Sunteți pe pagina 1din 18

CUM SĂ-ȚI PREGĂTEȘTI COPILUL

PENTRU GRĂDINIȚĂ
12 ponturi
și 12
întrebări
pentru
părinți
Grădinița, un loc plăcut
sau înfricoșător?
Momentul începerii grădiniței se apropie. Mulți părinți
sunt foarte preocupați de cum vor trăi micuții lor
această experiență, însă alții nu consideră că este
necesar ca ai lor copii să fie pregătiți pentru această
etapă a vieții.

Grădinița poate fi un loc minunat, în care unii copii vin


cu bucurie, sau poate fi un loc înfricoșător, în care unii
copii vin cu teamă sau nu doresc să vină. Ce face
diferența? Vom afla din rândurile ce urmează.

Mulți părinți au ei înșiși mari emoții și temeri când se


gândesc că își vor duce copilul la grădiniță.

Știați că frica părinților vine 90% din experiența pe


care au avut-o ei când erau copii, experiență pe care nu
și-o amintesc în mare parte, dar care lucrează din
subconștient și influențează alte experiențe?

Dacă părintele este pregătit, copilul este și el pregătit.


Ce putem face noi, ca părinți, ca
totul să fie bine pentru copil?
Cu toții ne dorim ca această experiență să treacă cu bine,
copilul să vrea la grădiniță, să se joace, să-și facă noi
prieteni, dar...

...totuși este complicat, iar lucrurile nu se întâmplă cum


vrem noi. De multe credem că are legătură cu copilul, însă
este despre noi, părinții, nu despre copil.

Nici eu, ca părinte, nu m-am descurcat foarte bine cu fiica


mea când a venit momentul să meargă la grădiniță. A mers
acolo fiindcă așa TREBUIA să se întâmple, făcea parte din
viață. Așa cum noi mergeam la serviciu, fiindcă trebuie, nu
ai ce să faci, tot așa trebuia și ea să meargă la grădiniță.

Plângea uneori când rămânea acolo. Alteori nu. Doamnele


educatoare se comportau ok, noi îi spuneam despre ce
lucruri frumoase urmau să se întâmple la grădiniță -
jocuri, poezii, copii cu care să se joace – dar nu era
suficient. Nu știam pe atunci că, de fapt, noi influențăm
copilul și fără să rostim o vorbă.
Ce bine ar fi fost să am mai multe resurse, atât
financiare, cât mai ales ca informații, la acel moment!
Vorbesc despre anul 2001. Să fi știut atunci ceea ce știu
azi, să fi făcut unele lucruri diferit! Fiica mea ar fi avut
mai puține frici de reparat în prezent. A început să
lucreze cu ea, cu fricile ei, cu blocajele ei încă de când eu
am intrat în procesul intenționat al dezvoltării personale.
Eu lucrez cu mine. A descoperit că are
de lucrat pe frica de a nu fi acceptată, frica de critică,
frica de greșeală.

Acestea sunt frici


nesănătoase, care nu ne
ajută să trăim. Da, sunt
și frici sănătoase
(precum frica de a merge
în pădure noaptea, de a
traversa fără să te
asiguri, de a te băga în
apă dacă nu știi să înoți
etc.), acestea ne ajutăm
să trăim.
Și eu i-am transmis mare
parte din aceste frici.

De aceea, acum, atât din rolul mamei care are rezultatul a


ceea ce a făcut bine, dar și mai puțin bine, cât și din
rolul specialistului, vreau să ofer 12 ponturi pentru tine
și pentru copilul tău în ceea ce privește grădinița.

Dacă pe unele le știi, adoptă atitudinea sănătoasă „Ce


interesant că știu deja asta” și fixează-le mai bine. Dacă
nu, sper să-ți fie de folos.
12 ponturi pentru părinți
despre grădiniță

1
Vorbiți-i despre grădiniță cu mult timp înainte
de a o începe. O puteți face povestind despre asta,
jucându-vă cu el, alcătuind grădinița pentru
mașinuțe, animale, păpușele etc., copilul putând
fi educatoarea.

