CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………………...2

CAPITOLUL I: Introducere în economia sanitară………………………………………3

1. Economia sanitară şi piaţa liberă……………………………………………...3
2. Finanţarea sistemului sanitar…………………………………………………..3

CAPITOLUL II: Management financiar………………………………………………...4

1. Introducere în management finaciar(MF)…………………………………….4
2. Bugetul de venituri şi cheltuieli – consideraţii cu caracter general..…………5

CAPITOLUL III: Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al unei instituţii

publice.………………………………………………………………………………….....6
1. Prezentarea instituţiei – Spitalul judeţean de urgenţă Mavromati Botoşani……6
2. Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului judeţean de
urgenţă Mavromati Botoşani…………………………………...………………………….7

Concluzii…………………………………………………………………………………15
Bibliografie………………………………………………………………………………16

1
 Introducere

Sănătatea este un bun fundamental ce nu se poate cumpăra în cadrul unei pieţe, iar
determinanţii ei sunt “bagajul” genetic, stilul de viaţă, mediul înconjurător şi îngrijirile de
sănătate.
Nevoia de îngrijiri de sănatate este un concept relativ care implică atât individul
cât şi societatea, totul având drept punct de plecare sărăcia informaţiilor(a cunoştinţelor)
de care dispune un pacient în legătură cu “nevoile “ sale de îngrijiri de sănătate.
Principalele unităţi de furnizare a ofertei de îngrijiri de sănătate la nivelul unui
sistem de sănătate sunt:
- practicianul de îngrijiri de sănătate(medicii generalişti, medicii de familie sau alte
specialităţi care acordă îngrijiri pacienţilor în ambulatoriu);
- unităţile sanitare cu paturi(dintre care, cel mai cunoscut tip este spitalul).
Spitalul este consumatorul principal al resurselor pentru sănătate.
Un factor important care influenţează activitatea furnizorilor de îngrijiri de
sănătate îl reprezintă calitatea îngrijirilor de sănătate. Modul în care calitatea influenţează
oferta, derivă din următoarele aspecte:
- calitatea este legată de natura şi rezultatul îngrijirilor primare;
- calitatea este un factor foarte important al pieţei medicale;
- accentul pus pe pregătirea medicală poate duce la o variaţie a calităţii;
- sunt situaţii când se alocă resurse doar pentru creşterea calităţii.
În concluzie, oferta de îngrijiri de sănătate este o problemă foarte complexă, ea
fiind “o complicată secvenţă de răspunsuri adaptative în faţa incertitudinii”(McGuire).

2
Capitolul I: Introducere în economia sanitară

1. Economia sanitară şi piaţa liberă

Economia sanitară s-a dezvoltat puternic în ultimele decenii, după o perioadă de
incertitudine datorată teoriei conform căreia resursele pentru sănătate nu trebuie limitate.
Această teorie susţinea că resursele pentru sectorul sanitar nu trebuie limitate şi că se va
ajunge la un viitor previzibil în care nevoile de îngrijiri pentru sănătate vor putea fi
acoperite de resursele disponibile. Astăzi, este evident pentru toată lumea că nici o ţară nu
poate aloca resurse nelimitate pentru îngrijirile de sănătate, indiferent de nivelul
dezvoltării sale ecomonice şi că există o strânsă legătură între resursele alocate îngrijirilor
de sănătate şi celelalte domenii economice.
Un sistem economic reprezintă un mod de distribuţie a resurselor astfel încât să
fie satisfacute nevoile, deci să răspundă celor trei întrebări fundamentale: “Ce
producem?”, “Cum producem?” şi “Pentru cine producem?”.
Piaţa reprezintă locul în care producătorii şi consumatorii se întâlnesc şi au loc
schimburile. Pentru ca bunurile să fie schimbate, ele trebuie să aibă un preţ. Pe o piaţă
liberă, preţul unui bun este cel care aduce în balanţă cererea şi oferta, determinând
echilibrul pieţei.

