le!i:ilitate ' 6!, 2>. 6eminitate I =asculinitate ' 6I= <cale vectoriale si 8odelul cu7oid $!ista 3 scale vectoriale, care con0igurea<a 4 stiluri de viata I tipologii umane. Aceste scale se :a<ea<a pe un model cu:oid asupra personalitatii umane, ela:orat de 5oug" n 1;9/ cu aCutorul anali<ei 0actoriale. Enele teste de personalitate cum ar 0i ==(I sau =C=I 2=illon Clinical =ultia!ial Inventor%8 pre<inta avantaCul ca odata trasat pro0ilul, este su0icient sa e!aminam scalele pentru a putea sti un diagnostic al pacientului, mai precis daca acesta este nevrotic, psi"otic sau nu este un su:iect patologic. 7ersiunea originala a C(I nu o0erea e!aminatorului o ast0el de posi:ilitate, motiv pentru care 5oug" a de<voltat o modalitate de interpretare structurala a scorurilor C(I, cu scopul de a alerta psi"ologul n legatura cu tipul de personalitate pe care o evaluea<a. Aceasta modalitate este disponi:ila ncepAnd cu varianta din 1;9/ a testului. Cei trei vectori ?ectorul 1 - (rima dimesiune se re0era la e!traversie, ascendenta sociala si asigurare de sine 2sel0assurance8. ?ectorul " - Cel de*al doilea vector repre<inta gradul n care individul raspunde si adera la normele sociale 2numit de 5oug" +orm 0avoring I +orm ]uestioning8. ?ectorul & - Cel de*al treilea vector evaluea<a gradul n care persoana si*a reali<at sau integrat propriul tip de :a<a 2de personalitate8. Cele $ tipuri de personalitate 5oug" a numit aceste tipuri de :a<a cu litere din al0a:etul grec vec"i@ Al0a, 4eta, 5ama si Delta si a 0olosit un sistem de scorare n / trepte pentru vectorul 3 21 ' 0oarte sca<ut, 2 ' mult su: medie, 3 ' su: medie, 4 ' mediu, # ' peste medie, , ' mult peste medie, / ' 0oarte nalt8 pentru a speci0ica taria relativa cu care se mani0esta 0iecare tip n personalitatea si interactiunile persoanei. Deci, un scor / la Al0a repre<inta un tip al0a pe deplin reali<at. 5oug" a determinat 0aptul ca aceste 4 tipuri sunt relativ egal distri:uite n populatia generala. .ipul -l3a 1 <tilul de viata 7a2at pe i0ple0entare Com:ina aderenta la norme cu o orientare catre e!terior n ceea ce priveste relatiile interpersonale si este considerat un stil 0oarte managerial. -unt oameni de :a<a n maCoritatea organi<atiilor si au un stil de interactiune participativ. -unt 0ocasli<ati pe sarcini si productivi. -unt va<uti de ceilalti ca 0iind puternici, am:itiosi, asertivi, e!traverti si orientati catre actiune. Ca manageri, ei sunt centrati pe atingerea scopurilor orgamni<ationale, respectarea termenelor limita si sunt va<uti ca 0iind in0luenti. Ga scorurile 0oarte nalte ntAlnim lideri carismatici. Ga scorurile 0oarte Coase ntAlnim persoane manipulative si centrate pe sine 2intolerante 0ata de persoanele care nu sunt n acord cu ei, autoritari, punitivi si preocupati doar de atingerea propriilor scopuri8. .ipul 7eta 1 <tilul de viata suportiv Com:ina acceptarea normelor cu o orientare mmai degra:a introverta 0ata de lume. -unt persoane percepute ca 0iind lente, responsa:ile, sta:ile, dependente, moderate, pricepute si predicit:ile. -unt cei care pastrea<a normele si valorile ntr*un grup. Ca manageri, ei sunt centrati tot pe reali<area scopurilor organi<ationale, numai ca ntr*un mod mai lent si mai ase<at. -unt persoane care au nevoie sa le 0ie trasate directii de catre manageri si sunt :uni n roluri e!ecutive. Ga scorurile 0oarte nalte sunt modele din care te poti inspira n legatura cu proprietatea si :unatatea si de asemenea modele parentale.

- #% Ga scorurile 0oarte Coase sunt persoane 0oarte precaute, rigide, caracteri<ate printr*un con0ormism temator. .ipul Ga0a 1 <tilul de viata inovator Com:ina evaluarea 2respingerea8 normelor cu o orientare e!traverta. -unt vi<ionari, poate acei lideri strtategici ce pot sc"im:a orientarea unei organi<atii. Contesta si pun su: semnul ntre:arii status*]uo2urile8. Ca manageri, pun su: semnul ntre:arii misiunea si scopurile organi<ationale, pre0era sa sc"im:e directivele organi<ationale si sunt orientati catre inovatie. -unt perceputi ca inovativi, inteligenti si aventurosi. Ga scorurile 0oarte nalte sunt creativi, vi<ionari, imaginativi, inovativi. Ga scorurile 0oarte sca<ute sunt re:eli, impulsivi, intoleranti, autoindulgenti si disruptivi. .ipul :elta 1 <tilul de viata vi2ionar Com:ina ndoiala legata de norme cu o orientare detasata si introverta. -unt persoane re0le!ive, detasate de mediu, preocupate si perceptive si au tendinta de a 0i e!perti te"nici sau stiinti0ici. Ca manageri tind sa lucre<e cel mai :ine n colective mici sau organi<atii mici n care pot 0i cumva independenti. Ga scorurile 0oarte nalte gasim persoane idealiste, preocupate, imaginative, artistice sau vi<ionare. Ga scorurile 0oarte sca<ute persoane re<ervate, con0lictuale, :ulversate si 0ragmentate. Ga e!trema de Cos a sorurilor putem vor:i de 0ragmentare si de<organi<are la nivelul personalitatii. Ast0el de scoruri o:tin pacientii psi"iatrici cronici. <cale speciale ale CP* -calele speciale sunt utili<ate n special n scop de cercetare sau atunci cAnd n evaluare sunt necesare date suplimentare. $le re0lecta constructe ale personalitatii implicate in special in activitatea de munca si de<voltarea carierei. Cele 9 scale speciale in varianta romaneasca a C(I 2,> sunt@ 1. (otential managerial * =p 2. 1rientarea catre munca ' Ko 3. Temperament creativ ' CT 4. Geaders"ip ' Gp #. Amica:ilitate ' Ami ,. 1rientare spre aplicarea legii ' Geo /. 1stilitate ' ?os 9. Guptator * 66 *nterpretarea pro3ilului CP* Consideratii generale Autorul atrage atentia asupra muncii de construire de ipote<e de natura e!plicativa si de interpretarea n lucrul cu pro0ilele C(I, spre deose:ire de situatia alltor teste n care trasarea pro0ilului repre<inta cumva pasul 0inal. Hn C(I nu lucram cu o simpla nsiruire de trasaturi, ci evoluam treptat n interpretare spre o structura care ne poate desc"ide noi ipote<e. Interpretarea pro0ilului se poate 0ace doar de catre un pro0esionist care cunoaste 0oarte :ine pe de o parte testul, pe de alta teoriile asupra persoanlitatii, teoriile de<viltatii, teoriile despre motivatie si valori. Cel mai adecvat mod de nvatare este lucrul mpreuna cu un specialist care are e!perienta n lucrul cu testul. Hncepatorul poate de asemenea sa 0oloseasca mai multe instrumente dintre care unele pe care le cunoaste mai :ine si sa lucre<e ntr*o maniera comparativa sau corelativa. Gucrul pe scorurile o:tinute de persoane care apartin unor populatii clar determinate poate 0i o alta strategie.

