210

Irina Petrea

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

211

stie ce programe. in detrimentul odihnei. Nu putini sunt copiii care se duc la scoal cu ochii umflati de somn si nu sunt in stare sa se concentreze pentru c au stat ore in sir treji. Stiu c avem o problema cu spatiul locativ, dar nu tot ce e comod e si folositor. Stabiliti foarte clar un program de acces al copilului la computer si la televizor: intotdeauna dup ce s-a achitat de sarcinile scolare, adic a invtat pentru a doua zi si si-a fcut temele.

ncercati sa limitati accesul copilului la televizor si sa-l Inlocuiti prin jocuri si activitti amuzante, interesante, antrenante. Ceret sfatul unui educator. Cronometrati durata momentelor de publicitate si, sub un pretext oarecare, indeprtati-l pe copil de televizor sau mcar distrageti-i atentia in tot acest timp ori schimbati canalul. Studiile arata c, transformati prea curnd in consumatori, copiii cad prad depresiei si complexului de inferioritate. Nici una, nici alta nu sunt premise bune pentru succesul copilului in scoal si in viat si ii duneaz grav santtii, Cu un copil mai mare, cornentati reclamele (tu chiar erezi ed e adeodrai, ed poate avea efeetele aeelea?); ajungeti chiar la miei inte1egeri: ,,~tii c noi nu cumprrn orice, indiferent ce spun unii si altii, indiferent ce fac printii lui Georgel. Fiecare casa cu regulile ei. Ce, pe Georgel il due la munte att de des cum te ducem noi pe tine?" Nu stati la ma sa uitndu-v la televizor in acelasi timp. La mas se socializeaz si copilul are o foarte bun ocazie de a-~i dezvolta si exersa abilittile sociale, esentiale pentru succesulla scoal si in viat. Nu lsati televizorul pe post de "zgomot de fond". Il pornti cnd vreti sa urmriti un program, il opriti dup aceea. Nu programati anumite posturi din grila de programe - mai ales cele care difuzeaz programe pornografice si alte programe interzise minorilor pe timpul noptii. Propuneti-i soluti alternative: jocuri (ct mai multe, pe care sa le jucati in familie), plimbri, vizite, sporturi, hobby-uri etc. Sunt mai sntoase si pentru minte, si pentru trup si favorizeaz obtinerea de rezultate scolare bune prin stimularea functiei de autoreglare, a abilittilor sociale, a curiozittii sale naturale, printr-o mai bun motivare si stimulare a increderii in sine. Radioul este o alternativa mai sntoas dect televizorul. Copilul poate asculta programe muzicale, teatru radiofonic, povesti, glu-

Computerul si televizorul sunt stimuli care distrag atentia copilului de la studiu. El are nevoie de liniste ca sa se poat concentra asupra temelor si lectiilor, prin urmare, spatiul lui de studiu sa nu includa nici televizor, nici computer. Computerul nu il ajut la invtare asa cum gre~it cred unii. Copiii pot sa se documenteze de pe internet in timpul programului prestabilit de acces la computer. Computerul e doar un instrument de lucru. Cercetarea fcut asupra unui numr de 100 000 de elevi pe o perioad de 15 ani, in 32 de tri ale lumii, a confirmat c. folosite in exces, computerele scad performantele scolare ale elevilor. Ei citesc mai putin, scriu mai putin, studiaz mai putin literatur si literatur de specialitate, frecventeaz mai putin bibliotecile (acolo unde informatia este verificata si certificata), fac mai putine exercitii, se implica mai rar in proiecte si competitii scolare (gen olimpiade), sunt mai superficiali si mai dezinteresati. Cercetarea stiintific a dovedit c cea mai santoas si mai sigur cale de a invta rmne tot cartea tiprit, deoarece calculatorul, pe de o parte, nu este o metod eficient de a acumula, selecta si retine informatiile. iar, pe de alta parte, poate fi folosit si in scopuri extrascolare, dstrgnd atentia elevilor de la invtat. Alegeti ce programe de televiziune are voie copilul sa urrnreasc si respectati indicatiile difuzorilor. Priviti-le impreun cu copilul si cementati-le. In acest fel, va deveni un privitor mai putin pasiv si veti putea realiza ce si ct a inteles din ceea ce a urmrit.

212

Irina Petrea

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

213

me, ghicitori etc. si, in acelasi timp, sa se joace. Crtile sunt o alternativa si mai bun dect televizorul sau computerul.

