LECTORAT CU PARINTII - SFATURI PENTRU PARINTI DE LA

COPIII LOR
1. Nu ma rasfata. Stiu foarte bine ca nu mi se cuvine tot cea ce cer. Dar totusi incerc: imi place sa fiu alintat, dragalit,
sarutat; sa primesc tot cea ce vreau; sa fac mereu numai ce vreau si ce-mi place; sa nu ma certe nimeni pentru nimic;
sa fiu mereu in atentia tuturor; sa fiu laudat mereu pentru orice fleac.

2. Nu-ti fie teama sa fii ferm cu mine. Asta ma aseaza la locul meu. Daca copilul merita sa fie certat, pedepsit, atunci
nu ezita, trebuie sa primeasca pedeapsa. Daca pentru o greseala se spune NU este bine ce a facut, NU primeste jucarie,
NU primeste bani, NU pleaca la joaca atunci acest NU sa nu se transforme in DA. Trebuie sa stie cand este DA si
cand este NU. Sa stie ce i se permite si ce NU. Sa-si cunoasca lungul nasului.

3. Nu folosi forta cu mine. Asta ma obisnuieste cu ideea ca numai forta conteaza. Voi face ceace vrei numai daca ma
bati si numai dupa bataie voi fi ascultator. Daca nu-mi explici de ce ma-i batut, nu voi intelege de ce . Voi avea
sentimentul ca nu ma iubesti si voi incerca sa ma razbun facand in continuare rele si neascultandu-te.

4. Nu fii inconsecvent. Asta ma pune in incurcatura si ma face sa incerc sa scap nepedepsit. Pentru aceiasi greseala
trebuie pedepsit cu o pedeapsa identica - la fel. Nu se poate odata ierta si alta data pedepsi. Nu va intelege nimic, cand
a gresit si cand Nu.

5. Nu-mi face promisiuni. S-ar putea sa nu le poti realiza, indeplini. Asta ma face sa-mi pierd increderea in tine. Nu-i
face promisiuni pentru note bune, pentru excursii, haine de marca. Te va bate la cap pana le vei indeplini chiar daca
nici nu merita s-au nu are nevoie de haine, prajituri sau alte cadouri.

6. Nu raspunde provocarilor mele atunci cand spun sau fac lucruri care te supara. Voi incerca atunci sa obtin mai
multe victorii. Nu-i replica cu vorbe urate, injuraturi, dracuiri, trantit de obiecte, trantit de usi, manifestari de revolta
momentana, rabufniri de furie. Va fi fericit ca a reusit sa te invinga.

7. Nu te supara prea tare cand iti spun te urasc. Nu cred ce spun, nu este adevarat, dar vreau sa te fac sa-ti para
rau pentru ce mi-ai facut. Fiind pedepsit, copilul spune vorbe dure, urate, poate si triviale. Este modului lui de a se
revolta, de a riposta fata de pedeapsa. Pentru ca nu recunoaste ca a gresit, a facut rele, trebuie sa existe o explicatie:
care este gresala, de ce a facut-o si de ce trebuie sa fie pedepsit.

8. Nu ma face mai mic decat sunt. Voi incerca sa-ti dovedesc contrariul, purtandu-ma ca o persoanaimportanta.
Copiii se simt foarte mandri cand suntbagati in seama. Cand se discuta cu ei despre problemele lor. Cand li se
incredinteaza sa faca mici servicii. Cand li se cere parerea despre o problema de familie, despre o informatie, un zvon.
Cand li se cere un sfat privind rezolvarea problemelor lor. Cand li se da atentie si nu sunt alungati din camera atunci
cand sosesc musafiri. Altfel fac lucruri cu care sa atraga atentia asupra lor si de multe ori acestea sunt total contrar
modului lui de comportament obisnuit, zilnic. Dar dorinta de a fi bagat in seama este foarte puternica mai ales daca
a fost jignit ca este prea mic pentru a fi alaturi de cei mari.

9. Nu face in locul meu nimic din cea ce as putea face singur. Asta ma face sa ma simt ca un copil mic si voi
continua sa te folosesc in serviciul meu. Copiilor trebuie sa li se incredinteze cateva sarcini concrete din casa: aerisit
camera, facut patul, pus la loc obiectele folosite, pus in dulap obiectele de imbracaminte, facut ordine in sertarul de
carti si caiete, dus gunoiul, facut mici cumparaturi (daca ABC este aproape de casa), pus la spalat imbracamintea
murdara, debarasat masa de tacamuri si resturi menajere dupa ce s-a servit pranzul sau cina, sa supravegheze un copil
mai mic. Trebuie obisnuit copilul de la varste mici, cu deviziunea muncii in familie ca sa stie fiecare membru in
special fiecare copil - ce sarcini personale are.

10. Nu-mi menaja relele obiceiuri, acorda-mi cat mai multa atentie. Altfel nu faci decat sa ma incurajezi sa le
continui. Este mai usor pentru copii sa-si insuseasca niste obiceiuri rele, mai ales daca nu le vede nimeni, nu le face
nimeni observatie, nu intereseaza pe nimeni ce face si unde este copilul. Parintii sunt ocupati cu treburile lor, cu
necazurile lor si NU dau atentie la viata zilnica a copilului, la preocuparile lui, la greselile si prostiile pe care le face.
Copiii au mare nevoie de atentia pe care trebuie sa o primeasca de la parinti. Neatentionarea la timp a copilului pentru
prostia pe care a facut-o, il motiveaza sa faca mereu la fel, poate el nici nu-si da seama ca face greseli. Dar poarte le
face intentonat ca sa atraga atentia asupra lui. Chiar daca aceasta atentie se transforma in predeapsa, pentru cele
facute.