- ## Al alta modalitate este nvatarea din erori. -e recomanda ca n perioada de 0ormare psi"oogul sa se centre<e pe e!tragerea cAtor mai multe in0ormatii din pro0ilul cu care lucrea<a, lucrAnd pre0era:il n or: 20ara a cunoaste alte date despre persoana pe care o evaluae<a8. Pasi in interpretarea pro3ilului 1. Determinarea validitatii pro0ilului utili<And scorurile su:iectului la scalele de validare@ 5i, Cm si K:. -corurile mici la K: si Cm 2ncepAnd de lascorul de 3> dar mai ales cele su: 2> note standard8 indica tendinta su:iectului de a raspunde acceptAnd ca adevarati itemi de tip simptomatic, deci tendinta de 0alsi0icare n sensul nrautatirii. -corul sca<ut la 5i este n acest sens si mai relevant pentru aceasta tendinta de 0alsi0icare n sensul nrautatirii. -corul critic este de 3> e!primat n note standard. Invalidarea n acest sens a pro0ilului nu ne va permite sa utili<am adecvat c"estionarul pentru a diagnostica 0orta sau sla:iciunea eului sau pentru a evalua dinamica si tendintele con0lictuale. -corurile nalte la 5i 2peste /> note standard8 indica tendinta su:iectului de a 0alsi0ica n sens po<itiv, cu scopul de a se pune ntr*o lumina 0avora:ila. De o:icei acest gen de 0alsi0icare determina o crestere a scorurilor pe ansam:lu 2la maCoritatea scalelor8. En studiu a demonstrat ca un grup de alcoolici 2cunoscuti pentru tendinta de disimulare n sens po<itiv8 a scos pe ansam:lu scoruri mai nalte la 5i decAt un grup de su:iecti caruia i s*a cerut sa 0alsi0ice n mod intentionat. Depistarea acestei tendinte, la 0el ca si n ca<ul celei mentionate anterior, nu 0ace improprie interpretarea pro0ilului ci aduce n atentia e!aminatorului necesitatea unei precautii n interpretatre si n special n desprinderea unor conclu<ii privind su:iectul. $l va interpreta scorurile acestuia n lumina tendintei pre<entte, relativi<And oarecum conclu<iile desprinse si punAnd un accent sporit pe corelarea cu alte surse in0ormationale. Incepand cu varianta 1;9/ sunt disponi:ile unele ecuatii de regresie cu semni0icatie statistica care elimina treptat posi:ilitatea di0eritelor genuri de atitudini si 0alsi0icari 26a&e 5ood, 6a&e 4ad si random8. Invalidarea nu semni0ica imposi:ilitatea interpretarii, ci da o c"eie de acces catre ung"iul din care vor 0i 0acute interpretarile. 2. Interpretarea structurala a scalelor 2modelul cu:oid8, respectiv anali<a tipului de personalitate si a nivelului de integrare a tipului personal. 3. Interpretarea scalelor individuale si anali<a interactiunilor ntre scale care pot a0ecta semni0icatia unor scale individuale. Aprecieri mai e!acte privind unele scoruri individuale se pot 0ace utili<And normele unor grupuri de re0erinta, situatie n care interes vor pre<enta n special scorurile e!treme 2esteV situatia n care comparam scorurile unui student la psi"ologie cu scorurile unei populatii mai largi de psi"ologi, n scop predictiv8. a. En prim demers n interpretare priveste listarea scalelor cu scoruri nalte si scoruri sca<ute si desprinderea semni0icatiei acestor scoruri prin anali<a conceptuala. De mentionat ca n acest tip de interpretare tre:uie tinut cont de interactiunile posi:ila ntre scale, dintre care unele deCa mentionate de autor. :. Anali<a modurilor de relationale ntre scale sau anali<a de pattern repre<inta un alt demers n interpretare, cu scop de a veri0ica ipote<ele aparute din anali<a celor 4 grupari de scale. De interes aici este ideea ca interpretarea unei scale si capata sensul complet numai prin corelarea cu alte scale, deci printr*o anali<a structurala. =odul de mani0estare a unei trasaturi evidentiata prin test va 0i relie0at prin semni0icatia altor scale 2n raport cu care capata sens comportamental8. Ast0el de grupari seni0icative ntre scale sunt cele ntre Do si 5i sau -%, ntre -o si -c, .e si Cs, .e si Do, Ac si Ai. Daca si Do si 5i pre<inta scoruri nalte n cadrul unui pro0il, putem vor:i despre o persoana care doreste sa domine, sa conduca, nsa acordAnd respect celorlalti. Daca avem situatia Do nalt si 5i sca<ut putem vor:i despre un conducator egocentric. Com:inatia Do sca<ut si gi

- #) nalt poate conduce catre ipote<a ca este o persoana care evita potitii de responsa:ilitate sociala. (entru domeniul scorurilor su:medii putem vor:i despre un su:iect retras, mai putin e0icient social, usor de o0ensat. Daca -o si -c au mpreuna scoruri nalte putem vor:i despre o persoana statornica n 0elul de a se mani0esta, cu gravitate si siguranta de sine. -o ridicat si sc sca<ut traduc un comportament critic, com:ativ si dominant. -o sca<ut si -c ridicat indica o persoana cu un comportament mai degra:a 0als, de0ensiv, care nu pre<inta ncredere. -o si -c sca<ute amAndoua indica agresivitate, ncapatAnare, un mod e!cita:il si re0ractar de a0i. 4. Investigarea patternurilor scorurilor n interiorul celor 4 grupe de scale. Di0erite <one pro:lematice sau de de<ec"ili:ru su:iectiv pot 0i evidentiate considerAnd aceste grupari ca de sine statatoare, 0acAnd 0iecare trimitere catre o anunmita s0era a vietii si personalitatii su:iectului. (entru maCoritatea scalelor C(I scorurile peste medie 2#> T 1> note standard8 sugerea<a sanatate si ec"ili:ru, n timp ce sorurile su: medie 2#> ' 1> note standard8 sugerea<a de<ec"ili:re si pro:leme legate de comportament. #. Integrarea datelor despre su:iect recoltate prin C(I cu datele disponi:ile din alte surse.

- #' .1". *ndicatorul tipologic 8Aers1Briggs privind stilurile cognitiv- apreciative-8B.* 1.:escrierea conceptului i scalelor 8B.* 3or0a G 8Aers-Briggs .Ape *ndicator 4*ndicatorul tipologic 8Aers-Briggs6 8B.*5 este un c"estionar de evaluare a personalitaii, creat de Lat"erine 4riggs si Isa:el =%ers, mama si 0iic, care au plecat n cercetarile lor de la teoria Cungiana a tipurilor psi"ologice. Con0orm acestei teorii, eul se raportea< la mediul nconCurtor i l cunoa te prin intermediul a patru 3uncii posi7ile dintre care doua sunt raionale, 0uncia logic2.8 si 0uncia valoric sau a0ectiv2F8, si dou iraionale, respectiv 0uncia sen<orial2<8 si 0uncia intuiiei298. Teoria tipurilor porne te de la datele empirice care indic o predispo<iie a indivi<ilor spre a pre0era o anumit atitudine i o anumit 0uncie de cunoa tere, care, prin e!ersare conduce la un sentiment de ^competen personal iar ntrirea succesului se generali<ea< i pentru alte <one de activitate care se re<olv prin implicarea acelora i a:iliti. 2=inulescu, 2>>38 Tipologia Cungian descrie reacii i pre0erine curente, aspecte 0orte si aspecte limitative pentru ' tipuri principale n 0uncie de orientarea i 0uncia dominant la nivelul eului con tient@ introvert sen<orial2*<8, e!travert sen<orial2E<8, introvert intuitiv2*98, e!travert intuitiv2E98, introvert logic2*.8, e!travert logic2E.8, introvert a0ectiv2*F8, e!travert a0ectiv2EF8. -unt, de asemenea descrise si 1# tipuri secundare, n situaia cAnd pre0erinei dominate i se adaug 0uncia secundar. .e<ultatele =4TI surprind di0erene valoroase ntre indivi<ii normaliB c"estionarul se adresea< personalitii normale i nu este conceput ca un test clinic. Indicatorul tipologic =%ers* 4riggs a 0ost pu:licat n 1;,2. Testul este larg 0olosit atAt n cercetare cAt si n psi"ologia aplicat. For0a G este 0orma standard a =4TI, iar 0orma F este recomandat pentru consiliere sau cercetare. .eoria tipurilor * pre0erarea unei anumite 0uncii n 0aa celorlalte. Etili<area continu i constant a 0unciei pre0erate constituie un stimul i motivator puternic pentru a avea ncredere i a se ata a respectivului mod de a privi lumea. Hn timp ce are loc de<voltarea unei 0uncii pre0erate, e!ist o relativ negliCare a polului opus acelei pre0erine. (entru 0iecare tip, doua dintre cele patru 0uncii ale lui Jung sunt mai interesante si deci este mai posi:il s 0ie de<voltate si 0olosite n mod con tient. Celelalte 0uncii mai puin pre0erate sunt considerate mai puin adecvate si sunt de cele mai multe ori negliCate. De o:icei, n tineree este de<voltat prima 0uncie 2cea ^ do0inant^8 i, complementar ei, o a doua 4Pau>iliara^8. Hn timpul vieii de adult indivi<ii capat mai mult sau mai puin control si asupra celorlalte doua 0uncii mai puin pre0erate. Folosirea opti0 a celor patru 3uncii nu tre:uie i nu se poate o:ine prin egali<are, ci prin de<voltarea selectiv a 0iecreia n parte. De<voltarea coerent n planul de<voltrii capacitii eului de a le utili<a con tient ar necesita, n conclu<ie@ per0ecionarea n procesul 0avorit, dominantB de<voltarea adecvat, dar nu egal, a procesului au!iliarB admiterea eventual a proceselor mai puin de<voltate pentru 0olosirea lor con tient si util, n serviciul procesului dominant, c"iar dac aceasta ar necesita ca procesul dominant i cel au!iliar s ^predea^ temporar controlul con tientului, precum i capacitatea de a 0olosi 0iecare 0uncie pentru sarcinile la care se pretea< cel mai :ine. 1.". :escrierea scalelor 8B.* Cele patru scale msurate de =4TI sunt@ E*@ pre0erina pentru 0ocali<area ateniei@ $!travertire * Introvertire <9@ pre0erina pentru culegerea2constituirea8 in0ormaiei din mediu@ -en<orialitatea *Intuiia .F@ pre0erina pentru luarea deci<iilor@ 5Andirea logic * A0ectivitatea QP@ pre0erina pentru orientarea 0a de lumea e!terioar@ Judecata * (ercepia

