Expozitiunea: 1. Toma Alimos se afla in marginea naturii alaturi de murgul sau. 2.

El se simte singur, dorind sa inchine murgului, armelor si codrului. 32921ltu7 nle!f "ntriga: 3. #oierul $anea apare, in%ingandu&l pe haiduc, si ii cere murgul drept %ama. 32921ltu7 nle!f 'esfasurarea . Toma ii ofera %in din plosca, in semn de impacare. Actiunii: !. $anea il in(unghie cu %iclenie si fuge. ). *aiducul ranit porneste cu murgul in urmarirea lui $anea. +unctul 7. Toma il pedepseste pe ,oier, ucigandu&l. -ulminant: .. -u cele din urma puteri, haiducul ii trasmite murgului ultimile sale dorinte. 'eznodamantu: 9. Toma moare, iar calul ii indeplineste dorintele. 1/. $urgul pleaca la fratii de haiducie ai %iteazului. 32921ltu7 nle!f Tema #alada populara 0Toma Alimos1 prezinta unul dintre indragitii eroi populari, pe haiduc, surprins in lupta impotri%a nedreptatii si a necistei. 2ni%ersul poeziei. 3egatura haiduc&natura #alada se deschide printr&o formula introducti%a specifica , 0foicica fagului1, infatisand un sugesti% ta,lou de natura, proiectat pe fundalul maret al muntelui 403a poalele muntelui, 5 $untele +lesu%ului16. Acolo se dechide pri%elistea %asta a campului in%aluit in %erdeata, incon(urat de ,razi: 0"n mi(locul 5 -ampului, 5 3a putul, 5 +orum,ului, 5 +e campia %erde, &ntinsa, 5 7i de cetine coprinsa1. "n acest linistit ta,lou de natura si&a gasit loc de popas Toma Alimos 0 *aiduc din Teara&de&(os 5 8alt la stat, 5 $are la sfat 5 7i %iteaz cum n&a mai stat.1 "n timp ce haiducul ospatea si ,ea %in din ,urdusel, ii tineau to%arasie in decorul familiar al naturii prietenul sau, murgul, 0priponit 5 "n pripoane de argint1, armele si codrul des. *aiducul se simtea singur si isi dorea un to%aras caruia sa&i impartaseasca gandurile si cu care sa stea de %or,a. 7& ar adresa murgului, dar acesta e 0 %ita muta 5 $a pri%este si m&asculta, 5 8&are gura sa&mi raspunda91. Ar inchina 0armelor surorilor1, dar si acesteasunt neansufletite: 0'ar si ele&s fiare reci, 5 +use&n teci 5 dE lemne seci9:.1"nfranti cu codrul ocrotitor care se simte legat prin mii de fi,re, ar inchina codrilor, ulmilor si fagilor, ,razilor si platinilor care&" sunt 0fratiori1, pentru ca l&au ascuns de atatea ori de potera, iar de %a muri, il %or adaposti pentru %eci, (elindu&l cu freamatul

lor. "mpresionat de tristetea haiducului, care simte ne%oia de a comunica si de a&si simtii aproape semenii, codrul se z,uciuma si el intr&o tarie, aproape omeneasca. Aplecandu&se, codrul ii racoreste fruntea si ii saruta mana, in semn de respect si pretuire. 3a randul lor, armele si murgul do,andesc insusiri omenesti, traind sentimentele haiducului: armele ies singure din teci, iar murgul nechezea, raspunzand astfel urarilor haiducului. ;enirea lui $anea "n linistea naturii, inghitand %inul in cinstea to%arasilor sai credinciosi, *aiducul zareste in departare pe 07tapanul 5 $osiiilor 5 7i domnul 5 -ampiilor1, pe 0$anea slutul 5 7i uratul< 5 $anea grosul 5 7&atagosul1. El %enea repedede 0 -a %antul, 5 -a%antul si ca gandul, 5 -u parul lasat in %ant, 5 -u maciuca de pamant.1 +ortretul ,oierului este infatisat in culori intunecoase: urat la chip 40slutul16 si la trup 40grosul16, cu o inima haina care&l facea urat de ceilalti, cu o fire ursuza, ,oierul se apropia amenintator. 