2
Începeți să exersați cu copilul încălțatul și
îmbrăcatul a câte unui articol de încălțăminte,
respectiv îmbrăcăminte, repetitiv, până când îi
iese. Exemplu: câteva zile se îmbracă cu maiou,
scoate maiou și tot așa până când se descurcă
foarte bine. Ar trebui să fie simplu, cu răbdare și
timp dedicat, deoarece copiii manifestă nevoia de
competență și vor să facă lucruri ca să
dovedească că poate, dar să nu fie obligați.

3
Separarea de părinți pentru
câteva ore pe zi este
recomandată a se face dacă
nu s-a făcut până acum. În
cazul fiicei mele, acest
aspect a fost ușor, ea stătea
cu bunicii de când plecam
noi la serviciu și până ne
întorceam să o luăm acasă
(în fiecare zi, făcând și
excepții uneori). Copilul va
înțelege mai simplu când i
se va explica astfel.
4 Evitarea cuvintelor de genul „Las', că te duci tu la
grădiniță, acolo nu mai faci ce vrei tu” - sună a
amenințare, „te las aici și plec” - se dezvolta frica
de abandon, care creează probleme și mai târziu,
în viață, „Trebuie să mergi la grădiniță, nu avem
ce face” - asta induce copilului că nu suntem în
controlul propriei vieți. Desigur, e bine să i se
spună că nu este opțional mersul la grădiniță,
însă sub forma că este o alegere ca să se dezvolte,
să învețe, să-și facă prieteni noi.

5 Joaca copilului cu alți copii este foarte importantă


pentru o adaptare mai ușoară la grădiniță, deoarece
acolo va fi între copii și este mai bine pentru el să
cunoască ce înseamnă asta. A fi mai vorbăreț, a fi
mai retras, a împărți jucăriile cu alți copii sau a
refuza să o facă vor primi atenția educatoarelor,
care vor ști ce este de făcut.

6
Este importantă interacțiunea
cu educatoarea înainte, că să
știi sigur pe mâna cui rămâne
copilul. Dacă ești liniștită și
împăcată din acest punct de
vedere, copilul va fi și el liniștit.
Starea ta este simțită de copil, iar
acesta nu va ști să se manifeste
decât plângând sau refuzând
furios să rămână acolo. Sau
poate avea alte comportamente
prin care strigă, de fapt, ceea ce
simte și nu poate exprima altfel.
7 Spune-i des copilului că îl iubești și că este foarte
important pentru tine. Evită să spui în fața
copilului „ești viața mea”, ”nu pot trăi fără tine”,
„aș muri dacă ți s-ar întâmpla ceva” etc. Asta pune
mare presiune pe copil, iar aici este vorba despre
tine, nu despre el.

8 Este foarte importantă


recunoașterea emoțiilor
de către copil și învățarea
acestuia cum să se
descurce cu ele. Emoțiile
nu sunt pozitive sau
negative, ele doar sunt, iar
fiecare vine ca să
transmită un mesaj. Astfel,
tristețea apare când se
întâmplă un lucru mai
puțin plăcut, frica apare
când nu se simte în
siguranță, furia când este
foarte agitat și îi este greu
să se liniștească, bucuria
când se întâmplă
un lucru care îi face
plăcere etc. A recunoaște
emoția și a învăța ce să
facă când se simte așa este
esențial pentru dezvoltarea
emoțională a copilului.
9 Citește-i povești despre grădiniță, poezii pentru
a-l obișnui cu ideea de grădiniță și ce urmează să
se întâmple. Apoi pune-i întrebări din poveste,
cum ar fi:
Ce crezi tu că simte jucăria x când merge la
grădiniță?
Dacă este supărată, tristă și plânge, cum o
poți ajuta să se simtă diferită?
Dacă ai fi tu educatoarea, cum ai proceda cu
copiii care plâng?

Vei găsi la finalul materialului niște întrebări pe


care să le pui copilului, dar și unele pentru tine.
Dacă tu răspunzi la cele pentru tine, îți va fi mult
mai ușor să-i pui întrebările potrivite lui li să-l
ajuți să găsească răspuns.

