Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
lrina Petrea
107
106
~
iaraganarea
morn
entului inceperii
P'
pregatirii
pentru
temelor si lec~iilor.
unor activitati
mai ~~:u~~
Ce e de flcut?
Limitati-i
Ajutati-I s~ se organizeze.
Creati-i un spatiu de studiu.
limitati-i stimulii care il distrag.
Plstrati o atmosferl propice studiului.
.
~
Ajutati-I dacl nu se descurcl, dar nu faceti temelel prolectele m
Ajutati-l
--_-
---~
sa se organizeze
incheiate,
Pstrati
perffil e~. o
.
~
.'
.
l verifi ~ .. acestora Dup teme e bine sa perrnite] cote) ~l momentu ven cam
.
,
~
..
pilului o activitate plcut de relaxare ~~recreere si abia. ~~ ~rma da~l-l
o sarcna domestica (dac este cazul). In anumi.te fam~h~, ~ anumite
situatii. poate copilul trebuie sa dea o mn de aJuto~ pa~~?lor
la gos-
podrie, sa aib grija de frati mai miei etc., ~ar, ch:ar !l "' asemen~a
conditii, lsati-i o pauz de 10-15 minute, macar ~at sa se Jo~ce putin
cu animalul su de companie sau sa stea de vorba cu un arnie.
Creati-i
un spatu
al lui, de studiu
practic, c~
care il distrag
Unii capii vor sa-~i fac temele cu televizorul pornit, acultnd muzic sau un program la radio, in fata computerului
(sa intre si de zece
mii de ori pe messenger). Pretind c se concentreaz mai bine, c nu
vor sa piard nu stiu ce rezultate de etap, c au un mesaj important
pe care 11 asteapt - pretexte pot inventa cu duimul. Telefoanele, ~tirile, filmele, programele sport, muzica, internetul, jucriile, jocurile le
distrag atentia, sunt tentatii care ii impiedic sa se concentreze. Le puteti permite sa asculte muzic instrurnental,
in surdin, in timpul
efecturii unor exercitii mai usoare, de rutin, dar computerul si televizorul trebuie sa rmn inchise pentru el pn cnd temele sunt
stimulii
verificate
si corectate
in casa o atmosfera
si lectiile invtate.
propice
studiului
Familia trebuie sa mentin o atmosfera propice studiului pentru fiecare copil-scolar in parte. Altfel li vom distrage atentia, 11 vom necji
si li vom arata c nu li respectrn programul de lucru (prin urmare,
de ce l-ar respecta el?). Copiii mai miei sunt galagos si ii pot impiedica pe cei mari sa-~i fac temele, de aceea este recomandabil
sa le
oferim niste activitti mai putin zgomotoase, sa-i ducem afar sau sa
fac nani. Nu-i lsati sa se joace cu lucrurile de scoal ale copilului
mai mare, mai ales cu crti si caiete pe care le pot distruge. Aceasta
il enerveaz pe elev, el riscnd sa primeasc note miei din prieina distrugerilor cauzate de fratii lui mai miei. Sunt si situatii cnd copiii
mai mari, care si-au termina t lectiile, li pot deranja pe scolarii mai
miei din aceeasi familie dac ascult rnuzic prea tare, se joac la caleulator sau urrnresc programe la televizor in aceeasi camera eu ei,
chiar cnd acestia i~i efectueaz temele sau incearc s-si pregteas-
108
Irina Petrea
Nimic nu este mai periculos si nimic nu se poate instala att de insidios ca acest obicei pgubos. Temele sunt aIe lui, lectiile sunt aIe lui.
Nu va lsati santajati de un Ce preferi, sa iau o nota mica sau sa ma aiuti],
amenintat de un Dadi nu-mi faci exercitiul ia englez, nu ma due mine
la ~eoala. Unii printi, chiar dac nu fac temele in locul elevului, i?i
asum sarcina efecturii temelor (stau pe capul copiilor sa si le fac,
li roag, iiamenint, ii bat la cap s nu se lasa chiar dac trebuie sa se
culce toat casa la dou noaptea pn nu termina si ultima ecuatie la
matematica). Dac nu-si pot face temele singuri in mod obisnuit, dac
nu vor sa-?i fac temele singuri in mod obsnuit, dadi nu reusesc sa
fac toate temele in timp util, lsati-i sa mearg a doua zi la scoal, de
cteva ori, cu temele incomplete sau nefcute, cu lectiile in pom si sa
suporte consecintele.
19
teme s sa va
(az
Andru are 9 ani ~i nu si-ar face singur temele pentru nimic in lume. Parintii lui
termina lucrulla ora cinci, pna ajung acas se face ora sase-sapte ~i Andru n-a
facut nimic pentru a doua zi. li asteapt pe ei, altfel nici nu concepe sa deschid
un caiet. Inv~t~toarea le d~ cam multe exercitii si, sear de sear, sunt scandaluri lii lacrimi In familia lui Andru: mama si tata li reproseaz ca nu liti e, ca e le-
cronometru/
Irina Petrea
110
alo-
cat
incuraja~i-l si apreciati-l dup fiecare etap
stabiliti obiective saptamanale
lor
realizati un grafie al evolu~iei sale pentru a-l ajuta sa nteleaga mai
bine progresul inregistrat.
De asemenea, copilul are nevoie sa stie c, mai inainte de a va solicita ajutorul:
trebuie sa-~i fi btut capul singur si sa poat dovedi c a incercat
sa se descurce singur
trebuie sa stie ce intrebare/ intrebri sa formuleze. Nu siiu cum se
[ace] Nu poti Nu inte1eg nu sunt de ajuns, trebuie sa-i cereti sa va
spun unde anume s-a impotmolit, ce anume crede c nu prieepe,
de ce crede el c nu se descurc
trebuie sa fie in stare sa propun surse de informare suplimentare
(o carte, un site, un dictionar. o lectie anterior studiata etc.) pe care
sa le explorati impreun, mai curnd dect sa-i dati solutia pe tav
si sa fi apelat deja la ajutorul unui coleg de clas. al unui prieten.
Orct de simplu vi s-ar prea sa-i currnati suferinta facandu-i
tema, e mult mai util pe termen lung sa parcurget teti acesti pasi.
111
nteleg ct e de tentant sa scurtati toat aceast agonie dndu-i rezolvarea pe tav, dar problema e c il obisnuiti asa si nu-l ajutati sa invete sa se descurce singur. In loc sa-l ajutati sa capete tot mai multa
incredere in el si sa devin autonom, il faceti dependent de ajutorul
vostru si tot mai neincreztor
in sine.
Irina Petrea
112
Au un efect demoralizator asupra copilului care i9i pierde curnd increderea in sine si chiar interesul. Dac volumul de teme vi se pare
imposibil de finalizat intr-un timp decent de lucru (nu reuge9te bietul copil nici dup 4-5 ore de munc asidu sa le termine) si asta se
intmpl zilnic (sau constant la o anumit materie), daca si alti colegi
si printi se plng de acelasi lucru, nu ezitati sa discuta ti cu cadrele
didactice in timpul cel mai scurt. Uneori, profesorii, de dragul performantelor, uit c nu toate generatiile sunt la fel, c unele c1ase sunt
mai bune dect altele, c unii elevi pot mai mult dect altii, c nu au
in bnci roboti, ci niste copii care mai au nevoie sa fac si altceva dect teme si lectii.