- #( <cala E-*@ descrie modul cum este orientat energia la dispo<iia eului ,-travert&,' Cei care pre0er e!traversia tind sa* i 0i!e<e atenia ctre lumea e!terioar si catre mediul e!terior. $!travertii sunt stimulai de ceea ce se ntAmpla n lumea din Curul lor si tind sa*si 0ocali<e<e energia catre mediu. $i pre0era sa comunice prin viu grai si nu prin scris. -imt nevoia sa e!perimente<e lumea pentru a o nelege si de aceea tind spre aciune. #ntrovert&#' Introverii sunt stimulai si incitai de ceea ce se ntAmpl n lumea lor interioar i aceasta este <ona ctre care tind sa* i direcione<e energia. Introverii sunt mai interesai si mai n largul lor atunci cAnd munca sau activitatea des0 urat le cere ca o mare parte din timp s stea singuri. $i pre0era s neleag lumea nainte de a o e!perimenta i, ast0el, nainte de a aciona, adesea meditea< la ce au de 0cut. <cala <-9@ descrie modul cum este perceput2constituit8 in0ormaia Senzorial&S' -imurile 2vi<ual si auditiv n principal8 i spun acestui tip uman despre ceea ce e!ista ^acolo^, ori se ntAmpla e0ectiv. C"iar si imaginile mentale nu sunt vagi, meta0orice, ci pline de putere de evocare, vi<uale, colorate, gritoare. Tipurile sen<itive tind sa accepte si sa lucre<e cu ceea ce este dat ^aici si acum^, 0iind ast0el reali ti si practici. $!celea< n situaiile n care este necesar rememorarea si mAnuirea unui mare numr de 0apte sau date concrete. #ntuitiv&N' Cealalt cale de a a0la este intuiia, care i de<vluie nelesul, realitile si posi:ilitile ce se a0l dincolo de in0ormaia transmis de simuri. Intuiia cercetea< ansam:lul i caut s descopere ceea ce este esenial. Dac pre0eri intuiia, devii e!pert n descoperirea de noi posi:iliti i ci de a 0ace lucrurile. Tipul intuitiv aprecia< imaginaia si inspiraia. <cala .-F indic 0elul cum iei deci<ii. -cala T*6 este singura scala care se cotea< di0ereniat n 0uncie de se!ul su:iectului. #ogic, ra$ional sau afectiv, senti!ental, personal. 1dat do:Andit in0ormaia printr*una din cile perceptive, ea tre:uie 0olosit. Tipurile ^.^ 0olosesc gAndirea ca metoda conclusiv, pre<icAnd consecinele logice ale unei alegeri speci0ice sau ale unui act particular. CAnd 0olose ti gAndirea deci<i n mod o:iectiv, pe :a<a cau<ei i e0ectului, iei deci<ia anali<And si cAntrind dove<ile, inclusiv realitile neplcute. 1amenii ce pre0era gAndirea caut un standard o:iectiv al adevrului. $i e!celea< adesea n anali<a situaiilor de cri<, ori care cer adapta:ilitate mrit, dar nu n ca<urile n care se mani0est situaii am:igue. fectiv&"' Tipurile ^F^ 0olosesc a0ectivitatea ca metod conclusiv. Hn acest 0el, tipurile ^6^ iau n consideraie ceea ce este important pentru ei si pentru cei din Cur, 0ar s pretind c acest lucru este i logic. Ace ti oameni pre0er s devin empatici, 0avora:ili i plini de tact n deci<iile lor. $ste important de neles ca termenul ^a0ectivitate^ se 0olose te n acest conte!t cu sensul de ^deci<ii luate pe :a< de valori^ i nu se re0er la sentimente sau emoii n sine. <cala Q-P implic rspunsul la pro:lema modului cum a:orde<i raional sau iraional datele de in0ormaie asupra realitii interioare sau e!terioareN %a$ional (tradus uneori ca &'u icativ&( Aceasta scala descrie stilul de via pe care l adopi n con0runtarea cu lumea e!terioar si modalitile prin care te oriente<i n relaie cu ea. Di"otomia descris aici se :a<ea< pe dou din scalele anterioare@ n relaionarea cu mediul 0ie pre0eri o atitudine :a<at pe evaluare con tient i pe conclu<ii proprii 2indi0erent dac ele sunt raional*logice ori a0ectiv*valorice8, 0ie pre0eri o atitudine non*raional :a<at pe

- )! percepie 2sen<orial sau intuitiv8. Cei care pre0era o atitudine raional tind sa triasc n mod ordonat, plani0icat, sa*si regle<e i controle<e viaa. $i pre0er s pstre<e ^0rAnele^ situaiei, pre0er s ia deci<ii. -unt organi<ai si structurai i vor ca lucrurile s* i urme<e calea plani0icat, s 0ie :ine sta:ilite Perceptiv&P' Cei care pre0er procesul perceptiv 20ie prin sen<orialitate, 0ie prin intuiie8 pre0er sa triasc ntr*un mod 0le!i:il i spontan. (re0er s* i triasc viaa, mai degra: decAt s o neleag sau controle<e, rmAn desc"i i e!perienei, :ucurAndu*se de ea i avAnd ncredere n a:ilitatea lor de a se adapta momentului. ".1. *te0ii i ponderea lor /n cadrul scalelor <C-L,R<PU9< E>raversie E *ntroversie * <en2orial < *ntuitiv 9 Logic . -3ectiv F Qudicativ Q 9,. B *.E8* 9,. *.E8 S* P+9:E,E C Puncta= : 0a>i0 - 3228, /218, 1>228, 1;228, 23218, 2,218, 31218,,218, ,9218, 1' /2218, /;218, 9,218, ;>218 B 13228, 1,228, 3/228, 4>218, /#228 "# - 13218, 1,218, 3/218, 4>218, /#218 1( B 3228, /228, 1>228, 1;228, 23218, 31228, ##218, ,,218, /2218, "' //228, /;228, 9,218, ;>228 C 91228 - 2228, ;228, 11218, 2#218, 2;228, 33228, 4421849228, #>228, "$ #2218, #9218, ,1228, ,/218, ,;218, /1218, ;1228 B #218, 19228, 22218, 42218, 4,228, 9>218, 93218, 9#218 &$ - #228, 19218, 42228, ,#228, 93228 1# B 2228, ;228, 11228, 2#218, 2;218, 33218, 44218#9228, ,1218, "% ,3228, /1218 - 3>228, 32228, 34218, 3,218, 41218, 43228, 4#228, ,>228, 9;218 "! B ,218, 1#228, 21228, 29228, 39218, 4/228, 4;228, #1228, #4218, &" #,218, ;2228 - ,218, 1#218, 21228, 29218, 39218, #,218, /3218, 9/218, ;4218 1% B 3>228, 32228, 34228, 3,228, 41218, 43218 "! - 1228, 4228, 12228, 14218, 2>218, 24218, 2/228, 3#228, 3;228, "! #/218, #;218, ,2228, 94228, ;#218 B 9218, #3218, /4218, /9218, 92218 "' C 1/218 - 9218, 1/218, #3228, ,4218, /4218, /,228, /9218, 92218 "$ B 1228, 4218, 12228, 14218, 2>228, 24218, 2/2283#228, 3;228, #/218, ,1218, 94218, 99218, ;3218 C 14218, ;3218 &"

Perceptiv P

".".1. Cu0 se sta7ilete tipul de personalitate 48B.*5 -e scorea< punctaCul cu aCutorul a ' grile de corecie aplicate pe 0ormularul de rspuns completat de su:iectB se nscrie pe 0ormularul de rspuns n dreptul literelor E6 <6 .6 Q6 *6 96 F6 P ' cota :rut 2CB8 2a se o:serva n grila de corecie 0aptul c un rspuns semni0icativ la 0iecare item al scalei este ponderat cu 1 sau cu 2 puncte8B