3a salutul dispretuitor al lui $anea, haiducul ii raspunde pasnic si prietenos: 0&#una ziua, %eriscane9 5 $ultumescu&ti , frate $ane9=. -erandu&" socoteala pentru pagu,ele facute 40-opile, 5 $i&ai inselat, 5 >lorile 5 $i le&ai calcat, 5 Apele mi&ai tul,urat, 5 3i%ezi 5 ;erzi 5 $i&ai incurcat, 5 +aduri 5 $ari 5 $i&ai daramat 06, ,oierul ii cere lui Toma Alimos sa&" dea 0murgul %ama 0. -alm si impaciuitor, toma il sfatuieste sa chi,zuiasca linistit pentru a face dreptate. +entru a&" arata ,unele sale intentii, ii intinde cu sinceritate 0plosca haiduceasca, 5 +e (umate s&o goleasca, 5 $ania sa&si potoleasca 0 si sa discute ca niste frati. >apta ,oierului "n opoziti cu ospitalitaea si omenia haiducului, $anea reactioneaza necinstit si las. 7e preface ca intinde mana stanga sa ia plosca si as ,ea, dar cu dreapta il lo%este pe neasteptate pe haiduc, ranindu&l gra%. >uge apoi cu lasitate: 07i fugea, nene fugea, 5 7i %iteaz ca o muiere.1 +edepsirea lui $anea 7uprins de fapta miseleasca a ,oierului, haiducul nu&si pierde cumpatul si, legandu&si rana, il a%ertizeaza pe $anea ca %a plati pentru incalcarea legii ospetiei. " se adreseaza pe un ton ,at(ocoritor, punand accent printr&o sugesti%a comparatie de lipsa de cura( si de cinste a acestuia: 0&'&alelei, fecior de lele 5 7i %iteaza ca o muiere 0. El ii pre%ine cu ironie ca nu %a scapa nepedepsit: 08u fugi, ca n&am dat %ama, 5 8u fugi, c&o sa&mi dai seama91. ?ra,it sa pedepseasca o asemenea fapta, Toma il indeamna pe murg sa&l a(unga din urma pe $anea si sa&l spri(ine in infaptuirea dreptatii: 07a ma porti ca gandul meu 7i s&a(ungi p&al caine rau, -a mi&a rapus zilele, @ilele, ca cainele, +etru tine, murgule91 "ncercarea lui $anea de a fugi este zadarnica, deoarece murgul, insufletit de aceleasi sentimente ca Toma, il a(utu in lupta: 03asa seaua, sai pe mine, 7i de coama tin&te ,ine,

-a s&arat la ,atranete -e&am platit la tinerete91 $urgul il poarta in z,or pe haiduc, pana ce acesta il a(unge din urma si&l intrece pe $anea, pe care il pedepseste, taindu&i capul. -u%intele acuzatoare ale haiducului la adresa lui $anea, cand necrutator: 0&$aneo, $aneo, fiara, rea, ;ite(ia ti&e fuga, -a, de m&ai (unghiat hoteste, $i&ai fugit si misuleste.1 'orinta de a sta de %or,a cu ,oierul are ca unic tel de asta data sa&" 0plateasca= 0pagu,ele 5 -u taisul, 5 >aptele 5 -u ascutisul91. 2ltimele dorinte ale haiducului 'ar haiducul simte ca sfarsitul ii este aproape, ca&l a(unge 0moartea neagra, moartea grea1,. 'escalecand simtindu&si pri%irea cum i se impaien(anea, haiducul transmite calului ultimele sale dorinte. Tonalitaea %ersurilor de%ine gra%a, dramatica. *aiducul " se adreseaza murgului, rugandu&l : A7apa&mi groapa din picior 5 7i&mi asterne fanisor, 5 "ar la cap si la picioare 5 +une&mi, pune&mi cate&o floare1. >loare de ,u(or de la cap ar dori sa&" aminteasca mandrei dorul, iar ,usuiocul de la picioare sa o faca sa&l planga mai 0cu foc1. >anul moale, cu mireasma proaspata, ii %a mangaia somnul etern, iar natura ocrotitoare il %a %eghea in eternitate. "l roaga apoi pe murg sa mearga in codru, la 0fratii popositi=, unde