Cum tot ce e prea putin nu ajunge si tot ce e prea mult stric, un cadru didactic priceput stie sa dea un optim de teme pentru acas. menite sa-i ajute pe elevi sa invete, fara sa-i incarce cu mai mult dect
pot duce. Pentru un cadru didactic experimentat, nu e greu sa vada
c, la o anumit clas de elevi poate lucra cu ei mai mult 9i mai bine,
iar la alta nu poate lucra dect minumul necesar prevzut de programa (une ori, poate, nici att). Secretul unui dascl bun este sa aprecieze just potentialul fiecrui elev si sa-l ajute sa 9i-l valorifice ct mai
bine. Chiar la aceeasi clas, anumiti elevi pot lucra mai mult, altii se
descurc mai greu. Unora poti sa le dai teme cu un grad sporit de di-
Dac temele sunt prea grele (si, in mod vizibil nu e vorba de lene sau
de o atitudine ruvoitoare din partea copilului), poate c lectiile n-au
fost suficient de bine explicate (9i e nevoie sa se revin asupra lor sau
chiar sa se schimbe maniera de lucru la clas dac cei mai multi elevi
se plng de acelasi lucru), poate materia parcurs depseste in dificultate programa scolar sau poate elevul nostru are o problema cu
materia respectiv, nu intelege, nu se descurc, are nevoie de lucru
i~dividual sub indrumare de specialitate. In loc sa ne smulgem toti
dm familie prul din cap, sa ne stresm unii pe altii si sa plngem disperati, mai bine ar fi sa discutm cu invttorul Z dirigintele/ profesorul de specialitate s impreun sa gsim solutia cea mai potrivit
pentru copil, in asa fel inct el sa invete, sa i9i fac temele si sa nu
scoat din minti pe toat lumea.
D~ca temele sunt in exces si consuma exagerat de mult timp, in detnmentul altor materii de studiu, activitti si preocupri, chiar si in
detrimentul orelor de odihn si nu exist intelegere din partea scolii,
este in puterea noastr sa gsim o solutie de bun-simt, De pild, la
matematica, copilul primeste foarte multe exercitii, de acelasi fel, de
~e o.zi pe alta. Daca le face pe toate, nu-i mai rmne dect foarte putn tmp sa se pregteasc si la celelalte materii de studiu pentru a
doua zi. Dac face, sa zicem, trei sferturi din tema la matematica si
dovedeste c a inteles metoda de calcul/ teorema/ formulele predate, putem sa acceptm sa lase restul temei deoparte ca sa se pregateasc s la gramatc, limba strin, istorie, sa mai citeasc cte ceva.
Dac dup pregtirea celorlalte teme 9i lectii i-a mai rmas tmp, poate sa continue la matematica, dac nu, merge a doua zi cu tema facut pe trei sferturi. In acest fel, sigur, nu va primi nota maxim la matematica, dar nici o nota slab, si va putea invta si la alte materii de
care are nevoie pentru o pregtire completa si multidisciplinar. In
plus, toate notele conteaz pentru inscrierea la liceu.
115
Obisnuinta
t .. ~ de a chiuli induce copilului/ tnrului o atitudi me nepo rivit,
fata
.
.contraproductiv
.
~ de munc , lips de res ponsa bili
11tate i?1seriozitate fa~a de indatoririle sale.
~xista i~totd~auna r~scul ca, in ore le chiulite, nesupravegheat fimd: copllul.sa se accidenteze, sa ajung in situatii nedorite, dificile, ~ ant~raJe nepot~ivite, ~hia.r sa fie atras in retele de delincventi,
traficanti de drog~n, pr?Shtutle. Mai toate prostiile - mari si miei
-.p~ care le corrutern m viata de scolar sunt infptuite in orele
chiulite,
De ce chiuleste copilul meu?
Vrea. sa-mi atrag atentia asupra lui (nu primeste destul, nu imi
fac timp pentru el).
Vrea ~a atrag atentia prietenilor sau a profesorilor (nu se simte
valonzat, luat in seam si e dispera t sa fie acceptat si admirat).
melor legate de scoal lipsa de motvatie Fuge de posibilele probleme de la scoal ~i/ sau de acas (pe care
nu stie cum sa le rezolve).
3.4
Chiulul
ChlUl).
116
Irina Petrea
Stie di poate face ce vrea (mama si tata nu-l las sa suporte niciodata consecintele faptelor sale, asa c vor face ei un aranjament cu
scoala),
Nu considera c scoala e necesar, c il ajut in viat (atitudinea
familiei fata de munc, de studiu, este dispretuitoare).
I
I
I"
Trieste mirajul banilor fcuti din smecherii, a succesului peste
noapte, fara efort, fara munc (din pricina anturajului, a lipsei de
educatie, a naivittii sale etc.).
Acestea sunt cele mai frecvente motive pentru care copilul chiuleste
de la ore. Se cuvine sa facem o distinctie intre chiulul ocazional si
chiulul ca obisnuint, dar sa tinem minte c este un viciu care se ia
repede, dar de care se scap greu!
Chiulul ocazional. Spaima de a nu lua o nota mica pentru c nu si-a
invtat lectia / nu si-a fcut tema/ a uitat echipamentul sau desenul
sau proiectul acas il poate determina pe elev sa prefere o absent nemotivata unei note miei, care sa-i strice media, mai ales c sistemul
nostru de invtmnt incurajeaz vntoarea de note. Alteori, un eveniment deosebit il face sa plece de la scoal (a venit circul in oras si
vrea sa vada animalele in menajerie), mai ales dac printii sunt destul de restrictivi in privinta activittilor sale de recreere si relaxare.
Cteodat, chiulul este determinat de o stare emotional proast (adolescenta tocmai s-a certat in pauz cu prietenul ei, care invat la o cla-
I
I
I
117
sa paralel, si nu se mai poate opri din plns, lumea toat s-a prbusit o data cu dragostea ei si prozaica ora de matematica e ultimullucru care o intereseaz), de Intrzierea la ora (unele cadre didactice nu
mai primesc copilul dup ce au intrat la clas), de pregatirea unui eveniment important (copilul are spectacol/ concurs/ o tez a doua zi si
vrea sa repete mai mult). Nimic din toate acestea nu reprezinta o justificare ~alabila, dar o asemenea optiune are logica ei in viziunea copilului. In toate aceste situatii, e de preferat sa ne manifestam dezaprobarea, calm, dar ferm, si sa il ajutm sa se organizeze mai bine, sa
fac fata situatiei mai dificile prin care trece, sa-i oferim mai multa
atentie, afectiune, timp, sanse de recreere si relaxare.
Uneori, el chiulesto in ciuda vointei sale - de pild, clasa a hotrt
c se chiuleste in mas si el nu putea sa Fiesingurul prezent la ora, ca
un trdtor, Desi ar fi fost mai corect prin prisma indatoririlor sale de
elev, o asemenea fapt i-ar fi atras nepopularitatea intre colegi. Da,
privind retrospectiv, ar fi putut sa trag de timp pn ar fi venit la clasa profesoara, punnd astfel capt tentativei de evadare din Azkaban,
dar, sub presiunea celorlalti, nu i-a trecut prin cap. Dac ni se prezint cu o asemenea poveste, a chiulului impus de clas, ar fi indica t sa
discutm imediat cu dirigintele intre patru ochi, dar si cu ceilalti printi si cadre didactice la prima sedint. O solutie ar fi ca profesorii
sa vin mai repede la clas (chiar din timpul pauzei, fara sa inceap
ora mai inainte de a se suna de intrare), sa organizeze un fel de 9tafet pentru a asigura prezenta la clas, chiar si in pauze, a unui cadru
didactic si a descuraja tentativele de chiul in mas. Sunt si alte masuri pe care directiunea scolii le poate adopta, mergnd chiar pn la
dezorganizarea clasei si redistribuirea elevilor la celelalte clase din ano
Chiulul cronico Este intotdeauna vrful de iceberg al unei probleme inc si mai mari, mai profunde, din viata copilului nostru: lene,
lips de responsabilitate, de seriozitate, de implicare si de perseverent, nesupraveghere, neglijare, rsf], abuz (acas 9i/ sau la
scoal), neincredere in sine, o proast opinie despre sine, anturaj
nepotrivit, lipsa de implicare si seriozitate din partea scolii pe care
o urmeaz, o atmosfera de familie tensioriat, marcata de violen-
118
Irina Petrea
3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal
119
ta, lipsuri si alte probleme, lipsa unui printe (sau a ambilor parinti) din viata lui, lips de motivatie, de interes fata de educatia
proprie si viitorul su (deci, o carent in educatia pe care i-am
dat-o noi, ca printi), lipsa de atentie ~i/ sau de intelegere din partea noastr, ca printi mult prea preocupati
de carier, serviciu,
continuare a propriilor studii, afaceri, relatii personale sau de un
alt copil, un e~ec major, un inceput de depresie, o stare ernotionala negativa prelungit, o scoal / liceu nepotrivite, probleme cu un
anumit cadru didactic, o dragoste fulgertoare
(adolescentul fuge
de la ore ca sa petreac timp cu prietena/
prietenul su) si lista
poate continua.