2. Finanţarea sistemului sanitar

Pe lângă plata directă de către consumatori(pacienţi) a furnizorilor pentru
îngrijirile de sănătate private, metoda caracteristică pieţei libere, cea mai cunoscută
metodă de plată, este reprezentată de metoda terţului plătitor(asigurarea de sănătate).
Principiul de bază al finanţării printr-un terţ plătitor este acela că indivizii plătesc într-un
mod regulat o anumită sumă de bani către terţ, iar în momentul în care indivizii primesc
îngrijiri de sănătate, plata furnizorilor se face de către terţul respectiv, din sumele
colectate în timp. Finanţarea printr-un terţ plătitor reprezintă ceea ce se numeşte o schemă
de asigurare împotriva riscului de boală. Ceea ce realizează o schemă de asigurare, deci o
finanţare a îngrijirilor de sănătate printr-un terţ plătitor, este diminuarea riscului financiar
individual, prin diseminarea acestuia la participanţii din schema de asigurare.

3
CAPITOLUL II: Management Financiar(MF)

1. Introducere in managementul financiar

Componentă a managementului organizaţiei, managementul financiar(MF) susţine
realizarea obiectivelor acesteia, fundamentează realist deciziile şi este vital pentru
organizarea şi operarea activităţilor în ansamblu.
Domeniul de acţiune al MF vizează obiective şi funcţii specifice, după cum
urmează:
- planificarea şi fundamentarea bugetului organizaţiei, orientat după veniturile estimate;
- calcularea şi controlul costurilor(pe activităţi, centre de cost, servicii, proiecte);
- calculul tarifelor pe tipuri de servicii şi/sau pachete de servicii, după metodologii
adecvate, respectiv fundamentarea ofertelor financiare;
- pregătirea componentelor financiare ale contractelor organizaţiei;
- documentarea şi finanţarea investiţiilor;
- stimulente financiare pentru productivitate şi eficienţă;
- planul financiar pe termen scurt şi mediu al organizaţiei;
- raportările financiar-contabile periodice obligatorii, prevăzute în lege;
- monitorizarea continuă a situaţiei financiare a organizaţiei, pe ansamblu şi pe surse de
venit;
- măsurarea performanţei financiare a organizaţiei;
- analize financiare de piaţă, relevante pentru organizaţie;
- analize şi rapoarte financiare interne, la cerere;
- control financiar preventivşsi avertizări cu privire la legalitate şi constrângerile
financiare;
- auditarea financiară.
Acestea intră în responsabilitatea managerului financiar-contabil, însă rezultatele
constituie fundament pentru luarea deciziilor informate, de către echipa de conducere.

4
2. Bugetul de venituri şi cheltuieli – consideraţii cu caracter general
Este necesară schimbarea percepţiei asupra bugetării: de la simpla execuţie a unui
buget stabilit istoric şi impus organizaţiei de către finanţator, la conceperea şi justificarea
bugetului previzional de către fiecare organizaţie, pe baza venitutilor aşteptate şi a
consumurilor posibile şi necesare. Un argument forte al succesului marilor firme îl
constituie tocmai previzionarea financiară riguroasă, în care se ţine cont de potenţialii
factori de risc. În accepţiune largă, prin buget s-ar înţelege totalitatea intrărilor şi
ieşirilor(în termini financiari), în permanentă reglare(sistem). În sens economic, bugetul
descrie situaţia previzională şi limitativă a cheltuielilor şi veniturilor care se doresc
realizate într-o anumită perioadă de către o persoană sau un grup(firmă, consorţiu, agenţie
publică, etc.).
De ce se constituie bugetul? Pentru a programa cheltuielile în funcţie de veniturile
aşteptate la un anumit volum, structură şi calitate a serviciilor, pentru o bună utilizare a
resurselor, pentru realizarea obiectivelor şi misiunii organizaţiei şi ca sistem de avertizare
a schimbărilor necesare.
Bugetul reprezintă:
- expresia financiară a scopului şi obiectivelor organizaţiei, în forma venituri – cheltuieli;
- descrierea unui proiect în termini financiari;
- proces de luare a deciziilor;
- proces de alocare a resurselor(uname, financiare şi de capital);
- un plan de acţiune;
- plan de operaţiuni financiare;
- instrument de management.
Funcţiile bugetului sunt următoarele: Planificare, Coordonare, Comunicare,
Motivare, Control şi Evaluare.
Etapele constituirii bugetului sunt următoarele:
- revizuirea activităţilor precedente;
- planificarea activităţilor viitoare;
- definirea obiectivelor;
- stabilirea ţintelor financiare, ce reflectă obiectivele organizaţiei pe activităţi;
- deciderea responsabililor, a monitorizării, raportării şi evaluării.