isi %a gasi noul stapan: 0un tanar sprancenat 5 7i cu semne de %arsat, 5 -u par lung si gal,ior, 5 -are&mi este fratior, 5 >ratior de (ite(ie, 5 To%aras de haiducie1. "l indeamna pe murg sa&l slu(easca si pe el cu credinta: 0Tu sa&l porti si pe el ,ine, 5 -um m&ai purtat si pe mine91 *aiducul se stinge, %egheat si plans de codrul prieten: 0-odrul se cutremura, 5 2lmi si ,razi 5 7e cletina, 5 >agi si paltini 5 7e pleca, 5 >runtea 5 'e i&o racorea, 5 $ana 5 'e i&o saruta 5 7i cu freamat il plangea.1 $urgul ii indeplineste ultimele dorinte, plangandu&si stapanul cu (ale si pleaca la fratii de haiducie, indeplinind legile nescrise ale acestei lumi de legenda. 32921ltu7 nle!f Bealizarea artistica "n ,alada, creatorul anonim a utilizat o gama ,ogata de mi(loace stilistice, sporind expresi%itatea %ersului. Antiteza. -ei doi eroi sunt pusi in antiteza: cinstea, cura(ul, omenia lui Toma Alimos se pun categoric %icleniei, lasitatii si cruzimii lui $anea. >rumusetea fizica si sufleteasca a haiducului impresioneaza mai puternic in contrast cu uratenia fizica si morala a ,oierului. Epitetele su,liniaza contrastul dintre celor doi protagonisti: haiducul 0 8alt 5 3a stat 5 $are la sfat 40intelept16, iar $anea 0 7lutul 5 7i uratul 5 $anea, grosul 5 7&atagosul1. +ersonificarea. "ntreaga ,alada se ,azeaza pe personificare, prin care se insufleteste si se umanizeaza natura, o,iectele si fiintele apropiate lui Toma Alimos. -odrul %i,reaza traind aceleasi sentimente cu ale haiducului intr&o comunicare deplina. -hiar lipsite de grai, armele si codrul isi arata intelegerea fata de singuratatea si tristetea eroului.

3a gandul mortii, haiducul nu&si doreste al loc al odihnei %esnice decat la adatostul codrului prieten: 32921ltu7 nle!f 07i cum sta $ana 'e inchina, 'e i&o saruta< -odrul se cutremura, Armele din teci iesea, 2lmi si ,razi $urguletu&" ranchezea.1 7e cletina, >agi si platini 0'&oi muri CDE 7e pleca, -u frunza m&or in%ali >runtea -u freamatul m&or (eli91 'e i&o racorea, 32921ltu7 nle!f "n momentul dramatic al ranirii haiducului, personificarea murgului do,andeste accente fa,uloase. Acest prieten nedespartit si credincios %iteazului graieste, tristete si el re%olta stapanului si isi aduna toate puterile pentru a&l a(uta sa&l pedepseasca pe neomenosul ,oier. Tot murgul este acela care, ii indeplineste haiducului ultimele sorinte.. *iper,ola sporeste atmosfera de fa,ulos prin exagerarea unor trasaturi 4 haiducul era 0%iteaz cum n&a mai stat16, sau a unor situatii 4 murgul z,ura 0ca %antul 5 >ara s&atinga pamantul 06. Toma Alimos supra%ietuieste unui rani mortale, pana in momentul in care ,oierul este pentru fapta sa, accentund dramatismul ,aladei si potentand fa,ulosul. -omparatia prn alaturarea sugesti%a a doi termeni realizeaza o mai mare claritate si expresi%itate a lim,a(ului, scotand in e%identa trasaturile caracteristice. -omparatia termenilor se realizeaza in poeziile populare cu elemente din natura sau uni%ersul apropiat omului. -alul 0%enea, mare, ca %antul -a %antul si ca gandul 0 *aiducul il indeamna pe $anea: 0$ania sa&si potoleasca, -a c&un frate sa %or,easca.1 $anea este considerat de haiduc, dupa fuga sa lasa, 0%iteaz ca o muiere1.