La noi , in multe unitti" de invtmnt, chiulul a ajuns un "sport"
de mas. Se chiuleste pe capete, de la vrste din ce in ce mai fragede. Elevii se justific afirmnd c orele sunt plictisitoare, profesorii
nesuferiti z' plictisitori, materia inutil, Alteori, pur si simplu pretind c sunt prea obositi pentru ultimele ore, au chef sa stea de vorb intre ei, sa se joace, sa se duca la un film sau la barul din coltul
strzii unde sa fumeze, sa bea cafea si (cu toate interdictiile) alcool!
De cele mai multe ori, solutia cea mai indicata este schimbarea metodei de predare si de lucru la clas, O lectie interesant, un cadru didactic plcut, care stie sa-~i fac lectiile atractive si comunica bine cu elevii, este antidotul cel mai bun impotriva chiulangitei acute sau cronice.
Ce e de fcut?
.1
Chiulul nu poate fi rezolvat dac nu 'intelegern cauza, motivul pentru care copilul nu se duce la ore.
T~---,
Irina Petrea
120
departe.
Ascultm
si nu se va simti incura-
121
lrina Petrea
exemplu sa-l implicati intr-un proiect important, sa-l ajutati sa participe mai mult la ore, sa se simt mai apreciat.
122
123
Stabiliti impreun o strategie de motivare a copilului si de a rezista tentatiei de a chiuli. lata cteva recomandri:
Elimina cauza. Odat identificata motivatia chiulului (vorbim de
cel cronic), primullucru este eliminarea cauzei. Acest lucru poate
sa implice chiar schimbarea scoli sau a clasei dac el are o proble-
124
Irina Petrea
125
Redefiueste-I
126
Irina Petrea
3.5
sale si recompenseaz-le
Stirile abund in cazuri, care mai de care mai incredibile: comportamente huliganice, atitudini necivilizate, furturi si tlhrii, arnennran
cu bo~ba, copii injunghiati la scoal sau btuti pn la moarte de ~lti
colegi sau de persoane din afara scol, elevi btuji de profesori, profesori agresat de elevi, de prinp, acte de vandalism, posesie de arme
de foc, sbii. cuti te, toate completeaza tabloul scolii romnssn contemporaneo
dup o gril
prestabilit. De pild, pentru fiecare zi cnd a~e~o prezent ~ac~asa de 100% are zece puncte si pentru fiecare ZI In care are fie ~I o
singur absent are zero puncte. Pentru fiecare tema efectuat are
2 puncte, pentru fiecare tema lips zero puncte. Pentru o nota de
6 are trei puncte, pentru 7-8 patru puncte, pentru 9-10 zece puncte. Dac la final de sptmn are minim 50 de puncte, are voie sa
se joace la calculator (sau sa fac o activitate care ii face mare plcere), dac are intre 50-70 de puncte, primeste O bonificatie la activitatea respectiv (de exemplu, 15-30 de minute in plus), dac
are intre 70-90 de puncte, poate sa ias cu prietenii la film, dac
are minim 100 de puncte, merge in excursie.
Violenta este agresiunea comis de o persoan sau mai multe (agresorul) impotriva unei alte persoane (victima) in scopul terorizrii, umi~
Studiul a fost efectuat de OMS impreun cu Asociatia Mondial de Psihiatrie, Asociatia Jnternatonal
de Psihiatrie a Copilului ~i Adolcsccntului
~i asociatii de profesionisr] ~i se intituleaz Vioh'llta ~colarif: epidcllliologic, istoric ~ipreocntic. Rata vi 0lente scolaro s-a calculat in functie de raportrilo
profesorilor privind siguranta
lor si a elevilor: Romania (50'}';.), Kuwcit, Iran, Colurnbia, Ungaria, Portugalia, Spania, Grecia, Slovenia. Belgia. Singapore, Islanda, Australia, Hong-Kong, Coreea,
Norvegia, Cipru, Slovacia, Lituania ... SUA (10%). Studiul a fost efectuat In 2006.
Senatonroa rSD Liil-Olgllta Vasik-scu. presedinta Comisiei Scnatului pentru Inviltilmint este autoarea acestci propuneri despro care s-a scris pe larg In presa in
iunic 2007.
Irina Petrea
scolare,
m socie-
Ne obisnuim sa dialogm si evitm critica excesiv, cicale ala si reprosurile la adresa celorlalti:
Ne-am obisnuit sa a~teptam interventii miraculoase din partea autorttilor, a scolii si proniei ceresti. O vorb de-a noastr spune c Dumnezeu li ajut pe cei care se ajut. Schimbarea nu poate sa inceap de-
ct cu noi, cu fiecare
Ne asigurm
serios
Nu acceptrn violenta in familie ca pe un mod de viat, ci incercm sa ne rezolvrn problemele ct mai civilizat, rapid si eficient,
cu ajutor de specialitate. Cei care au cel mai mult de suferit sunt
intotdeauna
copiii!
intre noi, ca p-
iiirescu ?i Xsulescu nu, tot degeaba. Mai bine il Inviit ?i eu pe al meu sii dea.
Nu rezolvm nimic gndnd asa, ci riscm sa transformm
scoala intr-o gala K1. A doua zi, copiii lui Popescu, Cutrescu si Xsulescu pot
veni la scoal cu pistoale, sbii si cuti te, iar profesorii cu spray-uri paralizante si veste antiglont (am citit intr-un studiu american privind
violenta in scoal c profesorilor
din anumite localitti texane li se
permite accesul m scoli cu arme de foc!). O asemenea mentalitate?i eu pot sii bat - nu reduce violenta, ci o amplifica.
Violenta, indiferent de forma, afecteaz climatul de la clas, din scoala si perturba intreg procesul de invtmnt.
Agresiunea
emotional,
terorizare
Abuzul fizic se exercit prin: lovire (cu pumnii, cu picioarele, cu obiecte contondente), plmuire, scuipare, imbrncire, zgltire, izbire, muscare, tras de pr, rnire, ardere, sufocare etc.
Abuzul psihic/ ernotional insearnn batjocorire, insinuare, umilire,
jignire, etichetare, poreclire, brfire, amenintare, critica ofensatoare,
excluderea din grup si refuzul de a permite copilulu-victim
sa par-
Irina Petrea
ticipe la activittile grupului, interdictia de a i s~ vorbi ~id.e~ se ad~esa vreunuia dintre membrii grupului, blamare, izolare, intimidare, mterdictia de a comunica, controlul excesiv (unde ai fost, de ce ai stat aii,
unde te duci, cu cine etc.), distrugerea obiectelor personale, deposedarea de acestea, torturare a si uciderea animalului de companie al vietimei, rspndire de zvonuri malitioase, defimtoare, expedierea de
mesaje de amenintare sau cu caracter batjocoritor pe telefonul mobil,
e-mal.messenger. prn bilete, grafitti si afisarea de simboluri umilitoare referitoare la culoarea pielii, obiceiuri, accent, origine, imbrcminte, pr, rasa, etnie. Violenta de limbaj e, prin urmare, tot o forma
de abuz emotional.
133
Irina Petrea
134
rndul lui, C. nscocea in fecare zi mijloace noi de a ma agresa. Mama a vorbit cu diriginta, care si-a dat seama ca fcuse o greseal, ~i l-a ';1utat din nou, singur, in ultima banca. Pentru mine, lucrurile au revenit la normal. In clasa a VI-a, C. a fost dus la
o scoal special ~i am scpat de el pentru totdeauna.
