CE ESTE VINDECAREA SHAMBALLA MULTIDIMENSIONAL / REIKI Comunicare de la Sain !

ermaine" canali#a $ de %o&n Armi a'e

Ce e( e" )oi *ncerca ($ e+,lic *n c- e)a cu)in e (im,le. Acum c-/i)a ani" 0iin/a ,e care o 1 iu ca S . !ermain a )eni la mine 1i m2a *n re3a dac$ a1 dori ($ 0iu im,lica *n r2 un nou ,roiec . De4a eram ocu,a 1i am (,u( nu" 0$r$ ($ *n re3 care era ,roiec ul. El nu a renun/a ci a o *n re3a " mereu 1i mereu. 5n (0-r1i l2am *n re3a ce e( e" iar el mi2a r$(un( 6e( e rei7i8" iar r$(,un(ul meu a 0o( 6nu e( e ,en ru mine8. Nu )edeam la ce ar 0olo(i rei7i" c$ci eu )indecam cu m-inile de c-nd eram co,il" iar ,e( e ani *i *n)$/a(em ,e mul/i al/ii cum ($ 0acili e#e )indecarea. !-ndeam c$ nu am ne)oie de a( a. El m2a ru'a ($ a(cul ce a)ea ($2mi (,un$. Mi2a (,u( c$ el era ,er(oana care *ncarna(e rei7i ,e 9$m-n *n im,urile *nce,u ului A lan idei" c$ Rei7i era un (i( em de *m,u ernicire ,rin IUBIRE" un 0el de conec are cu Sur(a ,rin EU SUNT 9re#en/a :SINELE SU9ERIOR;. El mi2a (,u( ,o)e( ea

de(,re 0elul *n care ,$r$(i(er$ locurile *n care au r$i *nain e de (0-r1i ul acelei ere 1i cum le d$du(er$ unor 0iin/e ,e care le *n -lni(er$ un num$r de (im3oluri ,en ru a )edea cum omenii le 0olo(e(c. Ace( e 0iin/e r$iau *n /ara ,e care o 1 im acum (u3 numele de Ti3e . Ei au 0olo(i (im3olurile" dar le2au ,$( ra ,en ru ei" 3ucur-ndu2(e de ,u erea ,e care le2o d$deau. Rei7i (2a ,ierdu ,en ru lume cu oa e in en/iile 1i (co,urile lui. A 0o( rede(co,eri de un 3$r3a 4a,one#" ,e nume Dr. U(ui. Indienii 1 iau ,u/in de(,re (im3oluri 1i le 0olo(eau *n aceea1i m$(ur$. El a con inua ($ (,un$ c$ ace( (i( em e( e un 0el 0oar e (im,lu ,en ru om de a *m,u ernici ,e al/ii ($ (e )indece ,e ei *n1i1i" ,e al/ii 1i ,e Mama 9$m-n . Nu e( e nimeni ,e ,$m-n care ($ nu o ,oa e 0ace. Tre3uie ($ (,un c$ nu am a)u ,e nimeni *n cla(ele mele care nu a ,leca cu ener'ie )indec$ oare *n m-ini. <i IUBIRE *n inim$. Acea( a e( e di0eren/a din re U(ui rei7i 1i S&am3ala rei7i= 2 S&am3ala are oa e cele >?@ de (im3oluri" unul ,en ru 0iecare ni)el "*n re 9aman 1i (ur($" care au 0o( da e de !ermain. Iar dac$ )$ '-ndi/i c$ U(ui rei7i are A (i3oluri" de4a )$ ,u e/i '-ndi c$ *i li,(e1 e ce)a. Iar @ din cele A (im3oluri (un 4a,one#e. Ace( lucru *n(eamn$ c$ nu (un nici ade)$ra e (im3oluri rei7i. Me oda U(ui a 0o( *n)$/a $ de #eci de mii de oameni ,e o cu,rin(ul lumii 1i a 0$cu 0oar e mul 3ine. Lucrul ri( e( e c$ a 0o( ($ 0aci a( a" nu re3uie cealal $ e c. S&am3ala nu e( e a1a= )i (e cere ($ )$ re ra'e/i 0or/a ,ro,rie 1i ($ lucra/i *n acord cu )oin/a ran(0orma *n r2un (i( em de con rol. Tre3uie

Di)in$" )i (e cere ($ *m,u ernici/i oamenii cu care lucra/i" cei ,e care *i )indeca/i :1i ( uden/ii" dac$ )e/i 0ace cur(ul de *n)$/$ ori /ma( er;" ($ nu *1i dea 0or/ele ,en ru rei7i (au orice al ce)a. 5n cur(urile )oa( re )e/i *n/ele'e cum ($ 0olo(i/i S&am3ala cu cri( ale" cum ($ cur$/i/i ener'ii din cl$diri 1i locuri" ($ )indeca/i ,$m-n ul" cum ($ )$ )indeca/i ,e )oi *n1i)$ 1i ($ 0acili a/i )indecarea a( 0el c$ 1i al/ii (e )or *n re'i" cum ($ conec a/i oamenii cu Sinele lor Su,erioare 1i deci cu ener'ia Ma&a ma. 5n)$/a/i medi a/ii ,en ru a )$ ac i)a mer7a3a" lim,e#i/i 1i cur$/a/i cele ?B de c&a7re ale )oa( re" ac i)a/i ADN2ul )o( ru de >C de 3en#i" cur$/a/i ener'ii nedori e 1i im,lan uri din ru,urile )oa( re 0i#ic 1i (u3 ile" *n -lni/i2)$ cu '&i#ii )o1 ri rei7i 1i al e 0iin/e mul i2 dimen(ionale" inclu(i) Mae1 rii A(cen(iona/i 1i Mae1 rii !alac ici. Toa e cur(urile noa( re includ ac i)$rile radi/ionale rei7i" ,recum 1i me oda S&am3ala. A)em ,e( e >BBB de mii de oameni care ,rac ic$ ni)elul D 1i @ ,e o ,$m-n ul 1i ,e( e >BB de *n)$/$ ori a1a c$ de ce nu )2a/i al$ ura nou$ 1i ($ )$ 'r$3i/i c$l$ oria (,re 0ericire. Deci" ce e( e acea( a S&am3allaE S&am3alla e( e un loc in im, (i (,a iu (au un numar de locuri in im, (i (,a iu. Cand (,un un numar de locuri in im, (i (,a iu" )reau (a (,un ca in 0iecare reali a e" dimen(ionala e+i( a o S&am3alla. Deci ce e( e cu ade)ara S&am3allaE. In r2un 0el )ad ca cel mai u(or mod de a2 i e+,lica ace( lucru e( e ca S&am3alla e( e un loc in im, (i (,a iu" unde armonia" ec&ili3rul (i dra'o( ea

re,re#in a o ali a ea ener'iei. Si daca )rei (a )e#i S&am3alla in min ea a (au cu oc&ii min ii ale" ,o i )edea S&am3alla ca ,e un ora( cri( alin al luminii. Deci" unde e+i( a cel mai a,ro,ia a(,ec al S&am3alleiE Cel mai a,ro,ia a(,ec " al S&am3allei" de reali a ea a dimen(ionala :dimen(iunea a reia; e+i( a in a cincea dimen(iune. Dar acum" deoarece )i3ra iile ,lane ei cre(c" uneori e+i( a o in er0eren a in re a cincea dimen(iune cu a reia (i a ,a ra dimen(iune. Acea( a aduce du,a ce)a im, re#ul a e in ere(an eF deoarece S&am3alla ince,e (a (e mani0e( e a(u,ra ,lane ei ale ca ora(ul luminii. Deci unde (e mani0e( aE. Daca e2ai 'andi la o &ar a a luminii ale dimen(ionale" e( e acea #ona a MON!OLIEI" locul care e( e cuno(cu (u3 numele GTre, ele Mon'ole8. Acea( a (e in inde in (ud in(,re TIBET in )ar0ul mun ilor HIMALAHAS. Ace( a e( e locul in care ener'ia S&am3alla (e ancorea#a in reali a ea a dimen(ionala. E( e in ere(an de o3(er)a ca in ,erioada ace( or im,uri" cand )i3ra iile (un a a de inal e a(u,ra ,lane ei" iar S&am3alla ince,e (a (e mani0e( e in reali a ea dimen(ionala" ca unele 'u)erne :0orme de 'u)ernaman ; din lume )ad S&am3alla mani0e( andu2(e. S&am3alla e( e ,erce,u a de ei ,rin mi4loace cum ar 0i (a eli ii care #3oara in 4urul ,aman ului. Unii din re ace( i (a eli i au di(,o#i i)e de ima'ini 0oar e ,u ernice. Si din r2o da a" )ad ,e ecranul lor ce)a nou care nu era inain e acolo. A(a ca ei ince, (a marea(ca ima'inea ace( ei mani0e( ari. Ar re3ui (a2 i dai (eama ca ace( i (a eli i (un (u0icien de ,u ernici (a (e concen re#e a(u,ra a (i (a )ada ce ,a'ina din ce #iar

ci e( i la ine in 'radina. A(a ca" a unci cand )ad S&am3ala mani0e( andu2(e" lucrul ace( a ii ,une ,e 'anduri. Ei i(i rimi a)ioanele (a )eri0ice. De o3icei" ,ana cand a)ioanele a4un' la S&am3alla ea a di(,aru de4a. Deci" acea( a e( e ,rima mani0e( are a S&am3allei din a cincia dimen(iune" dar )oi ,rie enii mei" 0amilie S&am3alla a Luminii" care r$i/i *n oa $ lumea (un e/i mi4loacele ,rin care S&am3alla (e mani0e( a con inuu ener'e ic *n reali a ea )oa( r$ dimen(ional$ 1i *n im, ce )oi )$ concen ra/i ($ r$m-ne/i con1 ien/i de 0a, ul c$ )oi ,u e/i aduce con inuu ener'ia S&am3allei (au ,u e/i im,lan a ener'ia S&am3allei" )oi ,u e/i ine cone+iuni cu S&am3alla mul idimen(ional$. CE ESTE REIKIE Ar a ,unerii m-inilor (,re )indecare e( e la 0el de )ec&e ca 1i mun/ii" oamenii au ,rac ica ,unerea m-inilor *nc$ de la *nce,u ul im,urilor. E( e un in( inc na ural ($ ,ui m-na ,e cel r$ni (au 3olna). Mamele (un un e+em,lu *n ace( (en(" c-nd co,ilul e( e r$ni " mama ,une m-na ,e locul lo)i . A in'erea uman$ *n(eamn$ )indecare 1i dra'o( e. Acea( $ ener'ie e( e cuno(cu $ (u3 mai mul e nume= CHI :*n C&ina;" 9RANA :*n India;" RUACH :la e)rei;" REIKI :*n %a,onia;. Acea( $ ener'ie e( e una 1i aceea1i cu ener'ia 0olo(i $ de ,rac ican/ii REIKI. Vindec$ orul REIKI are acce( la acea( $ ener'ie *n r2un mod mul mai e0icien da ori $ INIIIERII ,e care o ,rime1 e" care elimin$ 3loca4ele din canalele de ener'ie ale cor,ului ($u. Ini/ierea :,unerea ,e lun'ime de und$ cu ener'ia REIKI;" *i cre1 e )indec$ orului ,ro,ria ener'ie )i al$. 5n acela1i im,"