Epitetul #azat pe sensul figurat al cu%intelor, pune in e%identa insusiri neo,isnuite ale o,iectelor sau actiunilor, intr&un mod mai expresi%: 07i pe Toma&l a(ungea $oartea neagra, moartea.1 -aracterizarea persona(elor se realizeaza prin intermediul unor epitete sugesti%e: 0$anea, slutul 7i uratul $anea, grosul 7&artagosul.1 Apropierea sufleteasca a haiducului de o,iectele si fiintele indragite este realizata prin epitete uneori diminuti%ale: 0armelor dragutelor 5 armelor surorilor.1 Enumeratia folosita cu multa a,imilitate de creatorul popular, su,liniaza aspecte dominante ale operei: comunicarea haiducului cu natura 4 0ulmi si ,razi 5 7e cletina 5 >agi si platini se pleca 06 au implinirea ultimelor dorinte de catre murg, cu exprimarea unei tristeti coplesitoare: 0?roapa mi%a ca&" facea, >anisor ii asternea, >loricele ca&i sedea, -u trei lacrimi le stropea, 'rumu&n codri c&apuca1 Bepetitia insistata pe accentuarea importantei unor momente ale actiunii, a unor sentimente: 40"nchinar&as si n&am cui 5 "nchinara&as CDE16, a unor insusiri 40;enea, mare, ca %antul, 5 -a %antul si ca gandul 0< 0 Armelor dragutelor 5 Armelor surorilor 0< 0 -are&mi este fratior 5 >ratior de %ite(ie16. >ormele diminuti%ale Exprima simpatia, caldura afecti%a fata de indragitul erou popular : 0fratior1, 0,urdusel1, 0gurita1 etc. >ormele in%erse ale %er,ului 0inchinar&as1, intarite prin repetitie, sporesc senzatia de singuratate si sentimentul de tristete ale eroului, dornic de a comunica cu semenii. >ormele populare %iitor 40'&oi muri, 5 $&or tot um,ri, 5 -u frunza m&or in%ali, 5 -u freamatul m&or (eli916 accentuaza sonoritatea trista a %ersului si su,liniaza sentimentele de (ale ale eroului la despartirea de %iata. >rec%enta %er,elor inlantuite in %ersuri scurte exprima o actiune dinamica, al carei ritm creste in intensitate pe masura ce ne apropiem de punctul culminant. $oduri de expunere "n structura ,aladei, care se distinge prin echili,ru si o desar%arsita gradare a actiunii, se pot identifica cele trei moduri de expunere intr&o armonioasa impletire: naratiunea,

descrierea si dialogul. 8aratiunea surprinde desfasurarea in timp, intr&o anumita succesiune a intamplarilor crescand ca intensitate de la expozitiune la deznodamant. 'escrierea contureaza locul actiunii si schiteaza portretul persona(elor, in trasaturile lor dominante: 03apoalele muntelui, 0C..E un tanar sprancenat $untelui +lesu%ului, 7i cu semne de %arsat, "n mi(locul campului, -u par lung si gal,ior1 3a putul +orum,ului, +e campia %erde, &ntinsa, 7i de cetine coprinsa1 'ialogul firesc dintre persona(ele dinaizeaza naratiunea, aducand un plus de dramatism in desfasurarea faptelor si surprinzand trasaturi ale eroilor: a6 0+an&atuncea, mai fartane, ,6 0&$aneo, $aneo, fiara rea, 'a&ti mania la o parte ;ite(ia ti&e fuga, 7i ,ea ici pe (umatate, -a, de m&ai (unghiat hoteste, -a sa ne facem dreptate91 $"&ai fugit si miseleste.1 "mpletirea celor trei moduri confera dinamism actiunii, da profunzime caracterelor persona(elor si sporeste dramatismul si expresi%itatea ,aladei. Fpera epica. #alada 0Toma Alimos1 este o opera epica, in care sentimentele autorului sunt prezentate indirect cu a(utorul persona(elor si al actiunii. "n structura operei putem identifica urmatoarele caracteristici: 1. se prezinta un sir de intamplari neo,isnuite din trecut, aflate intr&o anumita succesiune, costituind su,iectuG operei epice< 2. intamplarile e%identiaza momentele su,iectului intr&o gradatie a tensiunii emotionale< 3. actiunea se defasoara in timp si spatiu< .