Agresorii pot fi copii (in generai mai mari), de ambele sexe, dar ~i cadre didactice ~i personal administrativ! Au abilitt sociale reduse,
empatie sdizuta (sau nexistenta), o slab con~tiin~a de sine, capacitate redus de gestionare a emotiilor, complexe, sunt lipsip de competente, rol ~i status, au o parere proast despre ei. Se simt bine numai atunci cnd i~i exercita puterea de control asupra victimei. Sunt
la~i ~i nu i~i lanseaz atacurile asupra indivizilor pe care ii percep ca
fiind puternici, inconjurap de prieteni (pe acestia tncearc sa-i manipuleze prin hngusire ~i mici servicii), ci asupra celor mai slabi dect
ei. Cu ct victima le face mai mult pe plac, se arata mai supusa, mai
infranta, cu atat agresorii i~i vor exercita mai des ~i mai violent controlul asupra ei. Rezistenta il enerveaza pe agresor, dar il ~i descumpane~te. Se inconjoara adesea de o ga~d de in~i care se tem de el,
dar s-au aliat cu el ca sa nu-i cada victime ~i sa se bucure de putere.
1
{
11
135
poate deveni lesne tinta atacurilor altor fete care se tem c aceasta va
deveni mai popular dect ele), prin faptul c este adrnirat de cadre
didactice si colegi.
Victimele violentei scolare pot fi copii, dar si cadre didactice, mai
ales ce le care nu reusesc sa cstige increderea, respectul si admiratia elevilor.
J
l'
I
I
I
I
I
j,
l
l
I
~
l,
I
l
I
I
I
o data
!I
J
Irina Petrea
'37
'I
sus)
Chiuleste, cauta mereu pretexte sa nu se mai duca la scoal, minte dac e prins c a chiulit (n-a venit profesorul, le-a dat drumul mai
devreme etc.).
Pierde in mod inexplicabil obiecte (de fapt, i-au fost luate cu forta
de agresor), cheltuieste mai multi bani dect de obicei (taxa de protectie), vine cu hainele descusute, murdare (dac a fost imbrncit
in pereti sau pus pe jos), solicit sume mai mari de bani, obiecte,
mancare (pe care sa le duca agresorului su, la cererea si sub amenintarea acestuia).
Pe lng aceste semne (crora copilulle poate gasi tot soiul de explicati, mai mult sau mai putin convingtoare), putem sa-i adresm cteva intrebri spre a descoperi dac e victima agresiunii, in cazul in
care lui! ei li este prea fric sau rusine sa ne spun,
Ce intrebrl putem sa-i adresm ca sa ne dm seama dac e victima
une i agresiuni?
Ce ai fcut azi la scoal, cum a fost?
Ai fcut ceva ce ti-a plcut?
terorizat, mai
Discutm cu el. La cea mai mica bnuial, intrebati-l direct dac cineva, copil sau adult, ii face probleme la scoal, in drum spre scoala sau spre casa, si aiutati-l sa va povesteasc ce s-a intmplat. Unii
copii, de fric, s-ar putea sa nu spun nimic, dar, in cazuIlor, un
rspuns evaziv e un rspuns afirmativ. Dac i~i deschide sufletul si
va povesteste, va trebui sa-l ajutati sa treac peste momentele stnjenitoare si amnuntele penibile, asa c nu insista ti sa pronunte anumite cuvinte, sa formuleze anumite fraze, ci sugerati-i-le si lsati-l
sa va rspund cu da sau nu - ii va fi mai usor, Interesati-v de
cnd a inceput sa fie agresat, de cte ori a fost, in ce fel, cum s-au
petrecut lucrurile, ce a fcut dup aceea, ce a incercat el sa fac pentru a pune capt agresiunilor, cu cine a vorbit, cui a mai povestit.
Irina Petrea
sa se simt
iubit si ocrotit.
Il conducem la scoal !?i-lluam de la ore chiar de a doua zi, chiar
din fata clasei. Cutati sa va faceti simtit prezenta ct mai curnd si mai pregnant in preajma copilului - in acest fel, ii semnaia ti agresorului c stiti ce s-a intmplat si, chiar dac fixatia pe
care o are asupra copilului vostru n-a disprut. nemaiputand
s-si
exercite puterea asupra lui, il va lasa in pace 9i-9i va alege o alta
victim.
li aducem la cunostinta invatatoruluil
dirigintelui
cele tntmplate. Discutati ce msuri are de gand sa ia in privinta agresorului
(dac e unul dintre elevii scolii) si cum intelege sa va protejeze copilul (dar si pe ceilalti elevi) de o posibil nou agresiune in viitor.
Vorbiti-i politicos, calm, fara sa-i faceti repr09uri, fara critica. Orict ati fi de suprat, abtineti-v sa-i faceti o scena. Riscati sa antagonizati tocmai cu cei care va pot oferi un sprijin valoroso Amenintrile de genul va reclam la inspectorat/ va [ac eu sa va dati demisia/
pun eu o torba unde trebuie nu vor rezolva situatia copilului vostru,
ci i-o vor ingreuna.
NU ne facem singuri dreptate. NU il agresm pe agresor, nici verbal, nici fizic, nu-l amenintm, nu-l rezotom nimind gealati care
sa-l bat, Rscati ca familia lui sa riposteze, riscati sa declansati un
rzboi in care copilul vostru va fi, cu sigurant. una dintre victime.
Riscati un dosar penal si chiar pedeaps cu inchisoarea pn la 7 ani
'39
(dac l-a ti vtmat grav pe agresorul copilului vostru). Stati de vorb cu agresorulbine ar fi sa discutati si cu printi sau tutorii lui,
in prezenta copilului vostru, a cadrului didactic de la clas, eventual a directorului scolii si (recomandabil) a unui consilier scolar,
Lum legatura si cu alti printi, discutm cu directiunea
scolii.
Poate se impun anumite msuri ce tin de regulamentul
de ordine
interioar, de angajarea une i firme de paz si protectie. Faceti tot
posibilul pentru ca agresiunea suferit de copilul vostru sa nu fie
trecut sub tacere din frica de a nu aduce atingere reputatiei scolii. Nici o scoal nu e la adpost de agresori si agresiune datorit
reputatiei sale, ci diferenta intre o scoal bun si una ru famat e
data de reactia prompt si msurile luate de conduce re pentru limitarea si eliminarea fenomenului.
Cadrele didactice, ceilalti colegi, printii si personalul scolii trebuie sa lucreze ca o echip si sa
declare tolerant zero fata de asemenea acte de violenta. Copiii nu
trebuie lsati sa se apere singuri. Metodele pe care victimele le gasesc spre a iesi dintr-o astfel de situatie pot fi dintre cele mai dramatice. De pild, sinuciderea este, in viziunea unui copil hrtuit 9i
cu nervii la pmnt, care nu are cui spune ce i s-a intmplat sau
cruia ii e prea rusine si fric sa spun, singura solutie. Cu sigurarit nu vrem sa ajungem aici!
Il ajutm sa-si descarce sufletul. ncurajati-I s-si exprime verbal
sentimentele
(altfel riscati sa le manifeste prin comportamente
si
atitudini indezirabile).
Ajutati-l sa inteleag comportamentul
si
sentimentele
agresorului su, motivele pentru care l-a ales drept
victim, spre a nu rmne cu convingerea gre9ita c el ar fi de vin
(adesea, victima crede c a fcut ceva ce a incurajat agresorul sa o
atace). Ceea ce trebuie sa-i explicati copilului este c agresorullui
poate fi, la rndul lui, o victim si c a devenit ceea ce este din pricina agresiunii la care e supus acas sau a neglijrii. li spunem cu
toat convingerea c agresorul este o persoan cu probleme serio ase, ce are nevoie de ajutor, c, prin ceea ce face, cauta sa obtin notorietatea si puterea pe care si le doreste, dar pe care nu stie sa le
obtin altfel.
.._-----
._-------~
Irina Petrea
si spri-
jin din partea cadrelor didactice sau dadi agresorul este chiar un
cadru didactic din categoria intangibililor (pilosi, cu proptele politice, cu functii administrative importante). Nu are rost sa ne transforrnm copilul intr-un teatru de operati uni, sa-l aruncm in valtoarea une i lupte a vointelor, Dac invttorul sau dirigintele sau
un anumit profesor si-a propus sa-l scaneze, sa-l hrtuiasc, sa scape de el, e cumplit. Chiar dac intervine directiunea Z inspectoratulj ministerul in rezolvarea situatiei, att timp ct acel cadru didactic-agresor rmne la clas, nu e indeprtat, 11poate teroriza pe
copil ascultndu-l ora de ora, il poate umili vnndu-i greselle, ii
poate oricnd da note sub cele pe care le merita. Cine sa-l centrazic? Nu ne putem lupta singuri dac cei care au de partea lor legea si regulamentele
de ordine interioar nu sunt dispusi sau se
tem sa intervin sau abuzeaz de pozitia in care se afl sau aplic
legea junglei.
