Devianta scolara si delincventa juvenila

Devianta ansamblul comportamentelor ce incalca normele existente intr-o cultura data, norme care corespund unor roluri si statusuri bine definite si prin acestea pot amenninta echilibrul sistemului. In sens larg, notiunea de devianta cuprinde orice incalcare a normelor de orice natura. Deviantul este cel care rezolva o situatie sau un conflict contrar expectantelor morale, sociale, culturale, religioase, ale comunitatii sau grupului de care apartine., Dupa E.Durkheim, este social orice comportament care nu se datoreaza hazardului, ci este reglat prin norme si asteptari instituite si inevitabile!, iar deviant este acel comportament care depaseste limitele institutionale si sociale acceptabile de catre societate, considerat ca fiind un mediu moral!. "e poate observa ca in toate definitiile deviantei intervin cel putin # elemente constante$ norma si conformitatea Norma, denumita si prescriptia ideala a comportamentului , reprezinta regula sociala de conduita , modelul standard! de comportament , definit prin asteptarile sau consensul unui grup social fata de un anumit tip de comportament dezirabil. %rin explicarea acestor asteptari, norma contribuie la reducerea gradului de incertitudine al indivizilor plasati in situatii sociale noi, ambigue. &re # functii importante$ - asigura organizarea vietii sociale pe baze rationale, obligand societatea sa funstioneze ca o constiinta colectiva!. Independenta de vointele individuale, prin stabilirea legitimitatii'ilegitimitatii unor actiuni sau conduite, care se vor fixa si transmite de la o generatie la alta( - exercita asupra membrilor comunitatii o constrangere, o presiune colectiva, care asigura consensul social, coeziunea si ordinea sociala, stimuland respecatrea unor valori precum$solidaritate, responsabilitate, participarea la realizarea obiectivelor commune. In orice societate functioneaza urmatoarele categorii de norme$ - n.prescriptive$ care le indica indivizilor ceea ce trebuie sa faca( - n.proscriptive$ care le indica indivizilor ceea ce nu trebuie sa faca( - . formale$ exprimate sub forma regulilor scrise, elaborate de autoritati, necesare convieturii armonioase in grup( )rasaturi$ - character general$ stipuleaza anumite cerinte concrete, obligatorii pt toti indivizii care se gasesc in situatii sociale similare( - character impersonal$ produsul vointei colective a grupului social care a adoptat obligatia respectiva( - se aplica prin instituirea unui sistem complex de sanctiuni, avand rol stimulativ sau restrictive( Conformitatea $ compatibilitatea comportamentului cu norma, concretizata in elaborarea unor raspunsuri normale , prescrise de norma. Ea este rezultatul actiunii a cel putin * factori$ - presiunea grupului social , exercitata asupra individului pt a-l determina sa se integreze, prin procesul de influentare sociala(

procesul de socializare si invatare sociala a normelor de catre individ(normele sunt internalizate, devin parte din eul social al pers si ii aduce stima de sine( constientizarea faptului ca incalcarea normelor conduce la sanctiuni represive(

Devianta scolara $ ansamblul comportamentelor care incalca normele si valorile sociale. +u toate ca definitia pare simpla, ea nu este lipsita de ambiguitati. )rebuie precizat cine sunt deviantii( scoala poate fi spatial de manifestare a unor conduite extreme de diverse, sin u in mod automat toate sunt ale elevilor( si cadrele didactice pot devia,de la normele deontologice ale profesiei, de la principiile didactice, de la normele morale, precum luare de mita, favorizare la evaluare, violente impotriva elevilor, hartuire sexuala, tinuta si atitudine necorespunzatoare, absenteism- si personalul administrative si de serviciu poate avea conduite deviante. Dar aceste categorii de comportament nu vor intra in sfera deviantei scolare , deoarece termenul scolar! nu face trimitere la localizarea fenomenului , ci la rolul si statutul de scolar. In literatura de specialitate, se folosesc cu semnificatii apropiate de cea a conceptului de devianta scolara! cu care nu se identifica insa, o varietate de termini$ indiscipline, rezistenta scolara, delincventa juvenila, inadpatare scolara, tulburare de character'comportament, deviere de conduita. Forme de manifestare a deviantei scolare$ - copiatul - fuga de la scoala sau de acasa - absenteismul scolar - abandonul scolar - vandalismul scolar - violenta in scoala - specificul toxicomaniei la elevi - suicidul la elevi Copiatul este o forma specifica de inselaciune , prin care un anumit elev sau student prezinta drept rezultatul propriului effort de invatare o serie de cunostinte pe care nu le-a asimilat , imprumutandu-le ad hoc de la diverse surse. +opiatul$ individual, solidar si colectiv. Fuga reprezinta o conduita de tip evazionist avand o motivatie precisa si desfasurandu-se intr-un interval de timp variabil. Fuga de la scoala este o conduita cu o desfasurare limitata in timp, sustinuta de o anumita intensitate a participarii affective pe fondul existentei motivatiei pt frecventarea scolii si care trimite la cause ce tin mai mult de personalitatea elevului si de contextual scolar specific. Absenteismul scolar este definit ca ca o problema sociala , fiind ecplicat mai mult prin caractersiticile socioculturale ale mediului de provenienta aparand mult mai frecvent in mediul urban si in familiile sarace. Vandalismul scolar reprezinta actele de violenta specifice orientate catre obiecte bunuri si proprietati. &pare fie din motiv de razbunare sau ao descatusare a agresivitatii.