epicul reflecta continuitatea actiunii< !. persona(ele participa la actiune, dez%aluindu&si lumea interioara 4interese, conceptii, sentimente, insusiri etc.6 si relatiile dintre ele< ). naratiunea reprezinta modul de expunere caracteristic, constand in po%estirea unor intamplari reale sau imaginare. #alada populara 4cantecul ,atranesc6. Fpera 0Toma Alimos1 este o ,alada populara intrucat: &prezinta o intamplare din trecutul indepartat< &su, forma unei actiuni simple< &la care participa un numar mic de persona(e, prezentate de o,icei in antiteza< &in care realul se impleteste cu fa,ulosul. ;ersificatie. ;ersul scurt 4cu o masura diferita6 e%identiaza o rima care alterneaza< &monorima: 0>oicica fagului, 5 3a poalele muntelui, 5 $untelui +lesu%ului, 5 "n mi(locul 5 -ampului1 &rima pereche:17ade Toma tolanit 5 7i cu murgul priponit 5 "n pripoane de argint1 Bitmul trohaic consta in alternarea unei sila,e accentuate cu una neaccentuata. -aracterizarea in antiteza a persona(elor haiducul este eroul popular care intruchipeza idealul de %ite(ie pus in slu(,a dreptatii. 3uptand permanent impotri%a celor ,ogati si lacomi, pe care ii infrunta riscandu&si %iata, haiducul ii a(uta pe cei saraci aflati in suferinta. El duce deseori o %iata solitara, in mi(locul naturii prietene, care ii ofera ocrotire, adapost, hrana sau loc de odihna. +ortretul lui Toma Alimos este descris succint, in cate%a trsaturi dominante: inalt si puternic, cu ochii negri, intelept, 40mare la sfat16 si %iteaza 40si %iteaz cum n&a mai stat 06. "narmat, cu murgul aproape, priponit 0in pripoane de argint1, haiducul se odihneste la marginea padurii. El simpte in adancul sufletului tristetea de a nu a%ea in apropiere semeni cu care sa %or,easca, 0sa inchine1 %in din ,urdusel. 7entimentul de singuratate este coplesitor pentru ca o,iectele 4armele6 si fiintele indragite 4codrul, murgul6 si credincioase sunt lipsite de grai si caldura omeneasca: 0"nchinara&as armelor, 5 Armelor dragutelor, 5 Armelor surorilor,5 'ar si ele&s fiare reci, 5 +use&n teci 5 'e lemne seci91. 3egatura sufleteasca dintre haiduc si codru, arme sau murg este profunda si reciproca. El se ,izuie pe acestea permanent in clipe de cumpana sau le imparateste sentimentele sale in momentul de liniste. 3a randul lor, ele raspund si %i,reaza la trairile haiducului. Bespectul, prietenia si credinta cu care il slu(esc sunt personificate intr&un mod sugesti%:1-odrul se cutremura, CDE 5 >runtea 5 'e i&o racorea, 5 $ana 5 'e i&o saruta< 5 Armele din teci iesea, 5 $urguletu&i ranchezea1. 7ufletul sau sensi,il si dornic de prietenie ramane astfel chiar si prezenta dusmanului sau, ,oierul $anea. -u ospitalitate si ,una cu%iinta, Toma raspunde salutului ,rutal al acestuia: 0&#una ziua, %eriscane9

&$ultumescu&ti, frate $ane 91 +ortretul fizic si moral al stapanului mosiilor se caracterizeaza prin hidosenie, uratenie sufleteasca, atragand condamnarea celor din (ur 40slutul si uratul1, 0grosul16, fire inchisa si morocanoasa 40artagosul16 si aspect ametitor 4 %ine 0ca %antul 5 -u parul lasat in %ant, 5 -i maciuca de pamant16. +e un ton ametitor, lacomul ,oier ii cere manios socoteala pentru ca i&a calcat mosia si ii solicita murgul drept 0%ama1. *aiducul nu&si pierde cumpatul si nu sa lasa impresionat de mania si acuzatiile lui $anea. -u chi,zuinta, il indeamna sa lase mania la o parte si sa (udece drept faptele. +entru a&l asigura de ,unele sale intentii, ii ofera cu ospitalitate plosca haiduceasca, sa ,ea in semn de prietenie si de impacare: 0'a&ti mania la o parte 5 7i ,ea ici pe (umatate, 5 -a c&un frate sa %or,easca1. +rofitand de increderea si atitudinea prietenoasa a haiducului, $anea il lo%este miseleste si fuge. 8epierzandu&si cumpatul, Toma Alimos nu pierde %remea, isi leaga rana cu un ,rau lat si, incalecand, porneste in urmarirea dusmanului. -u%intele %iteazului il caracterozeaza intr&un mod necrutator pe $anea: ticalos, 40pui de lele16, las si fricos 40%iteaz ca o muiere16, lipsit de inima 40caine rau16. 