conec ea#$ ,rac ican ul REIKI cu (ur(a de ener'ie REIKI. Acea( $ (ur($ ,oa e 0i numi $ *n orice 0el omul dore1 e= ener'ia marii #ei $/i" ener'ia lui Dumne#eu" ener'ia (ur(ei ,rimare. REIKI nu are le'$ ur$ cu nici o reli'ie. A1a c$ )$ ro'" numi/i ener'ia oricum )$ 0ace ,l$cere. Eu" ,er(onal" nume(c acea( $ ener'ie ca )enind de la Dumne#eul Mam$ / Ta $. Ini/ierea ,ro,riu2#i($ nu e( e o 1edin/$ de )indecare. INIIIEREA creea#$ un )indec$ or" du,$ ,a ru ini/ieri (ucce(i)e. Ace( a e( e numi ni)elul REIKI D. 9er(oana ini/ia $ ,rime1 e un dar ma'ic de la Dumne#eu. Du,$ ce ai ,rimi ni)elul REIKI l" nu ai al ce)a de 0$cu dec- ($2/i ,ui m-inile ,e ine (au ,e al ul 1i ener'ia )a *nce,e ($ cur'$ ,rin m-inile ale. C-nd *nce,i ($ ,rac ici REIKI" ,o/i e+,erimen a lucruri noi" deo(e3i e. Unii (im mai mul dec- al/ii. Unii nu (im nimic. Dar" oricum ar (im/i ei" (i'ur canali#ea#$ ener'ia. 9o/i (im/i c$ldur$ *n m-ini ca 1i cum ai 0i conec a la o re/ea elec ric$. Dar" de c- e ori ,ui m-na ,e ine (au ,e al cine)a" ener'ia e( e acolo. REIKI nu e( e numai ,en ru cei ce )or ($ ,rac ice )indecarea" deci ($ de)in$ )indec$ ori" ci e( e 1i ,en ru oamenii (im,li" care nu au a(,ira/ii de ace( 'en" ci numai dore(c ($ (e ,er0ec/ione#e din ,unc de )edere (,iri ual. Ini/ierile REIKI */i dau ,o(i3ili a ea ($ e )indeci ,e ine *n(u/i" a - 0i#ic c- 1i (,iri ual. E( e un mod 0oar e 3un de a a3andona )ec&i o3i1nuin/e (au de,enden/e" de a e )indeca ,e ine *n(u/i la ni)el men al 1i emo/ional. Oameni care au a)u ,ro3leme de ($n$ a e (au ($n$ a e ,recar$ oa $ )ia/a lor" (au au (u0eri de de#ec&ili3ru men al"

le2ar 0i recomanda $ ini/ierea *n REIKI. Vindecarea e( e u1ura $ de e&nicile de )indecare ar$ a e *n con inuare. Acelea1i ,o#i/ii (un 0olo(i e 1i ,en ru )indecarea al ora. Du,$ ,rimirea ini/ierii" ar 0i o idee 3un$ ($ 0aci *n 0iecare #i au o)indecare ,e ine 1i" dac$ e( e ,o(i3il" 1i ,e al/ii" deci" ENER!IA re3uie 0olo(i $. Acea( a a4u $ la A<EJAREA 1i la OBI<NUINIA or'ani(mului cu ener'ia" 1i" de a(emeni" ($ e o3i1nuie1 i ,(i&olo'ic cu ener'ia. Si ua/ia acea( a ,oa e lua a,roa,e o lun$. Kolo(ind REIKI ,en ru a )indeca o ,ro3lem$" de cele mai mul e ori reu1e1 i ($ )indeci 1i al $ a0ec/iune. De mul e ori durerea a,are *n cu o ul al loc dec- unde e( e a0ec/iunea. De e+em,lu= mi'rena cau#a $ de ( re( emo/ional. Vindecarea mi'renei ,roduce 1i )indecare emo/ional$. Tre3uie /inu con de c$ re )indec$ orul REIKI c$ 3olile *1i au ori'inea *n modi0ic$rile ,rodu(e *n ru,urile emo/ional 1i men al" ran(mi(e ul erior cor,ului 0i#ic :*m3oln$)ire;. Dac$ reducem cau#a" e0ec ul di(,are. Ca )indec$ or" re3uie ($ *ncura4e#i omul ($ )or3ea(c$" ($ (e con0e(e#e :,ro3lemele emo/ionale (un cau#a *m3oln$)irilor *n ru,ul 0i#ic;. 9rin con0e(are ,u em de(co,eri me oda de )indecare 1i cau#a *m3oln$)irii. E( e ,o(i3il ($ 0im mar orii unor eri3ile de#)$luiri" dar nu re3uie ($ ,ar ici,i la con0e(are :nu e eme" nu e mira" nu 4udeca;. Acea( a e( e ,ar e a ,roce(ului de )indecare. Ener'ia 0ricii re3uie mu a $ *n dra'o( e" a( a *n(eamn$ ($ d$m ,acien ului (,ri4in ,rin IUBIRE . Acce, -nd con0e(iunea ,acien ului" *i d$m ,o(i3ili a ea

ace( uia ($ de(co,ere el *n(u1i (ur(a r$ului" care ,o 0i e+,erien/e c&iar din )ie/i ,receden e. Dac$ un ,acien de)ine emo/ional 1i u (im/i c$ u nu ,o/i 0ace 0a/$ (i ua/iei" doar cere *n '-ndul $u a4u or de la '&i#ii REIKI. Kii calm 1i uni)er(ul */i )a o0eri (olu/ia. Kii con)in( c$ ,rin 1edin/a de )indecare ,e care o 0aci" u *n(u/i ai mai cre(cu (,iri ual un ,ic. Ca )indec$ or REIKI re3uie ($ *n/ele'i c$ )indecarea nu e( e o deauna ,o(i3il$" ,en ru c$ 3oala *n (ine ,oa e 0i o ,ar e a ro( ului omului *n )ia/a lui :KARMA;. Dac$ omul moare" *n/ele'e c$ moar ea *n($1i e( e ,ar e a ,roce(ului de )indecare (,iri ual$ a acelui om :moar ea *n($1i" de cele mai mul e ori" e( e un ,roce( mai ,u/in rauma ic dec,roce(ul na1 erii;. Socie $/ile moderne nea'$ moar ea :ei dore(c (2o 3loc&e#e;" ei au im,re(ia c$ dac$ nea'$ moar ea" ea nu )a )eni. Moar ea (e *n -m,l$ *n orice loc 1i *n 0iecare #i. Tu re3uie ($ *n/ele'i c$ ea nu e( e dec- o ran#i/ie. 5n im,urile ,e care le r$im" moar ea ,oa e 0i ocoli $ ,rin ,roce(ul de a(cen(iune :5n)ierea din mor/i *n cur(ul )ie/ii 0i#ice ,$m-n e1 i;. S,iri ul nu (e mai re*ncarnea#$. Ace( a e( e un ,roce( con inuu. 5n)ia/ii din mor/i (un = marii mae1 rii (,iri uali" (0in/ii" marii ini/ia/i. Ace( ,roce( *n care u de)ii lumin$ 1i e1 i ca,a3il ($2/i ,$( re#i re#ia" 0iind con1 ien de ran(0orm$rile dimen(ionale ,rin care reci. Au orul ace( ui manual or'ani#ea#$ adun$ri" ,rele'eri" ,e ace( (u3iec al a(cen(iunii. Se *n -m,l$ uneori ca )indecarea ($ 0ie 3loca $ )oi de c$ re ,acien " a( a (e *n -m,l$" de o3icei c-nd ,acien ul nu crede *n )indecare. De aceea" re3uie *n o deauna ca ,acien ul ($21i dea

acce, ul ($ 0ie )indeca . Acea( a )a *n(emna c$ e( e de(c&i( cola3or$rii cu ener'ia. E( e ,o(i3il ca ,acien ul ($ (e (im $ em$ or :an+io(;" *n ace( ca#" dac$ ,er(e)ere#i cu dra'o( e" )ei ,u ea elimina 3loca4ul. Kii a en L E( e *n o deauna la ale'erea ,acien ului de a )rea (au a nu )rea ($ (e )indece (,iri ual. Nu ,o/i 0or/a )indecarea ,e nimeni. REIKI rela+ea#$ 1i *n inere1 e. Mul/i ,o cri ica REIKI c$ nu ,oa e ($ 0ac$ or'ane am,u a e ($ crea(c$ la loc (au c$ nu ,o/i corec a de0ec e con'eni ale. Ace( ora le r$(,und c$ nu e( e dec- o limi $ a (i( emului ,re#en . Dac$ nu e( e la ale'erea (u0le ului de a (u0eri mu ilarea *n im,ul ace( ei )ie/i" ,o (,une cu con)in'ere c$ cu a4u orul lui Dumne#eu" orice ,oa e ($ (e reali#e#e. 9ro'ramarea di)in$ a crea/iei ,re(u,une ,er0ec/iunea" iar ,er0ec/iunea e( e una cu dra'o( ea. REIKI e( e dra'o( e :iu3ire;" a1a c$ a unci c-nd lucre#i cu REIKI" nu e limi a ,e ine *n(u/i" 0iecare )indecare REIKI ($ o 0aci cu '-ndul 0inali $/ii )indec$rii *n min e :a )indec$rii o ale;. 5n ace( ca#" dac$ Karma ,acien ului ,ermi e" re#ul a ul )indec$rii )a 0i 9ERKECIIUNEA" *n con0ormi a e cu )oin/a di)in$. Ace( lucru (e *n *m,l$ c&iar dac$ u" ca )indec$ or" nu ,o/i *n/ele'e o ul *n mod de,lin. Dac$ *n o deauna e ,ui de acord cu )oin/a di)in$ c-nd 0olo(e1 i ener'ia REIKI" */i )ei da (eama c$ ,o/i o3/ine re#ul a e uimi oare c&iar 1i a(u,ra celor cu 3oli erminale. S$ nu2/i 0ie eam$ c$ )ei lua 3oala al ora c&iar dac$ acea( a e( e ran(mi(i3il$. Ace( lucru nu (e )a *n -m,la ,en ru c$ )ei 0i ,ro e4a de '&i#ii REIKI 1i de Dumne#eu" mai mul c&iar" din ce )ei 0ace mai mul $ )indecare" e )ei )indeca ,e ine *n($/i de mai mul e ,ro3leme. Kii credincio(