- )1 Apoi se 0ace scderea cotei :rute mai mici din cota :rut mai mare la 0actorii perec"e 2E-*6 <-96 .-F6 Q-P8ceea ce permite sta:ilirea 0actorului dominant din cadrul 0iecrei perec"i de 0actori polari, deci sta7ilirea literelor care nscriu tipul de personalitate cele 4 litere ale 0actorilor dominani. 3. (entru determinarea intensitii 0actorilor tipologici re<ultai prin e0ectuarea di0erenei dintre cota :rut mai mare i cota :rut mai mic, se aplic o operaie de trans0ormare, propus de autorii c"estionarului =4TI, ast0el@ 1. "4CB 0are 1 CB 0ic5 -1 E cAnd 0actorii dominani sunt@ E<.Q; 2. "4CB 0are 1 CB 0ic5I1F cAnd 0actorii dominani sunt@ *9FP ".".". Cu0 se sta7ilete tipul de personalitate 48B.*5 (entru e!empli0icare pre<entm n continuare urmtoarea situaie a cotelor :rute re<ultate pentru 0iecare 0actor polar din 0actorii perec"e2literele perec"e8@ 1. E1; * , E 2# 2. <1> 9 1/ 9 1# 3. .2# F / . 3# 4. Q11 P 11 P 1 -*a procedat ast0el@ 1. 1;*,F13B 22138*1F2# 2. 1>*1/F*/B 22/8T1F1# 3. 2#*/F19B 22198*1F3# 4. 11*11F>B22>8T1F1 CAnd di0erena de scoruri :rute este > atunci se aplic 0ormula nr.2 aplicat 0actorilor *6 96 F6 P. ".".&. *nterpretarea unui tip de personalitate 8B.* Dup sta:ilirea tipului de personalitate =4TI 2unul din cele 1, tipuri posi:ile, alctuit din 4 0actori, desemnai de cele 4 litere8 se poate descrie pro0ilul prin prisma ierar"iei 0unciilor de constituire a in0ormaiei i de luare a deci<iei 2a se vedea ierar"ia 0unciilor * 0uncia, dominant, 0uncia au!iliar i 0unciile secundare8. Hn modalitatea clasic de scorare un 0actor este conturat dac are 1; puncte cel puinB peste 2# puncte ncepe s 0ie :ine conturat. (entru a reda mai precis gradul de de<voltare a unui 0actor n comparaie cu gradul de de<voltare a acelui 0actor ntr*un e antion de populaie se trans0orm cotele :rute n note standard T i se reportea< ast0el su:iectul anali<at la un etalon local de populaie 2ve<i $talon =4TI8. Tipul de personalitate =4TI poate 0i anali<at din punctul de vedere al punctelor 0orte, puncte sla:e i capcane pentru 0iecare tip, din punct de vedere al compati:ilitii cu di0erite activiti pro0esionale sau din punct de vedere al stilului de conducere. Enele cercetri sta:ilesc moduri di0erite de a reaciona la stres n 0uncie de tipul de personalitate =4TI

- )" ..1& *nventarul Bar+n pentru deter0inarea coe3icientului e0oional * Bar+n EC-* 4E0otional Cuotient *nventorA5 4ar1n $)*i este@ * ela:orat de .euven 4ar1n n 2> de ani de cercetare i validat tiini0icB * primul instrument de evaluare a inteligenei emoionale care a 0ost comerciali<at24ar1n, 2>>2, apud A&ers, C. et al., 2>>#8B * primul c"estionar de evaluare a inteligenei emoionale care a 0ost trecut n revist n 4uros =ental =easurement [ear:oo& n cadrul seciunii personalitate 2(la&e _Impara, 1;;;, apud 4ar1n, 2>>#8B * tradus de la ela:orare n mai mult de 3> de lim:i 24ar1n, .., 2>>#8B * cea mai 0olosit msur a inteligenei emoional*sociale pAn n pre<ent 24ar1n, 2>>4, apud 4ar1n, 2>>#8. (oate 0i aplicat su:iecilor cu vArste de 1, ani i mai mari. 7arianta principal a inventarului este un test :a<at pe autoraportare, ns a 0ost ela:orat i o variant care permite evaluarea la 3,> de grade i este destinat n principal utili<rii n organi<aii. Timpul de administrare este de apro!imativ 3> de minute. ". *nstru0ente alternative pentru deter0inarea inteligenei e0oionale Geneva -ppraisal Cuestionnaire, reali<at de 5eneva $motion .esearc" 5roup. E0otional *ntelligence -ppraisal, ela:orat de 4rad:err% i 5reaves. E0otional Co0petence *nventorA &#! 4EC*56 ela:orat de Daniel 5oleman i .ic"ard 4o%at<is. TorB Pro3ile Cuestionnaire ' EC version 4TPCei5. Testul de inteligen emoional 8eAer-<aloveA-Caruso 48<CE*.5. Genos E*, reali<at de 4en (almer i de 1rgani<ational (s%c"olog% .esearc" Enit 21(.E8. &. 9oiunea de inteligen e0oional care a stat la 7a2a construirii inventarului =odelul 4ar1n al inteligenei emoional*sociale 0urni<ea< :a<a teoretic pentru $)*i, care a 0ost de<voltat pentru a evalua di0erite aspecte ale acestui construct i pentru a e!amina conceptuali<area acestuia24ar1n, .., 2>>,8. =odelul 4ar1n a0irm c inteligena social*emoional este o transseciune a competenelor, deprinderilor i 0acilitatorilor emoionali i sociali care determin cAt de e0icient ne nelegem i e!primm pe noi, i nelegem pe alii i ne relaionm cu ei i 0acem 0a solicitrilor <ilnice2idem8. 4ar1n a preci<at c inventarul su poate mai :ine 0i descris ca 0iind o msur :a<at pe autoraportare a comportamentului competent emoional i social care 0urni<ea< o estimare a inteligenei sociale i emoionale a unei persoane. $. Etape /n construirea testului De<voltarea inventarului $) a urmat ase stadii maCore ntr*o perioad de 1/ ani 24ar1n, .., 2>>#8@ 18 identi0icarea i clasi0icarea logic a di0eritelor re0lecii re0eritoare la competenele emoionale i sociale pornind de la e!periena autorului ca psi"olog clinician i de la trecerea n revist a literaturii de specialitate. 28 de0inirea clar a clusterilor individuali eseniali de competene, deprinderi i 0acilitatori re<ultai din etapa anterioar. 38 generarea iniial a apro!imativ 1>>> de itemi pornind de la e!periena pro0esional a autorului, trecerea n revist a literaturii de specialitate i de la imputul practicienilor din

- )& domeniul sntii care au 0ost solicitai s genere<e, g"idai de de0iniiile autorului, ntre:rile pe care le*ar pune ntr*o situaie de interviu. 48 includerea a 1# scale primare i a 133 de itemi, selecia acestora reali<Andu*se pe :a<a unei com:inaii de consideraii teoretice i date statistice re<ultate din anali<a itemilor i anali<a 0actorial. #8 etalonarea iniial a versiunii 0inale a instrumentului pe 3931 de aduli din America de +ord n 1;;,. ,8 continuarea etalonrii i validrii instrumentului pe di0erite culturi. %. Proprieti psiho0etrice %.1. Fidelitatea Con0orm lui 4ar1n21;;/, apud A&ers, C. et al., 2>>#8 3idelitatea test-retest a 0ost de >, 9# dup o lun i de >, /# dup 4 luni. .e<ultatele estimrii 0idelitii test*retest sunt de >, /2 pentru :r:ai2nF/38 i de >, 9> pentru 0emei2nF2/,8 la un interval de , luni24ar1n, 2>>4, apud 4ar1n, 2>>#8. Coe3icientul glo7al de consisten intern este de >, ;/ pe un e antion de nord americani 24ar1n, 1;;/:, apud 4ar1n, 2>>#8. Consistena intern ree!aminat pe #1,23 aduli din America de +ord, a relevat re<ultate apro!imativ identice, gsindu*se o cre tere u oar a mediei cu >, >2#24ar1n, 2>>4, apud 4ar1n, 2>>#8. ?alorile -lpha Cron7ach pu:licate pentru $)*i au 0ost cuprinse ntre >, ,; i >, 9,, cu un coe0icient mediu de consisten intern de >, /, 2Jaeger, A.J., Caison, A.G., 2>>,8. %.". ?aliditatea %.".1. ?aliditatea de construct a $)*i con0irm 0aptul c modelul 4ar1n descrie inteligena emoional i social 24ar1n, 2>>#8. Autorul i*a propus s demonstre<e c $)*i corelea< mai puternic cu alte instrumente de evaluare a $-I decAt cu msuri ale unor constructe de natur di0erit i anume inteligena cognitiv sau personalitatea. (otrivit lui 4ar1n22>>#8, cercetrile au con0irmat 0aptul c@ $)*i are o parte mic de suprapunere cu testele cognitiveB $)*i are un grad mai mare de suprapunere cu testele de personalitate decAt cu re<ultatele la testele cognitive. Constatrile redate la acest punct i la cel anterior contri:uie la demonstrarea validitii de construct divergente a inventarului 4ar1n. cel mai mare grad de suprapunere a 0ost gsit ntre $)*i i msuri ale inteligenei emoionale i sociale, ceea ce susine validitatea de construct convergent a inventarului 4ar1n. 4ar1n22>>#8, pornind de la pre<entarea re<ultatelor unor cercetri, a0irm c@ * nu mai mult de 4P din variana la $)*i poate 0i e!plicat prin inteligena cognitiv potrivit unei metaanali<e recente a 1> studii2n`#, >>>8. * gradul de suprapunere dintre $)*i i testele de personalitate este pro:a:il nu mai mare de 1#P :a<Andu*se pe 9 studii la care au participat mai mult de 1/>> de indivi<i. Autorul o:serv c aceast suprapunere este mai mic decAt s*a cre<ut anterior i sugerea< c $)*i evaluea< altceva decAt trsturile de personalitate. * re<ultatele au indicat c gradul de suprapunere dintre $)*i i msuri ale inteligenei emoionale i sociale este de aproape 3,P, i preci<ea< c acesta repre<int un procent su:stanial cAnd se evaluea< validitatea de construct con0orm lui Anastasi21;998. %.".". ?aliditatea predictiv 7aliditatea predictiv este demonstrat prin 0aptul c inventarul pre<ice variate aspecte ale comportamentului, per0ormanei i e0icienei umane.