'esi ranit, cura(ul si darzenia haiducului ii fac sa reziste pana duce la indeplinire datoria ce se impunea H de a&l pedepsi pe cel care incalcase legile nescrise ale colecti%itaii. A(utorul credinciosului sau cal care&l slu(ise din tinerete se do%edeste nepretuit. Alimos il indeamna sa& ntreaca in z,or cu soimii ca sa&l a(ute sa&si indeplineasca datoria inainte de a muri, cu ata mai mult cat platise pentru el, ca nu acceptase sa&l dea %ama ,oierului. $urgul il intelege sa&l a(uata sa&l pedepseasca pe ,oierul las care 0l&a (unghiat hoteste 0 si&a fugit 0 si miseleste1. >uria si durerea clocotesc in inima haiducului care fusese lo%it fizic, dar si moral in prietenia si increderea pe care o aratase ad%ersarului. 8o,letea sufleteasca a eroului fusese rasplatita cu fapta condamna,ila a ,oierului. 2ltimele clipe de %iata si ultimele dorinte ale lui Toma Alimos ne dez%aluie dragostea pentru natura, regretul de a&si parasi mandra, precum si credinta si prietenia fata de to%arasii sai de haiducie. 'oreste sa fie ingropat in codru, pe un pat moale de fan proaspat si inmiresmat, a%and la cap si la picioare cate&o floare care sa&l pastrze in amintirea mandrei sale. *aiducul %rea ca murgul sa&l slu(easca plin de credinta pe un 0>ratior de %ite(ie 5 To%aras de haiducie 0. +lansul codrului sunt expresia tristetii lor fata de pierderea unui ,un si de%otat prieten, un tanar %iteaz, cu suflet cald si generos, rapus pe nedrpt de rautatea si in%idia omeneasca. *aiducul a ramas un model de frumusete morala, de (ite(ie si credinta pe care poporul l&a cinstit si l&a cantat in numeroase ,alade. Bolul murgului $urgul (oaca un rol important in %iata haiducului.7tandu&" in prea(ma ca prieten in clipele de singuratate, ii intelege dorinta de a sta de %or,a cu semenii. 'esii nu poata sa&" raspunda stapanului la urare 40'ar mi&e murgul %ita muta, 5 $a pri%este si m&asculta, 5 8&are gura sa&mi raspunda916, el il intelege si ii arata pretuirea si respectul in felul sau, alaturi de ceilalti prieteni de nade(de: 0Armele din teci iesea 5 $urguletu&" ranchezea 0. "n momentul de grea cumpana, cand Toma Alimos este in(unghiat 0hoteste1 de $anea, murgul se do%edeste a fi un aliat credincios al haiducului. El il a(uta pe acesta sa&l prinda si sa&l pedepseasca pe $anea dupa legile nescrise ale traditiei haiducesti. "n ciuda %arstei, calul face un effort extraordinar, pe masura acelui facut de stapanul sau, isi mo,ilizeaza resursele si ii arata lui Toma Alimos aceeasi credinta ca in tinerete: 0Tinerel ca m&ai slu(it, 5 'ar s&acum, im,atranit, 5 7a te&ntreci la ,atranete 5 -at puteai la tinerete1 3a rugamintea lui Tom, care a refuzat sa&si dea