Cauzele deviantei : +auzele care determin. devian/a ,delincven/a juvenil.- pot fi 0mp.r/ite 0n dou. categorii$ cauze interne- individuale 1i cauze externe-sociale. 2n prima categorie sunt incluse$ particularit./ile 1i structura neuropsihic.( particularit./i ale personalit./ii 0n formare( particularit./i care s-au format sub influen/a unor factori externi, mai ales a celor familiali. Dintre cauzele externe, cele mai importante sunt$ cauze socio-culturale( cauze economice( cauze socio-afective( cauze educa/ionale, la nivelul microgrupurilor 0n care trebuie s. se integreze treptat copilul, 0ncep3nd cu familia. Cauze neuropsihice Disfuncii cerebrale$ a. retardare neuropsihic.( b. stare de hiperexcitabilitate neuronal., consecutiv. unei disfunc/ii 0n dinamica cerebral.( c. anomalii de tip epileptic cu elemente de focar electrografic. Deficiene intelectuale$ a. 0n r3ndul delincven/ilor, procentajul 0nt3rzia/ilor mintali cre1te de la cei care au comis delicte u1oare la cei care au comis delicte grave sau foarte grave 1i la recidivi1ti( b. procentajul infractorilor cu deficien/e intelectuale este aproximativ tot at3t de ridicat ca 1i cel al infractorilor cu tulbur.ri emo/ional-afective. Tulburri ale afectivitii$ a. nivel insuficient de maturizare afectiv.( b. st.ri de dereglare a afectivit./ii ,st.ri de frustrare, instabilitate, ambivalen/a 1i indiferen/a afectiv., absen/a emo/iilor 1i a 0nclina/iilor altruiste 1i simpatetice-. Tulburri caracteriale$ Delincventul minor se caracterizeaz. prin imaturitate caracterologic., manifestat. prin$ a. autocontrol insuficient( b. impulsivitate 1i agresivitate( c. subestimarea gre1elilor 1i a actelor antisociale comise( d. indolen/., indiferen/. 1i dispre/ fa/. de munc.( e. opozi/ie 1i respingere a normelor social-juridice 1i morale( f. tendin/e egocentrice( g. exacerbarea unor motive personale egoiste, a unor trebuin/e 1i tendin/e 0nguste, de nivel redus( h. absen/a sau insuficienta dezvoltare a unor motive superioare, de ordin social 1i a sentimentelor etico-morale( i. dorin/a realiz.rii unei vie/i u1oare, f.r. munc.. Cauze familiale Climatul familial poate fi analizat dup.$ modul de raportare interpersonal. a p.rin/ilor, sistemul lor de atitudini fa/. de diferite norme 1i valori sociale, modul 0n care este perceput 1i considerat copilul, modul de manifestare a autorit./ii p.rinte1ti, gradul de acceptare a unor comportamente variate ale copiilor, apari/ia unor st.ri tensionate, modul de aplicare a recompenselor 1i sanc/iunilor, gradul de deschidere 1i sinceritate a copilului 0n raport cu p.rin/ii. 4in3nd seama de ace1ti indicatori, cercet.rile au relevat c. sunt predispozante pentru devian/a copiilor urm.toarele aspecte$

dezorganizarea vie/ii de familie ca o consecin/. a divor/ului( climatul familial conflictual 1i imoral( climatul familial excesiv de permisiv( divergen/a metodelor educative 1i lipsa de autoritate a p.rin/ilor( atitudinea rece'indiferent. a p.rin/ilor( atitudinea autocratic.'tiranic. a p.rin/ilor.

Factori de natur social i economic Intr. 0n categoria factorilor de natur. socio-economic.$ crizele politice, economice, sociale 1i morale marcate de competitivitatea slab. a economiei( pr.bu1irea sistemului de protec/ie social.( sc.derea nivelului de trai( cre1terea ratei 1omajului( cre1terea infla/iei( confuzia sau absen/a unor norme 1i valori( sl.birea controlului social( discrepan/a dintre scopurile 1i mijloacele legale de satisfacere a nevoilor personale, determinat. de inegalitatea social., de diferen/ele de statut( relaxarea la nivelul politicii penale 1i vidul legislativ( sc.derea prestigiului 1i autorit./ii instan/elor de control social( s.r.cia infantil. ,cu fenomenul 5copiii str.zii!-( corup/ia 1i crima organizat.( violen/a, agresarea 1i exploatarea minorilor. Cauze de natur educaional 6. E1ecurile de adaptare 1i integrare 1colar., determinate de$ randament 1colar slab ,concretizat 0n insubordonarea fa/. de regulile 1i normele 1colare-, absenteism, chiul de la ore, repeten/ie, conduit. agresiv. 0n raport cu cadrele didactice 1i colegii etc.( lipsa unui nivel minimal de satisfac/ie resim/it. de elev ,motiva/ii 1i interese slabe 0n raport cu via/a 1i activitatea 1colar.- din cauza aptitudinilor 1colare slab dezvoltate. #. 7re1elile educatorilor$ de atitudine 1i rela/ionare( de competen/. profesional.( de autoritate moral..