- )$ Con0orm lui 4ar1n22>>#8, 2> de studii predictive, reali<ate pe 22;/1 de su:ieci din apte ri, au e!aminat capacitatea inventarului su de a pre<ice perfor!an$a n interac$iuni sociale, la )coal* )i la locul e !unc*, impactul inteligenei emoionale operaionali<ate cu aCutorul inventarului asupra s*n*t*$ii psihologice, asupra s*n*t*$ii fizice, autoactualiz*rii i st*rii subiective e bine. Au 0ost gsite relaii po<itive ntre inteligena emoional i social i varia:ilele menionate anterior. Coe0icientul mediu de validitatea predictiv, re<ultat din aceste studii, este de >, #;, ceea ce sugerea< c modelul 4ar1n este capa:il s pre<ic variate aspecte ale per0ormanei umane2idem8. %.&. ,elaia dintre 0odelul Bar+n al inteligenei e0oionale i sociale i per3or0ana la locul de 0unc (ornind de la ase studii reali<ate mpreun cu colegii si 24ar1n, 1;;/, 2>>4B 4ar1n et al., 2>>#B ?andle%, 1;;/B .uderman _ 4ar1n, 2>>38, dintre care # studii au avut ca su:ieci militari, 4ar1n22>>#8 susine c prin utili<area inventarului su a demonstrat c e!ist o relaie semni0icativ ntre inteligena emoional i social i per0ormana ocupaional. Coe0icientul mediu de validitate predictiv pentru cele ase studii este deasupra valorii de >, #4, ceea ce semni0ic c apro!imativ 3>P din variana per0ormanei ocupaionale este :a<at pe inteligena emoional*social descris de modelul 4ar1n 2idem8. #. -plica7ilitate 4ar1n $)i poate 0i 0olosit n di0erite medii i situaii. $ste 0olosit n@ Domeniile@ organi<aional, consiliere, clinic, educaie, medicin, Curidic i n cercetareB * de<voltarea personalului managerial superiorB * coac"ing pentru indivi<i i grupuriB * de<voltare personal, a grupului i organi<aionalB * msurarea gradului de inteligen emoional a unui individ, a potenialului su de sntate emoional i strii sale psi"ologice de :ineB * evaluarea sl:iciunilor i punctelor tari psi"ologice i socialeB * selecia angaCailorB (rintre utili<atorii poteniali ai $)*I se numr@ pro0esioni tii n resurse umane, consultanii n de<voltare organi<aional, consilieri de carier, psi"ologi, psi"iatrii, medici i asisteni sociali. .e<ultatele tre:uie ntotdeauna com:inate cu in0ormaii provenite din alte surse. ). :ate despre structura testului 4ar1n $)*i conine 133 itemi, patru indici de validitate i doi 0actori de corecie. -corul EC total ridicat indic indivi<ii care sunt con tieni de emoiile lor, se simt :ine cu ei n i i, au un succes satis0ctor n reali<area potenialului lor, neleg modul n care simt ceilali i au n general succes n relaionarea cu ali oameni, i administrea< stresul :ine i rareori i pierd controlul, sunt reali ti, asertivi, au un succes satis0ctor n re<olvarea pro:lemelor, sunt n general 0ericii i au o perspectiv po<itiv asupra vieii. Co0ponentele inteligentei e0oionale i sociale evaluate de inventarul de inteligen emoionala 4ar1n sunt urmtoarele@ :*8E9<*U9E- *9.,-PE,<+9-LR 4*ntrapersonal5 * scorurile nalte indic indivi<i care sunt con tieni de emoiile lor, se simt :ine n raport cu sine i au un sentiment po<itiv n raport cu ceea ce 0ac n vieile lor. -u:scale componente@ - Contiina e0oionala de sine 4E0otional <el3--Uareness - E<5 * a:ilitatea de a recunoa te propriile sentimenteB

- )% - -sertivitatea 4-ssertiveness - -<5 * repre<int capacitatea de e!primare a sentimentelor, credinelor i gAndurilor i susinerea lor ntr*o manier non*destructivB - Gri=a de sine 4<el3-,egard - <,5 - repre<int capacitatea de nelegere, acceptare i respectare a propriei persoaneB - -utoreali2area 4<el3--ctuali2ation - <-5 1 a:ilitatea unei persoane de a- i utili<a plenar capacitile poteniale, de a 0ace ceea ce poate 0ace, capacitatea persoanei de implicare n cutarea unor scopuri, eluri care au o anumit semni0icaie pentru ea i de a se :ucura acionAnd n sensul reali<rii acestoraB - *ndependena 4*ndependence- *95 * repre<int capacitatea de a se g"ida i autocontrola n gAndire i n aciuneB capacitatea de a 0i independent emoional. :*8E9<*U9E- *9.E,PE,<+9-LR 4*nterpersonal5 ' scorurile nalte semni0ic indivi<i responsa:ili i de ncredere care au deprinderi sociale :une, care i neleg, interacionea< i se relaionea< :ine cu alii. -u:scale componente@ - E0patie 4E0pathA- E85 - repre<int capacitatea de a nelege i aprecia emoiile celorlali, de a 0i con tient de acesteaB - ,esponsa7ilitate social 4<ocial responsi7ilitA- <,5 * repre<int capacitatea unei persoane de a 0i un mem:ru cooperant i constructiv n societatea n care trie teB - ,elaii interpersonale 4*nterpersonal ,elationship- *,5 * repre<int capacitatea de a sta:ili i menine relaii mutuale satis0ctoare cu alte persoane, caracteri<ate prin apropiere emoional, intimitate i o0erireI acceptare de a0eciune. -:-P.-B*L*.-.E 4-dapta7ilitA5 4-:eJ5 ' scorurile la aceast scal compo<it identi0ic oamenii care sunt n general 0le!i:ili, reali ti, e0icieni n nelegerea situaiilor pro:lematice i competeni n o:inerea soluiilor adecvate, capa:ili s gseasc modurile optime de a a:orda di0icultile <ilnice. -u:scale componente@ - .estarea realitii 4,ealitA .esting - ,.5 * repre<int capacitatea de a reali<a corespondena ntre ceea ce este trire emoional i ceea ce e!ist o:iectivB - Fle>i7ilitate 4Fle>i7ilitA - FL5 * repre<int capacitatea persoanei de a* i aCusta propriile emoii, Cudeci i comportamentul la situaiile i condiiile sc"im:toare ale mediului nconCurtorB - ,e2olvarea pro7le0elor 4Pro7le0 <olving - P<5 * repre<int capacitatea de a identi0ica i de0ini pro:lemele, precum i gsirea i implementarea e0icient a soluiilor poteniale. 8-9-GE8E9.UL <.,E<ULU* 4<tress 8anage0ent5 4<8eJ5 - scorurile nalte indic indivi<ii capa:ili s n0runte stresul 0r s cede<e sau s* i piard controlul. Ace tia sunt n general calmi, rareori impulsivi i lucrea< e0icient su: presiune. -u:scale componente@ - .olerana la stress 4<tress .olerance - <.5 * repre<int capacitatea de a trece peste situaii stresante, evenimente ce presupun divergene i emoii puternice 0r a ceda nervosB repre<int capacitatea de a aciona i a rmAne po<itiv n situaii stresanteB - Controlul reaciilor 4*0pulse control - *C5 - repre<int capacitatea de a amAna sau de a re<ista, de a stpAni propria tentaie de a aciona impulsiv, 0r raiune, pripit. -emni0ic controlul propriilor emoii. <.-,E- GE9E,-LR 4General 8ood5 25=e]8 ' scorurile nalte indic indivi<ii plcui, optimi ti, care tiu cum s se :ucure de via. Acest atri:ut este o component motivaional important n re<olvarea pro:lemelor i tolerarea stresului. -u:scale componente@