,oierului murgul drept %ama, acesta do,andeste calitati omenesti, incura(andu&l pe haiduc sa ai,a incredere in %igoarea sa din tinerete:1&3asa seaua, sai pe mine, 5 7i de coama tin&te ,ine, 5 -a s&arat la ,atranete 5 -e&am platit la tinerete91 2niti la ,ine si la greu, haiducul impreuna cu murgul sau z,oara ca in ,asme, a(ungandu&l din urma pe ,oierul cel las: 0$urgul, mare, si z,ura< 5 7i z,ura tocmai ca %antul, 5 >ara s&atinga pamantul1. -alul do,andeste astfel un rol decisi% in actiunea (ustitiara a haiducului. $urgul isi a(uta stapanul pana in clipa in care acesta pedepseste ticalosul si linistea:1 $urguletu& si repezea 5 7i cu sete mi&l lo%ea1. Aflat la capataiul haiducului in momentul in care il a(unge 0moartea neagra, moartea grea1, murgul ramane cu ade%arat prieten si un confident sincer. El ii indeplineste cu respect ultimele dorinte, sapandu&i mormantul si plangandu&l cu o (ale sfasietoare, care impresioneaza adanc: 0$urgul (alnic ranchezea, 5 -u copita ca&mi sapa, 5 ?roapa mica ca&i facea, 5 >anisor ii asternea, 5 >loricele ca&" sedea, 5 -u trei lacrimi le stropea1. "n aceastatul,urare ,alada< murgul personificat capa intruchipare prietenului, confidentului si aliatului credincios al haiducului pana in momentul despartirii eterne. Trasaturi asemanatoare ale acestei fapturi de%otate omului descoperim si in ,asmele noastre populare. -adrul natural #alada se dechide printr&un sugesti% ta,lou de natura in care apare eroul. Ta,loul reuneste elementele naturii, atat de familiare haiducului, printr&o enumeratie deose,it de expresi%a, care confera peisa(ului ,ogatie: 03a poalele muntelui, 5 $untele +lesu%ului, 5 "n mi(locul 5 -ampului, 5 3a putul 5 +orum,ului, 5 +e campia %erde, &ntinsa, 5 7i de cetine coprinsa 5 7ade Toma Alimos1. -adrul este proiectat pe fundalul maret al muntelui, sugerand forta si neclintirea romanilor in fata %itregiilor %remuri. "n spatiul larg, ,hcald si frumos al campiei roditoaree se deschide o prespecti%a larga pana la marginea padurii. 7patiul se contureaza circular, in (urul iz%orului de apa, incon(urat de cetina padurii, ca un loc special, incaracat de frumusete. Acolo ii placea haiducului sa faca popas, simtind racoarea codrului, dar si palcerea campiei roditoare deschizandu&se amplu, su, pri%irea sa scrucatoare. 7igur, haiducul simte ne%oia de a inchina in cinstea semenilor, dar in prea(ma sa se afala numai to%arasii sai credinciiosi: murgul, armele si codru. 8u intampaltor Toma Alimos se simte frate cu codrul. +rintr&o ampla enumeratie du,lata de personificare, se e%identiaza postura codrului de prieten, aliat, confident si to%aras credincios al haiducului. "n caz de prime(die, codrul il ascunde si il ocroteste 40 -a&mi sunt mie fratiori, 5 'e poteri ascunzatori16, iar in cazul despartiirii %esnice, acesta il %a %eghea si il %a plange pentru eternitate ca o fiiinta draga si apropiata 4I0'&oi muri muri, 5 $&or tot um,ri, 5 -u frunza m&or in%ali, 5 -u freamatul m&or (eli916. Auzind cu%intele de apreciere ale haiducului, natura personificata %i,reaza plina de afectiune si respect: 02lmi si ,razi 5 7e cletina, 5 >agi si platini 5 7e pleca, 5 >runtea 5 'e i&o racorea, 5 $ana 5 'e i&o saruta 06. +ersonificarea naturii reprezinta principalul mi(loc stilstic prin care se e%identiaza comuniunea om&natura, o legatura profunda si indestructi,ila. 8atura apare in finalul ,aladei sa %egehze cu tristete implinirea ultimelor dorinte ale haiducului si sa (eleasca pierderea unui prieten drag< 07ufletul ca&si dadea< 5 -odrul se cutremura, 5 2lmi si ,razi 5 7e cletina, 5 >agi si platini 5 7e pleca, 5 >runtea 5 'e i&o racorea, 5 $ana 5 'e i&o saruta, 5 7i cu freamat il plangea1. "n sanul naturii ocrotitoare, in linistea si racoarea codrului, pe un pat de fan proaspat si inmiresmat, cu 0floricele1 la cap si la picioare, haiducul s&a oprit sa se odihneasca pentru eternitate. Astfel legatura dintre el si natura s&a perpetuat dincolo de moarte, in ritmurile eterne ale uni%ersului, intr&o ingemanare perpetua.