Caz

3.13

Efectul Pygmalion. Efectul hiperbolic

Sculptorul Pygmalion este eroul unuia dintre cele mai cunoscute mituri ale Greciei antice: dezamgit c nu-si gseste o sotie potrivit, ~i-a furit el una asa cum si-o dorea, sculptnd-o in marmur. S-a indrgostit de ea si s-a rugat zeitei Afrodita sa druiasc viat statuii, astfel inct sa se poat cstori cu ea. Desi toat lumea ajunsese sa-l considere nebun, zeita s-a indurat de rugrnintile si jertfele lui, si a druit viat Galateei. Efectul Pygmalion ~i-a primi t ins numele dup piesa omonima a lui G.B. Shaw, mai cunoscut nou din musicalul My Fair Lady, unde Profesorul Higgins transform o biat florreas irrtr-o adevrat lady. Replica Elizei Doolittle (Diferenu dintre o lady ~i o [niireasi: nu sta tn maniera in care se comporta aceasta, ci In maniera in care este traiatii de ceiIalii. Pentru Profesorul Higgings, am sa fiu uesnic o florareasa (el se poari

O tnr suspicioas ~i geloas din fire l~i bnuieste mereu prietenul c o ln~ala, ca o minte. De fiecare data cnd lntrzie acas sau nu rspunde prompt la telefon sau primeste telefoane trzii, 11ia la rost ca un anchetator de profesie. Nu att tntrebarile ei si argumentele lipsite de logica 11zpcesc, ct atitudinea si gesturile care ii spun: Once mi-ai zice, eu stiu ca minti. Tot ce vreau e sa recunosti ca miru! ~i ca am dreptate; de ce ma mirui? EI face tot fel u I de rationarnente de genu I dec li spun ca am avut mult de lucru, n-o sa ma crea da, deci trebuie sa-i spun ceva mai credibil, prin urmare minte, rnintind, se blbie, priveste in alta parte si ea, incrncenat ca un buldog, tl infund cu fiecare replica tot mai adnc intr-un hati\> de minciuni ce sfideaz absurdul. Dup care Il intreab retoric: Vezi, cum sa mai am incredere In tine? Nu fara satisfactia de a-i mai fi dovedit o data ce greu e ea de pclit si ce rnincinos ordinar \>inecinstit e el. Qui prodest?

Tot asa se intmpl ~i la scoal: profesorii au anumite asteptri de la elevi. Ca intr-o oglnd, elevii au si ei aceleasi asteptri de la ei insisi, chiar dac acestea sunt supra sau subevaluate. Mai dar, dac un elev e considerat bun de profesori (ei asteapt de la el sa participe la ore, sa-~i fac temele, sa invete, sa nu chiuleasc, sa ia note bune), elevul va asimila aceste asteptri, le va interioriza si va cauta sa le implineasc. Invers, dac un elev e considerat slab, profesorii nu se asteapt de la el sa stie, sa fi invtat si chiar s atunci cnd stie, poate sa primeasc o nota mai mica dect un elev bun, la performant egal. De la un elev slab sau mediocru, cele mai multe cadre didactice nu se asteapt sa participe la ore, prin urmare, elevul nu e incurajat, desi unui elev bun i cere opinia chiar si atunci cnd nu ridica mna, plecnd de la supozitia c oricum se gndeste ella ceva. De la un elev slab, nimeni nu se asteapt la cine stie ce rezultate scolare si, adesea, chiar si cnd ar merita un 9 sau un 8, primeste tot un 7. Nu va grabiti sa puneti la zid cadrele didactice pentru o asemenea atitudine prtinitoare. Cel mai probabil este c, dac ati fi in locullor, ati face la fel. De altfel, efectul Pygmalion a fost studiat mai inti pe grupe de adulti in raporturile sef-subordonat, Aceia dintre noi care au in subordinea lor o mn de oameni stiu cel mai bine c maniera in care ii tratrn este influentat subtil de asteptrile pe care le avem din par-

fntotdeauna cu mine de parca a~fi o jlordreasa), dar pentru dumneata, stiu ca pot sa fiu o lady deoarece iniotdeauna m-ai considera t o lady) a rmas la
fel de celebra ca interpretarea gratoasei Audrey Hepburn.