- )# * +pti0is0 21ptimism * 1(8 ' repre<int capacitatea individului de a privi partea po<itiv a lucrurilor i de a- i menine o atitudine po<itiv, c"iar dac simte aversiune sau are sentimente negativeB * Fericirea 2?appiness* ?A8 * repre<int a:ilitatea persoanei de a se simi mulumit de propria via, de a se :ucura de sine i cu alii, de a se distra i e!prima sentimente po<itive. *ndicii de validitate rata de omisiune 21.8 ' 1. tolerat este de ,PB inde!ul de inconsisten ' indic respondenii care se contra<ic sau rspund la ntAmplare. En scor mai mare de 12 va determina punerea su: semnul ntre:rii a validitii rspunsurilorB scalele de impresie po<itiv2(T8 i negativ2+I8 * sunt proiectate pentru a identi0ica respondenii ce a0i ea< o imagine e!agerat de po<itiv sau negativ. CAnd scorurile (T sau +I dep esc dou deviaii standard de la medie23> puncte8, re<ultatele sunt considerate invalide. Factorii de corecie -corurile (T i +I care sunt mai mici de 2 deviaii standard sunt 0olosite pentru a crea un 0actor de corecie destinat aCustrii 2scderii sau cre terii8 scorurilor la scala total i la su:scale n raportul computeri<at. '. Cotarea ite0ilor i calcularea scorurilor 7rute la scala total6 scalele co0po2ite i la su7scale Toate ntre:rile din 0oaia de rspuns, e!clusiv cele pre<entate mai Cos 2notate cu $1 i $28, primesc numrul de puncte corespun<tor scalei@ # puncte ' M6oarte adevrat pentru mine3, 4 puncte ' MAdevrat pentru mine3, 3 puncte ' MEneori adevrat pentru mine3, 2 puncte ' M.ar adevrat pentru mine3, 1 punct ' M6oarte rar adevrat pentru mine3. $1 sunt ntre:ri du:le. Dac n 0i a de rspuns nu au acela i rspuns, nu se acord nici un punctaC nici uneia din cele dou ntre:ri din du:l. Dac au acela i punctaC, se 0olose te cotarea normal. $2 cuprinde itemi cu cotare modi0icat, pentru care scala de cotare se inversea<. (entru o:inerea scorurilor :rute pentru 0iecare su:scal se 0olose te o 0ormul special. (entru o:inerea scorurilor :rute pentru 0iecare dintre cele cinci dimensiuni se 0ace media aritmetic a re<ultatelor o:inute la su:scalele proprii. (. .rans3or0area scorurilor 7rute /n scoruri standard -corurile :rute $) sunt convertite n scoruri standard :a<ate pe o medie de 1>> i o deviaie standard de 1#, ca i n ca<ul scorurilor I). 1!. *nterpretarea scorului total6 al scalelelor co0po2ite i su7scalelor Cu cAt scorurile sunt mai mari, cu atAt mai po<itiv este predicia pentru 0uncionarea e0icient n n0runtarea cerinelor i provocrilor cotidiene. -coruri $) sc<ute sugerea< o ina:ilitate de a 0i e0icient i posi:ila e!isten a pro:lemelor emoionale, sociale iIsau comportamentale. -emni0icaia scorurilor standard, cuprinse ntre #> i 1#>, este, dup A&ers, C. et al. 22>>#8, urmtoarea@ * 13>T * e!trem de nalt ' capacitate emoional de<voltat :ine atipicB * 12>*12; * 0oarte nalt * capacitate emoional e!trem de :ine de<voltatB 11>*11; * nalt ' capacitate emoional :ine de<voltatB * ;>*1>; * mediu ' capacitate emoional adecvatB * 9>*9; * sla: ' capacitate emoional su:de<voltat, necesit m:untireaB * />*/; * 0oarte sla: ' capacitate emoional su:de<voltat e!trem, necesit m:untireaB * -u: /> * e!trem de sla: ' capacitate emoional dis0uncional atipic, necesit m:untirea.

- )) .e<ultatele o:inute prin testarea unui grup repre<int predispo<iia grupului n general i nu sunt aplica:ile 0iecrui individ n parte. 11. ,apoarte ale evalurii cu inventarul Bar+n EC-i ,aportul individual su0ar pre<int, n 4 pagini cu gra0ice, scorul $) glo:al, scorul pentru 0iecare din cele # scale compo<ite i pentru cele 1# su:scale i scorurile la scalele de validitate. ,aportul de2voltrii include in0ormaia disponi:il n sumarul individual ca i e!plicaia pro0und a semni0icaiei scorurilor, punctele individuale sla:e i cele tari i aciunile necesare pentru m:untirea inteligenei emoionale. ,aportul resurse pre<int scorurile ntr*un 0ormat gra0ic util n de<voltarea, coac"ing*ul i consilierea clientului. $ste 0olosit n mod ideal pentru a mprt i re<ultatele respondentului, acest raport omite scorurile numerice n partea gra0ic i 0olose te n locul acestora terminologie cum ar 0i Qarie pentru m:ogire3, Q0uncionare e0icient3 i Qdeprinderi crescute3. Disponi:il atAt n raportul de de<voltare cAt i n cel re0eritor la resurse, e!ist o seciune separat dedicat consilierilor ce conine toate scorurile numerice, in0ormaii legate de validitate i alte date legate de scoruri. ,aportul Grup 0urni<ea< 3> de pagini cu sumarul re<ultatelor la inteligena emoional pentru un grup de respondeni. ,aportul individ de-a lungul ad0inistrrilor demonstrea< una dintre cele mai evidente caracteristici ale $) ' aceea c poate 0i m:untit i de<voltat n timp. .aportul compar dou pAn la patru administrri la un respondent pentru a su:linia ariile care s*au m:untit i cele care necesit m:untiri viitoare. ,aportul individ /n raport cu grupul compar re<ultatele unui individ cu cele ale grupului de care aparine pentru a putea investiga dac di0erenele sunt :ene0ice sau mpiedic munca n ec"ip. ,aportul Grup 3a de grup permite compararea scorurilor a dou grupuri. ,aportul grupuri de-a lungul ad0inistrrilor compar re<ultatele a dou pAn la patru administrri pentru acela i grup. Acest raport este un instrument valoros pentru evaluarea e0icienei e0orturilor de intervenie i a programelor de training. 1". 8ateriale docu0entare i de ad0inistrare 8anualul tehnic cuprin2tor 0urni<ea< in0ormaii detaliate n legtura cu administrarea, cotarea, interpretarea, de<voltarea, etalonarea, 0idelitatea i validitatea inventarului. Ghidul 3acilitator e!plic cum se pot interpreta corect re<ultatele la c"estionar i cum se poate acorda 0eed:ac& respondenilor. 8anualul concis al utili2atorului este ideal pentru pro0esioni tii care au nevoie doar de in0ormaia esenial legat de administrare, cotare i interpretare. Ghidul ad0inistratorului 0urni<ea< utili<atorilor in0ormaie detaliat despre procedurile de administrare, meninerea con0idenialitii i o:inerea consimmAntului in0ormat. Cu aCutorul so3tUare*ului, 4ar1n $)*i poate 0i rapid administrat, cotat i pot 0i raportate re<ultatele. -u:iecii pot 0i evaluai online complet cu inventarul 4ar1n. .spunsurile sunt cotate de =?-, 0irma care comerciali<ea< inventarul, i se trimite un raport prin email, 0a! sau po t. 1&. For0e adiionale ale Bar+n EC-i 1&.1. Bar+n EC-intervieU ,? Bar+n EC-intervieU ,? a 0ost ela:orat pentru 0olosirea n timpul procesului de intervievare dup administrarea inventarului n scopul o:inerii unei nelegeri mai pro0unde a clientului. (entru 0iecare dintre cele 1# su:scale ale inventarului, interviul 0urni<ea< ntre:ri de

- )' veri0icare ela:orate pentru a o:ine in0ormaie n legtur cu 0uncionarea intervievatului n 0iecare arie. 6olosind in0ormaia o:inut cu aCutorul ntre:rilor de veri0icare, intervievatorul evaluea< individul n raport cu un numr de itemi. $valurile sunt 0cute pe o scal n # puncte aranCate de la Q6oarte rar adevrat3 la Q6oarte des adevrat3. 1&.". Bar+n EC-&#! 4ar1n $)*3,>, ela:orat de .euven 4ar1n i .ic"ard ?andle%, evaluea< inteligena emoional i social a unui individ din perspectiva mai multor evaluatori2manageri, colegi, su:ordonai direci, clieni, mem:rii de 0amilie sau prieteni, alii evaluatori8. $valuarea la 3,> de grade este destinat neutrali<rii tendinei evaluatului de a 0ace o impresie 0avora:il. $valurile o:servatorilor la $)*3,> sunt com:inate cu re<ultatele pro:ei standard 4ar1n $)*i :a<at pe autoraportare. $valurile 4ar1n $)*3,> sunt ideale pentru utili<area n medii organi<aionale unde de<voltarea interaciunii umane de succes la nivel interindividual, al ec"ipelor i organi<ailor este esenial24ar1n, ?andle%, 2>>/8. $valuarea $)*3,> identi0ic punctele c"eie puternice ale angaCailor precum i impedimentele n raport cu per0ormana de vAr0 ce pot 0i m:untite sau de<voltate mai mult24ar1n, ?andle%, 2>>/8. (rocesul de evaluare poate 0i de asemenea 0olosit pentru a msura progresul n ca<ul n care coac"ingul 0ormal este 0olosit ca o strategie de de<voltare pentru m:untirea deprinderilor n domeniul inteligenei emoionale2idem8.