Ce trebuie
sa-i spunem
eopilului
nostru
dac e victima
agresiunii?
nu tu. Arnndoi
ave]i
Irina Petrea
143
Irina Petrea
144
~
nde la agresiune cu agresiune. Risti sa inruttesti
N u raspu
d
v
sa iesi
foar te mult lucrurile. Dac esti atacat, apr-te, .ar cauta
v
d t
din situatia respectv. sa pleci. Un a~resorv nu Joac~ mero a ~
cinstit, tot ce vrea e sa ias invingtor si, dac~ v~de ca n-ar~ s~rtl
de izbanda, poate chema in ajutor prietem (carora nu al.sa le
.
ti fa ce fata) sau sa scoat o armai un spray paralizant
mal po~
~
. ..
~ .
impotriva ta. In plus, s-ar putea sa nivci~u ~al fii crezu~ ca al
fost atacat ci sa se considere la scoal ca esti la fel de vinovat
pentru ceea ce s-a ntmplat ca si copilul-agresor si sa fii pedepw
145
sit si tu.
Nu-i spune nimic dadi te strig in toate felurile. Arata-i c ~ici
nu-ti pasa - asta 11va durea cel mai mult. Nu pune la suflet ~l nu
e in nimic din tot ce spune despre tine. Stii doar c tot ce vrea
cre d
l .
este sa te rneasc. Adu-ti aminte de toate calittile pe care e al:
esti bun la matematica, esti amabil, esti ingrijit imbrcat. esti sritor etc.
Evita sa rmi singur, evita sa rezolvi problema de unul singur.
Mergi in pauze in locuri unde sunt multi copii, mai ales prieteni,
posibil cadre didactice, bodyguarzi.
Dac cel care te agreseaz, te necjeste, te hrtuieste, te umileste e adult, nu-ti fie team sa ne aduci acest lucru la cunostint imediat chiar dac te amenint sa nu spui nimnui. De fapt, se teme
sa;u fie prins/ demascat. De unul singur, e mai putin probabil c
vei reusi sa-i faci fata, dar alti adulti te pot ajuta.
Dac crezi eli cineva are de gnd sa fac ceva periculos si ru, tine-te deoparte de persoana respectiv si adu imediat la cuno~t~nta acest lucru mie, unui alt adult in care ai incredere si care, la ~~ndullui are incredere in tine - cadru didactic, director, consilier
scolar, bodyguard, politist de proximitate.
Nu aduce arme in scoal ca sa te aperi de cineva sau sa aperi pe
cineva. Risti sa te rnesti si sa rnesti si pe altcineva.
De multe ori, printilor le vine foarte greu sa cread c micutul lor simpatie si att de bine-crescut sau micuta lor att de dulce si ingenua se
transform la scoal in teroristul de serviciu: insulta, batjocoresc, sicaneaz, arnenint, mint, manipuleaz copii si cadre didactice, distrug lucrurile altor copii, vandalizeaz, bat, scuip, bruscheaz, rspndesc
minciuni s zvonuri malitioase si denigratoare la adresa altor copii, trimit mesaje si dau telefoane de intimidare, jignitoare, fumeaz, consuma alcool si forteaz alti colegi sa fac la fel, sunt sefi de gst care fac
legea in scoal si se delecteaz rspndind groaz. Prima reactie a printilor este sa conteste acuzele aduse si sa se revolte impotriva atmosferei care i se face copilului lor la scoal. Ceea ce trebuie sa stie ei este
c, adesea, micul terorist este Or. Jekyll si Mr. Hyde: amabilitatea, politetea ~i drglsenia sunt doar o masc sub care se ascunde adevrata sa personalitate - agresiv, malitioas, manipulatoare, antisocial.
Asemenea copii, de cele mai multe ori, reusesc sa pcleasc si sa manipuleze si cadrele didactice, mai ales dac sunt inteligenti, au rezultate scolare bune si au dibuit slbiciunile celorlati (aceasta este specialitatea lor!). Abili, ei reusesc sa obtin o pozite care le confer
putere (seful clasei, cpitanul echipei etc), pozitie de care se folosesc
pentru a-i controla si teroriza pe ceilalti si a dobndi diverse avantaje (nu in ultimul rnd de natura material).
Caz
In clasa I, printre colegii mei se nurnra si Lelia, fetita unei invttoare care preda la
o alta scoal din oras dect aceea unde invtarn noi. Lelia era inteligent, dar nu cea
mai bun eleva din das, extrem de sigur pe ea si asertiv. Avea farmec, era politicoasa, ~i coditele ei cu fundite li ddeau o lnftisare de ilustrat dintr-o carte pentru
copii. Era preferata lnvatatoarei noastre cu care purta conversatii vivace ~i pe care stia
s-o perieze cu incredibil candoare ~i arta, spre deosebire de noi - timizi si stngaci.
In scurt timp, Lelia a devenit sefa clasei si rnna dreapt a invttoarei. Apoi, s-a dezlntut lmpotriva noastr: ne marca In carnetelut ei dac vorbeam In ora sau doar i se
prea ca am vorbit (pe cine nu suferea ea 11marca de mai multe ori, ceea ce insernna tot attea bete la palma), ne fcea observatii aspre, ne jignea, ne controla la teme
si ne para Inv~t~toarei daca iesearn din curtea scolii pana la brutria din colt unde ne
duceam dup covrigi calzi (dar aveam de traversat o strada), dac ne ciondnearn In
Irina Petrea
pauze, radeam prea tare, ne irnbrnceam tn [oac, nu sttearn perfect aliniati la rnd
ca sa ntram 1n das. A trecut ~i la amenntart trnpotrva noastr si, de la un timp, si-a
luat chiar libertatea de a ne bate la palma cu linia (parca o aud si acum cum ne spunea cu vocea ei poruncitoare: Cevrei, sa-ti dau eu cu linie la palma sau sa te spun tovara?ei fnvatatoare?i te sa te bata ea cu batul? ti dai seama cat o sa se supere?Iar
noi acceptam sa ne bat ea numai sa n-o suprrn pe tovarasa ...) Nscocea minciuni
despre copiii care nu-i cntau in strun si nu li 1ndeplineau dorntele, fcea tot ce-s
dorea ~i ne teroriza 'in fiecare zi un pic mai mult, transforrnnd scoala in osnd. In
numai cteva luni, a reusit sa scandalizeze aproape tot colectivul de printi care, satui de plngerile noastre si de faptul ca lucrurile o luau razna rau de tot, au cerut invatatoarei sa ia rnsuri. Invatatoarea noastr a fost foarte socat (la fel ~i ma ma Leliei), ne1ntelegand ce au toti acei oameni 1mpotriva acestui copilul att de dulce, de
ronstiincios, de politicos ~i de inteligent. Spre finalul anului scolar, Lelia reusise sa
ne ostilizeze pe teti ~i sa ne uneasc 1mpotriva ei. Am inteles atunci, asa copii cum
eram, ca lmpreuna o putem izola si-i putem anula puterea. Victoria noastra era lnsa
plina de amaraciune pentru ca 1nvatatoarea noastra prea ca nu vede adevrata fata
a Leliei ~i continua sa li dea califcative ~i note mult mai bune dect performantele ei
scolare. Fara sa ne fi explicat nimeni nimic, am reusit sa inversm balanta de putere ~i, din clasa a Il-a, Lelia a plecat la scoala unde preda ma ma ei.
La fnalul clasei a opta, cnd eu ~i cei mai multi colegi de dasa am fost adrnis' la cel
mai bun liceu din oras (~i din [udet), de curiozitate, am cautat-o pe listele cu adrnisi
pe unica, extraordinara si inegalabila Lelia Cornsa. Nu mica ne-a fost satisfactia cnd
n-am gsit-o ...