Cu alte cuvinte, efectul Pygmalion reprezint, in sens larg, profetia implinit. In mod voit sau involuntar, le artm celor din jurul nostru ce asteptri avem de la ei: direct, prin vorbe, sau mai subtil (si adesea inconstient) prin semne si gesturi mai mult sau mai putin discrete (ridicarea sprncenei, datul din cap, indinarea capului, incretirea frunti, dilatarea nrilor, brbia indreptat inspre inainte, gura stra nsa, un zmbet, un surs, o grimas, fluturatul minii, btutul din picior etc.). Cei din jurul nostru isi ajusteaz secint. (Nu vi s-a intmplat niciodat sa banc mai picant vznd grimasa indignata vrst din jur care pare sa va spun: Nu ma purtarea si faptele in conva opriti din povestit un a vreunei doamne mai in

astepiam la a~a ceva din par-

tea ta!?)

214

Irina Petrea

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

215

I
tea loroImaginea conteaz! O carte foarte bun scris de un autor care n-a mai fost publicat intmpin adesea refuzul editorilor pe motiv di a fi bunii, dar cine a cumpiirii, di nimeni n-a mai auzit de scriitarul X. Similar, un om politic e votat de mai multi alegtori doar pentru c e mult mai cunoscut publicului (apare tot timpulla televizor ~iin presa scris) dect un altul care lucreaz nestiut la o multime de legi in parlament si nu scoate capul din birou. Actorii stiu di trebuie s-si mentin un statut de vedet dadi vor sa aduc bani ct mai multi filmelor unde sunt distribuiti (si nu mai putin lor). Cum functioneaz imaginea in scoal? Sa zicem di elevul X are note foarte bune la matematica, fizic, romana etc. Profesorul de chimie nu-l cunoaste dect de o luna de zile, de cnd elevii au inceput anul scolar. La prima ascultare, elevul X a stiut, dar a mai avut si ezitri. Protesorul sta in cumpn - sa fie 8 sau 9? Parca rspunsurile lui au fost de 8, dar, ia te uit, la celelalte discipline are numai 9 si lO. Ei, de lO parca n-a fost, dar li da 9. Acela~iprofesor ins, pentru aceeasi performanta, ar fi dat 8, poate chiar 7 unui elev cu note din acest segment, influentat de aprecierile celorlalti profesori. Am fost cadru didactic si stiu di a da note pe merit nu e simplu. De multe ori, am stat pe ganduri si mi-am fcut reprosuri c am dat prea putin sau prea mult unui elev sau altuia. lmi spuneam c nu se face primvar cu O fIoare - elevul y a stiut foarte bine la lectia de azi, de lO chiar, dar, in mod obisnuit, nu-si face temele si nu invat, S-a pregtit pentru azi stiind c n-are nota si sunt sanse sa fie ascultat ca sa impuste o nota mare, sa i~i asigure media de trecere si sa nu mai invete nimic semestrul acesta. Alteori, imi spuneam c fiecare om are si zile mai proaste - elevul Z n-a invtat azi si merita un 2 ct el de mare, dar e un elev bun, care, de obicei, nu vine cu temele nefcute si lectiile neinvtate, asa c decid sa-i dau un 4, poate chiar un 5 dac a reusit totusi sa articuleze ceva sau Ii las in catalog doar o data, urmnd sa-l mai ascult si ora viitoare si sa-i dau sansa sa ia o nota bun ca sa nu-si strice media. Bine, vet zice, dar de ce sa nu-i dai elevului un 2 dadi l-ai prins c n-a invtat (chiar dac are catalogul plin de note mari) s un lO dac a stiut foarte bine (cu toate c celelalte note se scalda intre 3-6)? E si

l :.,:
I
1
1

~.

Il .J<
:

Ii

Il I;
I I I
1
~.

l ~.