- )( -

Bi7liogra3ie
.1. *ntroducere /n te0atica disciplinei Bi7liogra3ie /n li07a ro0Fn 1. AG4.$C?T, Larl, 22>>/8, Inteligena social, +oua tiin a succesului, traducere din l:. engle<, ed. Curtea 7ec"e, 4ucure ti 2. AG4E, =onica, 21;;98, Construirea i utili<area testelor psi"ologice, $ditura Clusium 3. 4I.C?, Ann, ?A[KA.D-, -"eila, 21;;;8, Di0erene interindividuale, trad. din l:. $ngle<, $ditura Te"nicB 4. C1+-TA+TI+, Ticu, 22>>48, $valuarea psi"ologic a personalului, (oliromB #. C.$aE, .omeo, Zeno, 22>>#8, $valuarea personalitii, =etodele alternative, (oliromB ,.DA6I+1IE, Ion, 22>>28, (ersonalitatea, =etodele calitative de a:ordare, 1:servaia i interviul, (olirom /. D$K$[, -ad&a, 22>>/8, Teste de personalitate prin alegerea culorilor, Alegei*v culorile, sc"im:ai*v viaa, trad. din l:. engle<, =eteor (ress 9. 51G$=A+, Daniel, 22>>18, Inteligena emoional, traducere din l:. $ngle<, $d. Curtea 7ec"e, 4ucure ti ;. 51G$=A+, Daniel, 22>>48, Inteligena emoional c"eia succesului n via, $d. AGG6A 1>. 51G$=A+, Daniel, 22>>/8, Inteligena social, noua tiin a relaiilor umane, traducere din l:. engle<, $ditura Curtea 7ec"e, 4ucure ti 11. ?A7b.+$A+E, Cornel, 22>>>8, Cunoa terea psi"ologic a persoanei, (osi:iliti de utili<are a computerului, (olirom 12. =AT?$K-, 5erald, D$A.[, Ian J., K?IT$=A+, =arta C., 22>>#8, (si"ologia personalitii, Trsturi, cau<e, consecine, trad. din l:. engle<, (olirom 13. ($.a$A, 5"., 22>>28, (si"ologie militar aplicat, $d. Academiei de Hnalte -tudii =ilitare, 4ucure ti Bi7liogra3ie /n alt li07 1. 4ATA.c$7, A.4., 21;;;8, Testirovanie, asnovnoi instrumentarii practices&ovo psi"olog"ia, I<datelstvo MD$G13, =os&va 2. 4.I55- =[$.-, Isa:el, 21;;38, Introduction to T%pe, A description o0 t"e t"eor% and applications o0 t"e =%ers*4riggs T%pe Indicator, Consulting (si"ologists, (ress, Inc. 39>3 $. 4a%s"ore .oad, (alo Alto CA;43>3 3. 41D.17, 4.A., =AGLI+, 7.4., (1L.17-LI 4.G., c(AC$+L1 D.I. 21;948 (si"olog"ices&i ot:or letcicov i cosmonavtov, Tom 49, I<datelistvo M+au&a3 =os&vaB 4. $[-$+CL, ?.J., $[-$+CL, 4.5. -%:il, =anual o0 t"e $[-$+CL, ($.-1+AGIT[ ]uestionaire 2Cunior _adult8 Eniversit% o0 Gondon (ress, GTDB #. ?I.-?, -andra Lre:s, LE==$.1K, Jean =. Introduction to T%pe in 1rgani<ations, second editionB ,. =A.IcCIEL, 4.G. 4GED17, Ju.=., (GA+TI$+L1 7.A., -$.17A, G.L. 21;948, =etodi&i psi"odiagnosti&i v sporte, (roisvescenie, =os&va /. =$G+IL17 7.=., IA=(1G-L[ G.T. 21;9#8, 7vedenie v e!perimentalnuiu psi"olog"iu licinostii, (roisvescenie, =os&va 9. (GAT1+17, L.L. 21;9,8, -tructura i ra<vitie licinostii, +au&a, =os&vaB ;. (1TLA[, C"arles .., AGG$+ 4em (., 21;9,8 (ersonalit%@ T"eor% .eserc", and Applications, 4roo&sICole (u:lis"ing Compan% =ontere%, Cali0ornia 1>. .I-1, don .ic"ard, 21;;#8, Discovering [our (ersonalit% T%pe, T"e +eV $nneagram )uestioaire, ?ougton =i00in Compan%, 4oston, +eV [or&

- '! 11. .I-1, don .ic"ard, 21;;>8, Enderstanding t"e $nneagram, T"e practical guide to personalit% T%pes, ?oug"ton =i00in Compan%, 4oston 12. -T1GIA.$+L1 G.D., 22>>>8, 1snov psi"olog"ii practicum dlea studentov vu<ov, 6eni!, .ostov*na*Don% .$. Cerine6 0etode i strategii /n construirea6 adaptarea i e>peri0entarea unui chestionar de personalitate Bi7liogra3ie /n li07a ro0Fn 1. AG4.$C?T, Larl, 22>>/8, Inteligena social, +oua tiin a succesului, traducere din l:. engle<, ed. Curtea 7ec"e, 4ucure ti 2. AG4E, =onica, 21;;98, Construirea i utili<area testelor psi"ologice, $ditura Clusium 3. 4I.C?, Ann, ?A[KA.D-, -"eila, 21;;;8, Di0erene interindividuale, trad. din l:. $ngle<, $ditura Te"nicB 4. C1+-TA+TI+, Ticu, 22>>48, $valuarea psi"ologic a personalului, (oliromB #. C.$aE, .omeo, Zeno, 22>>#8, $valuarea personalitii, =etodele alternative, (oliromB ,. DA6I+1IE, Ion, 22>>28, (ersonalitatea, =etodele calitative de a:ordare, 1:servaia i interviul, (olirom /. D$K$[, -ad&a, 22>>/8, Teste de personalitate prin alegerea culorilor, Alegei*v culorile, sc"im:ai*v viaa, trad. din l:. engle<, =eteor (ress 9. 51G$=A+, Daniel, 22>>18, Inteligena emoional, traducere din l:. $ngle<, $d. Curtea 7ec"e, 4ucure ti ;. 51G$=A+, Daniel, 22>>48, Inteligena emoional c"eia succesului n via, $d. AGG6A 1>. 51G$=A+, Daniel, 22>>/8, Inteligena social, noua tiin a relaiilor umane, traducere din l:. engle<, $ditura Curtea 7ec"e, 4ucure ti 11. =I+EG$-CE, =i"aela, 21;;,8, C"estionarele de personalitate n evaluarea psi"ologic, 5A.$GG (E4GI-?I+5 ?1E-$, 4ucure ti 12. .1C1, =i"aela, 22>>48, Creativitate i inteligen emoional, (1GI.1= 13. .1cCA, =ariana, 21;/28, =etode de psi"odiagnostic, $ditura Didactic i (edagogic, 4ucure ti 14. -$5AG, Jeanne, 21;;/8, De<voltarea inteligenei emoionale, Teora 1#. -TA+, Aurel, 22>>28, T$-TEG (-I?1G15IC, $voluie, construcie, aplicaii, (1GI.1= 1,. cC?I1(E, Ersula, 22>>28, Introducere n psi"odiagnostic, $ditura 6undaiei ?E=A+ITA-, 4ucure ti 1/. ?A7b.+$A+E, Cornel, 22>>>8, Cunoa terea psi"ologic a persoanei, (osi:iliti de utili<are a computerului, (olirom 19. =AT?$K-, 5erald, D$A.[, Ian J., K?IT$=A+, =arta C., 22>>#8, (si"ologia personalitii, Trsturi, cau<e, consecine, trad. din l:. engle<, (olirom Bi7liogra3ie /n alt li07 1. 4ATA.c$76 A.4.6 21;;;8, Testirovanie, asnovnoi instrumentarii practices&ovo psi"olog"ia, I<datelstvo MD$G13, =os&va 2. 4.I55- =[$.-6 Isa:el, 21;;38, Introduction to T%pe, A description o0 t"e t"eor% and applications o0 t"e =%ers*4riggs T%pe Indicator, Consulting (si"ologists, (ress, Inc. 39>3 $. 4a%s"ore .oad, (alo Alto CA;43>3 3. 41D.176 4.A., =AGLI+, 7.4.6 (1L.17-LI 4.G., c(AC$+L1 D.I. 21;948 (si"olog"ices&i ot:or letcicov i cosmonavtov, Tom 49, I<datelistvo M+au&a3 =os&vaB 4. $[-$+CL, ?.J., $[-$+CL, 4.5. -%:il, =anual o0 t"e $[-$+CL, ($.-1+AGIT[ ]uestionaire 2Cunior _adult8 Eniversit% o0 Gondon (ress, GTDB