Alti copii sunt agresivi si acas, si la scoal si faptele lor nu-i mai surprind pe printi. Ei stiu c odrasla lor e sai ru, ei insisi afirm ca au
incercat de nenumrate ori sa o aduca pe calea cea buna cu btaia, cu
pedepse care mai de care mai aspre, toate fara nici un rezultat. Printii considera c, la scoal, copilullor e responsabilitatea cadrelor didactice si acestea trebuie sa se descurce cum stiu mai bine. Ceea ce nu
realizeaz ei (si, din pacate, uneori, nici cadrele didactice) este c acesti
copii-agresori sunt, adesea, victimele abuzurilor pe care cei din familie le-au comis impotriva lor, a expunerii lor la violenta domestica, a
neglijri, lipsei de atentie si afectiune, pe scurt, a mediului din care
provin, mediu caracterizat de violent. srcie, promiscuitate si un
grad sczut de educatie.
Sunt cazuri cnd copilul ajunge agresor pentru c propriii printi
si frati mai mari (sau cineva din familia lrgit) i-a cultivat latura
147
a~resiva si l-a educat intru violenta pentru a-l intiiri, pentru a face
din el un dur care sa nu ajung niciodat victima nimnui. Ct de
n:~lt se i~~ala ~ivcum nu-si dau seamac, deja, acest copil pe care
er Il pregatesc sa se descurce In lumea cea mare l'i rea, plin de peria~enintari, e deja o victim, un individ cu un comportament
a~hsoclal, antre~a.t sa creeze probleme celor din jur si lui insusi,
sa n~ r~specte ruci ~n fel de autoritate, incapabil sa se fac inteles, iubit, acceptat ~I respectat, ci temut, urt, respins si izolat de
ceilalti.
=:
Agresorul i~i insulta victima in mod repetat si o batjocoreste, inventeaz povesti pe care le pune pe seama victimei spre a o baga in budue, ii indeprteaz prietenii si o izoleaz social, o loveste/ bate/ imp~ng~/ trage de pr / bruscheaz/ scuip/ zgrie / inteap/ ii pune
pIe dic, face remarci rutcioase in legatura cu aspectul fizic, anumite trsturi, obiceiuri, le spune altor copii sa nu-i fie prieteni, ii face
atmosfera, rspndeste zvonuri mincinoase, defimtoare, ii face inscenari menite sa-i ruineze reputatia si chiar sa suporte pedepse si
sanctiuni, ii distruge lucrurile sau i le ascunde, i~i bate joc de cultura/ religia/ obiceiurile/ culoarea pielii, face remarci cu carater rasist/
xenofob, o santajeaz, o amenint, o pipie, o forteaz sa intretin raporturi sexuale, o dezbrac, o umileste, indusiv punndu-i vata in
pericol (de pild, o bag cu capul in toalet sau o tine cu capul sub
ap, in bazin, chipurile in gluml), li rupe hainele, ii ia obiectele personale de valoare (stilou, bani, ceas, telefon, bijuterie etc), ii cere sa-i
aduc bani.
Nota bene!
Se intmpl adesea ca un copil care nu face ln mod obisnuit, de unul singur, nimic
di n taate acestea, sa cornita o agresi u ne Irn potriva u nui alt capii, instigat fii nd de
alti copii-agresori. Nu putem sa-i trecem acest lucru cu vederea, nici dac beneficiaz de ~ir~umstante atenunate. Nu putem accepta asemenea fapte din partea nici
unui c~pll.;;l cu fiecare se poate discuta 1n asa fel inct sa tnteleaga ca a face rau cuiva e o limit pe care nu avem vaie sa o tncalcarn.
Irina Petrea
149
Tatl sau mama sau ambii printi sunt plecat de acas la rnunc
in strintate si copilul este lsat nesupravegheat sau e neglijat ori
abuzat de cei in grija crora a fost lsat.
Copilul-agresor este oaia neagr din familia lui, este acela care, dint~e toti fratii s surorile, face cele mai multe nzbtii si tapul ispsitor pentru toate poznele celorlalti frati si surori.
Copilul-agresor are uneori un vocabular redus s probleme in exprimarea verbal (nu-si poate verbaliza ernotiile, gndurile). de
aceea i~i pierde cumptul usor,
Copilul-agresor este martor, victim sau complice la acte de cruzime, de sadism infptuite de print/ frati! rude/ vecini/ alte persoane din cercullui de cunoscuti (de pild, omorrea si torturare a
animalelor sau copiilor foarte miei).
In familia copilului-agresor, au venit pe lume bebelusi asupra crora se concentreaz intreaga afectiune si atentie a printilor, in detrimentullui, care crede c a pierdut iubirea si atentia printilor,
Cum intelege c nu trebuie sau se teme sa se rzbune pe bebelus,
copilul i~i indreapt agresivitatea asupra altor copii.
Copilul-agresor a suferit o pierdere insemnat - decesul unui
printe sau al ambilor printi, al unui frate/ sora, bunic, rud,
prieten, animal de companie pentru care copilul se considera responsabil, pe sine sau pe eineva pe care nu se poate rzbuna (de
pild, un aceident de masin fcut de mama in urma cruia a murit tata - copilul nu o poate lovi pe mama sa, dar va lovi pe alti
copii).
Copilului i-a fost interzis de ctre printi o anume activitate, un
sport, un hobby (fotbalul e peniru golani), o anume relatie perceput ca nepotrivr, fie de dragoste (fata asta e prea neserioasd peniru
fine! biaiul asta e un golan), fie de prietenie (n-ai de ce sa fii prieten
cu Georgel, tatal lui e In puscrie), inserierea la o anume scoal (eu
Irina Petrea
vrea.
Copilul-agresor este izolat la scoal, nepopular printre ceilalti copii, i se face atmosfera proast si se rzbun agresndu-i pe cei care
il respingo
Copilul-agresor este umilit in mod frecvent de cadrele didactice
pentru o anume dificultate de invtare. pentru c se blbie, nu
stie sa rspund. este neastmprat. neatent la ore.
Copilului-agresor nu i se acord aceeasi atentie si respect, acelasi
tratament ca si celorlalti copii (este discrimina t, izolat, alungat) fie
acas, fie la scoal, fie si acas, si la scoal.
Copilul-agresor este prea rsftat in familie, obisnuit sa dea ordine pe care ceilalti i le indeplinesc, sa i se fac toate poftele, sa decida pentru toat lumea si, la scoal, cnd intmpin opozitia celorlalti copii, i~i impune punctul de vedere in fort.
Copilul este antrenat sa fie violent, sa bat, sa loveasc, s-si impun punctul de vedere in fort, in ideea c mai bine e sa bat dect sa vin acas btut, el insusi neintelegnd diferenta dintre autoaprare si comportamentul violent.
Copilul are afectiuni de natura psihic ce trebuie identificate si tratate ct mai curnd, in mod corespunztor,
Copilul este neglijat de printi, privat de afectiune (sau asa percepe el pentru c nu e imbrtisat, mngiat. pupat, nu i se zmbeste, nu i se acord atentie, e criticat, repezit, brusca t, jignit).
Dac nu, de ce crezi c ceilalti fac aceste afirmatii la adresa ta? Cum
te simti ascultnd aceste acuzatii?
Te simti bine, te simti putemic, te simti importanti admirat fcnd
astfel de lucruri un or persoane? Te-ai gnd it cum ai putea sa te
simti bine / puternic / importanti admirat si in alt fel? Hai sa vedemcum.
Ce ti-ai propus sa obtii fcnd aceste lucruri? Crezi c le-ai putea
obtine si altfel? Hai sa vedem cum.
Crezi c ceilalti copii, colegii, te admir sau se tem de tine? Te apreciaz, sunt sinceri cu tine sau te mint?
Tie cum ti pIace sa fi tratatl tratat? Dac altcineva ti-ar face
aceste lucruri cum ai reactiona? Este cineva care se poart cu tine
asa cum te porti tu cu acest copill acesti copii?
Stii ce se poate intmpla dac rnesti z' vatrni un alt copiI? (CopiluI nostru agresor poate sa nu cunoasc prevederile legale care condamn agresiunile si vtmarea corporal. Copilul rspunde penal chiar de la vrsta de 14 ani dac se dovedeste di a avut
discernrnnt in momentul comiterii agresiunii, iar de la vrsta de
16 ani rspunds penai, putnd fi trimis chiar si la inchisoare.
desi judeditorii prefer internarea lor in centre de reeducare.)