,rinci,iilor REIKI 1i nu e 3$'a ,e( e reli'ia 1i (i( emul de credin/e al al ora" 0a o ce 0aci cu dra'o( e. Renun/$ la ,ro,riul E!O 1i la($ doar ca ener'ia REIKI ($ cur'$ ,rin ine 1i ($ lucre#e. De(c&ide u1a MA!ICULUI *n )ia/a a 1i de)ino una cu Dumne#euL Din ce )ei renun/a mai mul la E!O (au EU" din aceea ener'ia )a cur'e ,rin ine. V-r( a nu e( e un im,edimen ,en ru REIKI. Co,iii ,o 0i ini/ia/i *n REIKI la orice )-r( $" a( 0el ei *1i *nce, )ia/a ,e drumul (er)irii al ora. REIKI nu e( e numai ,en ru cei ce )or ($ 0ac$ )indecare ,e al/ii" ci e( e ,en ru oa $ lumea. Tu 0iind ,e lun'imea de und$ cu Dumne#eu :,rin ini/ierea REIKI;" e1 i mai a,roa,e de a 0i ,er0ec . ISTORIA REIKI 2ului 5NAINTE DE DR. USUI REIKI a 0o( un (i( em de )indecare 0olo(i *n an ica A lan id$. A 0o( crea de c$ re un mare ,reo " la em,lul VINDECRII" ,reo care e( e acum cuno(cu (u3 numele de Mae( rul S,iri ual :A(cen(iona ; S . !ermain. Ace( ,reo a ,$r$(i *ndre, a c$ re un lan/ em,lul 1i (2a

de mun/i *nde,$r a/i ai A lan idei" creindu21i ,ro,riul clan : ri3; de a lan i#i" ri3 numi 6In(,ira orii8. In(,ira orii (2au de#i( :(e,ara ; de ceialal/i a lan i#i" ei au lu, a ($ '$(ea(c$ o cale de a e'ali#a de#)ol area (,iri ual$ *n r-ndul a lan i#ilor. Sco,ul era ($ de(0iin/e#e 1i ($ *n0iere#e di0eren/ele ra(iale da ora e di0eren/elor (,iri uale 1i 0i#ice *n r-ndul (ocie $/ii A lan idei. Mul/i din re a lan i#ii care erau con(idera/i ,aria (ocie $/ii din ,unc de )edere (,iri ual 1i 0i#ic" erau 0olo(i/i ca (cla)i de c$ re ,reo/i" ,reo e(e" 0amiliile re'ale ale A landidei. 5n acea )ia/$

,$m-n ea(c$" S . !ermain a ,rimi un num$r de (im3oluri care ,u eau 0i ,roiec a e *n (i( emul ener'e ic 1i *n(cri(e acolo" care a4u $ indi)idul ($21i ridice )i3ra/ia ru,urilor (,iri uale (i a ru,ului 0i#ic" la un ni)el (u0icien de mare ca ($2i a4u e ($21i de,$1ea(c$ &andica,ul (,iri ual 1i ($ de)in$ e'ali cu ceilal/i a lan i#i. I (2au da lui S . !ermain *n acea )reme @D de (im3oluri :@D e( e num$rul de($)-r1irii;. C-nd A lan ida a 0o( di( ru($" el (2a re ra( *m,reun$ cu c-/i)a 0ra/i :de credin/$; *n Ti3e . Aici au *ncerca ($21i con inue lucrarea de ridicare a ni)elului de con1 iin/$ (,iri ual$ al oamenilor" ,en ru a )edea cum *n/ele' oamenii ($ 0olo(ea(c$ ener'ia REIKI. Ei au da rei (im3oluri unei comuni $/i care (e a0la *n a,ro,ierea ($la1ului lor. Mul/i din re oameni au 0olo(i (im3olurile ,en ru e)olu/ia lor (,iri ual$" 1i acea( a le2a adu( ,ro(,eri a e. Al/ii *n($ au 0olo(i (im3olurile *n (co,uri ne'a i)e" 4o(nice" ei au (c&im3a 1i de(0i'ura (im3olurile. S . !ermain 1i In(,ira orii au deci( c$ nu era )remea de a da cele @D de (im3oluri unei (in'ure ,er(oane ,en ru c$ a 0i da $ *n rea'a ,u ere acelei ,er(oane" acea( a 1i2ar ,u ea ,ierde min/ile 1i (en(urile reali $/ii. Si( emul REIKI a1a cum e( e ,rac ica a( $#i" e( e incom,le " e( e un (i( em care con/ine mul e (im3oluri" unele din re ace( ea (un adu(e direc din Ar&i)ele A7a(&ice :Memoria 9lane ei;" ele au 0o( da e umani $/ii de c$ re S . !ermain. Unele din (im3olurile 0olo(i e de ,rac ican/ii REIKI au 0o( in)en a e de c$ re oameni 1i a ra' al 0el de ener'ii decener'ia REIKI. Acea( $ in0orma/ie a 0o( rele)a $ lui %o&n Armi a'e :au orul ace( ei c$r/i ; de ca re cel care a adu( ,e

,$m-n (i( emul de )indecare mul idimen(ional S&am3alla 1i de c$ re o con1 iin/$ colec i)$ a doamnelor 1i domnilor S&am3allei :mae1 rii (,iri uali;. CELE DOU 9RECE9TE REIKI 9ERSOANA TREBUIE S CEAR :($ 0ie )indeca $ (au ini/ia $; Noi re3uie ($ cerem ($ 0im )indeca/i. 9rin a cere" noi ne de(c&idem la ni)elul '- ului. C-nd )er3ali#$m 1i ne au#im (,un-nd= 6Vreau ($ (c&im3 ( area *n care m$ a0lu" )reau ($2mi (c&im3 ( area de e+i( en/$L8. 9rin acea( $ cerere" ,er(oana re(,ec i)$ a0irm$ o deci#ie con1 ien $" de a (e im,lica *n ,roce(ul de )indecare. Acea( $ cerere ,oa e 0i 0$cu $ de a(emeni la ni)elul (u0le ului :cererea de )indecare ($ 0ie 0$cu $ din o (u0le ul ,er(oanei care o (olici $;. Ca )indec$ or REIKI" u e1 i )iaduc ul" canalul ,rin care cur'e ener'ia REIKI. E( e e(en/ial ($ a(cul/i 1i ($2/i o0eri (er)iciile unei cereri )eni e din o (u0le ul. TREBUIE S EMISTE UN SCHIMB DE ENER!IE 9ENTRU SERVICIU Ener'ia )indec$ oare a,ar/ine uni)er(ului 1i lui Dumne#eu. To u1i e+i( $ nece(i a ea unui (c&im3 crea i) de la ,acien la )indec$ or" care *1i ,une la di(,o#i/ia ,acien ului im,ul 1i (er)iciul ($u o0eri ,acien ului ,en ru )indecare. Dac$ o0er$ ce)a 'ra i(" acea( a cau#ea#$ un de#ec&ili3ru da ori $ unei o3li'a/ii care re3uie ,l$ i e. Sc&im3ul de ener'ie *n re cele dou$ ,er(oane im,lica e men/ine ec&ili3rul. Sc&im3ul de ener'ie ,oa e im,lica orice" de la conce, ul de ener'ie ,reci,i a $ :3ani;" ,-n$ la (c&im3ul de (er)icii. Cei care ,rac ic$ REIKI la un ni)el ,ro0e(ional" *1i ( a3ile(c o (um$ 0i+$ ,en ru onorariu. Ace( onorariu re,re#in $ )aloarea (er)iciului care e( e con(idera de

ma4ori a ea oamenilor ca o reali a e com,le $. S area de ($n$ a e e( e ea *n($1i o )aloare 1i re0lec $" *n ul im$ in( an/$" (en imen ele de dra'o( e de (ine 1i de a,reciere de (ine ale ,er(oanei care dore1 e ($ (e )indece. :C- e( e de(c&iderea ,acien ului" a ,rime1 e. Ce dai u e( e )aloarea ,e care o dai u ,e ine.;. CELE CINCI 9RINCI9II REIKI DOAR ASTJI S AM 5NCREDERE DE9LIN :($ r$ie(c 6acum8; Toa e lucrurile (e *n -m,l$ *n concordan/$ cu )oin a Di)in$. Am ($ a(cul de (0a ul Sinelui meu Su,erior :Dumne#eul Mama (i Ta a; 1i )oi da )oie )ie/ii 1i muncii mele ($ (e de(0$1oare *n limi ele ,lanului Di)in. A2mi 0ace 'ri4i" a m$ nelini1 i" *n(eamn$ a nu a)ea *ncredere *n rolul ,e care Dumne#eu *l 4oac$ *n )ia/a noa( r$. Dac$ noi )om a(cul a de )ocea noa( r$ in erioar$" noi )om cre1 e" )om a4un'e ($ recunoa1 em 1i acce, a locul ,e care *l ocu,$m *n lume 1i ($ ,ornim de aici *nain e *n dra'o( e 1i com,a(iune. DOAR ASTJI S MUNCESC CINSTIT M$ iu3e(c ,e mine *n($mi (u0icien de mul ca ($2mi dau (eama c$ ac/iunile mele a0ec ea#$ ,e ceilal/i. Am 0ace munca cu one( i a e" *n(eamn$ a 0i cin( i 0a/$ de mine *n($mi. Dac$ creem armonie *n noi *n1ine" a4u $m la armoni#area lumii. Dac$ cola3or$m la dra'o( e 1i ec&ili3ru" )om a)ea ,ar e de ace( e 3ine0aceri *n ,ro,ria noa( r$ )ia/$. 5ncearc$ ($ )e#i *ncerc$rile )ie/ii ca lec/ii ,e care Dumne#eu *ncearc$ ($ /i le o0ere ,en ru a2/i da 1an(a de a *n)$/a. A 0i (,iri ual *n(eamn$ a 0i con1 ien de ,ro,riile ale ne)oi" ,recum 1i de ne)oile al ora. De($)-r1irea )ine din ( r$duin/a

