Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Descriere:
E-book pentru părinți care să îi ajută să își dea seama
că stabilirea relațiilor / conectarea înseamnă TOTUL
când vine vorba despre comunicare.
Scopul programului:
Să-i ajute pe părinți să descopere care sunt piedicile în
conectarea cu copilul și să le elimine.
De ce acest program:
Părinții învață să înlăture bariera invizibilă care îi
împiedică mesajul să ajungă la copil.
Părinții învață cum să se facă ascultați de copiii lor
astfel încât să-i poată ajuta să facă alegeri bune.
Părinții vor înțelege mai bine de ce unele lucruri pe
care le fac și ei le consideră bune au efect opus
asupra copilului.
Structură:
1. Nu te lua prea în serios
2. Este vorba despre el
3. Fii sincer/ă cu copilul tău
4. Conferă-i valoare
5. Evită presupunerile
6. Ascultă activ
7. Cere-i părerea, implică-l
8. Nu îi da comenzi, roagă-l
9. Evită pedeapsa și recompensa
10. Arată-i că îl iubești așa cum are el nevoie
COMUNICĂM, DAR NE ȘI NE CONECTĂM?
Cu toții comunicăm cu copiii noștri, însă câți dintre noi
ne și conectăm cu ei?
Câteva exemple:
1. Nu ești bun de nimic bun 8. Nerecunoscătorule
2. Dacă nu încetezi cu plânsul (Nerecunoscătoareo)!
3. Îți dau eu motiv de plâns 9. De ce nu poți să fii ca ...?
4. Să nu te mai văd în fața ochilor, 10. Te miști ca un pămpălău
5. M-am sacrificat pentru tine 11. Hai mai repede că te ia
6. Mă faci de râs radarul
7. Te las aici și plec, te dau la 12. Vai de capul tău
țigani / la polițist sau altcuiva
... ȘI AM AJUNS BINE
Sunt foarte multe persoane care nu consideră că este
important să te conectezi cu copilul, să comunici cu el, să
creezi o relație armonioasă cu el. Dimpotrivă, cred că e
nevoie să fie disciplină, respect. Uneori este o mare confuzie
între frică și respect. Multe persoane au o gândire de tipul
„nu poți, dom’le, să-i mai zici nimic și să-i mai faci nimic, că
rămâne cu traumă. Pe vremea mea nu exista așa ceva, o
încasam de nu mă vedeam și nu mai aveam nicio traumă, ia
uite la noi cum am crescut și chiar am ajuns bine”.
Ne trăim viețile înconjuraţi de oameni minunați,
netraumatizați, însă paradoxal trăim într-o societate plină
de violență și oameni răniți. Da, e multă violență și răutate în
jur, care, cu siguranță, ele izvorăsc din rănile pe care o
persoană le are, chiar dacă persoana crede că „nu am nimic,
uite ce bine îmi este”.
„Lasă că părinții mei m-au bătut când eram copil și nu
mai sunt așa traumatizat!”, zice bărbatul care a fost
denunțat de fosta parteneră pentru violență fizică.
„Când eram copil m-au atins bine de tot și acum sufăr
de o “traumă” care se numește “educație”, spune femeia
care nu înțelege de ce toți partenerii pe care îi are ajung
să fie agresivi cu ea.
„Părinții mei m-au obligat să aleg o carieră în care să
fac bani și uite ce bine am ajuns!”, spune bărbatul care
așteaptă cu înfrigurare fiecare zi de vineri, disperat că
este nevoit să facă zilnic ceea ce nu îi place.
„Mama m-a învățat ce înseamnă respectul cu papucul și
bine mi-a făcut”, spune femeia care fumează un pachet
de țigări pe zi pentru a-și ține sub control anxietatea.
„Le mulțumesc părinților mei pentru fiecare lovitură și
pedeapsă, pentru că altfel cine știe ce s-au fi ales de
mine”, spune bărbatul care nu a avut niciodată o relație
sănătoasă și al cărui copil îl minte tot timpul, de frică.
Exemplele au fost preluate de pe https://psihoterapeut-
cluj.ro/despre-traume/)
Dacă vrei să-ți ajuți copilul mai mult, vino în grupurile dedicate.
CINE SUNT EU?
Eu sunt Adriana Zamfir, sunt
coach educațional, specialist Analiză
Tranzacțională și autor de povești pentru
copii. Ceea ce fac este să ajut COPIII
să-și descopere superputerile
(calitățile) și să antreneze o gândire de ÎNCREZĂTOR, iar
pe PĂRINȚI îi ajut să își susțină copiii în procesul de
creștere și dezvoltare, să îi ajute să-și rezolve
provocările vieții. Fac asta prin crearea/facilitarea de
programe de dezvoltare a abilităților de viață și povești
de dezvoltare personală pentru copii.