5
CAPITOLUL III: Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al unei instituţii
publice

1. Prezentarea instituţiei – Spitalul judeţean de urgenţă Mavromati Botoşani

Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani este unitate cu personalitate
juridică, infiinţată prin Dispoziţia Direcţiei de Sănătate Publică nr. 864/1990 iar prin
Ordinul Ministerului Sănătaţii nr. 111/1999 funcţionează ca spital de urgenţă.
Spitalul funcţionează în mai multe clădiri, după cum urmează:
-sediul central, în municipiul Botoşani, strada Marchian, nr. 11, format dintr-o clădire tip
bloc S+P+8, unde funcţionează majoritatea secţiilor cu profil medical şi chirurgical,
precum şi laboratoarele;
-sediul din municipiul Botoşani, strada Ştefan cel Mare, nr. 33, format din patru
clădiri(două tip bloc şi două tip pavilion), unde funcţionează secţiile Boli Infecţioase
adulţi şi copii, compartimentul HIV / SIDA adulţi şi copii, secţia Dermato-Venerice plus
un laborator de analize medicale şi farmacia, care deservesc aceste secţii;
-sediul din municipiul Botoşani, strada Puşkin, nr. 2, format dintr-o clădire în care
funcţionează biblioteca medicală, arhiva spitalului şi un deposit de materiale.
Spitalul are arondată o populaţie de 462.000 de locuitori şi tratează peste 45% din
totalul bolnavilor înregistraţi la nivelul judeţului în cadrul celor 25 de secţii şi
compartimente medicale şi chirurgicale.
Tipul de spitalizare asigurat este spitalizare continuă şi spitalizare de zi.
În raport cu sarcinile pe care le are în acordarea asistenţei medicale, cu structura
organizatorică, cu dotarea tehnică cu mijloace de intervenţie şi tratament şi cu încadrarea
de personal de specialitate, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Sănătăţii, Spitalul
Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani se încadrează în categoria spitalelor judeţene de
urgenţă, având un numar de 1000 de paturi şi 600 de angajaţi. În funcţie de teritoriu, de
specificul patologiei şi regimul juridic al proprietăţii, acesta se încadrează în categoria
spitalelor publice.

6
2. Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului judeţean de
urgenţă Mavromati Botoşani
Se autorizează şi se execută bugetele operaţionale pentru fiecare centru de
responsabilitate, după cum urmează:
- se planifică volumul de activităţi pe fiecare centru de responsabilitate – secţii
clinice;
- se stabilesc standardele de calitate ale serviciilor furnizate în fiecare centru de
responsabilitate;
- se planifică toate costurile pe centrele de responsabilitate(centre de cost);
- se pregăteşte câte un buget pentru fiecare centru de activitate/secţie;
- se împarte bugetul pe mai multe conturi de costuri, în cadrul centrelor de
responsabilitate.
Planificarea bugetului
Elementele de bază, de care trebuie să se ţină cont în momentul fundamentării
bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului Mavromati Botoşani, sunt:
- capacitatea spitalului pentru activităţi de bază: numărul de secţii, numărul de paturi,
numărul zilelor de spitalizare, capacitatea serviciilor de susţinere, etc.;
- numărul estimat de servicii de sănătate ce vor fi furnizate în perioada anului
următor: cantitate şi cost;
- resursele umane necesare pentru furnizarea serviciilor de sănătate ce sunt estimate
pentru anul viitor: numărul de medici, numărul de asistente medicale, personalul
economic, posibilităţile de îmbunătăţire a eficienţei resurselor umane;
- costurile serviciilor medicale pe secţie, costurile pe zi de spitalizare, costurile pentru
diagnosticare şi analize medicale;
- nivelul prevăzut al inflaţiei pentru anul următor;
- posibilităţi de îmbunătăţire a calităţii şi eficienţei serviciilor de sănătate;
- executatea preliminară a bugetului pe anul viitor;
- investiţiile necesare în aparatură şi echipamente medicale;
- nivelul de materiale din stoc(medicamente, materiale sanitare, alimente,
combustibil, materiale de întreţinere, etc.) ce pot fi folosite pentru activitatea anului
viitor.