cin( i $ ,e care o 0acem *n 0iecare #i ,en ru a ne ,er0ec/iona ,e noi 1i ,en ru a a4u a ,e al/ii. DOAR ASTJI 5MI VOI ACCE9TA BINEKACERILE :*n (en( C&ri( ic" 3ine0acerile (un lec/ii de )ia/$ a - rele c- 1i 3une;. Acea( a *n(eamn$ c$ m$ )oi ui a la )ia/a mea 1i )oi a,recia ce am cu ade)$ra . C&eia a a)ea o ceea ce */i re3uie" e( e ($ )i#uali#e#i ,o#i i)" ($ '-nde1 i ,o#i i)" ,en ru c$ o3/ii o ceea ce '-nde1 i. 5n)a/$ ($ '-nde1 i *n mod con( ruc i) 1i a( 0el ($2/i aduci *n )ia/$ ener'iile de care ai *n r2ade)$r ne)oie. Dac$ '-nde1 i lumin$" )a 0i lumin$. Dac$ '-nde1 i *n uneric :ai '-nduri *n uneca e;" u )ei de)eni *n uneca . D$2i )oie (,iri ului $u ($2/i (,un$ de ce ai u nea,$ra ne)oie. Noi (un em lumina lui Dumne#eu ,e ,$m-n " a1a c$ la($ lumina ($ (e mani0e( e ,rin ine" *n ade)$r" 0rumu(e/e" armonie" dra'o( e 1i *nde( ulare. NUMAI ASTJI VOI KI 5M9CAT A unci c-nd e1 i 0urio(" e1 i con rola . A 0i 0urio( *n(eamn$ a 0i con rola de al ce)a (au al cine)a. E( e o *nc$,$/-nare de a nu )edea" de a nu lua *n (eam$ lucruri de(,re ine care nu2/i 0ac ,l$cere. Kuria e limi ea#$ 1i2/i ,roduce nea4un(uri 0i#ice 1i emo/ionale. Ener'ia e( e )ia/$ 1i dac$ e1 i 0urio(" 0uria a ,$ runde *n m-ncare" *n ma erialul locuin/ei 1i *n oa e 0ormele de )ia/$ din uni)er(ul no( ru. Acea( $ ener'ie a 0uriei re3uie ran(0orma $ *n dra'o( e 1i ec&ili3ru. J-m3e1 e 1i ,rime1 e #-m3e ul al ora. Dra'o( ea )a r$(,unde cu dra'o( e. !-nde1 e ro#" acea( a e( e culoarea iu3irii. NUMAI ASTJI VOI AVEA RES9ECT 9ENTRU TOT CE ESTE VIAI

Ni (2au o0eri oa e condi/iile ,en ru a r$i *n armonie 1i re(,ec . 9-n$ nu )om *n)$/a ($ ne re(,ec $m 1i ($ ne iu3im ,e noi *n1ine" nu )om 0i *n ( are ($ re(,ec $m 1i ($ iu3im ,e al/ii 1i ($ 0im *n armonie cu ,lanul Di)in. Lumea noa( r$ e( e *m,-n#i $ de e&nolo'ie care ne a4u $ ($ comunic$m" dar 1 im noi oare ($ comunic$m unii cu al/ii *n dra'o( e 1i re(,ec E Sun em a - de ,reocu,a/i de )ie/ile noa( re indi)iduale" c$ nu ne ,u em re#er)a im, nici ,en ru a miro(i o 0loare. Cei mai mul/i din re oameni nu au re(,ec ,en ru )ia/$. Dac$ ar a)ea" nu (2ar delec a cu di( ru'erea (,eciilor de animale 1i cu uciderea celor ce le (un 0ra/i 1i (urori :oameni;. Noi" ca )indec$ ori" (un em in( rumen ele ,lanului di)in 1i re3uie ($ le ar$ $m celorlal/i calea (,re *nain e *n dra'o( e 1i com,a(iune. 9$m-n ul e( e o 0iin/$ )ie" iu3i oare" re3uie ($ *n/ele'em acea( a 1i ($2l a4u $m ,en ru a rea4un'e la ec&ili3rul ini/ial. Umani a ea a a3u#a de ,$m-n :mama lor; iar noi re3uie ($2l a4u $m ($ (e )indece. Numai ,rin acea( a )om ,u ea ($ de)enim *n re'i :con0orm ,lanului di)in;. REIKI NIVELUL D <EDINIA DE VINDECARE Camera REIKID. 5ncearc$ ($2/i or'ani#e#i camera *n a1a 0el *nc- ,a ul ($ 0ie la *n$l/imea core(,un#$ oare" *n a1a 0el *nc- ($ ,u e/i ( a *n ,icioare (au a1e#a ,e (caun" 0$r$ ($ e *n in#i (au ($ e a,leci. A( a */i )a a4u a ($ 0olo(e1 i ener'ia REIKI 0$r$ a (olici a ru,ul. Camera ar re3ui decora $ cu culori ,a( el :3leu" )iole " ro#;" ace( e culori *l a4u $ ,e ,acien ($ (e rela+e#e. A( a nu *n(eamn$ c$ nu ,o/i 0ace REIKI 0$r$ a a)ea o camer$ (,ecial aran4a $" dar am3ian/a con ri3uie la (ucce(ul )indec$rii. REIKI o u1i ,oa e 0i ,rac ica oriunde" *n orice momen

1i *n orice loc= *n ram)ai" *n ren" *n au o3u#" *n a)ion (au c&iar *n ( rad$. @. 9acien ul re3uie ($ r$m-n$ *m3r$ca " (co/-ndu21i numai ,an o0ii. Ar a4u a" dea(emeni" dac$ ,acien ul 1i2ar da drumul la curea" cra)a $" ($ 0ie le4er. 9acien ul ar re3ui ($ ,oar e *m3r$c$min e le4er$" con0or a3il$. Se ,oa e *n -m,la ca ,acien ul ($ (im $ 0ri' *n im,ul 1edin/ei" a1a c$ re3uie ($ 0ie la *ndem-n$ o *n)eli oare :,$ ur$" e c.;. >. S,$la/i m-inile *nain e 1i du,$ 0iecare 1edin/$. S,$l-ndu2/i m-inile *naine de 1edin/$" (e a(i'ur$ ($ nu 0ie miro(uri ,e m-ini. S,$l-ndu2 e du,$ 1edin/$" a4u $ la eliminrea oric$ror re#iduuri de ener'ie ne'a i)$ care /i2au r$ma( de la ra amen . Dac$ ra e#i r$ni de(c&i(e" ,oar $ m$nu1i ( erile. Dac$ ai r$ni ,e m-ini" le /ii aco,eri e (au" mai 3ine" a1 e,/i ($ e )indeci com,le . A. De cele mai mul e ori" a4u $ ,acien ul dac$ 0olo(e1 i or'$ de lumini" mu#ic$ rela+an $ *n im,ul 1edin/ei. Dac$ ale'i ace( e lucruri" ($ 0ii (i'ur c$ (un *n armonie C&a7rele. S$ 0olo(i/i mu#ic$ in( rumen al$= )ioar$" &ar,$" 0lau " mu#ic$ (in e i#a $ ,e calcula or care (un cele mai e0icien e ,en ru rela+are. 5n/ele'erea din re ,acien 1i )indec$ or C-nd )indeci ,e al/ii" e( e *n ,rimul r-nd nece(ar ($ e+,lici ,acien ului c$ e( e ne)oie de e0or 1i din ,ar ea lui. Acea( a ,oar $ numele de 6an'a4amen de )indecare8. Ideal e( e ($ ai > 1edin/e" una du,$ al a" la di0eren/e mici de im,. A( a nu *n(eamn$ o u1i ($ 0ie > #ile una du,$ al a. O ,er(oan$ ra a $ REIKI a in'e ( area o, im$ de ($n$ a e ,en ru c$ ,rin ra amen e( e re,u($ ,e lun'ime de und$ cu Dumne#eu. Dac$ o ,er(oan$ nu (e an'a4ea#$ ($ (e /in$ de

ra amen " ar 0i o idee 3un$ nici ($ nu e a,uci. Tra -nd oameni care n2 au )oin/$ (au nu le ,a($ dac$ (e )indec$ (au nu" ,oa e crea mai mul r$u dec- 3ine. De a(emeni" ai ne)oie ca ,acien ul ($ (e an'a4e#e ,e calea ,er0ec/ion$rii" ($ dorea(c$ ($ de)in$ un om mai 3un. K$r$ acea( a" nu are nici un ro( ($ *nce,i ra amen ul. S,une2le ,acien/ilor c$ de)enind dra'o( e (au iu3ire" ei de)in *n re'i. Un al mod de a2/i da /ie *n(u/i ,u erea ca )indec$ or 1i de a 0i (i'ur c$ lucrurile decur' *n concordan/$ cu ,lanul di)in" e( e ($ 0olo(e1 i *n '-nd a0irma/ia= 6Dumne#eule Mam$ 1i Ta $" eu (un una cu ine" eu (un in( rumen ul )oin/ei ale8. Kolo(e1 e acea( $ a0irma/ie *nain ea 0iec$rei 1edin/e de )indecare (au ca a0irma/ie *n ri ualurile ale #ilnice 1i )ei o3(er)a c$ ,u erea de )indecare (e am,li0ic$. De a(emeni" 0olo(ind acea( $ a0irma/ie" *nl$ uri orice re(,on(a3ili a e (au (,eran/e ,e care le2ai ,u ea (im/i *n im,ul 1edin/ei de ra amen . E( e o mare di0eren/$ ca 0inali a e" a unci c-nd a3andone#i oa e re#ul a ele )indec$rii *n m-inile )oin/ei di)ine. De a(emeni" acea( $ a0irma/ie ia ,re(iunea moral$ dea(u,ra ,er(oanei ale. Unii oameni au ne)oie ($ reac$ ,rin mai mul e 1edin/e de )indecare ,en ru a *n)$/a noi o3i1nuin/e :($ (e (c&im3e;. Noi" ca 1i 0acili#a ori de )indecare" ,u em ($2i a4u $m ,e ,acien/ii no1 ri ($ reac$ ,rin ace( e ,roce(e mul mai ra,id" mai lin 1i mai u1or 1i ,u em ($ u1ur$m mani0e( $rile 0i#ice ale 3olii. Tre3uie ($ *n/ele'em c$ cel ,u/in NOP din 3oal$ (e mani0e( $ mai *n -i la ni)elul cor,ului emo/ional" *nain e de a (e mani0e( a *n cor,ul 0i#ic cu oa e (im, omele