10 Nu exagera cu laudele despre cât de bine va fi la


grădiniță, ce grozavi vor fi copiii și doamnele
educatoare, ce lucruri extraordinare se vor
întâmpla, deoarece ar putea să aibă așteptări
nerealiste, apoi să nu mai vrea să meargă acolo.
Spune-i ce urmează să se întâmple, jucați-vă de-a
grădinița în așa fel încât să rămână cu o
percepție corectă.
11 Alege împreună cu copilul un obiect care este
preferat de el, țineți-l aproape când vă oferiți
îmbrățișări și pupicei, implică-l în ritualul iubirii,
apoi permite-i copilului să ia cu el acel obiect
(jucărie sau altceva). El îi va aminti copilului că
este iubit și cât de curajos va fi el până când
mami se va întoarce să-l ia acasă.

12 Când luați copilul de la grădiniță, nu-i puneți


multe întrebări închise, mai ales de tipul „Ce ai
făcut acolo?”, „Cum a fost?” etc., la care el ar
putea să răspundă cu „bine” sau „rău” sau să nu
răspundă. Întreabă-l: „Care a fost un moment
plăcut al zilei?” „Ce te-a nemulțumit azi?” „Cu cine
te-ai jucat?” „Ce ai aflat nou astăzi?” etc. Acestea
îți vor aduce răspunsuri de la el.
Este important să-i povestești și tu lui ce ai făcut.
Mami întreabă, mami ajută
Vei găsi în continuare 12 întrebări pe care tu, ca
mamă, de ce nu și ca tată, să le pui copilului tău
pentru a-l ajuta să descopere în el superputerile
(calitățile), dar și să obții răspunsuri care te vor
ghida spre a ști cum să procedezi mai bine cu el.

Știu că ești ocupată și poate că te întrebi „Când să


mai am timp și de întrebări, de răspunsuri?”

Crede-mă, aș fi zis la fel când Emilia era mică. Știam


eu și pe atunci câte ceva, că citeam mult, însă nu
cunoșteam multe dintre ceea ce se află în acest e-
book, dar și în alte surse și mi-ar fi fost mult mai
simplu.
Pregătești copilul pentru grădiniță, dar, mai ales,
pentru alte experiențe de viață.

Știi vorba aia, cum ți-i înveți așa îi ai?


Așa este...
Este valabil și în sens invers.
1. Ce înseamnă pentru tine grădinița?

2. Ce lucruri frumoase, care îți plac, înveți


tu la grădiniță?

3. Ce te sperie cel mai mult atunci când ești


la grădiniță?

4. Cum crezi tu că se simte un copil care


plânge la grădiniță? Tristețe? Supărare?
Furie?
(vorbiți despre ce înseamnă aceste emoții și
cum pot fi ele eliminate)

5. Tu ce ai face diferit în locul copilului care


plânge / care e vesel etc.?

6. Ce vrei tu să facă mami când tu ești la


grădiniță și dormi?

7. Cum crezi tu că ar fi bine să procedezi


atunci când un copil de la grădiniță este
foarte prietenos / nu este foarte prietenos?
8. Când ești tu supărat/ă?
Ce anume te-a supărat?
Ce faci când ești supărat/ă?
Ce culoare are supărarea ta? Desenează
acele lucruri care te supără.

9. Dacă ai fi o zânuță fermecată, ce ai vrea


tu să schimbi la tine?
Dar la mami, la tati, la buni?
Oare ai vrea să schimbi ceva și la
fratele/sora ta? Sau la doamna educatoare?

10. Cum ai făcut de ai ieșit din acea situație


atât de dificilă pentru tine?

11. Cum ți-ar plăcea să te simți tu dimineața


când te duci la grădiniță?

12. Ce mesaj vrei să-i transmiți tu lui mami,


ca ea să fie puternică cât ești tu la
grădiniță?
Mami se întreabă
și tot ea și răspunde :)
Vei găsi mai jos 12 întrebări pe care tu, ca
mamă, să ți le pui ție, ca să-ți dai mai bine
seama ce să fac sau ce să nu faci cu copilul
tău referitor la grădiniță și nu numai.

1. Ce a însemnat pentru tine grădinița?


Dacă nu îți amintești, ce simți când te
gândești la grădinița la care ai fost?
Ce îți povestesc părinții?