- '1 #. ?I.-?, -andra Lre:s, LE==$.1K, Jean =. Introduction to T%pe in 1rgani<ations, second editionB ,. =A.IcCIEL, 4.G. 4GED17, Ju.=., (GA+TI$+L1 7.A., -$.17A, G.L. 21;948, =etodi&i psi"odiagnosti&i v sporte, (roisvescenie, =os&va /. =$G+IL17 7.=., IA=(1G-L[ G.T. 21;9#8, 7vedenie v e!perimentalnuiu psi"olog"iu licinostii, (roisvescenie, =os&va 9. (GAT1+17, L.L. 21;9,8, -tructura i ra<vitie licinostii, +au&a, =os&vaB ;. (1TLA[, C"arles .., AGG$+ 4em (., 21;9,8 (ersonalit%@ T"eor% .eserc", and Applications, 4roo&sICole (u:lis"ing Compan% =ontere%, Cali0ornia 1>. .I-1, don .ic"ard, 21;;#8, Discovering [our (ersonalit% T%pe, T"e +eV $nneagram )uestioaire, ?ougton =i00in Compan%, 4oston, +eV [or& 11. .I-1, don .ic"ard, 21;;>8, Enderstanding t"e $nneagram, T"e practical guide to personalit% T%pes, ?oug"ton =i00in Compan%, 4oston 12. -T1GIA.$+L1 G.D., 22>>>8, 1snov psi"olog"ii practicum dlea studentov vu<ov, 6eni!, .ostov*na*Don% .%.Chestionarele de personalitate EAsencB 1EPC i Pichot-P9P Bi7liogra3ie $[-$+CL, ?.J., $[-$+CL, 4.5. -%:il, =anual o0 t"e $[-$+CL, ($.-1+AGIT[ ]uestionaire 2Cunior _adult8 Eniversit% o0 Gondon (ress, GTDB 4d4A+ A., D$.$7$+C1, (., $[-$+CL, -%:il, 4.5., 21;;>8, En studiu intercultural cu aCutorul C"estionarului de personalitate $%senc&, .evista de psi"ologie, Tom 3,, 218, $ditura Academiei .omAne =E.$cA+, (avel, $dd., 21;;18, Inventare multi0a<ice de personalitate, Institutul de ctiine ale $ducaiei .#. Chestionarele de te0pera0ent - <trelau - <.* , i ,usalov 1 C<. Bi7liogra3ie 1. =I+EG$-CE, =i"aela, 21;;,8, C"estionarele de personalitate n evaluarea psi"ologic, 5A.$GG (E4GI-?I+5 ?1E-$, 4ucure ti 2. =E.$cA+, (avel, $dd., 21;;18, Inventare multi0a<ice de personalitate, Institutul de ctiine ale $ducaiei 3. ($.a$A, 5"., 22>>28, (si"ologie militar aplicat, $d. Academiei de Hnalte -tudii =ilitare, 4ucure ti .). Chestionarul celor cinci super3actori 9E+-P*-, Bi7liogra3ie supli0entar 1. =I+EG$-CE, =i"aela, 21;;,8, C"estionarele de personalitate n evaluarea psi"ologic, 5A.$GG (E4GI-?I+5 ?1E-$, 4ucure ti 2. =I+EG$-CE, =i"aela, 22>>/8, (si"odiagno<a modern, C"estionarele de personalitate, $ditura 6undaiei .omAnia de =Aine, $diia a I7*a, 4ucure ti 3. (erea, 5"eorg"e 22>>;8, C"estionarele n psi"odiagno<a modern a personalitii, $ditura Didactic i (edagogic, 4ucure ti .'. Chestionarul de personalitate Frei7urg 1 FP* Bi7liogra3ie

- '" =I+EG$-CE, =i"aela, 21;;,8, C"estionarele de personalitate n evaluarea psi"ologic, 5A.$GG (E4GI-?I+5 ?1E-$, 4ucure ti (ITA.IE, ?oria, 21;9,8, Adaptarea i e!perimentarea inventarului de personalitate 6rei:urg26(I8, .evista de psi"ologie, tom 32248, $ditura academiei .-. ($.a$A, 5"eorg"e, 22>>38, (si"ologia militar aplicat, $d. Academia de Hnalte -tudii =ilitare, 4ucure ti .(.Chestionarele 0ulti3a2ice de personalitate Cattell -1# PF i 8elniBov i *a0polsBi -1$ PF Bi7liogra3ie =I+EG$-CE, =i"aela, 21;;,8, C"estionarele de personalitate n evaluarea psi"ologic, 5A.$GG (E4GI-?I+5 ?1E-$, 4ucure ti =I+EG$-CE, =i"aela, 22>>/8, (-I?1DIA5+1ZA =1D$.+d, C"estionarele de personalitate, $d. 6undaiei .omAnia de mAine, $diia a I7*a, 4ucure ti ($.a$A, 5"eorg"e, 22>>38, (si"ologia militar aplicat, $d. Academia de Hnalte -tudii =ilitare, 4ucure ti (ITA.IE, ?oria, 21;9,8, Adaptarea i e!perimentarea inventarului de personalitate 6rei:urg 26(I8, .evista de psi"ologie, tom 32248, $ditura academiei .-. .1". *ndicatorul tipologic 8Aers1Briggs privind stilurile cognitiv- apreciative-8B.* Bi7liogra3ie =I+EG$-CE, =i"aela, 21;;,8, C"estionarele de personalitate n evaluarea psi"ologic, 5A.$GG (E4GI-?I+5 ?1E-$, 4ucure ti =I+EG$-CE, =i"aela, 22>>/8, (-I?1DIA5+1ZA =1D$.+d, C"estionarele de personalitate, $d.6undaiei .omAnia de mAine, $diia a I7*a, 4ucure ti ($.a$A, 5"eorg"e, 22>>38, (si"ologia militar aplicat, $d. Academia de Hnalte -tudii =ilitare, 4ucure ti TI$5$., (aul D., 4A..1+*TI$5$., 4ar:ara, 21;;#8, Descoperirea propriei personaliti, Teora

..1& *nventarul Bar+n pentru deter0inarea coe3icientului e0oional * Bar+n EC-* 4E0otional Cuotient *nventorA5 Bi7liogra3ie A&ers, C., Doer0ert, D., Casa:onne, L., 6ra<e, -., Davis, C.-., An Initial Investigation o0 $motional Intelligence And Gevel o0 4ias among Te!as Agricultural .eporters, +ational AAA$ .esearc" Con0erence, 2>>#, "ttp@IIaaae.o&state.eduIproceedingsI2>>#I ArticlesI>1;.pd0 4ar1n, .., T"e 4ar1n model o0 emotiona*social intelligence. In (. 6ernende<*4errocal and +. $!tremera 25uest $ditors8, -pecial Issue on $motional Intelligence. Psicothe!a, +7, 2>># 4ar1n, .., T"e 4ar1n model o0 emotional*social intelligence 2$-I8. Psicothe!a, +,, supl., 13*2#, 2>>, .euven 4ar1n, ?andle%, .., 4ar1n $motional )uotient 3,>, "ttp@IIVVV.eiVorld.org IdocsI$)3,>*s"ortU2>>/.pd0. Jaeger, A.J., Caison, A.G., .et"in&ing Criteria 0or Training and -election@ An In]uir% Into t"e $motional Intelligence o0 .esident Assistants, +A-(A Journal, 7ol. 43, no. 1, 2>>,, "ttp@IIpu:lications.naspa.orgIcgiIvieVcontent.cgiNarticleF1#/#_conte!tFnaspaCournal.