0i#ice carac eri( ice :3oal$;. Ace( mecani(m (e ,are c$ nu2l *n/ele' medicii alo,a/i. Cei mai mul/i medici nu dau im,or an/$ ,rea mare ( $rii emo/ionale. <i dac$ ar lua *n (eam$ ( area emo/ional$" ar da ranc&ili#an e (au al e ,re(cri,/ii (imilare" cu (co,ul de a o,ri ,acien ul de a '-ndi. Bine*n/ele( c$ acea( a nu e( e o (olu/ie a ,ro3lemei. Iine con c$ nu e+i( $ ,ro3leme ci numai (olu/ii. Se ,oa e *n -m,la ($ lucre#i cu ,acien ul 1i ,e ,lan emo/ional. Cor,ul 0i#ic= or'ane" 'lande endocrine 1i locuri de de,o#i are a emo/iilorREIKI a4u $ la ec&ili3rarea ru,urilor 0i#ice" ener'e ice 1i emo/ionale" a - ale noa( re c- 1i ale ,acien/ilor. Ve/i o3(er)a c$ ,o#i/iile m-inilor ,en ru REIKI core(,und ,o#i/iilor or'anelor" 'landelor 1i a C&a7relor core(,un#$ oare ace( ora.OR!ANELE INIMA = E( e ,om,a )a(cular$ a (i( emului (an'uin" ea are A camere" cele dou$ din drea, a (un *n le'$ ur$ cu ,l$m-nii" cele dou$ din ( -n'a (un *n le'$ ur$ cu re( ul cor,ului. Inima ,rime1 e (-n'ele neo+i'ena ,rin ,ar ea drea, $ 1i2l ,om,ea#$ *n ,l$m-ni. S-n'ele o+i'ena de la ,l$m-ni (e *n oarce *n ,ar ea ( -n'$ 1i de acolo e( e rimi( *n re( ul cor,ului. 5n ru,ul emo/ionl :*n du3lu )i al; (e ( oc&ea#$ *n dre, ul inimii anumi e 3loca4e emo/ionale= re're e" de#olare" ri( e/e ,ro0und$" ,ierderea unui o3iec (au a unei ,er(oane iu3i e" 0rica" ri( e/ea cau#a $ de re(,in'erea de c$ re al/ii" 4i'nirea 1i orice e r$ne1 e" c-nd cine)a (e 0ere1 e 1i a(cunde ce)a de 0ric$ :de a muri (au de a r$i;" 3loca4e din cau#a iu3irii" ,recum 1i de#ec&ili3ru din re a da (au a ,rimi. 9LMQNII

= Aduc aer ,en ru a 0i a3(or3i *n (-n'e 1i de(carc$ (-n'ele de 'a#ele o+ice. La ni)elul lor *n du3lu )i al" (e ( oc&ea#$ 3loca4e emo/ionale= 0uria" 0rica 1i li,(a de )i ali a e. Ace( ea ( au la 3a#a a( mului 3ron1ic. Tu(ea e( e un re0le+ care *ncearc$ ($ elimine durerea ,ro)oca $ de rauma emo/ional$. STOMACUL = 9rime1 e m-ncare 1i *nce,e ,roce(ul de di'e( ie" ,re'$ e1 e m-ncarea ,en ru a 0i lua $ de in e( inul (u3/ire. Bloca4ele de,o#i a e *n du3lul )i al *n dre, ul ( omacului (un )ec&i norme" idei" ,ro)eni e din 0amilie" cole'i de 1coal$" munc$" ,ro0e(ori" ,reo/i" doc ori e c. ULCERUL e( e ma eriali#area 0uriei" care mu1c$ din ( omac. TRE9IDAIII 5N STOMAC ,ro)in de la 0ric$" an+ie a e. INDI!ESTIA ,ro)ine de la '-nduri" (en imen e *n)ec&i e" idei" care nu21i mai au loc *n )ia/a indi)idului" 0rica de (c&im3are ,recum 1i 0rica 1i de a 0i de#a,ro3a (e ( oc&ea#$ o aici. INTESTINUL SUBIIRE = Um,le ca)i a ea a3dominal$ 1i e( e m$r'ini de in e( inul 'ro(" ,rime1 e &rana di'era $ din ( omac 1i 0olo(e1 e (ecre/iile din ,ancrea( 1i 0ica ,en ru a di'era m-ncarea. El e( e re(,on(a3il ,en ru di'erarea (u3( an/elor di'e( i)e" inclu(i) a )i aminelor. INTESTINUL !ROS = A3(oar3e a,a" )i aminele 1i mineralele. Include 1i a,endicele. In e( inul 'ro(

a(cenden e( e *n drea, a" ran()er( 1i de(cenden *n ( -n'a. S oc&ea#$ 3loca4e emo/ionale la ni)elul a3domenului" *n dre, ul cen rului Hara" un cen ru ener'e ic. Se ( oc&ea#$= (en imen e nee+,rima e de 0ric$ 1i 0urie 1i ne)ino)$/ie. Creierul dac$ nu ,oa e 1 er'e (au re#ol)a unele ,ro3leme" le de,o#i ea#$ *n #ona ener'e ic$ a a3domenului. KICATUL = e( e cel mai mare or'an 1i e( e re(,on(ail ,en ru o mul i udine de (u3( an/e c&imice 1i de ran(0orm$ri. S$n'ele aduce (u3( an/e nu ri i)e *n 0ica care con)er e1 e &idrocar3ona ele *n 'r$(imi 1i ,ro eine. Kica ul 0ace cole( erol" de,o#i ea#$ )i . A" B D@ 1i 0ierul. Scoa e (u3( an/ele o+ice din (-n'e. La ni)elul lui" (un de,o#i a e 3loca4ele emo/ionale" 0urie 1i 0ric$" care au 0o( ( oca e aici im, *ndelun'a . VEJICA BILIAR = (e a0l$ c&iar (u3 0ica . Ea colec ea#$ 3ila (ecre a $ de 0ica . Bila a4u $ la di'e( ia 'r$(imilor" 0$c-ndu2le (olu3ile *n a,$" ,u -nd a( 0el ca en#imele ($ le de(com,un$. De,o#i area 3loca4elor emo/ionale *n #ona )e#icii 3iliare (un 0uria" ran(0orma $ *n de#'u( " de(con(iderarea. 9ANCREASUL = (ecre $ en#ime care in ra e *n in e( inul (u3/ire a4u $ la di'e( ia 'lucidelor" 'r$(imilor 1i ,ro einelor. El ,roduce 1i in(ulina. E( e con(idera o 'land$ cu (ecre/ie in ern$" 0unc/ia lui in0luen/ea#$ al/i &ormoni. La ni)elul lui" (un ( oca e 3loca4e emo/ionale ca= (en imen ul c$ ce)a li,(e1 e din )ia/$" nemul/umirea 0a/$ de )ia/$" c$ nu2/i o0er$ ceea ce ai 0i dori " li,(a ($rii 1i

,i,erului din )ia/$" a ( r$lucirii ei. Sun de a(emeni oameni care ( oc&ea#$ aici e+ce(ele de ama3ili a e 1i de 3un$ a e. S9LINA = e( e un or'an lim0a ic" 0il rea#$ (-n'ele 1i ac/ionea#$ *n (i( emul imuni ar. La ni)elul ($u (un ( oca e 3loca4e emo/ionale ca= emo/ii da ora e unor ,ro3leme ne0inali#a e" da ora e unor rela/ii cu al e ,er(oane din recu " moar ea unei ,er(oane" ,ierderea unui loc de munc$ (au al unui ( il de )ia/$ care e /in le'a de recu . RINICHII = men/in ec&ili3rul elec roli ic" c&imic" al u uror 0luidelor din or'ani(m" men/in ni)elul de a,$ din or'ani(m 1i ,roce(ea#$ ,la(ma din (-n'e. Men/in ec&ili3rul *n re aci#i 1i 3a#e *n or'ani(m. Aici" la ni)elul lor" (e ( oc&ea#$ 3loca4e emo/ionale :rinic&i 1i (u,rarenale;. 5n dre, ul lor" (e a0l$ cen rul ener'e ic 1oc2 raum$ care ,oa e crea (u,raac i)i a e a (i( emului ner)o( )e'e a i) (im,a ic" care duce la declan1$ri mari de adrenalin$. Su,rarenala 1i rinic&iul au rol 1i *n )indecarea (i( emului de au oimuni a e. Se ra ea#$ acea( $ re'iune a cor,ului *n ca# de 1oc" raum$" 3oal$" in er)en/ii c&irur'icale" de#ec&ili3re emo/ionale" ( re( de orice 0el" aler'ii" li,($ de )i ali a e" ,recum 1i reac/iile au oma e de 0ric$. ALTE LOCURI UNDE SE DE9OJITEAJ EMOIIILE CA9UL = e( e locul unde (e a0l$ cen rul de comand$ al cor,ului. El e( e locul unde ne ,roiec $m )ia/a. Ec&ili3rul *n acea( $ #on$ e( e im,or an ,en ru ec&ili3rare 'eneral$= ,(i&ic$" emo/ional$" 0i#ic$ 1i men al$.