2. Spui des că nu îți place să mergi la job?


Cum se traduce asta la copilul tău și mersul
lui la grădiniță?

3. Povestești despre colegii/șeful de la job


care sunt ok sau nu sunt ok? Este important,
copilul va prelua atitudinea ta.

4. Ceea ce îi spui copilului tău cum îl face să


se simtă? Iubit? Important? Bucuros? Umilit?
Trist? Observă!
5. Când copilul tău se manifestă neplăcut,
întoarce-te către tine și observă ce emoții ai
tu în acel moment, ce stare? El reflectă o
stare a ta, care este aceea?

6. Care sunt acele lucruri pe care le


apreciezi la tine?
Dar la partenerul de viață?
Dar la copilul vostru?
Verbalizezi aceste lucruri?

Ex. Apreciez la tine că...


Mă simt bine atunci când tu...
Nu mă simt confortabil atunci când tu... etc.

7. Te joci cu copilul tău de-a grădinița?


Cine este educatoarea?
Faceți jocuri de rol.

8. Îți forțezi copilul să se joace cu alți copii,


chiar dacă el nu vrea?
Îl obligi să dea jucăriile lui altora?

9. Cum reacționezi când copilul face o


greșeală?
Cum te raportezi tu la greșeală?
10. Îți compari des copilul cu alți copii?
(Că este mai frumos, mai cuminte, mai
deștept sau că alții sunt așa).
Evită să faci asta, comparația va duce către o
stimă de sine scăzută.

11. Cum îl inspiri pe micuțul tău? Ce faci/nu


faci în viața ta de zi cu zi din ceea ce îi spui
lui să facă/să nu facă?

12. Ce calități vrei să dezvolte copilul tău și


să le aibă în viața de adult?

Sunt foarte multe informații aproape despre


orice situație legată de grădiniță și cum
putem ajuta copilul să experimenteze.

Este foarte important să ținem cont că, odată


instalate niște spaime legate de abandon, de
neacceptare, de greșeală etc., acestea vor sta
la baza fixării credințelor despre viață și
despre lume de mai târziu, comportamentele
ca individ în societate formându-se în funcție
de ele.

Ia informația care ți se potrivește, care te


ajută cel mai bine pe tine și pe copilul tău.
Sunt foarte multe informații aproape despre
orice situație legată de grădiniță și cum putem
ajuta copilul să experimenteze.

Este foarte important să ținem cont că, odată


instalate niște spaime legate de abandon, de
neacceptare, de greșeală etc., acestea vor sta la
baza fixării credințelor despre viață și despre
lume de mai târziu, comportamentele ca
individ în societate formându-se în funcție de
ele.

Ia informația care ți se potrivește, care te


ajută cel mai bine pe tine și pe copilul tău.

Ceea ce aș face diferit eu, ca mamă, acum ar fi:


- aș alege o grădiniță unde sunt încurajate
creativitatea și învățarea în joacă, adaptată pe
tipul de personalitate a copilului;

- nu aș mai compara-o pe fiica mea cu alți


copii care colorau în contur sau făceau mai
bine. Fiecare copil este unic si ceea ce face
este așa cum vede el sau poate el.

- aș folosi întrebările pe care le găsiți mai sus;

- aș citi totul despre acest subiect și i-aș lua


mai multe cărți despre asta, i-aș citi și ei.
Dacă ai parcurs această broșură până aici
FELICITĂRI!

Mi-ar plăcea să-mi scrii și să-mi spui dacă


te-a ajutat această informație, cum te-a
ajutat, ce știai și nu ai aplicat, ce vei aplica
în continuare etc.

De asemenea, mă poți contacta și îți


răspund la întrebări specifice, atât cât intră
în zona mea de expertiză.

e-mail: numaitupoti@gmail.com

Te invit în grupul de Facebook, „Alături de


părinți pentru copii”

Mă înscriu în grup

Sau vino în grupul de whatsapp „Părinți


extraordinari”. Fă clic pe iconiță!

Ne vedem acolo!

PS: Îți las în pagina următoare o diplomă pentru copil extraordinar. Tu o


poți lista și dat copiilor extraordinari pe care îi cunoști, să o coloreze.

S-ar putea să vă placă și