7
 Clasificarea veniturilor şi cheltuielilor instituţiilor publice finanţate din venituri
proprii
Spitalele trebuie să se conformeze reglementărilor cu privire la bugetele pentru
instituţii publice, stabilite de Ministerul Finanţelor Publice. “Clasificarea veniturilor şi a
cheltuielilor extrabugetare” stabileşte anumite criterii ce stau la baza contabilităţii
financiare şi a raportărilor spitalului.

Proiectarea veniturilor:
1) venituri fixe, ce provin din contracte, sponsorizări, donaţii, etc;
2) venituri variabile, ce provin din plăţi sau co-plăţi directe pe serviciu(de
la beneficiari, cumpărători, etc.).

Veniturile pot fi încadrate, în funcţie de sursa lor, în capitole specifice de venituri.

Aceste capitole sunt divizate în subcapitole şi paragrafe, ca cel din exemplul de mai jos:
*Capitolul 33.10 – “Venituri din prestări de servicii şi alte cheltuieli” este divizat în
subcapitolele:
33.10.08. – Venituri din prestări de servicii;
33.10.21 – Venituri din contractele cu casele de asigurări de sănătate;
33.10.50 – Alte venituri din prestări de servicii şi alte activităţi.
Veniturile spitalului provin din mai multe surse, dintre care cele mai importante
sunt: Consiliul Judeţean(~ 5%), bugetul de stat prin Ministerul Sănătăţii(~ 6%) , C.A.S(~
85%), furnizarea de servicii medicale, alte activităţi proprii ale spitalului precum şi
donaţiile şi sponsorizările.

În tabelul care urmează, tabelul nr.1, sunt prezentate veniturile proprii ale
spitalului judeţean Mavromati Botoşani, extrase din bugetul consolidat, pe anul 2008.

8
Tabel nr. 1

Nr. Capitol Subcap Paragraf Denumirea indicatorilor Prevederi

Crt. anuale(RON)
1 A. TOTAL VENITURI PROPRII 6000000
2 I. VENITURI CURENTE 5345215.53
3 C. VENITURI NEFISCALE 5345215.53
4 30.10 C1 VENITURI DIN PROPRIETATE 0.00
5 C2 VÂNZĂRI DE BUNURI ŞI SERVICII 5345215.53
VENITURI DIN PRESTĂRI DE
6 33.10 SERVICII ŞI ALTE ACTIVITĂŢI 5272764.01
7 08 Venituri din prestări de servicii 72451.52
Venituri din contractele cu casele de
8 21 asigurări de sănătate *) 5201092.16
Alte venituri din prestări de servicii şi
9 50 alte activităţi **) 0.00
TRANSFERURI VOLUNTARE ALTELE
10 37.10 DECÂT SUBVENŢIILE 72392.16
11 01 Donaţii şi sponsorizări 360.16
12 50 Alte transferuri voluntare 72032
Venituri din bunuri primite cu titlu gratuit
13 01 prin programe de sănătate 0.00
14 05 Alte transferuri voluntare 72032
15 II. VENITURI DIN CAPITAL 1440.64
VENITURI DIN VALORIFICAREA
16 39.10 UNOR BUNURI 1440.64
Venituri din valorificarea unor bunuri
17 01 ale instituţiilor publice 1440.64
18 IV. SUBVENŢII 653330.24
19 42.10 Subvenţii de la bugetul de stat 343592.64
Subvenţii de la bugetul de stat pentru
20 11 spitale 343592.64
21 Programe naţionale de sănătate 343592.64
22 43.10 Subvenţii de la alte administraţii 309737.60
Subvenţii de la bugetele locale pentru
23 10 spitale 309737.60
*) se includ şi actele adiţionale la contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate;
**) se detaliază pe surse;
NOTĂ:
1) Veniturile realizate din bunurile primite cu titlu gratuit cuprind sumele aferente
medicamentelor şi materialelor sanitare contractate şi distribuite ce CNAS, fără
plata prin programe de sănătate;
2) La litera A, se prevăd Veniturile Totale care se compun din Venituri curente(I),
Venituri de capital (II) şi Subvenţii(IV);
3) Sumele aferente fiecărei secţii nu pot fi transferate altor secţii, veniturile având în
acest caz menire specială.