N.B. durerile de ca, (au mi'renele (un de cele mai mul e ori (en imen e re0ula e care cau#ea#$ de#ec&ili3re" *n im, ce ,ar ea con1 ien $ *ncearc$ ($ '$(ea(c$ cau#a ,en ru care lucrurile nu mer' (au nu (un cum ar re3ui ($ 0ie. Mi'renele ,o 0i *n(o/i e cu ,l-n( care nu (e e+,rim$" 0urie" con0u#ie 1i de(,icarea 0irului *n ,a ru" ,rea mul (e anali#ea#$. OCHII = (un *n le'$ ur$ cu )ederea in erioar$" (en imen ele 1i au#ul :*n le'$ ur$ cu al reilea oc&i (au cen rul clar)i#iunii;. A nu 0i lua *n (eam$ de al/ii" a nu )edea dorin/ele al ora" a nu )rea ($ )e#i c&iar ce e( e (u3 na(ul $u :mio,ie; (au a nu )edea ceea ce e( e *n al e locuri *nde,$r a e :)edere (cur $; (un (en imen e care (e ( oc&ea#$ la ni)elul oc&ilor. Oc&ii (un le'a/i de canale cu (inu(urile unde (un de,o#i a e lacrimile. Oc&ii (un de a(emeni *n cone+iune cu o)arele" u erul" e( icolele 1i ,ro( a a. URECHILE = 6A(cul $ ,e al/ii 1i de a 0i a(cul aR. La ni)elul lor (e ,roduc 3loca4e ,ro)eni e din (en imen e= ceea ce nu )rem (au n2am )ru ($ au#im. Ele (un le'a e de en(iunea ar erial$" de ec&ili3ru *n (en( 'eneral 1i de clari a e. !QTLE%UL :larin'ele; e( e (ediul )or3irii" e+,re(ii )er3ale ,er(onale. La ni)elul '- le4ului (un 3loca4e emo/ionale cau#a e de *n$3u1irea cu)in elor (au ideilor" '-ndurilor (au credin/elor. Se ,roduc ace( e 3loca4e a unci c-nd omul nu (,une ceea ce re3uia ($ 0ie (,u(" )or3e1 e ,rea mul " 0ace ($ ac$ (en(i3ili a ea.

!QTUL = )er3ali#ea#$ 1i e+,rim$. Bloca4ele din #ona '- ului (un cau#a e de idei (au cu)in e (au '-nduri (au credin/e" care */i r$m-n 0i+a e *n '- 1i cu care e *neci. De a(emeni" 3loca4ele ,o ,ro)eni din a nu (,une ceea ce re3uie (,u( (au de a )or3i ,rea mul 1i de a2/i 0i *nc&i($ 'ura :c-nd nu e la($ ($ )or3e1 i 1i2/i 3a'$ ,umnul *n 'ur$;. Bloca4ele *n acea( $ #on$ (un *n le'$ ur$ cu 'reu $/ile 1i re(,on(a3ili $/ile ,e care le duci *n (,a e" 1i care e a,a($ ,rea 'reu. Bloca4ele (un " de a(emenea" *n le'$ ur$ cu oamenii cu )ederi de cal :nu )ede nimic nici *n drea, a" nici *n ( -n'a;" c-nd */i li,(e1 e a4u orul celor din 4ur (au c-nd ai o '-ndire ne0le+i3ili$. TRACTUL INTESTINAL = con( i,a/ia (e da orea#$ re0ul$rii unor (en imen e de o3icei de 0urie" de 0ric$ (au )ino)$/ie. Coli a :diareea; e( e da ora $ elimin$rii unor (en imen e )ec&i" '-nduri" idei" ,e care nu le2ai *n0run a (au re#ol)a . OVARELE <I UTERUL = la ni)elul lor (e ( oc&ea#$ ura *m,o ri)a 3$r3a/ilor 1i ,ro3leme 'enerale le'a e de na1 ere" a)or " a)or ,ro)oca " )iol" ince( " a3u# (e+ual" 0rica" )ino)$/ia 1i 0uria *n le'$ ur$ cu (e+uali a ea. VEJICA URINAR = ( oc&ea#$ (en imen e de 0urie" )ino)$/ie" le'a e de (e+uali a e. 9ROSTATA = aici (e ( oc&ea#$ )ino)$/ie le'a $ de (e+" 0urie *m,o ri)a 0emeilor" (en imen ul de ne,u in/$" li,(a a4u orului" ,ro3leme 'enera e de na1 eri" ince( 1i a3u# (e+ual.

COA9SELE = (un un (i( em de (u,or al ru,ului" la ni)elul lor de o3icei (e acumulea#$ (en imen ele de 0urie 1i 0ric$ :(e mani0e( $ ca de,o#i e li,idice;" (en imen ul de )ulnera3ili a e 1i li,(a ,ro ec/iei :li,(a de de,uneri 'r$(oa(e la ni)elul coa,(elor;. !ENUNCHII = (un r$(,un#$ ori de 0le+i3ili a ea *n '-ndire 1i de (i'uran/$ :(u,or ul; *n )ia/$. !enunc&iul ( -n' e( e re(,o(a3il de (u,or ul emo/ional in ern. !enunc&iul dre, /ine de (u,or ul emo/ional e+ ern ,e care /i2l ,roduce (lu43a" 3anii" ,rie enii. Su,or ul de la mam$ (e de,o#i ea#$ *n 'enunc&iul ( -n'" (u,or ul de la a $ *n 'enunc&iul dre, . 9$rin/ii care 1i2au in)er(a rolurile )or a)ea (im, oma olo'ie re)er($ *n 'enunc&i :dre, ul (e )a com,or a ca ( -n'ul;. !LEJNA = le'$ ura ei e( e cu '-ndirea" anali#a" *n/ele'erea 1i *n re3area 6De ceE8. LABELE 9ICIOARELOR = au le'$ ur$ cu a i udinea :ce re,re#en $m noi ,rin a i udinea noa( r$;. Aici (un ( oca e (en imen ele= dac$ (un em *n ( are ($ lu$m a i udine ,en ru noi 1i ,en ru al/ii" dac$ (un em *n ( are ($ d$m e+em,lu de com,or amen al ora" dac$ e (im/i *m,lin (u0le e1 e. Tal,a ,iciorului con/ine ,roiec/ii ale u uror or'anelor din cor,. De a(emeni" e( e *n le'$ ur$ cu (im/ul reali $/ii ,rac icului *n )ia/$. UMERII = Um$rul dre, ,oar $ 'reu $/ile 1i re(,on(a3ili $/ile da ora e 0amiliei" me(eriei" lumii (au al ora. Um$rul ( -n' ,oar $ emo/iile in erne ,recum 1i re(,on(a3ili $/ile ,en ru ,ro,ria )ia/$ 0i#ic$"

(,iri ual$" emo/ional$" men al$" ,recum 1i re(,on(a3ili a ea cre1 erii :e)olu/iei; *n ace( e domenii. Aici (un ( oca e de a(emeni (en imen ele de )ino)$/ie RE!IUNEA DIN 9ARTEA DE SUS A S9ATELUI = 9ar ea drea, $ ( oc&ea#$ 0urie" de#ec&ili3re da ora e e+ce(i)ei d$rnicii" ( oc&ea#$ (u,$r$ri 3anale" iri a/ii" a unci c-nd din cau#a ace( or mici ul3ur$ri r$3u0ne1 i (au /ii *n ine" c-nd a(cun#i (au e+ eriori#e#i ace( e mici (u,$r$ri" a unci c-nd e de#)ino)$/e1 i *n le'$ ur$ cu de#ec&ili3rul ,e care *l creea#$ da ul (au ,rimi ul :0ie dai ,rea mul " 0ie ,rime1 i ,rea mul ;. 9ar ea ( -n'$ ( oc&ea#$ (en imen ele de ri( e/e la ,ierderea unei ,er(oane dra'i" ,$rerile de r$u" ,ierderea unor lucruri" )ino)$/ia. De cele mai mul e ori" ,ar ea ( -n'$ re#onea#$ la ,rimi ul e+ce(i)" 0$r$ a da *n (c&im3 (u0icien de mul . RE!IUNEA DORSO2LOMBAR = ( oc&ea#$ 0uria" (en imen e ne)er3ali#a e" ( re( le'a de (e+" 3ariere care e de(,ar de (e+ul o,u(" a3u# (e+ual. RE!IUNEA COCSO2SACRAT = are de2a 0ace cu (u,ra)ie/uirea" ac i)area lui 7undalini " 0rica de (ucce(" 0rica de a r$i" 0rica de a ac/iona. SISTEMUL CELOR DOUAS9REJECE CHAKRE CHAKRELE <I 9RINCI9ALELE !LANDE CORES9ONDENTE LOR

SISTEMUL CHAKRELOR Cu)-n ul 6c&a7ra8 *n (an(cri $ *n(eamn$ 6roa $" ro#e $8. C&a7rele (un cen rele ener'e ice ale cor,ului 1i mul/i (,eciali1 i a(ocia#$ 'landele cu c&a7rele. Vei o3(er)a c$ 0iecare c&a7r$ e( e a0la $ *n a,ro,ierea unui or'an )i al al cor,ului 1i" de a(emeni" */i )ei da (eama c$ mul e ,o#i/ii ale m-inilor core(,und ace( or c&a7re. O min e 1i un ru, ($n$ o( (e reali#ea#$ ,rin ec&ili3rarea u uror c&a7relor. Si( emul c&a7relor 0unc/ionea#$ *n r2o de,lin$ uni a e" *n a1a 0el *nc- 0lu+ul de ener'ie ($ 0ie ,er0ec ec&ili3ra . Sun D@ c&a7re ma4ore 1i ,e( e DBB de c&a7re minore. Tra amen ul c&a7relor e( e meni ($ ec&ili3re#e 0lu+ul de ener'ie *n re c&a7re.CHAKRA D = culoarea RO<IE" no a mu#icala SOL" 'landa !ONADE" ,ia ra ,re/ioa($ RUBIN"