drept, e si nedrept. E drept deoarece cadrul didactic, in evaluarea pe care o face elevilor, nu pune accentui doar pe o perforrnant de moment, ci pe una de ansamblu (tot asa cum patronul nu te da afar doar pentru c ai intrziat o data la serviciu). E si nedrept dac profesorul nu ~tie sa dea o nota de incurajare unui elev cu rezultate slabe sau mediocre si sa-l motiveze sa urce in ierarhia clasei. O nota mai slab dect prestatia lui, dup un efort considerabil (fcut poate in speranta c-si va mari media), risc sa-i distrug total increderea in sine si bruma de motivatie. Pentru ce sa ma mai abosesc dadi ei tat ma cred prost, i~i va spune in sinea lui si are dreptate, bietul de el. Un pedagog bun stie cnd sa incurajeze si sa motiveze un elev, fara sa se lase pclit de un vntor de note, stie si cnd sa sanctioneze, s cnd sa ierte. Noi, ca prnti, trebuie sa avem grija de maniera in care copilul se achit de sarcinile sale scolare inc din clasa 1.Odat stabilita o ierarhie in clas, greu se reface. E si o vorb care spune dadi profesorii te iau de bun de la incepui, a);a te fin patru ani de zile. Din nou, atrag atentia asupra importantei de a stimula copilului increderea in sine si de a-i arata c avem asteptri pozitive de la el: ma astept sa inveti bine (n-am nici o indoial di nu vei reusi, esti inteligent, harnic, perseverent si constiincios) ma astept sa fii sincer cu mine (nu ai de sa ma minti, eu am incredere in tine si vreau sa te ajut) ma astept sa nu chiulesti (esti un copil responsabil, te achiti de celelalte indatoriri foarte bine) ma astept sa te porti civilizatla scoal (estibine-crescutsi ai bun-simt) ma astept sa-mi povestesti despre toate succesele ~i bucuriile tale (imi face plcere sa le imprtsesc cu tine, sunt mndr de tine), ma astept sa-mi vorbesti despre toate necazurile si probiemele tale (sunt oricnd gata sa te ajut sa le depsesti), despre indoielile care

216

Irina Petrea

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

217

te muncesc (putem discuta intorcnd cnd te lmuresti ce vrei sa faci).

totul pe toate fe~ele pn

Ce e de fcut atunci cnd eopilul nostru e vietima efeetului Pygmalion? Stimulati inerederea de sine a eopilului si stima sa de sine. Mai multe detalii la capitolul despre rnotivatie. Artati-i c aveti asteptri pozitive din partea lui. Credeti cu toat convingerea in rezultate pozitive, altfel, dac una spuneti si alta gandi~i, limbajul gesturilor va va da de goI. Revedeti lista asteptrilor pozitive de mai sus. Tneti o mai bun legatura eu scoala, cu cadrele didactice si in mod deosebit cu invttoarea ~i dirigintele. Toate cadrele didactice sunt plcut impresionate de printii care vdesc interes pentru evolutia elevului lor. Vorbiti-le despre fiul sau fiica dumneavoastra, despre ct de minutios i~i pregteste lectiile si ct de muIt i~i doreste sa ajung printre cei mai buni elevi din clas, chiar dac a avut un start mai slab. Le veti oferi cadrelor didactice sansa sa inteleag c micile progrese din ultima perioad nu sunt accidentale, ci rodul une i schimbri de lunga durata si va vor putea sustine mai bine in eforturile pe care le depuneti. Solicitati eadrelor didactice ajutor in stabilirea si atingerea obieetivelor imediate si pe termen mediu ale eopilului in vederea ridicrii performantelor sale scolare, Veniti cu idei pe care sa le discutati cu ei, nu le cereti sa va dea ei toat strategia de-a gata (rspunsul va fi sec: sa fnvefe ~i sa-~i [acd temele. sii fie mai atent la ora). Dac le cereti prerea in legatura cu o strategie la care v-ati gndt, vor fi bucuroase sa va ajute si, fiti siguri, vor da copilului sansa sa-~i pun in valoare cunostintele, adresndu-i mai des intrebri. scotndu-l mai des la tabl, solicitndu-i mai des opinia si alocndu-i mai des diverse insrcinri si proiecte. De asemenea, vor remarca mai usor orice progres pe care copilul il inregistreaz, ceea ce, in sine, este foarte motivant pentru elevo

Participati mai des la actiuni impreun eu c1asa/ scoala - reuniuni, vizi te, excursii, concursuri si intreceri, zile festive etc. Veti da copilului sansa sa fie mai mult in centrul atentiei colegilor sai, il veti putea ajuta sa se fac remarcat si veti putea sta mai mult de vorb cu cadrele didactice, ajutndu-ls sa-l cunoasc si ele mai bine. Nu priviti aceast implicare drept un soi de linguseala, de intrare pe sub pielea invttorului Z dirigintelui. Voi aveti un copil, ei au 30 in grija lor si multe sarcini de indeplinit - uneori, au nevoie de ajutor sa ajung sa-i cunoasc mai repede pe toti. Ca print, lui vostru. puteti sa-i ajutati. Nu de dragullor, ci al copilu-

l, I

Sustineti eforturile

eopilului. Se prea poate sa se descurajeze, mai ales dac notele obtinute sunt mult sub asteptrile si eforturile sale, ori in mod flagrant mai miei dect aIe altor elevi. O