9
 Cheltuielile instituţiilor publice finanţate din venituri proprii, inclusiv ale spitalelor,
sunt împărţite în funcţie de conţinut, în două mari categorii: Cheltuieli funcţionale şi
Cheltuieli economice.
Clasificarea funcţională a cheltuielilor indică întotdeauna destinaţia fondurilor,
arătând în care dintre sectoarele economiei naţionale sau în care dintre instituţii au fost
făcute cheltuieli. De exemplu, cheltuielile spitalului sunt funcţionale deoarece, ca
instituţie publică, spitalul este integrat în cadrul sectorului de sănătate publică al
economiei. Cheltuielile funcţionale ale spitalelor sunt clasificate în capitole şi
subcapitole.
Capitolele reprezintă destinaţia generală a cheltuielilor.
Subcapitolele individualizează cheltuielile în funcţie de tipurile de spitale, conform
legii.
Clasificarea economică a cheltuielilor arată conţinutul economic al respectivelor
cheltuieli, precum: salarii, medicamente, alimente, curent electric, gaze, spălătorie,
servicii, etc. Cheltuielile economice sunt clasificate după titlul de cheltuieli, ce reflectă o
anumită categorie a cheltuielilor, de exemplu: titlul “Cheltuieli de personal”, titlul
“Cheltuieli materiale şi servicii” şi titlul “Cheltuieli de capital”. Fiecare titlu de cheltuieli
este împărţit în elemente analitice sau “articole” ce asigură o cunoaştere mai bună a
conţinutului cheltuielilor. Aceste articole pot avea paragrafe ca subdiviziuni. Fiecare
subdiviziune a cheltuielilor are un anumit cod ce identifică titlul, articolul sau paragraful.
Cheltuielile din venituri proprii se împart in mai multe categorii, după exemplul celor
prezentate în următorul tabel. Tabelul nr.2 evidenţiază cheltuielile spitalului judeţean
Mavromati Botoşani, extrase din acelaşi buget consolidat pentru anul 2008, ca şi
veniturile prezentate anterior.

10
Tabel nr.2

Nr. Prevederi
Crt. Titlu Articol Aliniat Denumirea indicatorilor anuale (RON)

B. TOTAL CHELTUIELI DIN

1 VENITURI PROPRII 6035179.51
2 01. CHELTUIELI CURENTE 5667816.31
10 TITLUL I CHELTUIELI DE
3 10 PERSONAL 3995701.47
4 01 Cheltuieli salariale in bani 2837765.46
5 01 Salarii de bază 1516345.63
6 02 Salarii de merit 47879.67
7 03 Indemnizaţii de conducere 18930.00
8 04 Spor de vechime 259113.51
9 05 Sporuri pentru condiţii de munca 224682.21
10 06 Alte sporuri 106981.92
11 07 Ore suplimentare 225841.92
12 08 Fond de premii 197475.72
10 Fond pentru posturi ocupate prin
13 cumul 1368.60
14 11 Fond aferent plaţii cu ora 227008.84
15 30 Alte drepturi salariale in bani 12137.39
16 02 Cheltuieli salariale in natură 312748.53
17 01 Tichete de masă 312748.53
18 03 Contribuţii 845187.47
Contribuţii pentru asigurări sociale de
19 01 stat 537596.42
20 02 Contribuţii pentru asigurările de şomaj 72809.94
Contribuţii pentru asigurările sociale
21 03 de sănătate 193470.74
04 Contribuţii de asigurari pt accidente de
22 munca si boli profes. 13981.41
06 Contribuţii pentru concedii si
23 indemnizaţii 27328.94
24 20 20 TITLUL II BUNURI ŞI SERVICII 1672184.4
25 01 Bunuri şi servicii 616284.18
26 01 Furnituri de birou 9277.72
27 02 Materiale pentru curăţenie 11345.04
28 03 Iluminat, incălzit şi forţă motrică 291938.49
29 04 Apă, canal si salubritate 87266.76
30 05 Carburanţi si lubrifianţi 2967.71
31 06 Piese de schimb 360.16
08 Poştă, telecomunicatii, radio, tv,
32 internet 19182.12
09 Materiale si prestări de servicii cu
33 caracter funcţional 5575.27
30 Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere
si funcţionare
34 188370.88
35 02 Reparaţii curente 41540.85