con/inu CONCE9TE <I IDEI ORI!INALE.CHAKRA @ = culoarea 9ORTOCALIE" no a mu#ical$ KA" or'an LIMKATIC" ,ia ra ,re/ioa($ ASUAMARIN" con/inu SENTIMENTE.CHAKRA > = culoarea !ALBEN" no a mu#ical$ MI" 'lande SU9RARENALE 1i S9LINA" ,ia ra ,re/ioa($ TO9AJ 1i 9ERIDOT" con/inu O9INII.CHAKRA A = culoarea VERDE" no a mu#ical$ RE" 'landa TIMUS" ,ia ra ,re/ioa($ ESMERALD" con/inu SENTIMENTE DE !RADUL @.CHAKRA ? = culoarea ALBASTRU BLEU" no a mu#ical$ DO" 'landa TIROID" ,ia ra ,re/ioa($ SAKIRE <I LA9IS LAJURI" con/inu EM9RESII.CHAKRA C = culoarea INDI!O" no a mu#ical$ SI" 'landa 9i ui ara" ,ia ra ,re/ioa($ ALEMANDRITA" con/inu INS9IRAIIE <I INTUIIIE.CHAKRA T = culoarea VIOLET" no a mu#ical$ LA" 'landa 9ineala" ,ia ra ,re/ioa($ DIAMANT" con/inu CEDARE <I ELIBERARE. Iine con c$ 0rec)en/a (im3olului mae( rului con/ine T culori 1i T no e care core(,und celor T c&a7re.CHAKRA 9MQNTULUI e( e locali#a $ la ni)elul ,$m-n ului" *n re ,icioare. Acea( $ c&a7r$ e *m,$m-n ea#$ 1i e /ine *m,$m-n a .CHAKRA D = culoarea RO<IE" e( e a1e#a $ la 3a#a coloanei )er e3rale 1i con/ine ener'ie ( a3ili#a oare 1i *m,$m-n $ oare.CHAKRA @ = c&a7ra (e+ual$" crea i)$" culoarea 9ORTOCALIE" e( e (i ua $ la >2A cm (u3 3uric. In0luien ea#a 'landa (u,rarenal$ 1i are le'$ ur$ cu ca,aci $/ile crea i)e ale indi)idului.CHAKRA > = c&a7ra 6com,le $rii8" (i ua $ c&iar dea(u,ra ,le+ului (olar" in0luen/ea#$ me a3oli(mul

1i ene'ia )i al$" ,recum 1i 0lu+ul de ener'ie ,(i&olo'ic$ 1i emo/ional$" de a(emeni ca,aci a ea de a com,le a.CHAKRA A= culoare VERDE" a1e#a $ ,e ( ern" c&iar dea(u,ra inimii" e( e *n le'$ ur$ cu acce, area de (ine a al ora 1i a condi/iilor da e" (lu4ire 0$r$ e0or " e+,erien/a com,a(iunii la ni)el emo/ional *nal " clar$ (im/ire.CHAKRA ? = a '- ului" culoarea BLEU" e( e l-n'$ 'landa Tiroid$. Ea e( e *n le'$ ur$ cu da ul 1i ,rimi ul 1i a comunic$rii cu al/ii.CHAKRA C = cel de2al >2lea oc&i" culoarea INDI!O" e( e (i ua $ ,u/in mai 4o( de ,unc ul din re (,r-ncene. In0luen/ea#$ 'landa 9i ui ara" e( e *n le'$ ur$ cu ,erce,/ia reali $/ii" in ui/ia" a3ili a ea de a di(cerne 1i de a ale'e o o,/iune.CHAKRA T = cea a cre1 e ului" culoare VIOLET" (e a0l$ ,e )-r0ul ca,ului" e( e *n le'$ ur$ cu 'landa 9ineala. Ea e( e *n le'$ ur$ cu aducerea ideilor din 0orma a3( rac $ *n 0orm$ concre $.CHAKRA O = culoarea VERDE2ESMERALD 1i RO<U2VINEIIU. E( e ,rima din c&a7rele (u,erioare" (e mai nume1 e 1i 6( eaua (u0le ului8" ,oa e 0i numi $ 1i 6 ronul e+i( en/ei8.CHAKRA N = culoarea VERDE2BLEU" e( e *n le'$ ur$ cu ru,ul de lumin$" cu )e(elia" 3ucuria" cu 0ericirea.CHAKRA DB = culoarea 9ERLATA" e( e *n le'$ ur$ cu ec&ili3rul din re ener'ia ma(culin$ 1i ener'ia 0eminin$. C-nd acea( $ c&a7r$ e( e ec&ili3ra $" e1 i ($n$ o( 1i *n de,lin$ armonie cu (u0le ul.CHAKRA DD = culoarea RO<U29ORTOCALIU 1i conec ea#$ cu ener'iile NEU A!E :ac uale;. Sun

ener'ii noi" care carac eri#ea#$ im,ul ,e care *l r$im= ener'ia li3er $/ii care ,ermi e eli3erarea de raumele acumula e.CHAKRA D@ = culoarea AR!INTIU STRLUCITOR" ea e conec ea#$ cu con1 iin/a C&ri( ic$ :uni)er(al$;. Acea( $ ener'ie conec ea#$ oa e 0ormele de ener'ie din uni)er(. Ace( (i( em de c&a7re e( e (umar ,re#en a aici. E+i( $ mul mai mul e c&a7re care (un *n le'$ ur$ cu dimen(iunile (u,erioare A2? 1i dea(u,ra lor. V$ recomand ($ ci i/i car ea 69(i&iolo'ia (u0le ului8 a lui %o(&ua S one. Acea( a d$ o in0orma/ie de(,re (i( emul mul idimen(ional al c&a7relor.ECHILIBRAREA CHAKRELOR C-nd 0aci ec&ili3rarea c&a7relor" */i /ii de'e ele m-inii dre, e *n r2o ,o#i/ie 6 ri,od8" *n im, ce e mu/i de la o c&a7r$ la al a :con ac ul cu cor,ul re3uie ($ 0ie 0oar e u1or" andru;. IINE MINTEL 9rin ace( e+erci/iu e conec e#i u *n(u/i la ni)ele de ener'ie (u,erioar$. 9en ru a 0ace o ec&ili3rare a c&a7relor" /ii M.( '. la D"? cm dea(u,ra cre1 e ului ca,ului :,acien ul e( e *n in( cu 0a/a *n (u(;" ,-n$ c-nd (im/i c$ 0lu+ul de ener'ie ( r$3a e ,alma M.( '. Du,$ ce ai de ermina ni)elul de ener'ie" la ni)elul cen rului ca,ului ,acien ului" 0olo(e1 e ,o#i/ia ri,od a M.dr. dea(u,ra c&a7rei a C2a" *n im, ce men/ii ,alma M.( '. dea(u,ra c&a7rei a T2 a din )er e+" ,en ru a moni ori#a 0lu+ul de ener'ie. C-nd cele @ 0lu+uri de ener'ie din am3ele m-ini (un ec&ili3ra e" mu a/i M.dr. a(u,ra c&a7rei a ?2a :deci (e *nce,e ra amen ul de la ca, *n 4o( cu c&a7rele *n ordine de(cre(c-nd$;" /in-nd la 0el de'e ele *n ,o#i/ie ri,od dea(u,ra ace( ei c&a7re.

C-nd oa e c&a7rele au 0o( reec&ili3ra e" M.( '. r$m-ne dea(u,ra c&a7rei a T2a din )-r0ul ca,ului" iar M.dr. ,erie ener'ia ,rin mi1c$ri de m$ urare a ene'iei de la c&a7ra D2a (,re 3$r3ie. 5n momen ul ,erierii *n (u(" M.( '. (e ia din dre, ul c&a7rei a T2a. Acea( $ mi1care (e 0ace de D?2@B de ori.EMERCIIIU 9ENTRU 5NVQRTIREA CHAKRELOR :, . accelerarea ro irii; Ace( e+erci/iu e a4u $ ($2/i ro e1 i 1i ($2/i ec&ili3re#i ,ro,riile c&a7re. Kiecare c&a7r$ a a re3uie a(ocia $ cu o culoare" *n ,lu(" 0iecare c&a7r$ ar re3ui ($ (e *n)-r ea(c$ *n r2o anumi $ direc/ie" a - *n 0a/$ c- 1i *n (,a e :c&a7ra e( e (,a/ial$" mul idimen(ional$" ca un corne care ( r$3a e oa e ( ra urile du3lului )i al care *n re,$ runde 1i cor,ul;. C&a7ra (e de(c&ide *n corne " *n 0a/$ din ,unc ul c&a7rei 1i *n (,a e din ,unc ul de ,roiec are a c&a7rei re(,ec i)e *n (,a e. La c&a7ra a T2a de dea(u,ra ca,ului e( e un (in'ur corne de(c&i( (,re celelal e c&a7re de dea(u,ra ca,ului. C&a7ra D2a are de a(emeni un (in'ur corne de(c&i( (,re ,$m-n . Kiecare c&a7r$ are 0unc/iile ei 1i dere'larea lor duce la a0ec/iuni (,iri uale" morale" ,(i&ice 1i ru,e1 i. Si( emul c&a7relor ac/ionea#$ ca un ran(0orma or de ener'ie. Omul e( e conec a *n ,ermanen/$ la di)ini a e 1i ,rime1 e *n ,ermanen/$ in0lu+uri ener'e ice :in0orma/ii;. Dac$ c&a7rele nu 0unc/ionea#$" ,rin urmare ele nu a(,ir$ ener'ia care rece ,rin ele" a unci le'$ ura cu di)ini a ea e( e *n reru, $. 9rin c&a7rele (u,erioare care 0unc/ionea#$" (e ,rime(c me(a4ele de la mae1 rii (,iri uali" *n'eri e c. Cea mai (im,l$ cale de a a0la *n ce direc/ie (e *n)-r c&a7rele ale e( e urm$ oarea= *n inde