Irina Petrea
Dup ce ne-arn convins c nu e vorba despre o inscenare sau o neintelegere, se impune sa lum urgent msuri
degenereze. A~a cum victima are nevoie sa
rului, si agresorul are nevoie de ajutor ca
impulsurile, sa-si gestioneze emotiile, s-si
pentru ca lucrurile sa nu
invete sa fac fata agresosa invete s-si controleze
cunoasc slbiciunile. Nu
comportament
agresiv.
poate fi accidental,
ca urmare
a unui incident'ntre
Problemele
agresor s victirn,
se produc in mod re-
petat de ctre acelasi agresor asupra unei aceleiasi victime (sau mai multe victime).
Uneori, copiii au tendinta
Consiliere&terapie.
Un copil-agresor are nevoie de consiliere si,
adesea, de terapie. Nu neglijati acest lucru si nu va multumiti sa-i
aplicati sanctiuni care nu fac dect sa-i intreasc convingerea c
violenta este rspunsul la problemele lui. De multe ori, se poate ca
respectivul copil sa aib tulburri psihice. Nu excludeti aceast
posibilitate dup criteriul noi n-am avut nebuni In familie. Sntatea
mental nu depinde numai de componenta
153
genetica!
de a exagera,
celor intmplate
ca sunt victime
pentru
a se rzbuna.
exagernd
in
prin prisma
propriilor ernotii,
Copilul-agresor
?i cantrola
ernotiile,
si bunvoint
in a empatiza
si a se relationa
nu i se da satisfactie.
Violenta
multurnim
terapie si consiliere
agresorul.
ct timp ne lngrijim
Copilul-agresor
doar de victirn si ne
ca s copilul-victirn.
e un cadru didactic?
------------154
Irina Petrea
le, notele partinitoare, toate pot induce copiilor un sentiment de frustrare, de neputin~a, de spaima, de ur. La ore, elevii se simt incoltiti,
vnati, teroriza~i. Au impresia di sunt presti, lenesi, inapti. Atmosfera de la da sa e apsatoare. incordat
Chiar dac reusesc sa pstreze linistea la dasa, astfel de cadre didactice nu obtin performan~e deosebite de la elevii loroLe obtin supunerea, nu respectul, tcerea. nu cooperarea. Cnd inveti de fric, nu inveti cu plcere si cu interes. Lectiile si temele sunt o povar de care
de-abia asteapt sa scape s, odat finalizate, nu se mai gandesc la nimie din ce ar putea avea legatura chiar si de departe cu materia de
curs. Cu alte cuvinte, vorbim de toceal, nu de educatie. de instructie, de cunoastere.
Unele cadre didactice hrtuiesc si abuzeaz sexual copii si tineri profitnd de ncrederea pe care acestia o au in ei, de situatii care ii avantajeaz (de pild, o excursie cu scoala), recurgand la santa] (ii da nota
de trecere dac accept sa fac sex cu el/ ea). Asemenea situatii sunt
destul de des intlnite si la noi, mai ales la liceu si in facultate, dar ~i
n scoala generala, victimele predilecte fiind fetele. Adesea, ele se rusineaz sau se tem sa spun ceva cuiva si, cnd spun, nu sunt crezute sau, mai ru, sunt acuzate c au meritat ceea ce li s-a intmplat (daca porti fuste a~a de scurte ?i umbli cu buricul golf).
Arn constatat, nu fara oroare si revolt, ce vajnice moraliste sunt unele femei n toat firea care nu vor sa admit c o fata de 16 ani, orict
de sexy si de libertina ar fi, nu merita sa fie agresata sexual de un barbat in toat firea. Am fost socat sa aud femei care nu gaseau nici o
scuz unei fete de liceu violata de un profesor de 45 de ani doar pentru ca violul se produsese la el acas ?i ce cauta ea daci: era fata buiu: la
el, fara sa i~i pun problema: ce cauta el cu ea dac e serios? Le spun
cu toat seriozitatea c un brbat in toat firea care i~i propune sa seduca o femeie poate reusi chiar dac femeia respectiv are 40 de ani
si experienta vietii. Agresorul este un prdtor care stie cine este mai
vulnerabil, cine poate fi urmtoarea victim. Si mai stie cnd si cum
sa actioneze ca sa obtin ce si-a propus. Acestor doamne, vajnice ap-
de ~coaHi
155
rtoare ale moralittii, care nu gsesc nici ovina unui violator de minore doar pentru c el are studii si ele poart fuste scurte, le doresc
sa se gndeasc la fiicele lor, cum s-ar simti dadi ar fi vreodata violate. Sau, si mai bine, la ele nsele!
(az
Eram In facultate, aveam 20 de ani. Refuzam sa ma mai consider un copil, dar, evident, nici coapta nu eram. in anul I, am cobort pn la secretariat sa iau de acolo
o lista de care aveam nevoie la dasa. in drum, m-a zrit din captul culoarului unul
dintre profesorii nostri - l-arn salutat cu o Inclinare a capului, mi-a rspuns la fel.
Ajunsa la secretariat, o astept pe secretara sa termine convesata telefonica si-i 50licit lista. Mi-o da spunndu-rni
c, dac tot urc pe etaj, sa-i duc un catalog dornnului profesor X. Era tocmai cel pe care 11salutasem In drum spre secretariat. Intuse ca ma duceam acolo (eram In timpul unei ore si nu era nevoie sa iau liftul ca sa
ma duc la toalet, prin urmare, luam liftul ca sa merg la biblioteca sau la secretariat). Fara nici o bnuial, accept comisionul, dar in cabinetul respectabilului domn
profesor ma asteapt o surpriz: ma invita sa iau loc, tmi ofer un rnr ~i lncepe sa
ma lntrebe de situatia mea farnilial, dac locuiesc la crnin sau cu chirie, dac am
bani si tot ce irni trebuie, iar daca nu, sa vin sa-i spun lui, ca ma ajut. Discutia, desi
aparent inocent - un cadru didactic care voia sa se asigure ca unuia din cei mai
buni studenti ai sai, ~i sef de an, nu-i lipsesc mijloacele unui trai decent, mi s-a parut total incomoda ?i nelaloeul ei. Marul mi se prea straniu; la fel si vocea lui care
mi se prea mult prea afectat. in Bibite, parca era femeia cea cere fI ispiteste pe
brbet, nu invets, m-am trezit vorbind si rn-arn ridicat imediat ca sa plec. Moment
In care s-a aruncat asupra mea. Am evitat impactul s am inceput un fel de curs
la Tom ?i Jerry prin birou, eu cutnd iesirea, el cutnd sa ma inhate, Primul meu
impuls a fost s-I lovesc si apoi sa ies din birou, dar mi s-a prut infam din partea
mea sa dau intr-un om btrn. Am plecat In fuga. Incidentul n-a avut nici un fel de
urrnri pentru mine, dar, dac s-ar fi lntrnplat ceva, am certitudinea
ca cei mai
multi s-ar fi intrebat ce cautam eu In birou la el ?i mi-ar fi gasit mie vin.
(az
D. e profesor la lieeu. Serios, bun, apreciat. Face rneditatii. Putini stiu de ciudtenia sa - prefer sa se satisfac rnasturbndu-se
pe fata cte unuia dintre bietii
pe care li mediteaz. Nici unul nu l-a demascat. Inca. El ins vrea sa se poat opri
din aceast practic sexual ce presupune abuzarea minorilor. ii pare ru, ar vrea
sa nu mai fac, dar nu se poate opri. A inceput terapia. Cum a inceput totul? Cu
profesorullui care 11medita In liceu si care i-a facut exact asa. Nici el n-a spus niciodat nirnnui nimic. De fric, de rusine, din pricina unui sentiment de vin, Nu
poti sa nu te lntrebi ct dintre copiii abuzati de el vor comite la rndul lor abuzuri
asupra altor copii?