11
 36 03 Hrană 110936.48
37 01 Hrană pentru oameni 110936.48
38 04 Medicamente şi materiale sanitare 826315.08
39 01 Medicamente 532222.83
40 02 Materiale sanitare 183753.63
41 03 Reactivi 86258.32
42 04 Dezinfectanţi 24080.29
Bunuri de natura obiectelor de
43 05 inventar 51200.34
44 30 Alte obiecte de inventar 51200.34
45 06 Deplasări, detaşări, transferări 79.23
46 01 Deplasări interne, detaşări, transferări 79.23
47 09 Materiale de laborator 19427.03
Cărti, publicaţii si materiale
48 11 documentare 1491.06
49 13 Pregatire profesională 2938.90
50 14 Protecţia muncii 497.02
51 30 Alte cheltuieli 1404.62
52 30 Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii 1404.62
53 70 70. CHELTUIELI DE CAPITAL 367363.20
71. TITLUL X ACTIVE
54 71 NEFINANCIARE 367363.20
Active fixe (inclusiv reparaţii
55 01 capitale) 367363.20
56 30 Alte active fixe 367363.20
B.1. CHELTUIELI DIN
57 VENITURI PROPRII 5309457.11
B.2. CHELTUIELI DIN ALTE
58 VENITURI PROPRII 725722.4

NOTĂ:

La litera B, se prevăd Cheltuielile Totale care se compun din Cheltuieli din

venituri proprii(B1) şi Cheltuieli din alte venituri proprii(B2).

Ce se poate întâmpla în derularea şi executia bugetului?

12
 Datorită multitudinii de factori care influenţează exerciţiul bugetar, pot apărea
următoarele probleme în derularea şi execuţia bugetului:
- Creşterea costurilor,de exemplu: modificarea preţului combustibililor sau a
consumabilelor, aparariţia consumurilor neprevăzute sau a penalizărilor, etc.;
- Întârzierea unor plăţi sau încasări;
- Acumularea de datorii;
- Prevederi ce depăşesc necesarul unei linii bugetare;
- Modificări în contracte deja existente sau apariţia de noi contracte;
- Modificări legislative sau alte schimbări importante în mediul extern.
Apariţia acestor probleme a dus la perfecţionare sistemului financiar-contabil. Acesta
trebuie să deţină capacitatea de înregistrare şi raportare corectă şi la timp a tuturor
tranzacţiilor şi operaţiunilor spitalului. Este de mare interes analiza ce utilizează
indicatorii instituţiei din ultimii 3 ani: situaţia proprietăţii, balanţa venituri – cheltuieli pe
tipuri, venituri aduse de fiecare tip de program sau serviciu prestat, câştigurile nete,
situaţia amortizării investiţiilor, elemente de productivitate, etc.

Variaţia bugetului
Bugetul unei instituţii poate varia în funcţie de mai muţi factori. Această variaţie se
poate exprima ca fiind diferenţa dintre costurile bugetare şi costurile curente, ca în
formula de mai jos:
Variaţia bugetului = costuri bugetare – costuri curente;
Factorii ce pot influenţa variaţia bugetului sunt: modificări ale preţurilor de intrare,
modificări ale productivităţii şi modificări în volumul activităţilor. Pot fi calculate
următoarele variaţii pentru identificarea efectelor acestor trei factori:

Variaţia de preţ = (preţul current – preţul vechi) x calitatea curentă;

Variaţia eficienţei = (cantitatea curentă – cantitatea preconizată la vechea) x preţul
vechi
Variaţia volumului = (volumul prezent – volumul vechi) x costul vechi per unitate
Echipa de conducere stabileşte scopul, obiectivele, nivelul activităţii,
disponibilitatea resurselor, oportunităţile acestui spital. Managerul financiar transformă

13
aceste coordonate în obiective financiare şi face schiţa de buget. Documentul buget
conţine: sinteza de buget – pe linii bugetare şi justificarea bugetului – detalierea fiecărei
linii bugetare, cu explicaţii ale calculaţiei.
Fiecare departament/secţie îşi estimează costurile, pregateşte necesarul şi justifică
cererea de buget. Conducerea revizuieşte, corectează, corelează părţile şi aprobă bugetul.