Va marturisesc ca aceste sfaturi sunt foarte utile, le-am experimentat cu nepotii mei. Poate daca le cunosteam cu
cativa ani inainte, atunci cand copiii mei erau mici si aveau mare nevoie de o relatie, de dirijarea educatie lor, bazata
pe aceste sfaturi poate ca evitam multe comflicte, multe suparari atat din partea mea pentru comportamentul lor mai
putin bun si ii scuteam si pe ei de perioade de tristete, poate de pedepse, de plans si mai ales de durerea din sufletul
lor, ca eu ca mama nu ii inteleg.

Incercati sa retineti sfatul meu, incercati sa acordati linistea sufletului copiilor si nepotilor dumneavostra. Au mare
nevoie de dragostea dumeavoastra si de respectarea dorintelor lor pentru a asigura o armonie in familie.



O coal fr disciplin e ca o moar fr ap

Distribuie
Problemele aprute n ultima vreme n unele coli din ara noastr, provocate de cadre
didactice cu adevrat iresponsabile, au inut capul de afi att n presa scris, ct i n cea
audiovizual un timp foarte ndelungat. Aceste evenimente nedorite de ctre coala
romneasc au fost ntoarse pe toate feele n mass-media i comentate att de diferit, nct
stai i te ntrebi dac nu cumva unii o fac cu rea intenie, iar alii vor s spun c s-au
gsit, n sfrit, adevraii corupi, care trebuie dai ca exemplu pentru ntreaga societate.
Mai grav este faptul c nite cazuri particulare au devenit, prin exagerri necontrolate,
cazuri generale, specifice tuturor cadrelor didactice. Dureros este i faptul c printre
comentatori s-au aflat i oameni care ar fi trebuit s se abin mcar, dac s-ar fi uitat
puin n oglind. Oare adevraii corupi ai rii sunt nvtorii i profesorii?
Cazurile prezentate pe canalele de tiri constituie indubitabil bile negre pentru nvmnt,
ns generalizrile fcute cu destul rutate att de ctre moderatori, ct i de ctre
comentatori sunt foarte periculoase i pot crea n rndul multor prini, care agreeaz mai
puin coala i sunt predispui spre scandal, sentimente de ur i violen. Chiar i reacia
MEN a lsat loc de interpretri, tiindu-se c principala cauz a relelor din coli nu o
constituie fondul clasei sau micile atenii fcute de prini, ci promovrile, numirile i
concursurile cu susinere politic. Acestea din urm au prilejuit intrarea n sistem a unor
astfel de oameni sau au promovat n funcii de conducere pe cei lipsii de competene
manageriale. Aici se afl smna rului i aici trebuie umblat, nu promovnd programe
antifraud jignitoare. nvmntul nu duce lips de oameni de valoare, numai c acetia nu
sunt promovai pentru c au demnitate i nu se las influenai sau ngenuncheai. n fiecare
coal este recunoscut tacit o ierarhie real a valorilor i pe aceast cale trebuie s se mearg
atunci cnd se aleg oamenii pentru a conduce destinele ei. De fiecare dat trebuie ales omul
potrivit la locul potrivit, pentru c omul este acela care sfinete locul. n multe situaii, noi
lichidm efectul, i nu cauza problemelor din coli. Am mai spus i cu alte ocazii c nu e greu
s aezm pe baze solide coala romneasc. Trebuie doar ca factorii decizionali s-i
doreasc acest lucru, corectnd legile prost fcute, modificnd statutul cadrului didactic i
metodologia de numire n funciile de conducere. Ministrul care va face acest lucru va intra
sigur n istorie deoarece n perioada postrevoluionar au fost doar simulri de reform
colar.
Puini au fost aceia care au anticipat pericolul care ne va pate dac vom continua s facem
generalizri i s lovim n ntreaga mas profesoral, n loc s rezolvm punctual abaterile
celor care au greit. Astfel, profesorii se simt neprotejai i, din teama de a nu aprea n pres,
exist riscul s nceap s adopte toi un stil de lucru neutru, lsndu-i pe elevi s fac ce vor,
c aa i vrea ara. Oare nu ne dm seama c lipsa unor regulamente colare clare provoac
haosul din coli? Oare nu vedem c acolo unde managerul colii este imparial i corect i
unde se aplic ferm legea i regulamentele existente lucrurile merg pe fgaul normal? Oare
nu vedem c n ultimul timp doar elevii i prinii au drepturi, iar profesorii sunt totdeauna
vinovai? Oare presa nu greete escaladnd tensiunile dintre coal i prini?
coala are menirea de a face i educaie n rndul elevilor, pentru c mai uor se instruiete
un copil bine educat. Unii prini au neles greit libertatea ctigat n 1989, dndu-i sensul
de fac ce vreau, n loc de fac ce e legal, inculcndu-le copiilor lor, elevii notri, principii
i norme de via n total discordan cu etica social, cu valorile umane, cu respectul i
bunul sim. coala se poate ndrepta reaeznd valorile la locul lor, pentru c valoarea
genereaz valori, iar calitatea nvmntului se va reface prin calitatea muncii din fiecare
coal, numai s nu uitm peste vreo lun de tot ce am vorbit i propus zilele acestea.