Irina Petrea
",
fa blllly
Solicitati serviciile unui psiholog/ terapeut/ consilier scolar pentru copilul abuzat. Poate sa fie traumatizat mai ru dect estimat,
iar cercetrle care urrneaz pot sa-i amplifice trauma. Un terapeut poate sa fac cele mai bune recomandr
si sa contribuie la limitarea consecintelor nefaste aIe agresiunii.
157
legate de scoal
tra sau poate chiar reclamatia voastr sa contribuie la solutionarea cazului unui alt copil, agresat inaintea copilului vostru, de
aceeasi persoan.
probleme
Dac nu stiti ce sa faceti si nici nu va permiter sa pltiti serviciile unui terapeut, nici pe cele aIe unui consilier juridic, adresati-va
de urgenta unui ONG care se ocup de aprarea drepturilor copilului pentru a va sustins in demersurile dumneavoastra.
Numai Organizatia "Salvati-Copiii Romnia" are 14 filiale in toat
tara,
I
I
Irina Petrea
si pedepsi-
rea agresorului.
Nu uitati di, in absenta unui sistem on-line national centralizat de inregistrare a personalului din nvtmnt. cu poze si CV-uri care sa cuprind diplome, grada~ii, performante, lucrri de specialitate, merite
obtinute. dar si eventuale abateri disciplinare, un cadru didactic agresor poate sa plece dintr-un judet ~i sa se angajeze in altul, fara c nimeni sa stie ceva despre el si trecutullui.
S-au mai vzut cazuri. Prin
urmare, ganditi-va di un profesor-agresor
e ca lupul paznic la oi. Nu
cedati in idee a c sunteti prea neputincios pentru a face ceva. Canditi-va cum va va percepe copilul dac, atunci cnd el are nevoie de
sprijin, nu va luptati sa-l aprati si sa-l sustineti, ci va comportati cu
lasitate si resemnare.
In mod normal, scoala, inspectoratul,
Directia de protectie a copilului trebuie sa va acorde toat sustinerea. dar dadi veti constata o lipsa de implicare si trgnare sau, si mai grav, dorinta de musamalizare, nu ceda ti la presiuni, nu renuntati la expunerea agresorului cine va garanteaz. din nou c copi lul nu va fi agresat? Cine spune
di nu vor mai fi si alte victime? Dac va simtiti prea slab si incolti t de
cei care fac presiuni asupra voastr, adresati-v une i organizatii neguvernamentale
ce apr drepturile copilului si renuntati sa va mai
trimiteti copilulla respectiva scoal. Va fi ca o minge de fotbal in care
toat lume a da cu piciorul. De asemenea, puteti sa faceti un si te sau
un blog unde sa spuneti ceea ce s-a intmplat copilului dumneavoastra in scoal, fara sa dati nume le agresorului-cadru
didactic, ci numai
initialele. In felul acesta, nu veti putea fi acuzat de defimare s alti
copii si printi s-ar putea sa fie incurajati sa intre in legatura cu voi.
E si acest lucru un sprijin moral pentru copil si pentru familia voastra si, mai important dect att, va fi un semnal de alarrn pentru cei-
159
de fiecare data.
O pagina de web antiviolent sau un blog pe pagina de web a scolii unde elevii, printii ~i cadrele didactice sa comunice deschis despre violenta din scoala lor si despre agresori.
Complicitatea
cu agresorul
propriului
Elevii si printii incurajati sa aduc la cunostinta cadrelor didacticel directiurrii orice act de agresiune comis impotriva cuiva din
scoal, in scoal sau in imediata vecintate a scolii, imediat ce acesta a fost comiso
lrina Petrea
160
pot abtine sa le spun! La 12 ani, un copil poate lua tot soiul de decizii nebunesti
nu
h~tara~te ca I:aga scoala .de gard ~i printii n-au nimic de comentat! O lnt;eb pe
Nina ce a fost m sufletul et de s-a hotrt sa nu se mai duca la scoala
,
. Frustra rea Sl.
umilntele inghitite In luni de zile rbufnesc rstit, cuvintele i se rostogolesc In vitez, lovind ca viitura: Diriga mi-a tot cerut bani pentru fondul clasei - 3 mi/ioane - ?i ai mei n-su vrut sa dea bani (ca nu avem de unde). Nici beni de manuale
nu am svut si nu aveam dup ce sa fnvat?i sa-mi fac temete si ceilelti copii nu ma
lssu sa copiez sau sa citesc si eu de la ei din carte, sa-mi isu si eu tema pentru acasa: To!~f~i ~iceau ca ~u~~ o repetent ... izbucneste intr-un plns cu sughituri. O
mangai
3.6 Corigenta
si repetentie
Repetentia este sinonima cu esecul scolar, iar corgenta este trambulina spre repetentie. Apelativul repetentule este inc o formula de umilire si etichetare a elevului, un stigmat aplicat fara mila, care il transforma intr-un paria al c1asei. Din pacate, multe cadre didactice, stiind
c un elev repetent tnseamna. de obicei, probleme la clas, fac tot ce
le sta in putere sa-l evite. In extrem, ajung sa comit acte nedemneizoleaz copilul, intretin o atmosfera ostil fata de ella clas, fac presiuni asupra printilor, In cazul de mai jos, un diriginte persuadeaza
printii s-si retrag copilul de la scoal!
(az
Nina are 12 ani ~i locuieste intr-un cartier mrginas al Bucurestiului. Provine dntr-o familie cu opt copii, din care doi majori. Din cei sase minori ai familiei, ea este
cea mai mare ~i ar trebui sa fie In clasa a VI-a, dar repet clasa a V-a. Vorba vine ...
De la 'nceputul anului scolar, n-a fost la scoal dect o lun-dou adunate. Dup
vacante de iarn, nu s-a mai dus deloc la scoal. E lnainte de Pasti cnd facem cunostint. Face pe desteepts, se plng parin~ii, toata lumea la ?coala, toti profesorii
sunt niste prosti in ochii ei s! ea, de de?teapta ce e, a repetat clasa. Fata nu zice nimie, tine capul In jos, la rstirnpuri, arunc pezis priviri ncrcate de obid. Se abtine sa spun ceva - se teme sa nu si-o fure dac mai face comentarii (desi ar avea
vreo cteva, se vede). ti ascult pe parin~ii care mai au ~i alti copii la sccala, doi bieti, dintre care unul merge foarte bine ~i ei sunt rnndri de el. Ea a luat decizia sa
nu mai mearga la scoei, ziee ma ma, n-am retrss-o noi. Grozav justificare, nu rn
~1 o
intreb daca er i-ar plcea sa rnearg iar la scoal. Da din cap si ofteaz:
ca pe
ceilalti... Un
?UVOlproaspt de lacrimi li sugrurna vocea, moment prielnic pentru tat sa intervin, zicndu-mi c era inutil sa mai dea ?i bani pentru fondul clasei si manuale c
ea tot nu ar f invtat, c e o lenes, sta acas ?i nu face nimic, nici de fratii si surorile ei mai miei nu are grija cum trebuie ... Da, grozav meserie la 12 ani sa stai acasa In loc sa mergi la scoala, pe post de ddac pentru ceilalti frati. Nici tata, nici
mama nu au serviciu, triesc toti din alocatiile copilor si din ce mai primesc de la
cei doi copii mari (care au serviciu) ?i de la rude. ncerc sa tnteleg de ce: mama, da,
are attia oameni de hrnit zilnic, de splat, de curtat, de calcar - e un job cu norma intreag. Dar tatl? N-are niei un betesug si nici vreun comentariu ... Orict ma
strduiesc sa fac In minte calcule, nu pot prieepe cum triesc opt oameni cu mai
putin de 100 Euro pe luna. In fine, e prea trziu pentru Nina sa mai promoveze clasa a V-a. O retragem temporar, li lncheiem situatia si o lnscriem la un centru educational special al Organizatiei Salvati Copiii, unde, sub supravegherea
tutorilor, fetita va recupera materia In asa fel inct de la toarnn sa poata fi inscris din nou la
scoal, Sa va descriu privirea fetitei cnd am anuntat-o
- plin de sperant ?i de
tearn c e o pcleal? Sau reactia ei entuziast cnd a ajuns la centru?