Graficul următor scoate în evidenţă variaţia bugetului de la un an la altul, în perioada

2005 – 2008.

6,000,000.00
6000000
5,300,000.00
5,000,000.00
5000000 4,500,000.00
4000000

3000000

2000000

1000000
2005 2006 2007 2008
0
1 2 3 4

Anul Veniturile incasate

Dacă în anul 2005 veniturile spitalului judeţean Mavromati Botoşani erau de

4,500,000.000 RON, constatăm ca în anul 2008 sunt mai mari cu aproximativ 33 de
procente. Această creştere a veniturilor a influenţat într-un mod pozitiv mai ales angajaţii
deoarece, începand cu anul 2006, salariile şi alocaţiile pentru hrană au crescut simţitor.

CONCLUZII

14
 Sistemul serviciilor de sănătate cuprinde ansamblul resurselor umane, materiale,
financiare, informaţionale şi simbolice utilizate în combinaţii variabile, pentru a produce
îngrijiri şi servicii care au ca scop îmbunătăţirea sau menţinerea stării de sănătate. El
reprezintă doar un subsistem al sistemului de sănătate, care cuprinde ansamblul
elementelor şi relaţiilor ce influenţează starea de sănătate a indivizilor. Alături de
serviciile de sănătate, factorii majori care influenţeaza starea de sănătate sunt cei
comportamentali, de mediu şi biologici.
Sistemul de sănătate din Romania se gaseşte spre finalul unei tranziţii prelungite
de la un model integrat, în care majoritatea organizaţiilor furnizoare de asistenţă medicală
erau în proprietate publică, sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, încadrate cu personal
angajat al statului, către un model contractual finanţat predominant din surse publice, în
care majoritatea furnizorilor de servicii de sănătate publice sau private, cu un grad crescut
de autonomie, încheie contracte obligatorii cu casele de asigurări de sănătate. Aceste
contracte se bazează pe un contract – cadru, prin care statul, în consultare cu
reprezentanţii principalelor categorii de furnizori, reglementează condiţiile de acordare a
serviciilor medicale.
Finanţarea îngrijirilor de sănătate şi alocarea resurselor reprezintă, pentru sistemul
de îngrijiri de sănătate, locurile principale de acţiune ale reformei sanitare ce se
desfaşoară în Romania în ultimii ani.
Finanţarea sistemului sanitar din Romania a trecut în ultimii 15 ani, din punct de
vedere conceptual, prin trei mari etape:
- schema de asigurări obligatorii prin impozitare generală;
- schema de asigurări obligatorii prin impozitare generală şi taxe dedicate sănătăţii;
- schema de asigurări sociale de sănătate şi asigurări obligatorii prin impozitare generală
şi taxe dedicate sănătăţii.

BIBLIOGRAFIE

15
1) Bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului de Urgenţă Mavromati Botoşani,
pentru anul 2008
2) Drugus I.; Managementul sănătăţii; Sedcom Libris 2003
3) Dragomirişteanu A., Radu P., Mihăescu C., Brutu C. ş.a.; Economie sanitară şi
management financiar; Rao, Bucureşti 2003
4) Mihăescu – Pintia C., Vladu C.; Calculul costurilor unitare în serviciile medicale
şi sociale. Ghid metodologic 2004
5) Petrescu I.; Psihosocioeconomia managementului calităţii totale; Lux Libris,
Braşov 1998
6) Popescu I. ş.a.; Managementul tranziţiei la economia de piaţă funcţională;
Editura Universităţii Lucian – Blaga, Sibiu 2004
7) Radu P., Palas C., Sava D. ş.a.; Creşterea eficienţei şi îmbunătăţirea calităţii
îngrijirilor într-un spital. Raport final – Proiect DRG; Cluj 2001
8) Vlădescu C.; Sănătate publică şi management sanitar; Cartea Universitară 2004
9) Vlădescu C., Predescu M., Stoicescu E.; Sănătate publică şi management sanitar:
Evaluarea nevoilor şi planificarea sanitară; Promovarea sănătăţii şi educaţia
pentru sănătate; Etica medicală şi drepturile pacienţilor; CPSS – Bucureşti 2002

16