nedreptate, asa cum percepe el acest lucru din partea profesorilor. Il poate demotiva total. Fiti alturi de el cu exemple potrivite si ajutati-l sa persevereze, sa aib rbdare si sa continue spre a putea convinge pe toat lumea c s-a schimbat. ncercati sa-i arata ti c nu invat pentru nota, ci pentru el insusi, pentru beneficiullui, asa c incercati sa-i oferiti ocazia de a pune in practic ceva ce a invtat. (Mai multe, la capitolul referitor la motivarea copilului). Ce sa NU faeem atunci cnd eopilul este victima efeetului Pygmalion la scoal? Sa nu aveti si voi asteptri negative de la el (eram sigutii ca se va

inimpla aso] numai fie fi se poate intmpla asa ceva/ de ce nu te cred? / nu m-am amiigi! ca o sii iei nota de trecere, nu la scorpia aia care nu te poate suferi etc.). Se prea poate ca tocmai asteptrile negative din
~. i.

familie sa fi determinat rezultatele lui slabe la invttur tri negative si din partea cadrelor didactice la scoal.

~i astep-

Sa nu deschideti osfilittile eu eadrele didaetice si eu directiunea sco'lf i pe motiv di elevul vostru e nedrepttit, persecutat.

218

lrina Petrea

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

219

Chiar dac sunteti nemultumit, alegeti O cale mai diplomatica de a prezenta acest lucru la intrevederile cu invttorul Z dirigintele. Poate ca a stiut mai mult deci a dovedit la clasii, eu insumi l-am ascultat cu o sear inainte ?i stia foarte bine, nu tnteleg cum de n-a reusit sii se descurce foarte bine/ Unde credeii ca a gresi: ?i ce anume ar trebui sa facem? este o abordare mult mai util si mai constructiva dect: Nu inteleg ce avepi cu copilul meu. Dac a stiui de zece, dati-i zece. Cnd stie de nota doi, dati-i doi. Fiii drept! In primul caz, profesorul va fi mult mai atent data viitoare la clas si va cauta sa incurajeze copilul creznd c il intimideaz cumva. In al doilea caz, profesorul va va replica ceva in genul: Stiu eu sa-mi fac treaba, doar nu ma invatapi acum dumneaooasir. Vreti sa va demonstrez ctu stie copilul? Nu, nu veti vrea sa vedeti o asemenea demonstratie, nu e bine sa-i faceti copilului atmosfera proast, Data viitoare la clas, profesorul va scoate untul din el hotrt sa va arate c va inselati si el a avut dreptate. Cine are de suferit cel mai mult? Evident, copilul. Nu dati vina pe copil. Nu ajut la nimic, ci, dimpotriv, il face sa se simt neinteles si nedrepttit din toate prtle, lsat singur, de izbeliste sa infrunte pe oamenii cei mari si ri, Sigur, si el contribuie intr-o msur mai mare sau mai mica la crearea unei imagini nefavorabile siesi: nu e suficient de asertiv, nu are curajul de a-si afirma ideile, de a-s sustine opiniile, nu se concentreaz suficient la ore, se lasa distras de tot felul de fleacuri (un coleg care face mutre haioase sau il tine de vorb) etc. ncercati sa-l ajutati sa-s corecteze toate aceste neajunsuri (dup ce le-ati identificat). Nu mituiti cadrele didactice in speranta c-si vor schimba opinia despre copil cu una mai favorabil. Nu ajut la nimic, se vor preface si, curnd, copilul i~i va da seama c noua atitudine nu e rezultatul eforturilor sale, ci ale aieniiilor fcute de mama si de tata. Pe termen lung, cel care are de pierdut este copilul. Nu veti putea mitui intotdeauna, pe oricine.

Nota bene!

P~rinti sau cadre didactice, suntem pentru copiii nostri asemenea 'P , ,oru IUl ygrnalon - cum ne modelrn copiii asa li avern.

sculpt

,. Dacv~~vem asteptri pozitive in privinta lui, copilul va avea rezultate bune la lnv~t~tura ?l un comportament civilizatln scoala. Dac avem asteptri negative c _ 'I I ' , o pt u va avea rezultate mai slabe st, foarte posibil, abateri disciplinare, ., ~timu,lati lncrederea copilului in sine si respectul pentru eltnsus, ajutati-] s~ ~lb~, o lm,aglne de sine cat mai buna. Vnati-i succesele s scoateti- In evident calittile, ajutati-l s-si corecteze greseltle s s se autoevalueze corect.