3ra/ul dre, cu ,alma *n (u( 1i cu de'e ul mare *n a0ar$ 1i ( r*n'e cele urm$ oarele A de'e e *n ,alm$. Direc/ionea#$ )-r0ul de'e ului mare (,re c&a7ra ,e care )rei ($ o ( udie#i 1i ima'inea#$2/i c$ c&a7ra (e *n)-r e *n direc/ia celor A de'e e ale ale. De e+em,lu= ,en ru a )eri0ica *n)-r irea corec $ a c&a7rei D" /ine M.dr. *n re ,icioare" cu )-r0ul de'e ului mare orien a *n (u(. Sen(ul *n care (e *n)-r e c&a7ra e( e (en(ul *n care (un cele A de'e e *ndoi e.IINE CONTL Direc/ia *n care (e ro e(c c&a7rele *n 0a/$ e( e in)er($ 0a/$ de direc/ia *n care (e *n)-r e(c c&a7rele *n (,a e. 5n im, ce 0aci e+erci/iul" *ncearc$ ($ o3(er)i care culori (un 'reu de o3(er)a " (au care c&a7re (un 3loca e ori care c&a7r$ (e mi1c$ *n direc/ie in)er($ (au care nu (e mi1c$ *n (en( circular. Acea( a */i )a da o ima'ine real$ unde re3uie ($ e orien e#i mai mul *n munca de au o)indecare. 9o/i comanda c&a7relor ($ (e *n)-r ea(c$ cu )i e#$ corec $" *n 0orm$ corec $" la 0rec)en/$ corec $ 1i *n direc/ie corec $. Nu e o3o(i ,rea mul la ace( e+erci/iu. Con inu$ cu ,a1ii de(cri1i ,-n$ c-nd (im/i c$ c&a7rele (un ,er0ec ec&ili3ra e" c$ (e *n)-r e(c 1i ,o/i )i#uali#a clar culorile. 9o/i ($ a,recie#i c$ e+erci/iul e( e ermina ,en ru 0iecare c&a7r$ a unci c-nd a en/ia a (e *ndrea, $ (,re c&a7ra urm$ oare. 5nce,e ace( e+erci/iu ,rin conec area a la ,$m-n a1a cum a 0o( de(cri( an erior. D. 5n im, ce in(,iri" ima'inea#$2/i c$ in(,iri ener'ie ro1ie ,rin ,icioare la c&a7ra nr.D :c&a7ra roo ului;. De a(emenea" ima'inea#$2/i c$ a3(or3i ener'ie ro1ie din aer. 5n acela1i im, *n)-r e1 i c&a7ra l *n direc/ie corec $. Cu 0iecare in(,ira/ie" ,rime1 i din ce *n ce mai mul $ ener'ie ro1ie care

urc$ ,rin ,icioarele ale" ,en ru a um,le 1i ec&ili3ra c&a7ra. Con inu$ ($ in(,iri ener'ie ro1ie ,-n$ c-nd (im/i c$ ,rima c&a7r$ e( e ec&ili3ra $ :c-nd urm$ oarea in(,ira/ie */i )a duce a en/ia *n dre, ul celei de2a @2a c&a7re" *n(eamn$ c$ c&a7ra D2a (2a ec&ili3ra ;. 9ermi e ener'iei ro1ii din c&a7ra D2a ($ (e ridice *n (u( (,re c&a7ra a @2a" ,re(c&im3-ndu2(e *n ener'ie ,or ocalie. Vi#uali#ea#$ ener'ia ,or ocalie cum ,une *n mi1care c&a7ra a @2a. Vi#uali#ea#$ mi1carea corec $ *n 0a/$ 1i *n (,a e a c&a7rei a @2a. @. Cu 0iecare in(,ira/ie (im e cum ener'ia ,$m-n ului (e ridic$ *n (u( ,e ,icioare" de culoare ro1ie" ridic-ndu2(e ,-n$ la c&a7ra D2a 1i a,oi de aici (e ridic$ *n con inuare *n ,or ocaliu" la ni)elul c&a7rei a @2a. 9ermi e ener'iei ,or ocalii ($ in re *n ine 1i ,rin in(,ira/ia din a mo(0er$. Con inu$ a in(,ira ener'ie ,or ocalie *n cea de2a @2a c&a7r$ ,-n$ )ei (im/i ec&ili3rul *n ea. >. Cu urm$ oarea in(,ira/ie" a en/ia /i (e *ndrea, $ c$ re c&a7ra a >2a" ,ermi e ene'iei ro1ii ($ urce ,rin ,icioare *n c&a7ra D2a 1i a,oi a celei ,or ocalii ($ urce la c&a7ra a @2 a 1i de aici ($ urce (u3 0orm$ de ener'ie 'al3en$ *n c&a7ra a >2a. Vi#uali#ea#$ *n)-r irea corec $ *n 0a/$ 1i *n (,a e a celei de2a >2a c&a7re. Cu 0iecare in(,ira/ie" (im/i cum ener'ia ,$m-n ului (e ridic$ *n ro1u" *n (u( ,e ,icioare 1i in r$ *n c&a7ra a D2a" a,oi *n ,or ocaliu *n c&a7ra a @2a 1i *n 'al3en (,re c&a7ra a >2a 1i d$ )oie ener'iei 'al3ene ($2/i in re *n cor, din a mo(0er$ cu 0iecare in(,ira/ie. Con inu$ in(,ira/ia ,-n$ c-nd (im/i c$ c&a7ra a >2a (2a ec&ili3ra . A. Cu urm$ oarea in(,ira/ie care */i (c&im3$ a en/ia a(u,ra c&a7rei a A2 a. La($ ene'ia ro1ie ($ in re

,e ,icioare *n c&a7ra D2a" a,oi cea ,or ocalie ($ in re *n c&a7ra @2a" a,oi cea 'al3en$ ($ urce *n c&a7ra a >2a 1i de aici ($ urce *n ener'ie )erde 1i cea de2a A2a c&a7r$. Vi#uali#ea#$ cum c&a7ra a A2a (e *n)-r e *n (en( corec " *n 0a/$ 1i *n (,a e. Cu 0iecare in(,ira/ie" (im e cum ener'ia ,$m-n ului ro1ie (e ridic$ ,e ,icioare *n (u( *n c&a7a D" a,oi cea ,or ocalie urc$ *n c&a7ra a @2a" a,oi cea 'al3en$ urc$ *n c&a7ra a >2a 1i cea )erde *n c&a7ra a A2a. 9rime1 e ener'ie )erde 1i ,rin aer" cu 0iecare in(,ira/ie. Con inu$ ($ in(,iri ener'ie )erde *n cea de2a A2a c&a7r$ ,-n$ c-nd acea( a (e ec&ili3rea#$. ?. Cu urm$ oarea in(,ira/ie" a en/ia (e mi1c$ a(u,ra celei de2a ?2a c&a7re. Ima'inea#$2/i ener'ia ro1ie urc*nd ,e ,icioare *n c&a7ra D" cea ,or ocalie *n c&a7ra @" cea 'al3en$ *n c&a7ra >" ener'ia )erde *n c&a7ra A" mi1c*ndu2(e *n (u( (u3 0orm$ de ener'ie al3a( ru2 3leu *n c&a7ra ?2a. Vi#uali#ea#$ c$ *n)-r irea corec $ a c&a7reia a ?2a *n 0a/$ 1i *n (,a e. Cu 0iecare in(,ira/ie (im e cum ener'ia ro1ie (e mi1c$ *n (u( ,e ,icioare *n culoare ro1ie *n c&a7ra D2a" *n ,or ocaliu *n c&a7ra a @2a" *n 'al3en *n c&a7ra >2a" )erde *n c&a7ra a A2a" al3a( ru de(c&i( *n a ?2a. Sim e cum ener'ia al3a( ru de(c&i( in r$ *n ru,ul $u ,rin in(,ira/ie din a mo(0er$. Co inu$ in(,ira/ia ener'iei al3a( ru 3leu *n cea de2a ?2a c&a7r$ ,-n$ c-nd acea( a (e ec&ili3rea#$. C. Cu urm$ oarea in(,ira/ie" c*nd a en/ia e( e *ndre, a $ a(u,ra celei de2a C2a c&a7re" ima'inea#$2/i cum ener'ia ro1ie urc$ ,e ,icioare *n (u( *n c&a7ra D2a" cea ,or ocalie *n c&a7ra a @2 a" 'al3en$ *n c&a7ra >2a" )erde *n c&a7ra a A2a" al3a( ru de(c&i( *n c&a7ra a ?2a 1i urc-nd *n

indi'o *n c&a7ra a C2a. Ima'inea#$2/i c$ c&a7ra a C2a (e *n)-r e corec *n 0a/$ 1i *n (,a e. Cu 0iecare in(,ira/ie" (im e cum ener'ia ,$m-n ului ro1ie (e ridic$ *n (u( ,e ,icioare *n c&a7ra D" cea ,or ocalie urc$ *n c&a7ra a @2a" cea 'al3en$ *n c&a7ra a >2a" cea )erde *n c&a7ra a A2a" cea al3a( ru de(c&i( *n c&a7ra a ?2a 1i cea indi'o *n c&a7ra a C2a. Im'inea#$2 /i c$ c&a7ra a C2a (e *n)-r e corec *n 0a/$ 1i (,a e. Vi#uali#ea#$ ener'ia indi'o )enind din a mo(0er$ ,rin 0iecare in(,ira/ie. Con inu$ 1i in(,ir$ indi'o ,-n$ c-nd c&a7ra a C2a (e ec&ili3rea#$. T. Cu urm$ oarea in(,ira/ie" a en/ia a (e *ndrea, $ (,re c&a7ra a T2a. 9ermi e ener'iei ro1ii a ,$m-n ului ($ urce *n (u( ,e ,icioare la c&a7ra D" celei oran'e ($ urce la c&a7ra a @2a" celei 'al3ene ($ urce la c&a7ra a >2a" celei )er#i ($ urce la c&a7ra a A2a" celei al3a( ru de(c&i( ($ urce la c&a7ra a ?2a 1i a celei indi'o ($ urce la c&a7ra a C2a 1i de aici ($ urce (,re c&a7ra a T2a" *n 0orma de ener'ie )iole . Ima'inea#$2/i c$ c&a7ra a T2a (e *n)-r e corec . Vi#uali#ea#$ c$ ener'ia )iole in r$ *n ine ,rin 0iecare in(,ira/ie" din a mo(0er$. In(,ir$ ener'ie )iole ,-n$ (im/i c$ c&a7ra a T2a (e ec&ili3rea#$. Con inu$ ec&ili3rarea c&a7relor *n acela1i mod ,-n$ la c&a7ra a D@2a. O. Con inu$ ec&ili3rarea c&a7relor *n acela1i mod :O" N" DB" DD 1i D@; ,-n$ la c&a7ra a D@2a. Culorile celorlal e c&a7re (un urm$ oarele = C&a7ra a O2a = )erde (marald :un )erde cu ro1u )ine/iu; C&a7ra a N2a = )erde al3$( rui C&a7ra a DB2a= al3 ,erla C&a7ra a DD2a= ro# ,or ocaliu C&a7ra a D@2a= auriu ( r$luci or